Drum Expres Sibiu-Fagaras - Sibiul.ro

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”1. INFORMAŢII GENERALE...................................................................................................... 61.1. Informaţii despre titularul proiectului................................................................................... 61.2. Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului si alraportului la acest studiu................................................................................................................. 61.3. Denumirea proiectului si sursa de finantare ....................................................................... 61.4. Descrierea proiectului........................................................................................................ 61.5. Descrierea lucrărilor proiectate .......................................................................................... 81.5.1. Situaţia proiectată.............................................................................................................. 81.6. Durata etapei de funcţionare.............................................................................................641.7. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energieinecesare asigurarii productiei ........................................................................................................641.8. Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul .....................................661.8.1. Sursele si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor în perioada de execuţie...................661.8.1.1. Surse de zgomot si vibratii in perioada de executie.......................................................661.8.1.2. Niveluri de zgomot si vibratii specifice perioadei de constructie a drumului expres sibiufagarassi compararea acestora cu reglementarile in vigoare .........................................................671.8.1.3. Masuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de constructie .............................721.8.2. Surse de poluare sonoră şi de vibraţii în perioada de operare ...........................................731.8.2.1. Surse de zgomot şi de vibraţii.......................................................................................731.8.2.2. Niveluri de zgomot si vibratii specifice perioadei de operare a drumului expres sibiu-fagarassi compararea acestora cu reglementarile in vigoare......................................................................771.8.2.3. Măsuri de reducere a poluării sonore in perioada de operare........................................811.8.3. Surse de radiaţie electomagnetică, radiaţie ionizantă, poluarea biologică generati de activitateapropusa 811.9. Alte tipuri de poluarea fizică sau biologică ........................................................................811.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegeriiuneia dintre ele..............................................................................................................................821.11. Informaţii despre documentele / reglementările existente privind planificarea / amenajareateritorială în zona amplasamentului proiectului.............................................................................1051.12. informaţii despre modalităţile propuse pentru conectarea la infrastructura existentă........1102. PROCESE TEHNOLOGICE ...............................................................................................1152.1. Procese tehnologice de producţie...................................................................................1152.1.1. Categorii de lucrări .........................................................................................................1152.2. Activităţi de dezafectare..................................................................................................1333. DESEURI ...........................................................................................................................1343.1.1. Surse de deseuri inerte si nepericuloase in perioada de executie....................................1341

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”3.1.2. Masuri de reducere a generarii de deseuri inerte si nepericuloase ..................................1363.1.3. Surse de deseuri toxice si periculoase............................................................................1373.1.4. Masuri de reducere a generarii de deseuri toxice si periculoase......................................1373.1.5. Surse de deseuri inerte si nepericuloase in perioada de exploatare ................................1383.1.6. Masuri de reducere a generarii de deseuri inerte si nepericuloase ..................................1383.1.7. Surse de deseuri toxice si periculoase............................................................................1393.1.8. Masuri de reducere a generarii de deseuri toxice si periculoase......................................1393.1.9. Gospodarirea deseurilor .................................................................................................1404. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA......................1414.1. Apa ................................................................................................................................1414.1.1. Apele subterane .............................................................................................................1414.1.1.1. Calitatea actuală a apelor subterane freatice ..............................................................1414.1.1.2. Calitatea apelor subterane din zonă ...........................................................................1424.1.2. Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata .................................................1424.1.2.1. Date generale ............................................................................................................1424.1.2.2. Calitatea apelor de suprafaţă......................................................................................1434.1.3. Zone inundabile de pe traseul proiectului care pot afecta constructia si functionarea acestuia1454.1.4. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in jurul surselor de apa, alucrarilor de captare, a constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila .........................1464.1.5. Zone care necesita lucrari de stabilizarea solului incluziv zone afectate de cursuri de apa cucaracter torential..........................................................................................................................1464.1.6. Alimentarea cu apă ........................................................................................................1464.1.7. Managementul apelor uzate ...........................................................................................1464.1.8. Surse de poluare a apei şi emisii de poluanţi în perioada de construcţie .........................1484.1.9. Surse de poluare a apei şi emisii de poluanţi în perioada de operare ..............................1494.1.10. Prognozarea impactului asupra apelor in perioada de constructie...............................1564.1.11. prognozarea impactului asupra apelor in perioada de operare ....................................1574.1.12. Măsuri de protecţie a apelor .......................................................................................1604.1.12.1. Măsuri de protecţie a apelor în perioada de construcţie ..............................................1604.1.12.2. Măsuri de protecţie a apelor în perioada de operare. ..................................................1624.2. Aerul ..............................................................................................................................1624.2.1. Date generale.................................................................................................................1624.2.1.1. Calitatea aerului .........................................................................................................1634.2.2. Surse şi poluanţi generaţi ...............................................................................................1634.2.2.1. Surse si poluanti generati în perioada de construcţie ..................................................1634.2.2.1.1. Surse de poluanti atmosferici aferente obiectivului......................................................1632

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”4.2.2.1.2. Debitele de poluanti emisi in aer in perioada de constructie........................................1644.2.2.1.3. Debite si concentratii masice de poluanti estimate a fi evacuate in mediu comparativ custandardele in vigoare .................................................................................................................1704.2.2.1.4. . Surse de poluare a aerului şi emisii de poluanţi în perioada de operare ......................1704.2.2.2. Impactul asupra aerului în perioada de construcţie .....................................................1724.2.2.3. Impactul asupra aerului în perioada de operare ..........................................................1754.2.3. Măsuri de diminuare a impactului ...................................................................................1784.2.3.1. Măsuri de protecţie a aerului în perioada de construcţie .............................................1784.2.3.2. Măsuri de protecţie a aerului în perioada de exploatare..............................................1804.3. Solul...............................................................................................................................1804.3.1. Principalele tipuri de sol din amplasamentul studiat ........................................................1804.3.2. Calitatea solului din arealul cercetat................................................................................1814.3.3. Surse de poluare a solului si subsolului generate de drumul proiectat.............................1814.3.3.1. Surse de poluare a solului si subsolului în perioada de construcţie ............................1814.3.3.2. Surse de poluare a solului si subsolului în perioada de operare ..................................1824.3.4. impactul produs asupra solului şi subsolului....................................................................1834.3.4.1. Impactul produs asupra solului şi subsolului în perioada de construcţie ......................1834.3.4.2. Impactul produs asupra solului şi subsolului în perioada de operare ...........................1834.3.5. Măsuri de protecţie a solului şi subsolului .......................................................................1844.3.5.1. Măsuri de protecţie a solului şi subsolului în perioada de construcţie ..........................1844.3.5.2. Măsuri de protecţie a solului şi subsolului în perioada de operare ...............................1854.4. Geologia subsolului ........................................................................................................1864.4.1. Condiţii geologice din amplasament................................................................................1864.4.2. Date privind seismicitatea zonei......................................................................................1864.4.3. Litologia terenului de fundare şi caracteristicile fizico – mecanice ale formaţiunilor întâlnite1874.4.4. Resurse ale subsolului ...................................................................................................1884.4.5. Procese geologice – alunecari de teren, eroziuni, zone predispuse alunecarilor de teren 1884.4.6. Masuri de diminuare a impactului ...................................................................................1884.5. Biodiversitatea................................................................................................................1894.5.1. Aspecte legate de biodiversitate .....................................................................................1894.5.2. Arii naturale protejate de tipul sci, spa si de interes national............................................1904.5.3. Surse de poluare a florei şi faunei...................................................................................2194.5.3.1. Surse de poluare a florei şi faunei şi emisii de poluanţi în perioada de construcţie ......2194.5.3.2. surse de poluare a florei şi faunei şi emisii de poluanţi în perioada de operare............2204.5.4. Impactul produs asupra florei şi faunei............................................................................2204.5.4.1. Impactul produs asupra florei şi faunei în perioada de construcţie...............................2204.5.4.2. Impactul produs asupra florei şi faunei în perioada de operare ...................................2223

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”4.5.5. Măsuri de protecţie a biotopurilor si habitatelor de pe amplasament................................2244.5.5.1. Măsuri de protecţie a biotopurilor si habitatelor de pe amplasament în perioada deconstrucţie 2244.5.5.2. Măsuri de protecţie a biotopurilor si habitatelor de pe amplasament în perioada de operare2254.6. Peisajul ..........................................................................................................................2264.6.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia ..............................2264.6.2. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament.............................................2274.6.3. Caracteristicile retelei hidrologice ...................................................................................2284.6.4. Zone impadurite .............................................................................................................2284.6.5. Impactul asupra cadrului natural, valorii estetice a peisajului, schimbarii de utilizare a terenului2294.6.6. Masuri pentru diminuarea impactului asupra peisajului ...................................................2314.7. Mediul social şi economic...............................................................................................2314.7.1. Impact prognozat asupra mediului social si economic.....................................................2334.7.2. Măsuri de diminuare a impactului ...................................................................................2344.7.2.1. Masuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului social si economic inperioada de executie ...................................................................................................................2344.7.2.2. Masuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului social si economic inperioada de operare ....................................................................................................................2364.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural .......................................................................2374.8.1.Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau asupramonumentelor istorice .................................................................................................................2375. MONITORIZARE................................................................................................................2375.1. Monitorizarea in faza de executie ...................................................................................2375.2. Monitorizarea in faza de exploatare ................................................................................2396. SITUAŢII DE RISC .............................................................................................................2416.1. Posibilitatea aparitiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului ..................2416.2. Instalatii industriale cu risc major ....................................................................................2416.3. Măsuri de prevenire a accidentelor .................................................................................2427. LUCRARI NECESARE PENTRU REABILITAREA SUPRAFETELOR OCUPATE TEMPORAR SIDE REFACERE ECOLOGICA A ZONELOR PERIFERICE AFECTATE DE LUCRARI.....................2438. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC..............................................................................2448.1. Descrierea lucrării ..........................................................................................................2448.2. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului .......................................2458.3. Impactul prognozat asupra mediului ...............................................................................2498.4. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul ...........................................2514

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”8.5. Măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu.........................................2528.5.1. Măsuri pentru diminuarea impactului în perioada de construcţie......................................2528.5.2. Măsuri pentru protecţia factorilor de mediu în perioada de operare .................................2559. AVIZE, ACORDURI OBŢINUTE...............................................................................................25710.DOCUMENTE ANEXATE...........................................................................................................2605

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”1. INFORMAŢII GENERALE1.1. INFORMAŢII DESPRE TITULARUL PROIECTULUIMinisterul TransporturilorCompania Naţională de Autostrăzi şi <strong>Drum</strong>uri Naţionale din România SAAdresa: Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, Bucureşti1.2. INFORMATII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DEEVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SI AL RAPORTULUI LAACEST STUDIUSC ALDI M – ASA SRLAdresa: Strada Tiglina, nr. 24, ei. 1, ap. 2, sector 3, Bucuresti1.3. DENUMIREA PROIECTULUI SI SURSA DE FINANTARE<strong>Drum</strong> expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>Lucrarile vor fi finantate din Bugetul de Stat al Guvernului Romaniei1.4. DESCRIEREA PROIECTULUIObiectivul este amplasat pe teritoriul a 2 judete, si anume judetul Brasov, respectivjudetul <strong>Sibiu</strong>.Judeţul Brasov: Terenurile afectate de lucrari sunt situate pe teritoriileadministrative ale Municipiului <strong>Fagaras</strong>, precum si ale comunelor: Mandra,Beclean, Voila, Dragus, Vistea, Ucea, in extravilan.Judeţul <strong>Sibiu</strong>: Terenurile afectate de lucrari sunt situate pe teritoriile administrativeale localitatilor Arpasu de Jos, Cirta, Cirtisoara, Sarata, Porumbacu de Sus, Avrig,Bradu, Vestem, Selimber, in extravilan.6

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Proiectantii lucrarilor sunt: POYRY Infra GmbH, in asociere cu SC ARCADISEUROMETUDES SA.Perioada de executie prevăzută pentru acest proiect este de 24 luni, iar lucrarilede constructie se estimeaza ca vor incepe in anul 2008.Scopul si importanta obiectivului de investitiiIn programul de dezvoltare a Infrastructurii Rutiere din Romania, GuvernulRomaniei prin Compania de Autostrazi si <strong>Drum</strong>uri Nationale din Romania SA, acuprins lucrari de reabilitare a drumurilor nationale existente, autostrazi, variante deocolire a principalelor localitati din Romania si drumuri expres.Avand in vedere cresterea exploziva a traficului rutier si a parcului auto intern a fostnecesara elaborarea unei strategii care sa asigure conditii de circulatie normale siin limite de siguranta. Realizarea unor sectoare de drum expres sunt necesarepentru a asigura legatura intre autostrazile existente, in curs de finalizare pe de oparte si sa contureze o parte din traseul autostrazii Sud pe de alta parte.<strong>Drum</strong>urile expres urmeaza sa fie executate pe amplasamente noi, fara traversarede localitati avand elementele geometrice ale drumului prevazute de actelenormative, iar cele ale podurilor prevazute de normativul TEM pentru a se asiguraposibilitatea de dezvoltare ulterioara la profil de autostrada. In cadrul programuluide realizare de drumuri expres este cuprins si sectorul de drum <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> careface legatura intre autostrada Bors-Bucuresti si Nadlac-Bucuresti-Constanta.La stabilirea necesitatii si oportunitatii includerii in programul de dezvoltare rutiera asectorului <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> au fost luate in considerare rezultatele recensamantului detrafic de la finele anului 2005. Potrivit datelor din recensamantul de trafic rezulta cape acest sector de drum traficul recenzat este cu mult peste media nationala sicapacitatea de circulatie a drumului actual cu 2 benzi este depasita.Realizarea acestei investitii este necesara si pentru protectia mediului. Acestproiect va conduce la reducerea poluarii reprezentata prin noxele si zgomotulrezultate de la traficul rutier de pe drumul actual de circulatie. De asemenea, prinimbunatatirea conditiilor de trafic, adica descongestionarea traficului pe traseulexistent de circulatie, se vor reduce numarul de accidente si se va mari gradul desiguranta a circulatiei.7

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”1.5. DESCRIEREA LUCRĂRILOR PROIECTATE1.5.1. Situaţia proiectată<strong>Drum</strong>ul expres se va desfasura in mare parte de-a lungul aliniamentului DN1,traseul exact a fost ales tinand cont de constrangerile de relief si teren, de costuri side necesitatea de a asigura accesul cat mai facil la directiile de trafic.A. Lucrari de drumTraseul in planTraseul drumului expres, se desprinde din DN 1 Brasov – <strong>Sibiu</strong>, la vest delocalitatea Mandra, dupa podul existent peste paraul Broasca de la km 229+000.Dupa un aliniament de 1,163 km prin care se ocoleste prin vest localitatea Mandra,traseul printr-o curba dreapta de 1500 m raza si 751 m lungime, capata directiasud-vest pentru a se inscrie la nord de localitatea Ileni intersectand DC 67 si DJ104B pe un aliniament de 2,989 km lungime.Cu o curba dreapta de 3000 m raza si 3,303 km lungime, se ocoleste pe la sudmunicipiul <strong>Fagaras</strong> la limita incintei industriale Nitramonia, intersectandu-se la sudde localitatea Hurez DJ 104C si DC 71.Cu un aliniament de 2,136 km lungime, traseul capata directia nord, pentru a ocolipe la nord localitatea Luta cu o curba stanga de 4000 m raza si 1,840 km lungime.Pe aceasta curba, se intersecteaza DC 75, urmand un aliniament de 1,425 kmlungime prin care se ocoleste pe la sud localitatea Dridif.Pentru a se putea evita pe la sud zona construita a localitatii Voila, cu intersectareaDJ 103F a fost proiectata o curba stanga de 8500 m raza si cu o lungime de 4,843km.Localitatea Sambata de Jos este ocolita pe la sud, cu intersectarea lui DJ 105B, peun aliniament 3,347 km lungime, aliniament care evita liziera de sud a paduriiDumbravii, dupa care cu o curba dreapta de 8000 m raza si 2,8 km lungime, seintersecteaza DC 80 la mijlocul distantei dintre localitatile Oltet si Dragus.Pe un aliniament de 1,026 km lungime amplasat intre localitatile Vistea de Jos –8

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Vistea de Sus se intersecteaza DC 78, urmat de o curba stanga cu raza de 7950 msi 1,332 km lungime care intersecteaza DJ 103D.Aliniamentul de 1,199 km care urmeaza, asigura directia vest, pentru ca printr-ocurba dreapta de 9000 m raza si 3,574 km lungime sa se asigure inscriereatraseului printre localitatile Ucea de Jos si Ucea de Sus cu traversarea caii ferateindustriale Victoria, DJ 102C si DC 83.Urmeaza un aliniament de 1,079 km lungime, urmat de o curba stanga cu raza de9350 m si cu o lungime de 6,369 km prin care se ocoleste pe la sud localitateaArpasu de Jos intersectandu-se DJ 105H si DC 84.La km 33+700 paraul Ghirlotel, este limita dintre judetul Brasov si judetul <strong>Sibiu</strong>.Pe curba stanga de 9350 raza, se intersecteaza si DN 7C Transfagarasanul.Urmeaza un aliniament de 2,875 km lungime care ocolind pe la sud localitateaScoreiu ia directia sud-vest necesara ocolirii printr-o curba dreapta cu raza de 6050m si lungimea de 4,654 km, a localitatii Sarata la limita lizierei de nord a paduriiDumbravii.Urmeaza o contracurba stanga cu raza de 4050 m si lungimea de 2,003 km caretraverseaza DJ 105J printre localitatile Porumbacu de Jos si Porumbacu de Sus.Dupa un aliniament de 1,615 km, a fost proiectata o curba dreapta cu raza de 4100m si lungime de 0,962 km, urmata de un aliniament de 0,592 km, o contracurbastanga cu raza de 1600 m si 487 m lungime, care intersecteaza DJ 105F la sud delocalitatea Avrig.Localitatea Avrig este ocolita pe la sud, dupa intersectia lui DJ 105F, cu unaliniament de 1,019 km lungime, urmat de o curba dreapta cu raza de 5300 m si2,331 km lungime, pe care se intersecteaza DJ 105G, continuata cu un aliniamentde 0,374 km pe care se intersecteaza CF 200.Traversarea raului Olt se realizeaza pe o curba stanga de raza 3000 m si lungime1,474 km, urmata de un aliniament cu lungime de 0,815 km si apoi o curba dreaptacu raza de 2700 m si 0,880 km lungime ce ocoleste pe la sud localitatea Bradu.Traversarea dealului Hula Bradului se realizeaza printr-o curba stanga de raza2700 m si lungimea 0,595 km amplasata pe partea stanga a lui DN 1, incadrata9

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”intre doua aliniamente.Urmeaza o curba stanga de 1700 m raza si lungime 0,375 km cu care se inscrieparalel stanga cu DN 1 la km 60+660 pe drumul expres, respectiv km 291+630 peDN 1.Paralelismul pe stanga lui DN 1 se pastreaza in continuare cu o curba stanga de1200 m raza, aliniament de 290 m lungime, curba dreapta cu raza de 700 m,contracurba stanga cu raza de 1100 m.Dupa un aliniament de 210 m printr-o curba dreapta de raza 400 m se inscrie pe unaliniament de 312 m lungime cu care se subtraverseaza DN 1 la km 63+431luandu-se directia vaii Bretan pe care o parcurge cu o curba stanga de 3000 mraza, contracurba dreapta de 3500 m raza, curba stanga de 5000 m raza cu carese intra in lunca Cibinului.Dupa traversarea raului Cibin la km 65+244 pe un aliniament de 0,339 km, printr-ocurba dreapta de 2800 m raza si 1920 m lungime se supratraverseaza DN 7 si CF200.Traseul se inscrie la poalele dealului Maguricii pe un aliniament de 477 m lungime,urmat de o curba stanga cu raza de 4500 m, un aliniament de 250 m.Cu o curba dreapta de raza 7000 m se traverseaza valea Tocilelor, drumulinscriindu-se la piciorul dealului Mohu pe un aliniament de 896 m lungime urmat deo curba dreapta de 1650 m raza cu care se ocoleste zona industriala Selimbar si serealizeaza racordarea la viaductul deja executat peste DN 7 la varianta <strong>Sibiu</strong>.Elementele geometrice proiectate in plan, asigura viteza de proiectare de 120 km/h.Lungimea totala a traseului in plan este de 72,537km.Profilul longitudinalLa proiectarea profilului longitudinal, au fost luate in consideratie urmatoarele :asigurarea vitezei de proiectare de 120 km/hasigurarea gabaritelor la traversarea drumurilor locale clasificate sauneclasificate10

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”asigurarea gabaritului la traversarea caii ferate 200 Brasov – <strong>Sibiu</strong> si caiiferate industriale <strong>Fagaras</strong>cota la marginea platformei drumului sa asigure nivelul pentru asigurarea de2% si garda de 0,50 m la traversarea zonelor de albii majore Cibin si Olt cota la traversarea cursurilor de apa sa asigure cota la 2% si garda de 1,0mevitarea sectoarelor de debleu adanc care faciliteaza inzapezirea drumuluiasigurarea vizibilitatii in curbele verticale, mai ales la cele convexe (razaminima 12000 m)balanta echilibrata de terasamente, rambleu - debleuocupari minime de terenurievacuarea apelor din corpul drumuluiRacordarea liniei rosii a drumului expres, cu DN 1, de la km 0+000 a fost realizataprin racordarea concava cu raza de 800 m a pantei transversale a lui DN 1 – 2,5%cu o declivitatea crescatoare de 1,320% a drumului expres. Cu aceasta rezolvarese poate amenaja intersectia de nivel intre DN 1 si drumul expres, in conditiile deasigurarea vizibilitatii.Declivitatea de 1,32% pe o lungime de 1,8 km realizeaza un debleu cu adancimeamedie de 9,70 m in ax prin care se traverseaza dealul Dumbrava Ilenei, existentintre valea Iazului si valea Gardului la o diferenta de nivel de cca 11 m.In acest sector de debleu se subtraverseaza la km 1+050 autostrada Brasov –Oradea, care venind pe dealul Dumbrava Ilenei de pe Magura Voina are linia rosieproiectata la o cota ce asigura gabaritul de subtraversare a drumului expres.Dupa km 1+850 se iese in rambleu de inaltime medie in ax 3,0 m, traversandu-sevalea Gardului, la km 2+218.Dupa 2,736 km, declivitatea de 1,32% se racordeaza convex cu o raza de 70000 mcu o declivitate de 0,30% prin care se traverseaza platoul dintre valea Gardului sivalea Sebesului cu un rambleu de inaltime medie de 1,50 m.11

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Valea Sebesului se traverseaza la km 3+827 pe o racordare concava cu raza de50000 m proiectata intre declivitatea de 0,30% descrescatoare si una crescatoarecu care se traverseaza lunca dintre Sebes si paraul Racovita la o inaltime medie derambleu de 2,0 m.La km 4+716 drumul expres este supratraversat de DJ 104B, iar la km 6+019 setraverseaza paraul Berivoil si la km 7+133 paraul Racovita.La sud de municipiul <strong>Fagaras</strong>, platoul Mestecanis este traversat cu o declivitatedescrescatoare de 0,60% racordata la km 7+771 printr-o curba convexa cu raza de90000 m.Platoul Mestecanis este traversat intr-un rambleu de 1,50 – 2,0 m inaltime in ax.Pe acest platou se traverseaza paraul Hurez la km 8+157, paraul Savastreni la km9+638 dupa care se intra pe platoul Sesul, traversandu-se paraul Valcioara la km10+311, paraul Bungetul la km 11+242.Tot in sectorul de traversare a platoului Mestecanis la km 7+937, drumul expreseste supratraversat de DJ 104C si la km 12+234 pe platoul Sesul, drumul expreseste supratraversat de DC 75.Pe o raza concava de 100000 m, care racordeaza declivitatea descrescatoare de0,60%, cu o declivitate crescatoare de 0,30% se traverseaza paraul Netot la km12+371.De aici traseul drumului expres traverseaza un relief variat cu diferente de nivelreduse, dealul Ludisor, valea Negrisor, Intre dealuri, paraul Mortii, dealul Uluiului,valea Dridif, dealul Bunietului, valea Ovesei.Aceasta variatie a reliefului este traversata cu o linie rosie crescator –descrescatoare de declivitate 0,30% cu racordare convexa de 90000 m raza, indebleu de 1,0 – 1,50 m si rambleu 2,0 – 6,0 m.Valea Negrisor se traverseaza la km 13+042, valea Mortii se traverseaza la km14+381, valea Dridif se traverseaza la km 14+999, valea Ovesei se traverseaza lakm 15+404.Dupa traversarea dealului Reghina intre km 15+500 – km 15+800 cu un debleu decca 4,0 m ianltime in axa se intra in valea Pietris care este traversata intr-un12

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”rambleu de 1,50 – 3,0 m.La km 16+649, drumul expres este supratraversat de DJ 103F.La km 16+836 se traverseaza valea Radacini, dupa care la km 16+950 se intra indealul Dumbrava cu un debleu de cca 10,0 m inaltime in ax, din care se iese la km17+560 printr-o curba concava de 100000 m raza care racordeaza la o declivitatecrescatoare de 0,30% prin care se traverseaza la un rambleu de cca 2,0 m inaltimeo zona de lunca, paraul Breaza la km 17+720 si paraul Glodului la km 18+005.La km 18+200 se intra in dealul Voivodeni din care se iese dupa un debleu de cca5,0 m inaltime in ax, la km 18+450 pentru a se intra in valea Voivodeni cu unrambleu de cca 5,0 m inaltime, traversandu-se paraul Voivodeni la km 18+897.La km 19+789 drumul expres este supratraversat de DJ 105B.Dupa traversarea paraului Sambata la km 20+021, printr-o curba concava de raza200000 m se realizeaza o racordare cu o declivitate ascendenta de 0,54% cu carese intra in lunca Racovita pe un rambleu de cca 4 – 5 m.Paraul Racovita este traversat la km 20+576, dupa care se traverseaza o zona depodis – Glodului si Oltet cu un rambleu de cca 1,5 m inaltime.La km 22+009 se traverseaza paraul Dumbravii iar la km 22+949, drumul expreseste supratraversat de DC 80.In continuare se intra in valea Caselor, traversata printr-un viaduct la km 23+340peste valea Dragus care asigura trecerea spre podisul Vintila cu traversareaparaului Crangul la km 24+362.Printr-o racordare convexa cu raza de 100000 m care se continua cu o declivitatedescrescatoare de 0,30% se traverseaza valea Hotarul la km 24+755, dupa care setraverseaza zona de ses Balta lui Coman, traversand la km 24+362 paraul Crangul.La km 24+755 a fost proiectat un viaduct peste valea si paraul Hotarul, iar la km25+688 se supratraverseaza drumul expres de DC 78.Dupa traversarea paraului Vistea de la km 26+434, drumul expres estesupratraversat de DJ 103D la km 26+685 intrandu-se intr-un rambleu de cca 4,0 mpentru a se traversa zona depresionala valea Gusata.13

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”La km 27+638 se traverseaza paraul Corbul Vistei, dupa care la km 27+900 printr-ocurba concava cu raza de 78000 m ce racordeaza la o declivitate ascendenta de1,5% se intra in dealul Vistea pana la km 28+300 realizandu-se un debleu de cca11,0 m.Dupa iesirea din dealul Vistea se traverseaza Valea lui Ban cu rambleu de cca 9,0m inaltime si prevederea de pod la traversarea apei, km 28+404.La km 28+500 se intra in dealul Ucea printr-un debleu de cca 7,0 m inaltime in ax,iar din dealul Ucea se iese la km 28+950.Dupa dealul Ucea printr-o curba convexa de 102000 m raza, care racordeaza la opanta descrescatoare de 1,022%, se traverseaza cu un viaduct la km 29+360 valeaCorbilor si calea ferata industriala spre localitatea <strong>Fagaras</strong>.Curba convexa se inscrie dupa traversarea caii ferate si peste dealul Podurilor intrunrambleu de cca 1,0 m inaltime, continuandu-se peste valea Cosariului undesupratraverseaza la km 30+359, DJ 105C.La zona de incheiere a curbei convexe se traverseaza cu un viaduct la km 30+971,valea si paraul Ucea. Printr-o deschidere a viaductului va trece si DC 83.Dupa trecerea peste dig mal stang al paraului Ucea, drumul expres, cu declivitateadescrescatoare de 1,022% traverseaza Campul Mare, la un rambleu de cca 7,0 minaltime, traversand la km 32+241 paraul Racovita, dupa care rambleul semicsoreaza la cca 4,0 – 5,0 m inaltime pana la km 32+500, de unde rambleul semicsoreaza la 2,0 m inaltime pana la valea Ghirlotel.Paraul Ghirlotel care constituie limita judetelor Brasov si <strong>Sibiu</strong> este traversat la km33+769, de unde terenul se ridica in sectorul Pe Poduri la cote care creeaza undebleu de cca 1,5 – 2,0 m inaltime in ax.La sud de Arpasu de Jos, la km 34+664 se traverseaza valea si paraul Gostaia,dupa care se traverseaza platoul Arpas intr-un debleu de cca 4,0 m inaltime in ax.Dupa racordarea concava cu raza de 100000 m care se face la o declivitatecrescatoare de 0,40%, cu care se si iese de pe platoul Arpas, se traverseaza valeasi paraul Arpas la km 35+443, intrandu-se pe platoul Grindul pe care este proiectatun rambleu de 1,5 – 2,0 m inaltime.14

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”La km 35+704 drumul expres este supratraversat de DJ 105H.La km 37+080 se traverseaza paraul Valea Neagra.Pentru a se realiza un profil de rambleu cu o inaltime de 0,50 – 1,0 m, in sectorulde platou mai inalt de dupa platoul Grindul, amplasat intre km 37+900 – km38+600, la km 37+600 a fost proiectata o racordare verticala concava de raza150000 m pentru o declivitate crescatoare de 0,80%.Dupa km 38+600, sfarsitul zonei de platou se coboara in valea Cartisoara respectivdepresiunea Grindul.Aceasta zona se traverseaza cu un rambleu de cca 7,0 – 8,0 m inaltime.La km 38+840 se traverseaza paraul Cartisoara iar la km 39+227, drumul expreseste supratraversat de DN 7C Transfagarasanul.Dupa trecerea lui DN 7C, se termina depresiunea Grindul la km 39+450,traversandu-se un alt platou amplasat la o cota cu cca 7,0 m mai inalta.Acest platou este traversat intr-un debleu de cca 1,5 m inaltime in ax pana la km40+200.Dupa km 40+200 se intra in depresiunea Opatu, care se traverseaza cu un rambleude maxim 4,0 m inaltime.La km 40+875 se traverseaza paraul Opat.Dupa trecerea dealului Coastei pe o lungime de 300 m, intr-un rambleu de minim0,50 m se ajunge in depresiunea Scoreiu.Valea Iazul Scorei cu pod la km 42+045, se traverseaza pe o curba convexa deraza 70000 m care asigura racordarea la o declivitate descrescatoare de 0,60%.Dupa curba convexa se intra in dealul Scoreiu intr-un debleu de maxim 9,0 minaltime in ax, traversat pe o lungime de 2,650 m.Dealul Scoreiului este fragmentat de doua vai traversate prin viaducte, la km43+249, valea Scorei si o vale fara nume la km 44+720.Dupa dealul Scorei, la sud de localitatea Sarata se traverseaza cu un viaduct valeaSarata la km 45+276 si apoi valea Mierii la km 45+702.15

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Dupa valea Mierii si viaductul valea Mierii km 45+702, la km 45+850, se intra indealul Merilor, care este traversat pe o lungime de 500 m intr-un debleu de cca 2,0m inaltime in ax, urmat de un rambleu pe o lungime de 400 m cu o inaltime de cca1,50 m, dupa care dealul Merilor este strapuns de valea Saratui prevazandu-se unpod la paraul Saratui km 46+867 si rambleu de cca 5,0 m inaltime, pentru ca la km47+250 sa se intre in dealul Cimitirului si sa capete altitudini mai pronuntate cudiferenta de nivel de 17,0 m, creandu-se un debleu de cca 15,0 m inaltime maximain ax.Aceasta proeminenta de relief este parcursa pe o lungime de 800 m.Dupa iesirea din dealul Cimitirului, km 48+010, se intra in valea Porumbacu,traversandu-se paraul Porumbacu la km 48+287.Valea Porumbacu este traversata cu un rambleu de cca 5,0 m inaltime.Peste DJ 105J a fost proiectat un pasaj la km 48+106.La km 48+600 se intra pe Culmea Porumbacului la o diferenta de nivel de 3,0 m.Linia rosie peste Culmea Porumbacului a fost proiectata intr-o curba verticalaconcava cu raza de 50000 asigurandu-se un rambleu de cca 2,0 m si o racordarela o declivitate crescatoare de 0,30%.La km 49+244 se traverseaza paraul Liscov, dupa care la km 49+300 se inscrie cu8,0 m diferenta de nivel pe dealul Cetatuia.Urmeaza Culmea Porumbacu care pe o lungime de 700 m este traversata intr-unrambleu de 3 – 5,0 m inaltime, iar dealul Cetatuia, pe o lungime de 1800 m estetraversat intr-un debleu de 1,0 – 3,0 m inaltime in ax.Dupa dealul Cetatuia urmeaza valea Racovicioara cu o depresiune de 18,0 m.Din acest motiv, pentru a se micsora volumul rambleelor din valea Racovicioara, lakm 50+485 a fost rupta panta crescatoare necesara pentru strabaterea dealurilorPorumbacu si Cetatuia, printr-o panta descrescatoare de 0,90% cu realizarea uneiracordari convexe de raza 50000 m.Intre paraul Racovicioara care este traversat la km 51+120 si paraul Avrig care estetraversat la km 53+586 se traverseaza o zona depresionara formata din ValeaFantana Comisului si Crucea Grohotisului.16

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Aceste depresiuni sunt traversate cu o declivitate de 1,40% printr-un rambleu deminim 1,50 m inaltime si maxim 4,50 m inaltime.La km 53+243 drumul expres este supratraversat de DJ 105F.La km 53+700, dupa traversarea paraului Avrig, se intra intr-un debleu de cca 14,0m inaltime in ax din care se iese la km 54+020 pentru a se intra in valea Neagracare este traversata cu o declivitate de 1,25%.La km 55+896 se subtraverseaza DJ 105G pe o curba concava de 30.000 m razace racordeaza la o declivitate de 1%.Cu o curba convexa de 20.000 m raza se supratraverseaza CF 200 la km 56+576,dupa care pe o declivitate descrescatoare de 1,5%, se traverseaza paraul Avrig lakm 56+910.In scopul micsorarii rambleelor in luna Oltului la km 57+510 se realizeaza o ruperede declivitate, cu una crescatoare de 0,65%.Racordarea concava dintre declivitati se realizeaza cu o raza de 6000 m.La km 57+960 se traverseaza raul Olt existent, pe o declivitate de 0,65% ce asiguratarversarea si a cozii lacului de acumulare Avrig, la cota de asigurare de 2% sigarda de 1,50 m.Coada lacului se traverseaza pe o raza convexa de 60.000 m urmata de oracordare concava cu raza de 20.000 ce asigura intrarea pe dealul Carbunarilor lao declivitate de 2,35% urmat5a la km 60+930 de o declivitate de 6% cu racordareintre ele printr-o raza concava de 15000 m.Coborarea dealului Carbunarilor incepe la km 61+985 cu o declivitate de 5%.Racordarea convexa are raza de 8.000 m.Dupa popasul Fantanica Haiducului declivitate proiectata dupa o racordareconcava de 12.000 m raza este de 1,8%, asigurandu-se subtraversarea lui DN 1 lakm 63+431.Traversarea luncii Cibinului se face intr-un rambleu cu inaltime medie de 6 m la odeclivitate de 1,1%.17

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Traversarea raului Cibin se realizeaza pe o curba concava de 32.000 m raza, iartraversarea lui DN 7 si CF 200, se face pe o curba convexa de 60.000 m.Dealul Maguricii este traversat pe o declivitate de 0,45% intr-un debleu de cca 5 minaltime in ax.Valea Tocilelor se traverseaza la km 69+233 pe o curba concava cu raza de 50.000m.Cu o declivitate de 1,50% se traverseaza dealul Mohu intr-un debleu de cca 11 –14 m inaltime in ax.Creasta dealului Mohu se traverseaza la km 70+050 de unde cu o curba convexade 35.000 m raza se realizeaza racordarea la o declivitate de coborare cu valoareade 2,5%.Depresiunea Selimbar se traverseaza intr-un rambleu de cca 12,0 m inaltime la odeclivitate de 1% proiectata intre o curba convexa de 5500 m raza si una concavade 50.000 m raza dupa care cu o declivitate de 0,32% se realizeaza racordarea laviaductul Selimbar de pe varianta <strong>Sibiu</strong>.Profilul transversalIn proiectarea profilului transversal au fost respectate principiile stabilite prinNormativul de proiectare drumuri expres, Redactarea I si a clarificarilor ulterioare,respectiv:latimea platformei 22,0 m din care:zona centrala 3,0 m latime pe drum si la poduriparte carosabila 2 x 8,0 m latime din care 4 x 0,50 m marcaje longitudinaleacostamente 1,50 m latimeimprejmuirea prevazuta este amplasata la profil de autostradasanturile si rigolele sunt amplasate la profil de autostrada pentru sectoarelede rambleula profilele de debleu vor fi prevazute drenuri longitudinal pentru colectareaapelor din sistemul rutier18

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”la marginea amprizei de autostrada sunt prevazute drumuri colectoarezonele de vecinatate cu parcari si sectoarele nodurilor rutiere vor fi realizatela profil de autostradasectorul Vestem (DN1) – <strong>Sibiu</strong> se va realiza la nivel de autostradazona centrala va fi impermeabilizataacostamentele se vor impermeabiliza cu 4 cm beton asfalticla profilele de rambleu, la marginea platformei se vor prevedea rigole deacostamentDimensionarea structurii rutiereDimensionarea drumului expres s-a realizat in doua ipoteze:ipoteza 1 - structura elasticaipoteza 2 – structura rigida.Anul de dare in exploatare a drumului expres este 2010.Pentru ipoteza 1, perioada de perspectiva este de 15 ani, adica anul 2025, iarpentru ipoteza 2, perioada de perspectiva este de 30 de ani, adica anul 2040.Descrierea profilelor transversaleProfil transversal de drum expres in rambleu cu inaltimea maxima de 3,0 m latimea totala a platformei 23,50 mdin care:- carosabil din doua cai unidirectionale de cate 2 x 3,50 m benzi de circulatieincadrate cu 2 x 0,50 m benzi de incadrare- zona centrala de separare a cailor unidirectionale de circulatie de 3,0 m latime incare sunt amplasati parapetii- acostamente 2 x 1,50 m latime, la marginea carora sunt amplasate rigolele deacostament care au un umar catre taluz de 0,75 m din umplutura de pamant19

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Taluzele au panta de 2:3, cu amplasare de santuri pereate la distanta ce asiguradezvoltarea ulterioara la profil de autostrada.Intre piciorul taluzului de rambleu si santul pereat, se realizeaza o umplutura depamant cu panta de 4% spre sant.La 1,50 m de santurile pereate se amplaseaza imprejmuirea.In spatiul dintre sant si imprejmuire se realizeaza o canalizare de trei cable pentrualimentare mesaje variabile.In spatele imprejmuirii sunt prevazute drumuri colectoare din pamant de 2 x 3,0 mlatime.Profil transversal de drum expres in rambleu cu inaltimea mai mare de 3,0 m latimea totala a platformei 23,50 mdin care:- carosabil din doua cai unidirectionale de cate 2 x 3,50 m benzi de circulatieincadrate cu 2 x 0,50 m benzi de incadrare- zona centrala de separare a cailor unidirectionale de circulatie de 3,0 m latime incare sunt amplasati parapetii- acostamente 2 x 1,50 m latime, la marginea carora sunt amplasate rigolele deacostament care au un umar catre taluz de 0,75 m din umplutura de pamantIn umarul de 0,75 m de umplutura de pamant din spatele rigolelor de acostamentse amplaseaza parapeti.Taluzele au panta de 2:3, pana la inaltimea de 6,0 m, dupa care panta taluzelor serealizeaza la 1:2.Intre piciorul taluzului de rambleu si santul pereat, se realizeaza o umplutura depamant cu panta de 4% spre sant.La 1,50 m de santurile pereate se amplaseaza imprejmuirea.In spatiul dintre sant si imprejmuire se realizeaza o canalizare de trei cable pentrualimentare mesaje variabile.20

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”In spatele imprejmuirii sunt prevazute drumuri colectoare din pamant de 2 x 3,0 mlatime.Profil transversal de debleu cu adancimea in ax de maxim 6,0 m latimea totala a platformei 22,00 mdin care:- carosabil din doua cai unidirectionale de cate 2 x 3,50 m benzi de circulatieincadrate cu 2 x 0,50 m benzi de incadrare- zona centrala de separare a cailor unidirectionale de circulatie de 3,0 m latime, incare sunt amplasati parapetii- acostamente 2 x 1,50 m latime, la marginea carora sunt amplasate santurilepereateTaluzele au panta de 2:3.De la varful virtual al taluzelor de debleu pentru realizarea viitorului profil deautostrada, la minim 3,0 m se amplaseaza imprejmuirea.Intre varful virtual al taluzelor de debleu pentru realizarea viitorului profil deautostrada si imprejmuire se amplaseaza o canalizare de trei cable pentrualimentare mesaje variabile.In spatele imprejmuirii sunt prevazute drumuri colectoare din pamant de 2 x 3,0 mlatime.Profil transversal de debleu cu adancimea in ax mai mare de 6,0 m latimea totala a platformei 22,00 mdin care:- carosabil din doua cai unidirectionale de cate 2 x 3,50 m benzi de circulatieincadrate cu 2 x 0,50 m benzi de incadrare- zona centrala de separare a cailor unidirectionale de circulatie de 3,0 m latime, incare sunt amplasati parapetii21

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”- acostamente 2 x 1,50 m latime, la marginea carora sunt amplasate santurilepereateTaluzele au panta de 1:2 pe o inaltime de 6,0 m, dupa care se realizeaza o bermade 4,0 m latime cu panta de 4% spre platforma drumului, berma de la care serealizeaza alt taluz, cu panta de 1:2 pana la iesirea la terenul natural.De la varful virtual al taluzelor de debleu pentru realizarea viitorului profil deautostrada, la minim 5,0 m se amplaseaza imprejmuirea.Intre varful virtual al taluzelor de debleu pentru realizarea viitorului profil deautostrada si imprejmuire se amplaseaza o canalizare de trei cable pentrualimentare mesaje variabile.In spatele imprejmuirii sunt prevazute drumuri colectoare din pamant de 2 x 3,0 mlatime.Profil transversal de autostrada pe sectorul Vestem - <strong>Sibiu</strong> latimea totala a platformei 26,00 mdin care:- carosabil din doua cai unidirectionale de cate 2 x 3,75 m benzi de circulatieincadrate cu 2 x 0,50 m benzi de incadrare- zona mediana de 3,0 m latime, in care sunt amplasati parapetii- 2 x 2,50 m benzi de stationare in caz de urgenta cu rigole de acostament 2 x 0,50m la partea exterioara- 2 x 0,75 m acostamente in care se amplaseaza parapetiPe sectoarele unde declivitatea longitudinala impune banda a III-a pentru vehiculelente, banda de urgenta se transforma in banda pentru vehicule lente avandlatimea de 3,50 m.In ceea ce priveste dispozitivele de colectarea apelor, panta taluzelor, functie detipul de profil transversal si inaltime, amplasarea impremuirii si a canalizarii pentrumesaje variabile si sistem de apel urgenta sunt respectate aceleasi criterii ca lasectiunea transversala de drum expres.22

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”In scopul posibilitatii de inchiderea circulatiei pe o cale unidirectionala necesaralucrarilor de intretinere, din 5 in 5 kilometri pe zona centrala, pe o lungime de 160 mse monteaza parapeti demontabili iar sistemul rutier va avea aceeasi structura ca incale curenta.B. Dispozitive de scurgere, colectare si evacuarea apelorDe pe platforma drumului scurgerea apelor de suprafata se realizeaza prin panteletransversale proiectate cu:2,5% la carosabil asfaltic2,0% la carosabil din beton de ciment4,0% pe acostamenteLa profilele transversale de rambleu apele meteoritice de pe platforma drumuluisunt colectate in rigole de acostament prevazute la marginea platformei sievacuate, prin prevederea de declivitati longitudinale la drum, de minim 0,30%, princasiuri pe taluz amplasate stanga – dreapta platformei la distanta de 25 in 25 m, deunde sunt colectate in santurile pereate de la piciorul taluzului.La profilele transversale de debleu, apele meteorice de pe platforma drumului si depe taluzele de debleu sunt colectate in santurile pereate de la marginea platformei.Apele meteorice de pe terenul natural adiacent taluzelor de debleu sunt colectate insanturi de garda.Apele de infiltratie din corpul drumului, sunt scoase prin panta transversalaprevazuta de 4% la fundatia de balast a sistemului rutier, de unde sunt colectate insanturile de la piciorul taluzelor la profilele de rambleu, iar la profilele de debleusunt colectate in drenurile longitudinale de fund de sant de la marginea platformeidrumului.In sectoarele cu profilul transversal proiectat convertit sau suprainaltat, apele desuprafata de pe jumatate de cale sunt colectate intr-o rigola betonata amplasata inaxul platformei, iar apele din corpul drumului din aceeasi jumatate de platformasunt colectate in dren longitudinal proiecta in zona centrala.Sistemul de colectare si evacuarea apelor din zona centrala, este dimensionathidraulic astfel:23

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”daca pana la maxim 300 m lungime se poate evacua apa din drenullongitudinal colectata in tubul 150 mm, nu mai este necesar canalizarepentru sectoarele de debleu si pentru sectoarele cu ramblee sub 2.50 minaltime unde nu se poate realiza descarcarea drenului, se impunerealizarea canalizarii in care se se descarce drenulDiametrele tubului de canalizare cresc functie de lungimea de colectare sideclivitate, dupa cum urmeaza: lungime 360 m – 560 m cu p 3% - 400 lungime 560 m – 960 m cu p 3% - 500La declivitati mai mici, lungimile de colectare se diminueaza.In ambele sisteme de colectare si evacuarea apelor din zona centrala, din 60 in 60m sunt necesare camine de vizitare.Din studiul profilului longitudinal al drumului expres rezulta ca pentru un kilometru,la structura cu zona verde centrala, pe primii 300 m se aplica doar drenlongitudinal, pe urmatorii 360 m se aplica dren longitudinal si canalizare 315, peurmatorii 200 m se aplica dren longitudinal si canalizare 400 iar pe ultimii 140 mse aplica dren longitudinal si canalizare 500.Descarcarea dispozitivelor de colectarea apelor a fost proiectata functie de relief side calculul hidraulic a acestor dispozitive. In functie de relief au fost inventariateposibilitatile de evacuare (rambleu, debleu, ses, deal, cursuri de apa, depresiuni,vai, etc.). In functie de profilul transversal, au fost delimitate ramblee, deblee,inaltimea rambleelor, etc. Urmare acestor doua criterii au fost amplasate pozitia sitipul podetelor. Podetele au fost prevazute ca podete prefabricate de tip cadredeschise sau casetate. Acolo unde inaltimea de umplutura a rambleului pestepodet a fost mai mare de 4,0m au fost prevazute podete tubulare de 2,0mdiametru, tip PREMO.In vederea prevenirii si reducerii poluarii apelor au fost prevazute o serie dedispozitive pentru scurgerea, colectarea si evacuarea apelor, precum:prevederea de decantoare si separatoare de uleiuri inainte de evacuareaapelor uzate – infestate inainte, la emisar24

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”impermeabilizarea platformei drumului in scopul evitarii patrunderii apelorinfestate in corpul drumuluipervederea in totalitate de dispozitive pentru colectarea si evacuareaordonata a apelor uzate.C. Siguranta circulatieiPentru siguranta circulatiei au fost prevazute:parapeti flexibiliParapetii flexibili au fost prevazuti in zona centrala de separarea cailorunidirectionale de circulatie.Din 5 in 5 kilometri parapetii din zona centrala sunt prevazuti a fi demontabili, inscopul asigurarii posibilitatii de devierea circulatiei pe o singura cale, pentrurealizarea lucrarilor de intretinere sau a altor lucrari accidentale.indicatoare rutiereAu fost prevazute indicatoare de preselectie limitari de viteza si dirijarea traficului lanodurile rutiere, indicatoare de notare a drumului expres, indicatoare cu distante deparcurs.indicatoare cu mesaje variabileAu fost prevazute indicatoare cu mesaje variabile pentru limitarea vitezei in conditiide trafic intens, protejarea tronsoanelor ambuteiate, a celor cu lucrari de constructiesau accidente, precum si avertizarea asupra pericolelor cauzate de conditiilemeteo.marcaje rutiereAu fost prevazute marcaje longitudinale in axul cailor unidirectionale si la marginilepartii carosabile.Au fost prevazute marcaje longitudinale la noduri pentru limitari de viteza,preselectie si dirijarea traficului.Imprejmuire25

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”In vederea eliminarii accesului accidental al animalelor sau a persoanelorneparticipante la traficul rutier, pe platforma drumului, a fost prevazutaimprejmuirea drumului expres cu panouri din plasa de sarma pe stalpi metalici de1,60 m inaltime, amplasata la limita amprizei de profil de autostrada.Imprejmuirea este prevazut a se inchide la deschiderile podurilor si a podetelor.La Centrul de intretinere imprejmuirea este prevazuta la o inaltime de 2,10 m.podete pentru migrarea animalelorAu fost amplasate podete pentru migrarea animalelor in numar de 78, avanddeschidere intre 3,0-5,0 m cu inaltime libera minima de 1,60 m.D. Restabilirea legaturilor rutiereAu fost restabilite urmatoarele legaturi rutiere:<strong>Drum</strong>ul comunal 67; drumul judetean 104B; drum judetean 104C si drumcomunal 71; drum comunal 75; drum judetean 105B; drum comunal 80;drum comunal 78; drum judetean 103D; drum judetean 105 C; drumcomunal 83; drum judetean 105H; drum comunal 84; drum judetean 105 J;drum judetean 105 F; drum national 1.<strong>Drum</strong>ul local pe valea Tocilelor<strong>Drum</strong>uri colectoare prevazute pe toata lungimea drumului expres cu scopulde a asigura colectarea tuturor drumurilor locale neclasificate existente.E. Noduri rutiereLa racordarea drumului expres km 0+000 cu DN1, km 229+000, datorita existenteiproprietatilor particulare de pe stanga lui DN 1 si a caii ferate 200 Brasov-<strong>Sibiu</strong> depe dreapta lui DN 1, intersectia a fost tratata ca o intersectie de nivel in T.Au fost prevazute insule denivelate de dirijarea circulatiei pe drumul expres, benzide selectarea traficului, benzi de stocare pentru virarea la stanga pe DN 1, benzi deaccelerare si decelarare.26

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Nodurile rutiere au fost amplasate pe drumul expres dupa cum urmeaza: Km 1+020 cu autostrada Brasov – Oradea – nod dintre drumul expres siautostrada TransilvaniaKm 16+500 Voila, cu DJ 103 F – asigura accesul in si din drumul expres inDJ 103F; <strong>Drum</strong>ul judetean supratraverseaza drumul expres la km 16+649.- Pasaj pe DJ 103F km 16+649 la nod VoilaPasajul proiectat are trei deschideri L=22.00 + 32.00 + 22.00m, executate oblic la75 o . Lungimea suprastructurii este de 76.00m, iar lungimea totala a pasajului estede 83.10m.Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50mKm 39+200 Cartisoara cu DN 7 C – asigura accesul in si din DN 7CTransfagarasanul; DN 7 supratraverseaza drumul expres la km 39+227.- Pasaj pe DN 7C km 39+227 la nod CartisoaraPasajul proiectat este un cadru cu stilpi in V, executat normal. Lungimea pasajuluieste 65.60m.Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50mKm 55+700 Avrig cu DJ 105 G – asigura accesul in si din DJ 105G; <strong>Drum</strong>uljudetean supratraverseaza drumul expres 55+896.- Pasaj pe DJ 105G km 55+896 la nod AvrigPasajul proiectat are trei deschideri L=22.00 + 32.00 + 22.00m, executate oblic la75 o . Lungimea suprastructurii este de 76.00m, iar lungimea totala a pasajului estede 83.10m.Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m.Km 66+700 Vestem cu DN 1 – asigura accesul in si din DN1.Nodul rutier Vestem este alcatuit din urmatoarele lucrari :- Pasaj Km 66+617 peste DN1, Valea Saratii si CF20027

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Pasajul proiectat are 33 deschideri, executate normal. Lungimea suprastructuriieste de 920.63m, iar lungimea totala a pasajului este de 937.95m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 8.53m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 388.94, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 380.41.Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta astructurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 170m amonte si 220m in aval cusaltele de gabioane si gabioane.- Pod Km 0+214 peste Valea Saratii pe breateaua 1Podul proiectat are o deschidere, lungimea suprastructurii fiind de 12.00m, iarlungimea totala a podului este de 31.14m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 5.87m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 383.69, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 377.82.Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta astructurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 170m amonte si 220m in aval cusaltele de gabioane si gabioane.- Pod Km 0+269 peste Valea Saratii pe breteaua 2Podul proiectat are o deschidere, lungimea suprastructurii fiind de 15.00m, iarlungimea totala a podului este de 28.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 3.33m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 385.64, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 382.31.Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta astructurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 170m amonte si 220m in aval cu28

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”saltele de gabioane si gabioane.- Pod Km 296+939 peste Valea Saratii pe DN1Podul existent pe DN1 trebuie largit la 6 benzi de circulatie pentru a permiteamplasarea benzilor de accelerare - decelerare. Podul are o deschidere, lungimeasuprastructurii fiind de 12.00m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.71m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 382.12, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 380.41.Podul existent urmeaza sa fie largit, pentru a asigura o parte carosabila de 21.80m.Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta astructurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 170m amonte si 220m in aval cusaltele de gabioane si gabioane.nod km 72+000 Selimber cu DN 1 – asigura accesul in si din DN 1; Noduleste amplasat la sfarsitul sectorului de drum expres, la racordarea acestuiacu pasajul executat pe centura <strong>Sibiu</strong> si a rampelor acestuia.Pentru sectoarele de drum expres unde au fost proiectate nodurile, acestea auprofil de autostrada.F. PoduriPod Km 2+218 peste Valea GarduluiPodul proiectat are o deschidere de 10.00m, executata normal. Lungimeasuprastructurii este de 10.00m, iar lungimea totala a podului este de 23.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 5.33m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 456.59, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 451.26. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 70m amonte si 225m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De29

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 3+827 peste SebesPodul proiectat are trei deschideri de 15.40+18.80+15.40m, executate oblic.Lungimea suprastructurii este de 49.60m, iar lungimea totala a podului este de61.70m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 4.51m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 460.32, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 455.81. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 100m amonte si 45m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 6+019 peste BerivoiPodul proiectat are o deschidere de 24.00m, executata oblic. Lungimeasuprastructurii este de 24.00m, iar lungimea totala a podului este de 32.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.94m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 466.62, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 464.68. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 75m amonte si 60m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 7+133 peste RacovitaPodul proiectat are o deschidere de 18.00m, executata oblic. Lungimeasuprastructurii este de 18.00m, iar lungimea totala a podului este de 26.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 2.40m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.30

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Cota minima a intradosului este de 469.97, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 467.57. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 50m amonte si 55m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 8+157 peste HurezPodul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic. Lungimeasuprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 21.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 2.90m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 470.04, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 467.14. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 55m amonte si 105m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 9+638 peste SavastreniPodul proiectat are o deschidere de 18.00m, executata normal. Lungimeasuprastructurii este de 18.00m, iar lungimea totala a podului este de 25.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.10m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 460.74, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 459.64. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 75m amonte si 40m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 10+311 peste ValcioaraPodul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 63 o . Lungimea31

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”suprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 20.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 2.46m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 457.15, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 454.69. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 45m amonte si 45m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 11+242 peste BungetPodul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 60 o . Lungimeasuprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 22.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 3.53m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 451.47, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 447.94. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 135m amonte si 100m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 12+371 peste NetotPodul proiectat are o deschidere de 15.00m, executata oblic la 75 o . Lungimeasuprastructurii este de 15.00m, iar lungimea totala a podului este de 23.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.54m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 444.79, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 443.25. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 40m amonte si 40m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m32

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”amonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 13+042 peste NegrisorPodul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic. Lungimeasuprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 22.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 3.15m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 445.42, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 442.27. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 60m amonte si 50m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 14+381 peste Valea MortiiPodul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic. Lungimeasuprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 19.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 4.06m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 443.33, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 440.38. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 55m amonte si 35m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 14+999 peste DridifPodul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic. Lungimeasuprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 23.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 4.07m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 441.46, iar nivelul apei calculat la debitul cu33

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”probabilitatea de depasire de 2% este de 437.39. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 50m amonte si 35m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 15+404 peste OveseiPodul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 70 o . Lungimeasuprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 25.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 6.64m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 440.27, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 433.63. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 50m amonte si 35m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 16+836 peste Valea RadaciniiPodul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 70 o . Lungimeasuprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 19.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 2.11m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 435.97, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 433.86. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 50m amonte si 35m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 17+720 peste BreazaPodul proiectat are trei deschideri de 24.40+24.80+24.40m, executate oblic.Lungimea suprastructurii este de 73.60m, iar lungimea totala a podului este de34

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”89.70m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 7.16m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii. Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea insiguranta a structurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 150m amonte si 65min aval cu saltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia securata de vegetatie pe o zona de cca. 150m amonte si aval de axul poduluiproiectat.Pod Km 18+005 peste Valea GloduluiPodul proiectat are o deschidere de 10.00m, executata normal. Lungimeasuprastructurii este de 10.00m, iar lungimea totala a podului este de 16.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.23m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 435.12, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 433.89. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 45m amonte si 30m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 18+897 peste VoivodeniPodul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 63 o . Lungimeasuprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 22.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 3.60m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 437.79, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 434.19. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 45m amonte si 35m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 20+061 peste Sambata35

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Podul proiectat are trei deschideri de 24.40+24.80+24.40m, executate oblic la 70 o .Lungimea suprastructurii este de 73.60m, iar lungimea totala a podului este de85.70m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 5.19m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 440.92, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 435.73. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 160m amonte si 130m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 20+576 peste RacovitaPodul proiectat are o deschidere de 18.00m, executata oblic. Lungimeasuprastructurii este de 18.00m, iar lungimea totala a podului este de 30.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 4.15m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 443.24, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 439.09. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 50m amonte si 70m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 22+009 peste DumbravaPodul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 60 o . Lungimeasuprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 17.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.00m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 451.28, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 450.28. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,36

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”pe cca. 55m amonte si 40m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 23+340 peste DragusPodul proiectat are cinci deschideri de cite 40.00m, executate normal. Lungimeasuprastructurii este de 202.00m, iar lungimea totala a podului este de 231.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 7.94m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 456.05, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 448.11. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 105m amonte si 240m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 24+362 peste Valea CringuluiPodul proiectat are trei deschideri de 21.40+24.80+21.40m, executate oblic la 70 o .Lungimea suprastructurii este de 73.60m, iar lungimea totala a podului este de81.70m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 7.53m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 462.02, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 454.49. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 40m amonte si 65m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 24+755 peste HotarulPodul proiectat are trei deschideri L=40.00+40.00+40.00m, executat normal.Lungimea suprastructurii este de 121.00m, iar lungimea totala a podului este de132.10m.37

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 13.15m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 461.31, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 448.16. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 135m amonte si 80m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 26+434 peste VisteaPodul proiectat are trei deschideri de 15.40+21.80+15.40m, executate normal.Lungimea suprastructurii este de 52.60m, iar lungimea totala a podului este de64.70m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 5.58m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 457.62, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 452.04. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 155m amonte si 50m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 27+638 peste Corbul VisteiPodul proiectat are o deschidere de 10.00m, executata normal. Lungimeasuprastructurii este de 10.00m, iar lungimea totala a podului este de 16.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.11m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 455.09, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 453.98. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 45m amonte si 75m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.38

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Pod Km 28+404 peste Valea lui BanPodul proiectat are o deschidere de 10.00m, executata normal. Lungimeasuprastructurii este de 10.00m, iar lungimea totala a podului este de 31.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 8.37m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 459.68, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 451.31. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 105m amonte si 70m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Viaduct Km 29+360 peste Corbul UceiPodul proiectat are nouasprezece deschideri de cite 40.00m, executate normal.Lungimea suprastructurii este de 769.00m, iar lungimea totala a podului este de780.20m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 24.10m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 469.98, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 445.88. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 105m amonte si 140m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150mamonte si aval de axul podului proiectat. Viaduct Km 30+359 peste DJ 105CViaductul proiectat are cinci deschideri de cite 33.00m, executate normal.Lungimea suprastructurii este de 167.00m, iar lungimea totala a podului este de177.15m.Gabaritul asigurat fata de drumul judetean este mai mare decit 5.50m.Viaduct Km 30+971 peste UceaPodul proiectat are treisprezece deschideri de cite 40.00m, executate normal.39

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Lungimea suprastructurii este de 526.00m, iar lungimea totala a podului este de537.20m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 16.79m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 471.77, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 454.98. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 120m amonte si 130m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 150mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 32+241 peste RacovitaPodul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic. Lungimeasuprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 23.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 3.67m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 460.51, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 456.84. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 85m amonte si 90m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Viaduct Km 33+769 peste GarlatelPodul proiectat are patru deschideri de cite 40.00m, executate normal. Lungimeasuprastructurii este de 161.50m, iar lungimea totala a podului este de 172.60m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 12.72m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 443.81, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 431.09. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 100m amonte si 80m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. De40

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”asemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 34+664 peste GostaiaPodul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata normal. Lungimeasuprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 30.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 5.88m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 436.32, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 430.44. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 75m amonte si 75m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 35+443 peste ArpasPodul proiectat are trei deschideri de 18.40+24.80+18.40m, executate normal.Lungimea suprastructurii este de 61.60m, iar lungimea totala a podului este de74.60m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 4.61m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 431.09, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 426.48. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 100m amonte si 70m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 37+080 peste Valea NeagraPodul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 80 o . Lungimeasuprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 17.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.00m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.41

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Cota minima a intradosului este de 435.95, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 434.95. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 60m amonte si 35m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 38+840 peste CartisoaraPodul proiectat are trei deschideri de 21.40+24.80+21.40m, executate normal.Lungimea suprastructurii este de 67.60m, iar lungimea totala a podului este de80.70m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 5.58m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 431.09, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 426.48. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 110m amonte si 70m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 40+875 peste OpatPodul proiectat are o deschidere de 24.00m, executata normal. Lungimeasuprastructurii este de 24.00m, iar lungimea totala a podului este de 31.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 2.72m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 463.34, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 460.62. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 105m amonte si 70m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat.Viaduct Km 42+045 peste Iazul Scorei42

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Viaductul proiectat are zece deschideri de cite 40.00m, executate normal.Lungimea suprastructurii este de 404.50m, iar lungimea totala a viaductului este de415.60m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 21.97m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 471.33, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 449.36.Viaduct Km 43+249 peste ScoreiViaductul proiectat are patru deschideri de cite 33.00m, executate normal.Lungimea suprastructurii este de 133.50m, iar lungimea totala a viaductului este de144.70m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 12.99m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 468.80, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 455.81. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 80m amonte si 95m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona viaductului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat. Viaduct Km 44+720 peste ValeViaductul proiectat are trei deschideri de cite 33.00m, executate normal. Lungimeasuprastructurii este de 99.42m, iar lungimea totala a podului este de 111.10m.Viaduct Km 45+276 peste SarataViaductul proiectat are opt deschideri de cite 40.00m, executate normal. Lungimeasuprastructurii este de 323.50m, iar lungimea totala a viaductului este de 334.70m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 29.07m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 455.81, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 426.74.43

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta astructurii se prevede profilarea albiei pe o lungime de 215.00m in zona viaductului.Viaduct Km 45+702 peste Valea MieriiViaductul proiectat are patru deschideri de cite 40.00m, executate normal.Lungimea suprastructurii este de 161.50m, iar lungimea totala a viaductului este de172.70m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 21.47m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 453.78, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 432.31. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede profilarea albiei peo lungime de 75.00m in zona viaductului.Pod Km 46+867 peste Valea SaratuiPodul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 70 o . Lungimeasuprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 31.60m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 7.80m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 448.26, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 440.46. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 105m amonte si 35m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100mamonte si aval de axul podului proiectat. Pasaj Km 48+106 peste DJ 105JPasajul proiectat are trei deschideri de cite 15.00m, executate normal. Lungimeasuprastructurii este de 46.60m, iar lungimea totala a podului este de 54.10m.Pod km 48+287 peste PorumbacuPodul proiectat are o deschidere de 24.00m, executata normal. Lungimeasuprastructurii este de 24.00m, iar lungimea totala a podului este de 41.20m.44

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 6.79m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 439.65, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 432.86.Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta astructurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 60m amonte si 60m in aval cusaltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata devegetatie si se profileaza pe o lungime de cca. 100m amonte si aval de axul poduluiproiectat.Pod Km 49+244 peste LiscovPodul proiectat are o deschidere de 24.00m, executata normal. Lungimeasuprastructurii este de 24.00m, iar lungimea totala a podului este de 34.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 3.70m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 437.16, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 433.46.Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta astructurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 90m amonte si 90m in aval cusaltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata devegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 51+120 peste RacovicioaraPodul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 60 o . Lungimeasuprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 31.00m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 7.90m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 435.90, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 428.00. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 115m amonte si 65m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Deasemenea in zona podului, albia se curata de vegetatie pe o zona de cca. 100m45

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”amonte si aval de axul podului proiectat.Pod Km 53+586 peste AvrigPodul proiectat are trei deschideri de 24.40+24.80+24.40m, executate oblic la 70 o .Lungimea suprastructurii este de 73.60m, iar lungimea totala a podului este de81.60m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 5.95m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 407.34, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 401.39. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 130m amonte si 90m in aval cu saltele de gabioane si gabioane. Viaduct Km 56+576 peste CF Marsa si CF 200Viaductul proiectat are trei deschideri de cite 33.00m, executate normal. Lungimeasuprastructurii este de 82.60m, iar lungimea totala a podului este de 89.75m.Viaduct Km 56+910 peste AvrigViaductul proiectat are patru deschideri de cite 40.00m, executate normal.Lungimea suprastructurii este de 161.50m, iar lungimea totala a viaductului este de172.60m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 9.87m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 378.75, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 368.88.Pod km 58+439 peste OltPodul proiectat are 28 deschideri de cite 40.00m, executate normal. Lungimeasuprastructurii este de 1133.50m, iar lungimea totala a podului este de 1142.60m.Cota intradosului podului in dreptul albiei Oltului natural este de 373.14, iar nivelulapei calculat la debitul cu probabilitatea de depasire de 2% este de 371.60,rezultind o garda de 1.54m.46

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Cota intradosului podului in dreptul Oltului amenajat este de 377.24, iar NNR inregim amenajat este 374.00, rezultind o garda de 3.24m.Pod km 65+244 peste CibinPodul proiectat are cinci deschideri de cite 40.00m, executate oblic la 70 o .Lungimea suprastructurii este de 202.00m, iar lungimea totala a podului este de214.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.05m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 379.50, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 378.45. Pentru asigurarea conditiilor descurgere a apelor si punerea in siguranta a structurii se prevede apararea malurilor,pe cca. 210m amonte si 155m in aval cu saltele de gabioane si gabioane.Viaduct km 69+233 peste Valea TocilelorViaductul proiectat are sapte deschideri de cite 40.00m, executate normal.Lungimea suprastructurii este de 283.00m, iar lungimea totala a viaductului este de294.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 14.49m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 408.67, iar nivelul apei in lac este de 394.18.Lucrarile proiectate s-au corelat cu cele existente in vederea asigurarii unei scurgerioptime din punct de vedere hidraulic. La stabilirea solutiei s-a tinut seama deurmatoarele elemente generale:conservarea cadrului naturalrealizarea lucrarilor cu grad de mecanizare cat mai ridicat, transportcontainerizat al materialelor, manipulari mecanice etc.folosirea in limita posibilitatilor a materialelor localeLucrarile pentru amenajarea albilor sunt corelate cu lucrarile de realizare apodurilor. Solutia constructiva adoptata pentru amenajarile albilor nu afecteaza47

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”zona. Lucrarile proiectate nu influenteaza defavorabil regimul apelor de suprafata sisubterane, si nici obiectivele din zona, ele avand un caracter benefic. Dupafinalizarea lucrarilor de executie, constructorul va reface cadrul natural. Beneficiarulva intretine albile raurilor pentru pastrarea conditiilor normale de scurgere a apelor.Pasaje Pasaj pe DJ 104B Km 4+716Pasajul proiectat are trei deschideri L=22.00 + 32.00 + 22.00m, executate oblic la70 o . Lungimea suprastructurii este de 76.00m, iar lungimea totala a pasajului estede 83.10m.Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m Pasaj pe DJ 104C Km 7+937Pasajul proiectat are trei deschideri L=26.00 + 38.30 + 26.00m, executate oblic la70 o . Lungimea suprastructurii este de 90.30m, iar lungimea totala a pasajului estede 97.80m.Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m. Pasaj pe DJ 75 Km 12+234Pasajul proiectat este un cadru cu stilpi in V, executat normal. Lungimea pasajuluieste 65.60m.Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m Pasaj pe DJ 105B Km 19+789Pasajul proiectat are trei deschideri L=22.00 + 32.00 + 22.00m, executate oblic la70 o . Lungimea suprastructurii este de 76.00m, iar lungimea totala a pasajului estede 83.10m.Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m Pasaj pe DC 80 Km 22+949Pasajul proiectat are trei deschideri L=26.00 + 38.30 + 26.00m, executate oblic la70 o . Lungimea suprastructurii este de 90.30m, iar lungimea totala a pasajului este48

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”de 97.80m.Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m. Pasaj pe DC 78 km 25+688Pasajul proiectat are trei deschideri L=32.00 + 47.25 + 32.00m, executate oblic la56 o . Lungimea suprastructurii este de 111.25m, iar lungimea totala a pasajului estede 120.15m.Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m. Pasaj pe DJ 103D Km 26+685Pasajul proiectat are trei deschideri L=22.00 + 32.00 + 22.00m, executate oblic la75 o . Lungimea suprastructurii este de 76.00m, iar lungimea totala a pasajului estede 83.10m.Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m Pasaj pe DJ 105H Km 35+704Pasajul proiectat este un cadru cu stilpi in V, executat normal. Lungimea pasajuluieste 65.60m.Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m. Pasaj pe DJ 105F Km 53+243Pasajul proiectat are trei deschideri L=32.00 + 47.25 + 32.00m, executate oblic la56 o . Lungimea suprastructurii este de 111.25m, iar lungimea totala a pasajului estede 120.15m.Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m. Pasaj pe DN 1 km 63+431Pasajul proiectat are patru deschideri L=32.00 + 47.25 + 47.25 + 32.00m,executate oblic la 56 o . Lungimea suprastructurii este de 158.50m, iar lungimeatotala a pasajului este de 167.50m.Gabaritul de libera circulatie pe verticala asigurat pe drumul expres este 5.50m.49

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Pod pe DC 71 km 0+493 peste HurezPodul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 64 o . Lungimeasuprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 19.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.56m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 469.25, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 467.69.Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta astructurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 40m amonte si 80m in aval cusaltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata devegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat.Pod pe DC 78 km 1+042 peste DumbravaPodul proiectat are o deschidere de 12.00m, executata oblic la 60 o . Lungimeasuprastructurii este de 12.00m, iar lungimea totala a podului este de 19.10m.Garda pe verticala fata de NAQ2% este de 1.66m, in punctul cel mai de jos alsuprastructurii.Cota minima a intradosului este de 451.94, iar nivelul apei calculat la debitul cuprobabilitatea de depasire de 2% este de 450.28.Pentru asigurarea conditiilor de scurgere a apelor si punerea in siguranta astructurii se prevede apararea malurilor, pe cca. 55m amonte si 55m in aval cusaltele de gabioane si gabioane. De asemenea in zona podului, albia se curata devegetatie pe o zona de cca. 100m amonte si aval de axul podului proiectat.G. ParcariLa amplasarea spatiilor de serviciu a fost luat in considerare ultimul amplasamentde spatiu de serviciu de pe Autostrada Transilvania tronson Brasov – <strong>Fagaras</strong>.Acest amplasament a fost obtinut de la societatea Search Corporation S.A. el esteamplasat la km 34+500 de pe autostrada Brasov – Oradea fiind de tip parcaresimpla.50

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Parcarile au fost prevazute la aceeasi pozitie kilometrica pe stanga – dreaptadrumului expres, cu aceleasi dotari.Pe lungimea parcajelor precum si a benzilor de iesire – intrare la parcaje latimeaplatformei drumului expres se realizeaza la profil de autostrada.Pe toata lungimea parcajelor, intre platforma parcajelor si drumul expres a fostprevazuta o zona de protectie de 3,0 m latime.Benzile de circulatie interne sunt cu sensuri unice si cu 6,0 m latime.Toate parcajele au urmatoarele dotari:sistem de canalizaresursa de energie electricasursa de apasistem de iluminaretelefon publiclocuri de parcare pentru autoturisme, autocamioane, autobuze precum sipentru persoane cu dizabilitatispatii de agrementWC ecologicToate platformele de parcare sunt imprejmuite cu plasa de sarma montata pe stalpimetalici cu inaltimea de 2,10 m.Toate parcarile au prevazute spatii verzi.Amplasarea parcarilor sunt la:km 2+720km 27+400km 51+98051

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”In afara de dotarile comune, deja mentionate, parcarile de la km 2+720 si km51+980 au rezervat spatii pentru statii de alimentare cu carburanti.Suprafetele parcarilor proiectate, sunt:km 2+720 si km 51+980km 27+400- 8953 m 2 pe o parte a drumului expres- 7350 m 2 pe o parte a drumului expresLa fiecare parcare au fost prevazute accese si iesiri din drumul expres.Accesele la parcari se realizeaza prin pene de racordare de 90 m lungime, pe carese realizeaza si reducerea platformei de la profil de autostrada la profil de drumexpres, benzi de iesire din flux de 75 m lungime sau de intrare in flux de 150 mlungime, benzi de decelerare sau accelerare a caror lungime a fost calculata functiede valoarea declivitatii pe drumul expres.H. Centru de intretinereAmplasamentul Centrului de intretinere a fost selectat impreuna cu DRDP Brasov,functie de echilibrarea distantelor de parcurs pentru interventii pe drumul expres,functie de conditiile de relief, functie de posibilitatile de aprovizionare cu materialenecesare in centru de intretinere, functie de natura terenurilor ocupate, functie deposibilitatile pentru racordari la retea electrica, retea apa-canal, retea telefonie.Centrul de intretinere este amplasat in dreapta lui DN 7 C Transfagarasanul, inapropiere de intersectia acestuia cu DN 1 in interiorul bretelei <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong> – DN7 C de la nodul km 39+200 dintre drumul expres si DN 7.Acest amplasament prezinta facilitatile de a fi langa nodul rutier a drumului exprescu DN 7 C, in vecinatatea lui DN 1, cu racorduri facile pentru electricitate sitelefonie, pe un teren de natura pasune situat in vecinatatea paraului Balea.Accesul la Centrul de intretinere se realizeaza din DN 7 C printr-o intersectie lanivel de tip T.Centrul de intretinere este iluminat, are racord telefonic, put de apa, canalizare,fosa septica.Centrul de intretinere este imprejmuit cu gard din plasa de sarma pe stalpi metalicicu inaltime de 2,10 m.52

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Platforma centrului de intretinere cu o suprafata totala de 12000 m 2 are urmatoareledotari: cladire operationala P+1 cu suprafata de 420 m 2 depozit de materiale antiderapante cu suprafata de 450 m 2 atelier mecanic cu suprafata de 1260 m 2 parcaje autocamioane de 320 m 2 parcaje autoturisme de 120 m 2 statie de spalare cu decantor de 150 m 2 put de apa si cabina put de 225 m 2 fosa septica de 25 m 2 cabina portar de 9 m 2I. Lucrari de consolidarePentru stabilitatea corpului drumului au fost prevazute:placi ancorateziduri de sprijin cu fundatii directe sau indirecteDin studiul geotehnic, pe ampriza drumului expres au rezultat sectoare decapacitate portanta redusa. Aceste sectoare au fost tratate cu solutii de:material geotextil la baza rambleuluiperne de balast la baza rambleuluiinlocuirea materialului necorespunzatorpiloti drenanti53

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”J. Lucrari hidrotehniceLa toate podurile au fost prevazute lucrari de regularizari albii si protectie maluri.Local si la unele podete au fost prevazute lucrari de regularizare, in scopulmicsorarii oblicitatii podetului cu rezultatul micsorarii lungimii lui.Pe zona unde traseul drumului expres se suprapune pe valea Carbunarilor, a fostproiectat un canal betonat in corpul drumului. Canalul a fost calculat hidraulic,rezultand o sectiune dreptunghiulara de 6,80 m x 2,50 m, care se aplica pe 1,5 km.K. UtilitatiDatorita faptului ca traseul drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> intersecteaza utilitatileexistente, precum conducte apa – canal, retele de irigatii – desecari, reteletelefonie, retele de electricitate, retele de gaze naturale, este necesara protejareasau relocarea acestora.Pe baza certificatelor de urbanism emise, respectiv certificatul de urbanism nr.494/III – A – 3 din data de 06.09.2007 emis de Consiliul Judetean <strong>Sibiu</strong> sicertificatul de urbanism nr. din data de emis de Consiliul Judetean Brasov, au fostsolicitate de la administratori traseele retelelor existente (electrice, telefonie, gaze,petrol, instalatii de imbunatatiri funciare, instalatii de apa canal, cai ferate).Toate proiectele de relocari sau lucrari de protectie de utilitati vor fi subcontractateunor proiectanti de specialitate. La faza de proiect tehnic, toate proiectele despecialitate aferente relocarii utilitatilor sau lucrari de protectie vor fi supuse avizariidetinatorilor de utilitati si emiterii acordurilor specifice fiecarui tip de utilitate.Existenta zonelor de traversare a retelelor de transport hidrocarburi, apa, energieelectrica, telefonie si masuri prevazute pentru protectia acestoraConform avizului favorabil emis de catre SC Filiala de Distributie a EnergieiElectrice ELECTRICA DISTRIBUTIE TRANSILVANIA SUD S.A., traseul drumuluiexpres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong> interesecteaza LEA 20kV, respectiv LEA 110kV, motivpentru care se impune intocmirea unei documentatii de specialitate, conformnormelor tehnice in vigoare. Situatii mai deosebite care vor fi solutionate prinstudiile de specialitate au fost identificate la LEA 20kV in zona nodurilor rutiereAvrig, Selimber, precum si in zona cabanei „Fantanita Haiducului”.54

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Pentru LEA 110kV, au fost metionate urmatoarele zone:nod rutier Avrig, care se interesecteaza cu LEA 110kV Marsa – Cartisoarasi LEA 110 kV – CHE Avrigkm 52-km 53, care se intersecteaza cu LEA 110 kV Marsa – Cartisoarakm 43, care se intersecteaza cu LEA 110 kV derivatia CHE Scoreikm 40 – km 41, care se intersecteaza cu LEA 110 kV <strong>Sibiu</strong> Sud – Ucea1+2 (dublu circuit)km 36- km 37, care se interesecteaza cu LEA 110 kV derivatie CHE Arpas nod rutier Selimber, care se intersecteaza cu LEA 110 kV <strong>Sibiu</strong> Sud –Cisnadie 1+2 (dublu circuit).De asemenea, conform informatiilor furnizate de catre Compania Nationala deTransport a Energiei Electrice SA, Sucursala de Transport <strong>Sibiu</strong>, drumul expressubtraverseaza LEA 400 kV <strong>Sibiu</strong> Sud – Brasov, LEA 400 kV Tantareni – <strong>Sibiu</strong>Sud si LEA 220 KV d.c. Lotru – <strong>Sibiu</strong> Sud.Instalatiile de telecomunicatii existente afectate de proiectul de investitie „<strong>Drum</strong>expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong>” sunt cele de la intersectia si paralelismul drumului expresproiectat (sau a nodurilor rutiere proiectate) cu drumurile: DJ 104 B, DJ 104C, DJ103 F, DJ 105C, DN 1-7, DN 1, DJ 105G, DJ 105J, DJ 105 H. In zonele deintersectie si paralelism cu instalatiile Tc sunt necesare lucrari de protectie –deviere, care se vor efectua pe baza unui proiect de specialitate.Lucrarea propusa intersecteaza traseul conductelor urmatoarelor magistrale de gazmetan care sunt administrate de catre Societatea Nationala de Transport gazeNaturale „Transgaz” S.A. Medias: O 28” Coroi – Bucuresti, O 20,5” Tigmandru –Bucuresti, O 24” Coroi – Paltin, O 16” SRM <strong>Fagaras</strong> – Interconectare O 10” (CO 2),O 4” Racord Hirseni, O 6” Racord Sasciori, O 10” <strong>Fagaras</strong> – Victoria (CO 2), O 3Racord Dridif, O 3” Racord Voila, O 3” Racord Dragus si Oltet, O 3” Racord Vistea,O 10” Punct B – Victoria, O 16” Marpod – Victoria, O10” si O6” Avrig – Marsa.Conductele de transport gaze naturale se vor proteja, devia si/sau inlocui, dupacaz, in zonele de intersectie si/sau paralelism cu drumul expres proiectat sidrumurile adiacente, conform unor proiecte tehnice executate de societatispecializate.55

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”De asemenea, traseul drumului expres intersecteaza retelele de distributie gazenaturale apartinand societatii Distrigaz Sud S.A. si anume: conducta de gazenaturale de OL de Dn=4 care alimenteaza cu gaze naturale localitatea Ilieni, siconducta de gaze naturale Ol de Dn=8 din apropierea comunei Luta, precum siretelele de distributie gaze naturale apartinand societatii SC E. ON GAZ ROMANIAS.A. Sucursala <strong>Sibiu</strong>, si anume: conducta de gaz metan O2 si conducta de gazmetan pe DN 60.In zona de construire a drumului expres exista retele de apa aflate in administrareaS.C. APA SERV S.A., judetul Brasov, dupa cum urmeaza:drum DJ 104 B <strong>Fagaras</strong> – Ilieni – partea dreapta drum – conducta aductiuneapa Sebes – <strong>Fagaras</strong>drum DC 71 Hurez – Iasi – partea stanga drum – conducta aductiune apaIasi – <strong>Fagaras</strong>drum DC Beclean – Luta – partea dreapta drum – conducta aductiune apaPojorta – <strong>Fagaras</strong>.<strong>Drum</strong>ul expres afecteaza si retelele de apa canal administrate de SC APA –CANAL SA <strong>Sibiu</strong>, intre localitatile Vestem si Selimber, precum si o conducta de apadin azbociment Dn 400 administrata de SC APA TARNAVEI MARI SA. Retelele deapa canal proteja si devia conform unor proiecte de specialitate care vor fielaborate ulterior.Pe durata executiei lucrarilor se vor lua masuri de protejare a tuturor retelelor deutilitati pentru a se evita degradarea si a se asigura continuitatea functionarii,precum si accesul pentru exploatare si interventii. In documentatiile de specialitatecare vor fi elaborate vor fi prevazute masuri specifice pentru protectia, devierea sauinlocuirea retelelor aferente fiecarui tip de utilitate in parte.Se va evita circulatia si stationarea utilajelor grele pe traseul conductelor,depozitarea materialelor de constructii sau a pamantului rezultat din sapaturi petraseele retelelor existente, pe camine de vane, pe guri de scurgere.Se va realiza executia ingrijita, conform proiectelor retelelor de evacuare a apeloruzate in vederea evitarii pierderilor accidentale pe sol si subsol. Montareaconductelor si a cablurilor electrice si telefonice se vor realiza conform normelor invigoare.56

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”L.Suprafetele ocupate si categoria acestor suprafete (definitiv si temporar inperioada de constructie)Pe teritoriul judetului <strong>Sibiu</strong>, terenul este situat in extravilanul localitatilor Arpasu deJos, Cirta, Cirtisoara, Sarata, Porumbacu de Sus, Avrig, Bradu, Vestem, Selimber,proprietatea unor persoane fizice, juridice, domeniu public de interes local,judetean, national.Pe arealul judetului Brasov, terenurile afectate de lucrari sunt situate pe teritoriileadministrative ale Municipiului <strong>Fagaras</strong>, precum si ale comunelor: Mandra,Beclean, Voila, Dragus, Vistea, Ucea, in extravilan.Drept de proprietate asupra terenurilor: Statul Roman si proprietari particulari.Suprafetele ocupate temporar in perioada de constructieOrganizarile de santier si constructiile provizorii vor fi realizate pe amplasamentepropuse de Antreprenorul care va castiga licitatia de executie a lucrarilor.Pentru constructiile provizorii (drumuri de acces, platforme tehnologice, gropi deimprumut si spatiile de depozitare), cat si pentru lucrarile de organizare de santier(birouri, spatii cazare, baze de productie, ateliere de reparatii, laboratoare,platforme de parcare, etc), Antreprenorul acceptat va obtine avizele necesare dupastabilirea locatiei pentru amplasamentele organizarilor de santier si bazelor deproductie. In perioada de executie vor fi monitorizate, atat prin personal propriu, catsi prin experti independenti modul de respectare a conditiilor impuse in acordurilede mediu in perioada executiei lucrarilor de constructie.Potrivit prevederilor caietului de sarcini de proiectare si supraveghere a executieilucrarilor, executia va fi realizata pe 2 loturi. In acest sens sunt necesare 2organizari de santier.Din datele rezultate la lucrari similare rezulta ca suprafata unei organizari de santierincluzand:sediu administrativspatii de cazareatelier mecaniclaboratoare57

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”magazii de materialebaze de productie pentru betoane si asfalturispatii de depozitare materiale de masatoate constructiile auxiliare si instalatiile aferente si drum de accesnecesita o suprafata de cca 15ha, reprezentand un total de 30ha pentru intreagalucrare.Restul de constructii provizorii reprezentand platforme de acces la sectoarele delucru depind de distanta lucrarii fata de reteaua de drumuri existenta, dar pe bazadatelor rezultate din lucrari similare suprafata necesara poate fi cuprinsa intre 10hasi 30ha.Necesitatea de dezvoltare de baze de productie materiale de masa (cariere sibalastiere) depinde de bazele de productie existente pe o raza de cca. 200 km sinu pot fi estimate de catre proiectant.Restrictii privind amplasarea organizarilor de santier si bazelor de productiea) evitarea amplasarii organizarilor de santier si a bazelor de productie in albiile sipe malurile cursurilor de apab) evitarea amplasarii organizarilor de santier si a bazelor de productie in zone deprotectie, precum situri arheologice, monumente ale naturiic) limitarea la un numar cat mai mic de amplasamente pentru organizarile desantier si bazele de productie, cu dotari moderne pentru a determina reducereaemisiilor in aerd) se vor evita zonele situate in apropierea acceselor existente pentru a nu se creanoi zone de accese) evitarea ocuparii terenurilor de calitati superioare pentru amplasamenteleorganizarilor de santier si bazele de productie.f) evitarea amplasarii organizarilor de santier si a bazelor de productie in zonelecu vegetatie arboricola58

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”g) evitarea amplasarii organizarilor de santier si a bazelor de productie in zonelecu alunecari de teren, terenuri inundabileh) evitarea amplasarii organizarilor de santier si a bazelor de productie in arealeleprotejate identificate pe traseul drumului expres sau in vecintatea acestuia,precum siturile de importanta comunitara Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu, MlacaTatarilor, Poiana cu narcise de Dumbrava Vadului, Muntii <strong>Fagaras</strong> si arealelede protectie speciala avifaunistica Piemontul <strong>Fagaras</strong>, Avrig-Scorei-<strong>Fagaras</strong> siPodisul Hartibaciului, precum si in ariile protejate de interes national, precum:Golul Alpin si Valea Balii, Calcarele eocene de la Turnu Rosu, Suvara Sasilor,Parcul Dumbra <strong>Sibiu</strong>luii) evitarea amplasarii organizarilor de santier si a bazelor de productie in arealelede mlastini aflate in vecinatatea traseului drumului expres, precum mlastinile dela km 0, localitatea Mandra si mlastinile de la km 55 situate la sud de localitateaAvrig.j) evitarea amplasarii organizarilor de santier si a bazelor de productie in arealelecu depozite de deseuri, precum depozitul de la km 55 situat la sud delocalitatea Avrig si depozitul de deseuri de la km 25 situat la sud de localitateaDragusk) evitarea amplasarii organizarilor de santier si a bazelor de productie inapropierea zonelor locuite.Suprafata scoasa temporar din circuitul forestierStabilirea suprafetelor, in cazul in care necesita scoaterea temporara din circuitulforestier, se face de catre Antreprenorul care executa lucrarea pe baza propriilorconceptii, tehnologii si metode de lucru prezentate in oferta pentru careAntreprenorul va intreprinde toate actiunile legale necesare ocuparii temporare.Intrucat Antreprenorul urmeaza a fi stabilit pe baza unui proces de licitatie, aceastasuprafata urmeaza a fi stabilita ulterior de Antreprenorul desemnat castigator allicitatiei.Este de mentionat faptul ca, pentru asigurarea conditiilor de acces in lunguldrumului expres dupa terminarea lucrarilor, in proiect au fost prevazute drumuri59

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”colectoare longitudinale amplasate in exteriorul imprejmurii, pe ambele parti aledrumului expres.Aceste drumuri colectoare vor putea fi utilizate de Antreprenor ca drumuritehnologice fara a mai fi necesara defrisarea suplimentara.Suprafetele ocupate definitiv si categoria acestor suprafete specifice perioadei deconstructieIn documentatia de ocupari de terenuri au fost identificati pe planuri cadastraleproprietarii de terenuri afectati de lucrari, suprafetele si natura terenurilor ocupate.Suprafata totala care urmeaza a fi expropriata este de 5.191.717 m 2 , din care172.100 m 2 padure.Principalele categorii de folosinta ale terenurilor ocupate de viitorul drum expressunt prezentate sintetic in tabelele urmatoare.60

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Tabelul nr. 1 Tipuri de folosinta actuala a terenurilor care urmeaza a fi expropiate in vederea realizarii drumului expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong>UnitateArabilConstructii<strong>Drum</strong>Apeadministrativacanal National JudeteanComunal Exploatare Rau Parau Canal StufarisMandra 334970 3919 12857 2339 13292Beclean 349161 23764 3637Voila 507282 16079 19258 825Vistea 281891 6320 7962Ucea 157585 483 2313 2274Arpasu 130777 11953 6510 411Carta 35316 937 825Cartisoara 139304 19076 1303 4112 1108 1881Porumbacu 239295 201 29962 836 308Avrig 359272 21318 23170 758 14884 4568Selimber 452120 51104 567 19750 3066 4670Total 2986973 3919 91498 35891 60261 108855 12582 9313 14400 188161

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Tabelul nr. 2 Tipuri de folosinta actuala a terenurilor care urmeaza a fi expropiate in vederea realizarii drumului expres <strong>Sibiu</strong> - <strong>Fagaras</strong>UnitateFanatPasuneCurtiCanalSuprafataTufarisuri,LiveziNeidentificatadministrativa Fanat Tufarisconstructiiexpropriatamaracinisuricu arbustifructiferiMandra 7977 52885Beclean 8919 531 22024 45Voila 26484 6492 81346 15981Vistea 95365 11095 5947Ucea 69282 77851 1970Arpasu 79256 12949 2609Carta 24265 1384Cartisoara 142175 4050Porumbacu 117677 274528 2014 5466 29134Avrig 132727 5219 6489 939 24791Selimber 70314 48552 76840 1487 123 2228Total 774441 6492 564425 85874 57807 168 4050 29134 2701962

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Tabelul nr. 3 Tipuri de folosinta actuala a terenurilor care urmeaza a fi expropiate in vederea realizarii drumului expres <strong>Sibiu</strong> - <strong>Fagaras</strong>UnitateNeproductivCFR Padure Taluz Tufis Stufarisadministrativa Neproductiv Rapa Ravena Gropi NisipuriMandraBecleanVoila 2697 1100 1520Vistea 8559Ucea 1082 11328Arpasu 183 2532 5936CartaCartisoaraPorumbacu 5489 566 2962 23717Avrig 7273 14268 614 104000 18591 10535Selimber 129 700 67000 239 25714Total 5489 566 2962 7273 17277 2396 172100 1759 90441 1647163

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”1.6. DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONAREDurata de funcţionarea a drumului de determină conform Normativului privindîntreţinerea şi repararea drumurilor publice, industriale AND 554-2002.Conform Tabel 1 din Ordinul AND 554-2002, durata normală de funcţionare întredouă reparaţii capitale la drum cu îmbrăcăminte asfaltică este de 8 ani, iar pentrustructuri (pod, pasaj, tunel, ziduri, etc) de 30 – 50 ani.In perioada de exploatare este necesar a se interveni pentru intretinerea sireparatiile necesare a lucrarilor executate.Solutiile proiectate vor permite interventia facila asupra lucrarilor executate.Interventiile pe perioada de exploatare asupra categoriilor de lucrari executate suntreglementate prin norme C.N.A.D.N.R. S.A.Durata de serviciu estimata pana la prima reparatie capitala, dupa realizarealucrarilor proiectate, este:drum - 15 anipoduri-pasajeconsolidari- 50 ani-25 ani1.7. INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA SIRESURSELE FOLOSITE IN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEINECESARE ASIGURARII PRODUCTIEIPentru realizarea proiectului materiile prime, auxiliare si combustibilii utilizati suntreprezentate de: balast, piatra sparta, bitum, filer, agregate naturale, ciment, apa,aditivi, energie electrica sau gaze naturale, motorina. Antreprenorul proiectului<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Fagaras</strong>-<strong>Sibiu</strong> va fi cel care va alege sursele de unde vor fi luateaceste materiale de constructie, precum si tehnologiile care vor fi folosite. Astfel,proiectantul a precizat in caietele de sarcini necesare documentatiei de licitatiepentru alegerea antreprenorului, caracteristicile materiilor prime in vederea atingerii64

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”calitatii corespunzatoare, conform actelor legislative in vigoare. De asemenea, serecomanda ca, aprovizionarea cu materiale sa se realizeze treptat, pe etape deconstruire, evitandu-se astfel, stocarea de materii prime pe termen lung.In urma sedintei din data de 11.10.2007 a Consiliului Tehnico-Economic din cadrulCompaniei Nationale de Autostrazi si <strong>Drum</strong>uri Nationale din Romania s-a dispusnecesitatea prezentarii a doua structuri rutiere (structura rutiera elastica si rigida).Pe baza documentului de avizare nr. 2949/04.12.2007 a fost emis aviz favorabilpentru obiectivul „<strong>Drum</strong> expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>” cu sistem rutier elastic si zonamediana impermeabilizata.In acest context, resursele folosite in scopul producerii energiei necesare asigurariiproductiei sunt prezentate in tabelul de mai jos.Structura rutiera elasticaTabelul nr. 4 Informatii privind productia si necesarul resurselor energeticeProductiaDenumireaMixtura asfaltica** Nu se produce peamplasamentBeton asfaltic** Nu se produce peamplasamentBinder de cribluraCantitatetotala361.085 t1.849.363m2 sau92.368 t188.378 tResurse folosite in scopul asigurarii productieiDenumirea CantitateFurnizortotalaBitum 14.443 t diversi agenti economici selectati decatre AntreprenorFiler 10.833 t diversi agenti economici selectati decatre AntreprenorAgregate 335.809 t diversi agenti economici selectati denaturalecatre AntreprenorBitum 5.542 t diversi agenti economici selectati decatre AntreprenorFiler 7.389 t diversi agenti economici selectati decatre AntreprenorAgregate 79.437 t diversi agenti economici selectati denaturalecatre AntreprenorBitum 8.477 t diversi agenti economici selectati decatre AntreprenorFiler 5.651 t diversi agenti economici selectati decatre AntreprenorAgregate 174.250 t diversi agenti economici selectati denaturalecatre Antreprenor65

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”1.8. INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI SI BIOLOGICI CAREAFECTEAZA MEDIUL1.8.1. Sursele si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor în perioada de execuţie1.8.1.1. Surse de zgomot si vibratii in perioada de executieAsa cum a fost precizat la capitolul privind descrierea proiectului, pentru realizareadiferitelor categorii de lucrari (terasamente: decapare si depozitare pamant vegetal,excavatie de pamant in debleu, sapatura de pamant in groapa de imprumut,umplutura de pamant in rambleu, infrastructura si suprastructura drumului expres,poduri si pasaje, noduri rutiere, intersectii, parcaje si spatii de servicii, centru deintretinere, semnalizari si marcaje), se folosesc o serie de utilaje tehnologice simijloace de transport, atat pentru activitatea de constructie a drumului expres, cat sipentru activitatea de defrisare. Toate acestea reprezinta o prima sursa de zgomotin perioada de executie a proiectului „<strong>Drum</strong> expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”, sursa care estedeci generata de activitatea care se desfasoara in cadrul santierului.O alta sursa de zgomot in perioada de executie a drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>este reprezentata de circulatia mijloacelor de transport care transporta materiileprime necesare realizarii lucrarii, masa lemnoasa rezultata din activitatea dedefrisare, precum si de traficul utilajelor de constructie din cadrul santierului(combine pentru tratamente bituminoase, repartizor de mixturi asfaltice, cilindricompresori, autogredere, buldozere).De asemenea, activitatea desfasurata in cadrul instalaţiilor de preparare a mixturilorasfaltice, instalaţiilor de preparare a emulsiilor bituminoase, instalaţiilor depreparare a betoanelor şi instalaţiilor de producere a agregatelor minerale estegeneratoare de zgomot.Ca si surse suplimentare de zgomot in perioada de executie a drumului pot fiamintite traficul rutier si activitatile existente care se desfasoara in vecinatateadrumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>.66

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”1.8.1.2. Niveluri de zgomot si vibratii specifice perioadei de constructie a drumului expres<strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> si compararea acestora cu reglementarile in vigoareFunctie de tipul de utilaje de constructie si mijloace de transport, se pot comparanivelurile de zgomot ale utilajelor de acelasi tip, si de asemenea se pot precizaputerile acustice ale diferitelor tipuri de utilaje.Pentru calculul imisiilor de zgomot rezultate de la utilajele de constructie simijloacele de transport folosite la executia drumului expres, conform prevederilorOrd. nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea sievaluarea hartilor strategice de zgomot, se poate utiliza urmatoarea relatie:Lp=Lw-10*log(r 2 )-8in care:Lp – nivelul de zgomotLw – puterea acusticar – distanta fata de sursa de zgomot (se utilizeaza in cazul propagarii zgomotului dela o sursa punctiforma pe un teren plat).In tabelul urmator sunt enumerate cateva puteri acustice caracteristice utilajelor deconstructie si mijloacelor de transport folosite la executia drumului:Tabelul nr. 5 Puterea acustica caracteristica utilajelor de constructie si mijloacelorde transport folosite la executia drumuluiUtilaje de constructie si mijloace detransportPutere acusticaBuldozer 80-110Excavator 80-110Basculanta 75-95Betoniera 75-95Screpere 11067

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Utilaje de constructie si mijloace detransportPutere acusticaAutogredere 110Incarcatoare 110Compactor 110Finisor 110Troliu 90-110Compresor pentru drumuri 75-90Camion 70-80In camp deschis apropiat, zgomotul reprezinta de fapt zgomtul utilajelor deconstructie si foarte rar al unui utilaj izolat. Nivelul de zgomot in acest caz esteinfluentat de mediul de propagare a zgomotului, respectiv de existenta unorobstacole naturale sau artificiale intre surse (utilajele de constructie) si punctele demasurare. In acesta situatie, intereseaza nivelul acustic obtinut la distante cuprinseintre cativa metri si cateva zeci de metri fata de sursa.In cazul in care se doreste determinarea nivelului de zgomot pentru utilajele situatela cateva sute de metri distanta fata de surse, trebuie sa fie luate in consideratieinfluentele externe, si anume: viteza si directia vantului, absorbtia aerului in functiede presiune, temperatura, umiditate relativa, frecventa zgomotului, topografie, tipde vegetatie.Pe baza datelor din tabelul nr. 5 si pe baza relatiei mentionata anterior, prevazutain Ghidului privind realizarea, analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot,se pot determina nivelele de zgomot rezultate de la utilajele si mijloacele detransport folosite la executia drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>, la diferite distante fatade sursa de zgomot (tabelul nr. 6).Utilajele de constructie care au sarcini de cateva tone sunt generatoare de vibratii.Deoarece amplasamentul traseului se suprapune din punct de vedere morfologic68

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”peste depresiunea <strong>Fagaras</strong> care este o campie aluvio-proluviala etajata, cu lunci,terase si glacisuri piemontane si peste depresiunea <strong>Sibiu</strong>lui, fundamentul traseuluieste alcatuit din roci moi care conduc la atenuarea propagarii vibratiilor generate deutilajele de constructie, astfel incat sunt respectate prevederile SR 12025/1994.Pe baza datelor privind puterile acustice ale utilajelor si mijloacelor de transportmentionate mai sus, se estimeaza ca in conditii normale de functionare nivelele dezgomot in zona fronturilor de lucru variaza intre 72-102dB (tabelul nr. 6). Deasemenea, se poate constata ca, de fiecare data cand se dubleaza distanta de lasursa punctiforma de zgomot, nivelul de presiune acustica scade cu 6 dB. Conformprevederilor HG nr. 493/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatatereferitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot, valoarea limitade expunere la zgomot este de 87dB. Pentru a nu fi depasite valorile limita laexpunere a angajatilor la zgomot se recomanda: alegerea unor echipamente demuncă adecvate, care să emită, ţinând seama de natura activităţii desfăşurate, celmai mic nivel de zgomot posibil, inclusiv posibilitatea de a pune la dispoziţialucrătorilor echipamente care respectă cerinţele legale al căror obiectiv sau efecteste de a limita expunerea la zgomot; informarea şi formarea adecvată alucrătorilor privind utilizarea corectă a echipamentelor de muncă, în scopul reduceriila minimum a expunerii acestora la zgomot; programe adecvate de întreţinere aechipamentelor de muncă, a locului de muncă şi a sistemelor de la locul de muncă;organizarea muncii astfel încât să se reducă zgomotul prin limitarea duratei şiintensităţii expunerii şi stabilirea unor pauze suficiente de odihnă în timpulprogramului de lucru.69

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Tabelul nr. 6 Imisii de zgomot rezultate de la utilajele de constructie si mijloacele de transport folosite la executia drumuluiexpresDistantUtilaje si mijloace de transport (dB)a fatadesursadezgomotBuldozerExcavatorBasculantaBetonieraScrepereAutogredereIncarcatoareCompactorFinisor Troliu CompresorpentrudrumuriCamion0 102 102 87 87 102 102 102 102 102 102 82 7210 82 82 67 67 82 82 82 82 82 82 62 5220 76 76 61 61 76 76 76 76 76 76 56 4650 68 68 53 53 68 68 68 68 68 68 48 38100 62 62 47 47 62 62 62 62 62 62 42 32200 56 56 41 41 56 56 56 56 56 56 36 26300 52 52 38 38 52 52 52 52 52 52 32 2370

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Referitor la instalaţiile de preparare a mixturilor asfaltice, instalaţii de preparare aemulsiilor bituminoase, instalaţii de preparare a betoanelor şi instalaţii de producerea agregatelor minerale se estimeaza ca acestea genereaza nivele de zgomot de90dB. Valoarea admisibila a nivelului de zgomot la limita zonei functionale a incinteiacestor instalatii, conform prevederilor STAS 10009-88 „Acustica urbana - Limiteadmisibile ale nivelului de zgomot” este de 65dB. Conform tabelului nr. 6,respectarea acestei valori se realizeaza daca amplasamentul acestor instalatii seafla la 200-300m distanta fata de sursa de zgomot. In caz contrar se impune omonitorizare continua pentru a putea fi luate masurile necesare de reducere anivelului de zgomot la receptori.Traficul mijoacelor de lucru prin localitati de asemenea trebuie sa respecte valorileimpuse prin STAS 10144/1-80, si anume mai putin de 65dB. Pentru a nu fi depasitaaceasta valoare se impune evitarea pe cat posibil a traficului mijloacelor de lucruprin localitati, precum si esalonarea numarului trecerilor acestor mijloace detransport.Referitor la vibratii, acestea sunt generate de echipamentele de mare tonaj. PrinSR 12025/2-94 „Acustica in constructii: Efectele vibratiilor asupra cladirilor saupartilor de cladiri” sunt stabilite limitele admisibile pentru locuinte si cladiri socioculturale,precum si pentru ocupantii acestora, care pot fi afectate de vibratiiproduse de utilaje sau de vibratii propagate ca urmare a traficului de pe strazile dinapropiere. Se recomanda ca drumurile proiectate sa fie situate la distanta suficientde mare pentru ca vibratiile sa aiba amplitudini reduse, evitarea traseelor prinlocalitati ale utilajelor grele, precum si reducerea vitezelor de deplasare in zonelesensibile pentru ca parametrii vibratiilor sa fie sub limitele impuse de standardele invigoare pentru zonele locuibile.Limitele maxim admisibile, pe baza carora se apreciaza starea mediului din punctde vedere acustic in arealul unui obiectiv sunt prevazute in STAS 10009/88(Acustica urbana - Limite admisibile ale nivelului de zgomot). Acest standard serefera la limitele admisibile de zgomot in zonele urbane si pe categorii tehnice destrazi.La amplasarea cladirilor de locuit nu trebuie sa se depaseasca valoarea maxima de50dB pentru nivelul de zgomot exterior cladirii, masurat la 2m de fatada acesteia, inconformitate cu prevederile STAS 6161/1-79.71

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Nivelul de zgomot la cel mai apropiat receptor, conform STAS 10009-88 este de50dB. In apropierea locuintelor nivelul echivalent continuu (Leq), masurat la 3m deperetele exterior al locuintei si la 1,5m inaltime de sol, nu trebuie sa depaseasca50dB (A) si curba de zgomot de 45. In timpul noptii (orele 22,00-06,00) nivelulacustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB (A) fata de valorile dintimpul zilei.Pentru a fi respectate valorile admisibile mentionate anterior, este necesar caorganizarea de santier si traficul mijlocelor de lucru din si inspre santier, sa fieexecutate la distante de 200-300m de zonele locuibile.Valoarea admisibila a nivelului de zgomot la limita functionala a instalaţiilor depreparare a mixturilor asfaltice, instalaţiilor de preparare a emulsiilor bituminoase,instalaţiilor de preparare a betoanelor şi instalaţiilor de producere a agregatelorminerale conform punctului 2.2. din STAS 10009-88 este de 65dB si poate firespectata in conditia in care bazele de productie vor fi localizate la 200-300m fatade zonele rezidentiale.Reglementarile in vigoare care trateaza efectele vibratiilor generate de traficul devehicule si de utilaje asupra locuintelor si cladirilor social-culturale sunt SR12025/1-1994 – efectele vibratiilor produse de traficul rutier asupra cladirilor sipartilor din cladiri si SR 12025/2-1994 – acustica in constructii – efectele vibratiilorasupra cladirilor sau partilor de cladiri.SR 12025/1-1994 stabileste metodele de masurare a parametrilor vibratiilor aferentiproduse de traficul rutier, propagate prin strazi si care afecteaza cladiri sau parti decladiri.SR 12025/2-94 stabileste limitele admisibile pentru locuinte si cladiri socioculturale,precum si pentru ocupantii acestora, care pot fi afectate de vibratiiproduse de utilajele interne/externe sau de vibratii propagate ca urmare a traficuluirutier de pe strazile din apropiere. Conform tabelului nr. 3 al acestui standard,pentru locuinte, nivelurile de acceleratii trebuie sa fie inferioare curbei combinateadmisibile de 77.1.8.1.3. Masuri de protectie impotriva zgomotului in perioada de constructiePentru a se diminua zgomotul generat de sursele mentionate anterior si pentru a firespectate nivelele de zgomot, conform legislatiei in vigoare, sunt recomandate72

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”masuri de protectie impotriva zgomotului, si anume:In vederea atenuării zgomotelor şi vibraţiilor provenite de la utilajele deconstrucţii şi transport, se va asigura dotarea acestora cu echipamente dereducere a zgomotului (amortizoare de zgomot performante, profil al benziide rulare cu nivel redus de zgomot), deci folosirea de utilaje si mijloace detransport silentioasePentru a nu se depasi limitele de toleranta admise, in perioada de executie,utilajele si mijloacele de transport folosite vor fi supuse procesului deatestare tehnica.Intretinerea si functionarea la parametrii normali ai mijloacelor de transport,utilajelor de constructie, precum si verificarea periodica a starii defunctionare a acestora, astfel incat sa fie atenuat impactul sonor.Intretinerea si functionarea la parametrii normali ai instalatiilor de preparareabetoanelor si mixturilor asfaltice, precum si verificarea periodica a starii defunctionare a acestora contribuie la reducerea nivelului de zgomot in zonade influenta a acestora.Pentru reducerea disconfortului sonor datorat functionarii utilajelor, inperioada de executie a drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>, se recomanda caprogramul de lucru sa nu se desfasure in timpul noptii, ci doar in perioadade zi intre orele 06.00 – 22.00.De asemenea, pentru protectia antizgomot, se impune amplasarea unorconstructii ale santierului, depozitelor de materii prime, astfel incat acesteasa reprezinte ecrane intre santier si zonele locuite.Pentru reducerea nivelului de zgomot este necesara reducerea la minimuma traficului utilajelor de constructie in apropierea zonelor locuite si folosireaunor rute ocolitoare.In cazul in care in zonele locuite se inregistreaza niveluri de zgomot ridicatevor fi folosite panouri fonoabsorbante.1.8.2. Surse de poluare sonoră şi de vibraţii în perioada de operare1.8.2.1. Surse de zgomot şi de vibraţii.Principala sursă de zgomot şi vibraţii în perioada de functionare a drumului expres73

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”<strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> este reprezentată de traficul rutier.Conform prevederilor HG nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotuluiambiental, modificata si completata prin HG nr. 647/2007, Anexa nr. 3, punctul 2.1,c), metoda interimara de calcul pentru zgomotul produs de traficul rutier estemetoda nationala franceza de calcul „NMPB Routes – 96 (SETRA-CERTU-LCPC-CSTB)”, mentionata in Hotararea din 5 mai 1995 referitoare la zgomotul produs detraficul pe infrastructurile rutiere, Jurnalul Oficial din 10 mai 1995, art. 6, si instandardul francez XPS 31-133. Pentru datele de intrare referitoare la emisii,aceste documente sunt prevazute in „Ghidul zgomotului produs de transporturileterestre, fascicula previziunea nivelelor sonore, CETUR 1980”.Aceasta metoda interimara de calcul recomandata de Comisia Europeana, seutilizeaza in Romania pana la data la care Comisia Europeana va revizui Anexa II aDirectivei 2002/49/EC, conform art. 6 alin. (2) si a procedurii din art. 13, alin (2) dinDirectiva 2002/49/EC si va stabili astfel metode definitive de calcul a indicatorilor dezgomot L(zsn) si L(n), pentru toate statele membre ale Uniunii Europene.Conform prevederilor partii a III-a a „Ghidului zgomotului produs de transporturileterestre, fascicula previziunea nivelelor sonore, CETUR 1980”, metoda simplificata,pentru evaluarea nivelului de zgomot pentru structurile rutiere se aplica urmatoareaformula de calcul:Leq = 20+10*log(Qu+E*Qg)+20*logV-12*log(d+lc/3)+10*log*Ө/180 0În care:Qu şi Qg = debite reprezentative de vehicule uşoare sau vehicule greleE = factor de echivalenţă acustică între Qu şi Qg; in acest caz, in functie de rampadrumului expres, factorul de echivalenta este 4V = viteza, in km/ora; in acest caz este de 120km/hd = distanţa de la marginea platformei, în metrilc = lăţimea platformei drumului , în metri; in acest caz latimea platformei drumuluieste de 22mӨ = unghiul sub care este perceputa energia drumului in mod direct (fara relexie,fara difractie), in grade; in acest caz receptorii avand o pozitie paralela cu axul74

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”drumului, Ө=180 0Nivelul echivalent de zgomot astfel calculat corespunde unui nivel sonor Leq pentruintervalul orar 08-20, ca medie anuala, la 2 m de fatada cladirilor. Pentru nivelulsonor in camp liber, s-a convenit a reduce cu 3 dB(A) rezultatul gasit cu ajutorulformulei de mai sus.Debitele reprezentative de vehicule fizice usoare sau grele se pot calcula pe bazafluxurilor de circulatie – MZA (medie zilnica anuala), pentru diferite intervale detimp, rezultate din studiul de trafic pentru drumul expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>.Vehiculele usoare au fost considerate autoturismele, iar vehiculele grele suntreprezentate de autobuze, autocamioane si derivate cu 2 osii, autocamioane siderivate cu 3-4 osii, vehicule articulate (tir), autocamioane cu remorci (tren rutier).Prognoza de trafic pe traseul drumului expres la nivelul anului 2025, precum sidistributia procentuala a vehiculelor usoare, respectiv vehiculelor grele suntprezentate sintetic in tabelul nr. 7.Pentru a evidentia cu cat va scadea traficul dupa executia drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>, se poate analiza comparativ traficul total fara drum expres pe DN 1 sitraficul total cu drum expres pe DN 1, la nivelul anului 2025. (tabelul nr . 8).Tabelul nr. 8 Analiza comparativa dintre traficul total fara drum expres si traficultotal cu drum expres la nivelul anului 2025SectiuneaTrafic total cu drumTrafic total fara drum% cu care va scadeaexpresexprestraficul pe DN1AutostradaTransilvania-<strong>Fagaras</strong><strong>Fagaras</strong>-Nod rutierCartisoaraNod rutier Cartisoara-Nod rutier VestemNod rutier Vestem-<strong>Sibiu</strong>3767 11210 66,394807 13336 63,953656 12185 69,998818 17366 49,2275

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Tabelul nr. 7 Prognoza traficului rutier si distributia procentuala a vehiculelor grele, respectivi usoare pe drumul expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> la nivelul anului 2025Vehicule usoareVehicule greleSectiuneaAutoturismeTotal vehiculeusoare% AutobuzeAutocamioanesi derivatecu 2 osiiAutocamioanesi derivatecu 3-4 osiiVehiculearticulate (tir)Autocamioanecu remorci (trenrutier)Totalvehiculegrele%Autostrada Transilvania-Nod rutierMandra8226 89,16 75 464 256 205 0 1000 10,84Nod rutier Mandra-Nod rutier Voila 20800 78,67 470 1931 610 1370 1257 5638 21,33Nod rutier Voila-Nod rutier Cartisoara 20862 78,72 470 1931 610 1370 1257563821,28Nod rutier Cartisoara-Nod rutier Avrig 20800 78,67 470 1931 610 1370 1257 5638 21,33Nod rutier Avrig-Nod rutier Vestem 20800 78,67 470 1931 610 1370 1257 5638 21,33Nod rutier Vestem-SPF Pitesti-<strong>Sibiu</strong> 20778 78,66 470 1931 610 1370 1257 5638 21,34SPF Pitesti <strong>Sibiu</strong>-Nod rutier Selimber 21513 73,19 445 1960 824 2518 2132 7879 26,8176

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Conform comparatiei dintre traficul total fara drum expres si traficul total cu drumexpres pe DN1 la nivelul anului 2025, se poate constata ca traficul va scadea cuprocente cuprinse intre 49% si 70%, conducand implicit la reducerea substantialaatat a zgomotului, cat si a noxelor.1.8.2.2. Niveluri de zgomot si vibratii specifice perioadei de operare a drumului expres<strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> si compararea acestora cu reglementarile in vigoarePe baza prognozei traficului la nivelul anului 2025 prezentata in tabelul de mai sussi cu ajutorul formulei de calcul amintita anterior, se poate estima nivelul dezgomot la diferite distante de marginea drumului expres. (tabelul nr. 9).Conform prevederilor STAS 10144/1-80 drumul expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> este incadratin tipul de strada de categoria tehnica I, magistrala. Pe baza tabelului privind nivelulde zgomot echivalent (Leq) la diferite distante de marginea drumului pentru drumulexpres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>, se poate constata ca valoarile admisibile ale nivelului dezgomot sunt cuprinse intre 59,24-85,58 dB, respectand astfel cerintele STAS-ului10144/1-80.Pe baza prevederilor STAS-ului 10009/88 – „Acustica urbana – Limite admisibileale nivelului de zgomot” in care sunt precizate limitele admisibile de zgomot inzonele urbane si pe categorii tehnice de strazi, drumul expres supus prezentuluiraport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului se incadreaza in stradade categorie tehnica I.De asemenea, conform aceluiasi STAS nivelul de zgomot la cel mai apropiatreceptor este de 50dB, valoare mai restrictiva decat limita superioara acceptata detarile Uniunii Europene care este de 65dB. In apropierea locuintelor nivelulechivalent continuu (Leq), masurat la 2m de peretele exterior al locuintei si la 1,5minaltime de sol nu trebuie sa depaseasca 50 dB si curba de zgomot de 45. In timpulnoptii (orele 22,00-06,00) nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu10 dB fata de valorile din timpul zilei.In interiorul cladirilor, STAS-urile actuale mentioneaza ca si valori admisibile alenivelului de zgomot de 35 dB pentru perioada de zi. De asemenea, nivelul acusticcontinuu trebuie sa fie redus cu 10 dB fata de valorile din timpul zilei.77

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Tabelul nr. 9 Nivelul de zgomot echivalent (Leq) la diferite distante de marginea drumului pentrudrumul expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> (dB)SectiuneaNivel deNivel deNivel deNivel deNivel deNivel deNivel deNivel dezgomotzgomot lazgomotzgomot lazgomot lazgomot lazgomotzgomotla10mla 20m50m100m200mla 300mla 450mmargineadistanta dedistantadistantadistantadistantadistantadistantadrumuluisursa dede sursade sursade sursade sursade sursade sursazgomotdedededededezgomotzgomotzgomotzgomotzgomotzgomotAutostrada75,26 70,82 68,42 64,58 61,34 57,86 55,82 53,78Transilvania-Nod rutierMandraNod rutier80,76 76,32 73,92 70,08 66,84 63,36 61,32 59,28Mandra-Nodrutier VoilaNod rutier80,76 76,32 73,92 70,08 66,84 63,36 61,32 59,28Voila-Nod rutierCartisoaraNod rutierCartisoara-Nod80,76 76,32 73,92 70,08 66,84 63,36 61,32 59,28rutier AvrigNod rutierAvrig-Nod rutier80,76 76,32 73,92 70,08 66,84 63,36 61,32 59,28VestemNod rutierVestem-SPF80,76 76,32 73,92 70,08 66,84 63,36 61,32 59,28Pitesti-<strong>Sibiu</strong>SPF Pitesti<strong>Sibiu</strong>-Nod rutier81,56 77,12 74,72 70,88 67,64 64,16 62,12 60,08Selimber78

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Conform prevederilor STAS 10009/88 si rezultatelor privind nivele de zgomotechivalente estimate la marginea drumului se constata ca, nivelele de zgomot seincadreaza in valoarea admisa de 85 dB.De asemenea, conform estimarilor nivelului de zgomot echivalent la diferite distantefata de marginea drumului, se constata respectarea limitei superioare a nivelului dezgomot acceptata de tarile UE de 65 dB. Pentru respectarea prevederilor legalenationale, si anume nivelul maxim admis de 50 dB la 2m de fatada cladirilor,conform estimarilor prognozate este necesar a fi luate masuri de protectie azgomotului pentru locuintele situate la distante mai mici de 450m fata de drumulexpres. In acest sens, se recomanda pentru diminuarea zgomotului prevederea depanouri fonoabsorbante pe anumite tronsoane. (tabelul nr. 10).Prin amplasarea de panouri fonoabsorbante cu inaltimi cuprinse intre 3 si 5m, petronsoanele si lungimile mentionate in tabelul nr. 10, nivelul de zgomot va fi atenuatcu 10-14 dB, astfel incat in apropierea locuintelor nivelul echivalent continuu nu vadepasi 50 dB, conform prevederilor STAS 10009/88 – Acustica urbana – Limiteadmisibile ale nivelului de zgomot. Distributia panourilor fonoabsorbante suntprezentate in planul de situatie la scara 1:25000 anexat la prezentul raport lastudiul de evaluare a impactului asupra mediului. (Anexa II)Tabelul nr. 10 Nivelul de zgomot receptat la fatada locuintelor dupa amplasareapanourilor fonoabsorbante (dB)LocalitateDistanta intreNivel de zgomotInaltime panou fonoabsorbantNivel de zgomotlocalitate si drumulexpres (m)la receptor (dB)Lungime panou fonoabsorbantdupa amplasareapanourilorfonoabsorbante(dB)Ileni – zona km 4, lanord de localitate, pepartea stanga adrumului300 61,32 3,0m 4,0 m 4,5m 5,0m0,78km49,3279

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”LocalitateDistanta intreNivel de zgomotInaltime panou fonoabsorbantNivel de zgomotlocalitate si drumulexpres (m)la receptor (dB)Lungime panou fonoabsorbantdupa amplasareapanourilorfonoabsorbante(dB)Corbi – zona km 29, lasud de localitate, pepartea dreapta adrumului450 58,28 3,0m 4,0 m 4,5m 5,0m0,25 km48,28Sarata – zona km 45,la sud de localitate, pepartea dreapta adrumului175 62,88 3,0m 4,0 m 4,5m 5,0m1km49,88Avrig – zona km 53, lasud de localitatea, pepartea dreapta adrumului250 62,27 3,0m 4,0 m 4,5m 5,0m1,6km49,27Bradu – zona km 58, lasud de localitate, pepartea dreapta adrumului200 63,36 3,0m 4,0 m 4,5m 5,0m0,9km49,36Vestem – zona km 66,la SV de localitate, pepartea dreapta adrumului350 61,30 3,0m 4,0 m 4,5m 5,0m1,5km49,3Total lungime panouri fonoabsorbante:3,0m 4,0 m 4,5m 5,0m6,03 km0,25km 2,28km 2,6km 0,9km80

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”1.8.2.3. Măsuri de reducere a poluării sonore in perioada de operareIn perioada de operare pentru reducerea poluarii sonore pe drumul expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> sunt necesare a fi luate o serie de masuri precum:Structura si imbracaminte de uzura silentioase pentru arterele rutiereTeren fonoabsorbant pe parcurs acolo unde este posibilPrevederea de perdele forestiere (eficacitate de 1-2 dB pentru 10 m devegetatie densa cu frunze permanente) acolo unde prin activitati demonitorizare se inregistreaza depasiri ale nivelului de zgomot; marimea siamplasamentul se vor stabili cu reprezentantii autoritatilor localeCoborarea in debleu sau realizarea de ecrane in lungul arterelor de traficCladiri ecran care protejeaza zonele rezidentiale, cu functiuni nederanjatede zgomot sau cu masuri speciale de izolareReducerea vitezei vehiculelor pe traseele sau in vecinatatea zonelor locuiteprin mijloace administrativ-legislativeDatorita dezvoltarii viitoare a aglomerarilor urbane si in urma monitorizariinivelului de zgomot se recomanda prevederea de panouri fonoabsorbantein dreptul zonelor locuite unde va fi depasit nivelul de zgomotIn cazul in care cladirile sunt amplasate in zone cu nivele de zgomt mai mairidicate, acestea vor fi protejate si prin masuri constructive in interior(geamuri termopan).1.8.3. Surse de radiaţie electomagnetică, radiaţie ionizantă, poluarea biologică generatide activitatea propusaRadiatiile electromagnetice generate de utilajele folosite nu sunt semnificative,motiv pentru care mediul inconjurator si zonele locuite nu vor fi afectate de catreacestea.1.9. ALTE TIPURI DE POLUAREA FIZICĂ SAU BIOLOGICĂNu este cazul.81

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”1.10. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DETITULARUL PROIECTULUI SI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERIIUNEIA DINTRE ELE.1. Prezentarea variantelor posibile, analiza lor si estimarea impactului incomparatie cu proiectul propusIn scopul identificarii traseului exact al drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> au foststudiate pe planuri la scara 1:25.000 trei alternative distincte de amplasament.(Anexa III).Toate cele 3 alternative au punctul de pornire in nodul rutier Mandra prevazut inproiectul autostrazii Transilvania si punctul de racord in pasajul peste DN 1 laSelimber apartinand variantei de autostrada de ocolire <strong>Sibiu</strong>, parte componenta aCoridorului 4 Pitesti-<strong>Sibiu</strong>.Traseele celor 3 alternative studiate sunt pozitionate pe amplasamente relativparalele cu DN 1 existent si sunt amplasate intre raul Olt si lantul muntilor <strong>Fagaras</strong>avand declivitati de pana la 2% cu exceptia sectorului cuprins intre localitatile Bradusi Vestem.Studierea celor 3 amplasamente s-a facut astfel incat sa nu fie afectata nici ocladire existenta, iar afectarile utilitatilor existente sa fie minime.Traseele propuse, in cele 3 alternative, au fost stabilite pe amplasamente noi caresa nu afecteze localitati si sa pastreze distante suficiente fata de acestea si sareduca pe cat posibil impactul asupra mediului si localitatilor.Prezentarea variantelor posibileAlternativa 1 – RosieTraseul se desprinde din DN 1 Brasov – <strong>Sibiu</strong>, la vest de localitatea Mandra, dupapodul Broasca km 229-000. Se ocoleste pe la sud zona Nitramonia a localitatii<strong>Fagaras</strong>, apoi pe la nord localitatea Luta si pe la sud localitatile Dridif si Voila.Traseul se inscrie in continuare intre Sambata de Jos – Sambata de Sus, intrelocalitatile Oltet si Dragus, intre localitatile Vistea de Jos – Vistea de Sus silocalitatile Ucea de Jos – Ucea de Sus.82

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Localitatea Arpasu de Jos se ocoleste pe la sud, dupa care tot pe la sud seocoleste localitatea Scoreiu si localitatea Sarata la limita de nord a paduriiDumbravii.Urmeaza inscrierea printre localitatile Porumbacu de Jos – Porumnbacu de Sus sipe la sud de localitatea Avrig. Dupa traversarea raului Olt, se ocoleste pe la sudlocalitatea Bradu, intrandu-se in dealul Hula Bradului.Dealul Hula Bradului se traverseaza paralel cu DN 1, pe partea stanga a acestuia.Se traverseaza DN 1 la km 63+431 intrandu-se pe valea Bretan si apoi in luncaCibinului. Dupa trecerea raului Cibin se traverseaza DN 7 si CF 200 inscriindu-setraseul la poalele dealului Maguricii, pentru ca dupa valea Tocilelor se intra lapoalele dealului Mohu realizandu-se racordarea la varianta de ocolire <strong>Sibiu</strong>.Alternativa 2 - MovTraseul drumului expres se desprinde din DN 1 la vest de localitatea Mandra, dupapodul peste paraul Iazului. Se ocoleste pe la sud zona industriala a localitatii<strong>Fagaras</strong>, precum si localitatea Hurez, apoi pe la nord localitatea Luta si pe la sudlocalitatile Dridif si Voila. Traseul se inscrie in continuare pe la limita de sud alocalitatilor Sambata de Jos si Oltet.In continuare pe un aliniament cu directia vest se ocoleste pe la sud localitateaCorbi. Dupa traversarea CF Victoria, traseul este amplasat la mijlocul distanteidintre localitatile Ucea de Jos si Ucea de Sus.Ocolirea localitatii Arpasu de Jos si Carta se face pe la sudul acestora, dupa carese ocoleste pe la nord localitatea Scoreiu.Traseul drumului expres intersecteaza apoi DN 1 pe la nord de localitatea Sarata,pentru ca in continuare sa se asigure directia vest ocolindu-se la sud localitateaPorumbacu de Jos, la poalele dealului Carbunariei, la sud de localitatile Avrig siMarsa.Dupa traversarea raului Olt, traseul drumului expres intersecteaza Dealul Capogprintr-un tunel. Dupa trecerea raului Cibin, traseul se inscrie pe partea stanga a DN7 la poalele dealului Maguricii si dealului Mohu, dupa care drumul expres seracordeaza la km 72+750 la pasajul peste DN1 apartinand variantei de autostradade ocolire <strong>Sibiu</strong> parte a Coridorului IV.83

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Alternativa 3 – MaroTraseul drumului expres se desprinde din DN 1 la vest de localitatea Mandra, dupacare ocoleste pe la nord localitatea Rausor, pe la sud zona industriala amunicipiului <strong>Fagaras</strong>.La nord de municipiul <strong>Fagaras</strong>, drumul expres se suprapune cu varianta de ocolire<strong>Fagaras</strong>. Localitatile Beclean, Dridif, Voila, Sambata de Jos, Oltet, Vistea de Jos,Arpasu de Jos, Carta sunt ocolite pe la nord.Vecinatatea lacurilor de acumulare Vistea, Arpasu, Scorei creeaza problememajore in volume de lucrari de arta.Dupa localitatea Carta, drumul expres pastreaza amplasamentul paralel cu CF 200,la sud de raul Olt. Lacurile de acumulare Avrig si Racovita din vecinatate impunmasuri speciale de consolidari si drenaje.In nord vestul localitatii Avrig drumul expres traverseaza DN1 pe un aliniamentamplasat la sud de localitatea Bradu. In continuare, traseul drumului exprestraverseaza dealul Hula Bradului si raul Cibin, dupa care se racordeaza la km73+700 la pasajul peste DN 1 apartinand variantei de autostrada de ocolire amunicipiului <strong>Sibiu</strong>, parte integranta a coridorului IV.Analiza variantelor si estimarea impactului in comparatie cu proiectul propusAlternativa 1 – RosieImpact pozitiv:Protectia mediului: amplasamentul alternativei 1 se caracterizeaza printerenuri fara risc de inundatii, cu asigurarea de legaturi facile cu reteaua dedrumuri existenta; imbunatatirea substantiala a conditiilor de viata apopulatiei situata in localitatile de pe traseul DN1 prin reducerea importantaa traficului, si deci prin reducerea noxelor si zgomotului generat de traficulrutier.Utilizarea terenurilor: alternativa 1 ocoleste integral localitatile asigurand intotalitate caracteristicile de autostrada. Amplasamentul drumului sesuprapune peste terenuri extravilane agricole si silvice.Functional: alternativa rosie cu o lungime totala de 72,103 km va raspunde84

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”la cererile de transport prognozate conform studiului de trafic, conducand ladecongestionarea si fluidizarea traficului pe DN1, crearea unui drum detransport modern, cresterea vitezei de parcurgere a unor trasee cureducerea timpului de deplasare, diminuarea consumului de carburanti prinscaderea accelerarilor si decelerarilor, a regimului de functionare amotoarelor, siguranta circulatiei, reducerea accidentelor; reducerea niveluluinoxelor prin reducerea emisiilor poluante rezultata din regimul de exploatarea mijloacelor de transportEconomic: din punct de vedere al costurilor necesare realizarii drumuluiexpres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>, alternativa rosie reprezinta cea mai iefitina varianta;dezvoltarea unor activitati economice noi, precum statii de carburanti,parcari.Social: evita zonele cu populatie densa; posibilitatea deschiderii turistice azonei Muntilor <strong>Fagaras</strong> care poate conduce la dezvoltarea socio-economicasi turistica a zonei; prin reorganizarea generala a retelei rutiere din zonelestrabatute se vor imbunatati legaturile dintre asezari; prin dezvoltarea unoractivitati economice si turistice noi se creeaza noi locuri de munca;dezvoltarea turistica, avand in vedere amplasarea pe versantul nordic alMuntilor <strong>Fagaras</strong> si posibilitatea de practicare a sporturilor de iarna pana lasfarsitul lunii aprilie va conduce la construirea de baze sportive si turistice cuimpact asupra cresterii volumului de servicii (cazare, masa, echipamentturistic si sportiv, servicii de instruire si antrenament, etc).Impact negativ:Protectia mediului: cresterea nivelului de poluare fonica si a noxelor invecinatatea traseului drumului expres; traseul drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> intersecteaza zone de padure, si anume: padurea Dumbravii,padurea Bradului si padurea Mohu, fiind necesara scoaterea definitiva dincircuitul silvic cu defrisare a unei suprafete totale de 17,2 ha.Arii protejate:traseul drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> intersecteaza aria deprotectie speciala avifaunistica Piemontul <strong>Fagaras</strong> si situl de importantacomunitara Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu, si se afla in vecinatatea siturilorde importanta comunitara Munti <strong>Fagaras</strong>, Poiana cu narcise de laDumbrava Vadului, Mlaca Tatarilor, si a ariilor de protectie specialaavifaunistica Avrig-Scorei-<strong>Fagaras</strong>, respectiv Podisul Hartibaciului. De85

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”asemenea, traseul drumului expres se afla in vecinatatea ariilor protejate deinteres national: Golul Alpin al Muntilor <strong>Fagaras</strong> intre Podragu si Suru,Valea Balii, Calcarele eocene de la Turnu Rosu – Porcesti, Suvara Sasilor,Parcul National Dumbrava <strong>Sibiu</strong>lui.Alternativa 2 - MovImpact pozitiv:Protectia mediului: amplasamentul alternativei 2 se caracterizeaza printerenuri fara risc de inundatii, cu asigurarea de legaturi facile cu reteaua dedrumuri existenta; imbunatatirea substantiala a conditiilor de viata apopulatiei situata in localitatile de pe traseul DN1 prin reducerea importantaa traficului, si deci prin reducerea noxelor si zgomotului generat de traficulrutier.Utilizarea terenurilor: alternativa 2 ocoleste integral localitatile asigurand intotalitate caracteristicile de autostrada. Amplasamentul drumului sesuprapune peste terenuri extravilane agricole si silvice.Functional: alternativa mov cu o lungime totala de 75,997 km va raspundela cererile de transport prognozate conform studiului de trafic, conducand ladecongestionarea si fluidizarea traficului pe DN1, crearea unui drum detransport modern, cresterea vitezei de parcurgere a unor trasee cureducerea timpului de deplasare, diminuarea consumului de carburanti prinscaderea accelerarilor si decelerarilor, a regimului de functionare amotoarelor, siguranta circulatiei, reducerea accidentelor; reducerea niveluluinoxelor prin reducerea emisiilor poluante rezultata din regimul de exploatarea mijloacelor de transportEconomic: dezvoltarea unor activitati economice noi, precum statii decarburanti, parcari.Social: evita zonele cu populatie densa; posibilitatea deschiderii turistice azonei Muntilor <strong>Fagaras</strong> care poate conduce la dezvoltarea socio-economicaa zonei; prin reorganizarea generala a retelei rutiere din zonele strabatutese vor imbunatati legaturile dintre asezari; prin dezvoltarea unor activitatieconomice si turistice noi se creeaza noi locuri de munca; dezvoltareaturistica, avand in vedere amplasarea pe versantul nordic al Muntilor86

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”<strong>Fagaras</strong> si posibilitatea de practicare a sporturilor de iarna pana la sfarsitullunii aprilie va conduce la construirea de baze sportive si turistice cu impactasupra cresterii volumului de servicii (cazare, masa, echipament turistic sisportiv, servicii de instruire si antrenament, etc).Impact negativ:Protectia mediului: traseul drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> intersecteazazone de padure, si anume: padurea Mohu, fiind necesara scoatereadefinitiva din circuitul silvic cu defrisare a unei suprafete de 6,7 ha.Arii protejate:traseul drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> intersecteaza aria deprotectie speciala avifaunistica Piemontul <strong>Fagaras</strong> si situl de importantacomunitara Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu, si se afla in vecinatatea siturilorde importanta comunitara Munti <strong>Fagaras</strong>, Poiana cu narcise de laDumbrava Vadului, Mlaca Tatarilor, si a ariilor de protectie specialaavifaunistica Avrig-Scorei-<strong>Fagaras</strong>, respectiv Podisul Hartibaciului. Deasemenea, traseul drumului expres se afla in vecinatatea ariilor protejate deinteres national: Golul Alpin al Muntilor <strong>Fagaras</strong> intre Podragu si Suru,Valea Balii, Calcarele eocene de la Turnu Rosu – Porcesti, Suvara Sasilor,Parcul National Dumbrava <strong>Sibiu</strong>lui.Economic: din punct de vedere al costurilor necesare realizarii drumuluiexpres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>, alternativa mov reprezinta cea mai scumpa varianta.Alternativa mov cu tunel este mai scumpa cu 160,6 milioane de Euro fata dealternativa 1 reprezentand un spor de valoare de 45% datorita pretuluitunelului.Alternativa 3 - MaroImpact pozitiv:Protectia mediului: amplasamentul alternativei maro asigura legaturi facilecu reteaua de drumuri existenta; imbunatatirea substantiala a conditiilor deviata a populatiei situata in localitatile de pe traseul DN1 prin reducereaimportanta a traficului, si deci prin reducerea noxelor si zgomotului generatde traficul rutier.Utilizarea terenurilor: alternativa 3 ocoleste integral localitatile asigurand intotalitate caracteristicile de autostrada. Amplasamentul drumului se87

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”suprapune peste terenuri extravilane agricole si silvice.Functional: alternativa maro cu o lungime totala de 73,7 km va raspunde lacererile de transport prognozate conform studiului de trafic, conducand ladecongestionarea si fluidizarea traficului pe DN1, crearea unui drum detransport modern, cresterea vitezei de parcurgere a unor trasee cureducerea timpului de deplasare, diminuarea consumului de carburanti prinscaderea accelerarilor si decelerarilor, a regimului de functionare amotoarelor, siguranta circulatiei, reducerea accidentelor; reducerea niveluluinoxelor prin reducerea emisiilor poluante rezultata din regimul de exploatarea mijloacelor de transportEconomic: dezvoltarea unor activitati economice noi, precum statii decarburanti, parcari.Social: evita zonele cu populatie densa; posibilitatea deschiderii turistice azonei Muntilor <strong>Fagaras</strong> care poate conduce la dezvoltarea socio-economicaa zonei; prin reorganizarea generala a retelei rutiere din zonele strabatutese vor imbunatati legaturile dintre asezari; prin dezvoltarea unor activitatieconomice si turistice noi se creeaza noi locuri de munca; dezvoltareaturistica, avand in vedere amplasarea pe versantul nordic al Muntilor<strong>Fagaras</strong> si posibilitatea de practicare a sporturilor de iarna pana la sfarsitullunii aprilie va conduce la construirea de baze sportive si turistice cu impactasupra cresterii volumului de servicii (cazare, masa, echipament turistic sisportiv, servicii de instruire si antrenament, etc).Impact negativ:Protectia mediului: datorita distantei reduse fata de localitatile situate inproximitatea traseului nivelul de zgomot si poluare este mult mai ridicat;suprapunerea peste varianta de ocolire a municipiului <strong>Fagaras</strong> conduce laanularea posibilitatii de eliminare a traficului de tranzit, si implicit crestereapoluarii mediului generata de zgomot si noxe; traseul drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> intersecteaza zone de padure, si anume: padurea Bradului sipadurea Mohu, fiind necesara scoaterea definitiva din circuitul silvic cudefrisare a unei suprafete de 17,09 ha.Arii protejate:traseul drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> intersecteaza aria deprotectie speciala avifaunistica Avrig-Scorei-<strong>Fagaras</strong> si situl de importanta88

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”comunitara Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu, si se afla in vecinatatea sitului deimportanta comunitara Muntii <strong>Fagaras</strong>, Poiana cu narcise de la DumbravaVadului, Mlaca Tatarilor, si a ariilor de protectie speciala avifaunisticaPiemontul <strong>Fagaras</strong>, respectiv Podisul Hartibaciului. De asemenea, traseuldrumului expres se afla in vecinatatea ariilor protejate de interes national:Golul Alpin al Muntilor <strong>Fagaras</strong> intre Podragu si Suru, Valea Balii, Calcareleeocene de la Turnu Rosu – Porcesti, Suvara Sasilor, Parcul NationalDumbrava <strong>Sibiu</strong>lui.Social: afectare fond locativ – avand in vedere coridorul ingust situat intreraul Olt , DN 1 si CF 200, amplasamentul localitatilor situate pe parteadreapta a DN 1, precum si pozitia lacurilor de acumulare pe traseul varianteimaro nu a fost posibila evitarea demolarii a 27 de imobile; pozitionareapartiala a variantei maro pe partea dreapta a CF 200 reduce posibilitatile deacces spre localitati si zone turistice doar in punctele in care urmeaza sa seconstruiasca traversarea CF.Economic: din punct de vedere al costurilor necesare realizarii drumuluiexpres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>, alternativa 3 este mai scumpa decat alternativa 1 cu14,7 milioane de euro reprezentand un spor de valoare de 4,1% datoritatraseului care traverseaza zona de lacuri de acumulare pe de o parte siamplasarii pe partea dreapta a CF 200 impunand ca lucrari necesare detraversare a CF pentru a asigura legatura cu reteaua de drumuri existenta.Estimarea impactului variantelor asupra factorilor de mediu si conditiilor socioeconomicein comparatie cu proiectul propus este prezentata in mod sinteticdupa cum urmeaza:Utilizarea terenurilor- lungime traseuAlternativa 1 are cea mai mica lungime, respectiv 72,537 km motiv pentru carevor fi ocupate cele mai mici suprafete de teren.Alternativa 2 are cea mai mare lungime, respectiv 75,997 km motiv pentru carevor fi ocupate cele mai mari suprafete de teren.Varianta 3 are o lungime mai mare decat varianta 1, respectiv 73,7 km,implicand ocuparea unor suprafete mai mari de teren.89

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”- categorii de folosinta ale terenurilora) paduriToate cele 3 variante intersecteaza zone de padure, fiind necesara scoatereadefinitiva din circuitul silvic cu defrisare. Variantele 2 si 3 implica scoatereadefinitiva din circuitul silvic cu defrisare a unei suprafete totale de 17,09 ha, adicacu 0,11 ha mai putin decat alternativa 1. Desi, pentru constructia alternativei 1 seva defrisa o suprafata de teren mai mare, s-a considerat ca un impact negativmai important ar fi fost determinat de realizarea alternativelor 2 si 3, situate ladistante mai mici fata de zonele locuite, precum si de solutiile tehnice adoptatemai dificil de realizat.b) terenuri agricoleFolosinta actuala a terenurilor peste care se suprapun cele 3 variante este deterenuri agricole neproductive.Retea hidrograficaTraseul variantei 3 spre deosebire de traseul variantei 1 intersecteaza zona delacuri de acumulare, lucrarile de realizare a drumului expres pot genera impurificaride orice tip si modificari ale biotopurilor prin deplasarea unor materiale deconstructie din incintele de santier in cuvetele lacurilor, conducand in acest caz laun impact local asupra ecosistemului acvatic.AerAtat Alternativa 2, cat si Alternativa 1 vor atrage pe traseul drumului expres traficulaferent drumurilor invecinate, prin stabilirea urmatoarelor legaturi rutiere: DN 1, DC67, DJ 104 B, DC 71, DJ 104C, DC 75, DJ 103F, DJ 105B, DC 80, DC 78, DJ103D, DJ 102C, DC 83, DJ 105H, DC 84, DN 7C, DJ 105J, DJ 105F, DJ 105G, DN7 (pentru Alternativa 1), respectiv DC 67, DJ 104B, DC 71, DJ 104C, DC 75, DJ103F, DJ 105B, DC 80, DJ 103D, DJ 105C, DC 83, DJ 105H, DJ 105D, DC 84, DJ105H, DJ 105J, DJ 105F, DJ 105G, DN 7 (pentru Alternativa 2).Traseul Alternativei 2 se afla situat la distante mai mici fata de zone locuitecomparativ cu Alternativa 1 motiv pentru care impactul Alternativei 1 asupra calitatiiaerului va fi mai mic decat in cazul Altenativei 2.Alternativa 3 fata de Alternativa 1 va atrage de pe drumurile din vecinatate un traficmai redus deoarece traseul acesteia restabileste mai putine legaturi rutiere, sianume: DN 1, DC 67, DC Voila – Cincsor, DJ 105D, DC 50. De asemenea, traseul90

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Alternativei 3 se suprapune cu varianta de ocolire a Municipiului <strong>Fagaras</strong>. Luand inconsiderare precizarile mentionate, rezulta ca impactul asupra calitatii aerului incazul realizarii variantei 3 este mai mare decat in cazul constructiei variantei 1.BiodiversitateAtat traseul Alternativei 1, cat si traseul Alternativei 2 intersecteaza aria de protectiespeciala avifaunistica Piemontul <strong>Fagaras</strong> si situl de importanta comunitara OltulMijlociu-Cibin-Hartibaciu, si se afla in vecinatatea sitului de importanta comunitaraMuntii <strong>Fagaras</strong> si a ariilor de protectie speciala avifaunistica Avrig-Scorei-<strong>Fagaras</strong>,respectiv Podisul Hartibaciului. Spre deosebire de traseul Alternativei 1, traseulalternativei 3 intersecteaza aria de protectie speciala avifaunistica Avrig-Scorei-<strong>Fagaras</strong> si situl de importanta comunitara Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu, si se aflain vecinatatea sitului de importanta comunitara Muntii <strong>Fagaras</strong> si a ariilor deprotectie speciala avifaunistica Piemontul <strong>Fagaras</strong>, respectiv Podisul Hartibaciului.Din punct de vedere al impactului asupra siturilor de importanta comunitara si ariilorde protectie speciala avifaunistica care sunt intersectate de drumul expres, avand invedere analiza impactului asupra factorilor de mediu si conditiilor socio-economice,se constata atat traseul variantei 2, cat si al variantei 3 genereaza impact mai mareasupra mediului.ZgomotDin punct de vedere al zgomotului atat Alternativa 2, cat si Alternativa 3 comparativcu Alternativa 1 prezinta un impact mai mare deoarece traseul drumului se aflasituat la distante mai mici fata de zonele rezidentiale.CosturiAlternativa 1 din punct de vedere al costurilor necesare realizarii drumului expres<strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong> este cea mai ieftina variantaAlternativa mov reprezinta cea mai scumpa varianta datorita necesitatii construiriiunui tunel. Aceasta alternativa este mai scumpa cu 160,6 milioane de Euro fata dealternativa 1 reprezentand un spor de valoare de 45 % datorita pretului tunelului.Alternativa 3 din punct de vedere al costurilor necesare realizarii drumului expres<strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong> este mai scumpa decat alternativa 1 cu 14,7 milioane de Euroreprezentand un spor de valoare de 4,1 % datorita traseului care traverseaza zonade lacuri de acumulare, implicand lucrari necesare de traversare a CF pentru a91

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”asigura legatura cu reteaua de drumuri existenta.Referitor la potentiale situri arheologice, urmeaza sa se perfecteze contracte intreC.N.A.D.N.R si Muzeul de Istorie Brasov, respectiv Muzeul de Istorie <strong>Sibiu</strong>, avandca scop identificarea siturilor arheologice si istorice si monitorizarea lor sub acestaspect pe perioada executiei lucrarilor. De asemenea, a fost semnata o conventieintre Ministerul Transproturilor si Ministerul Culturii si Cultelor avand ca obiectivprotejarea siturilor arheologice si istorice, daca va fi cazul.Resursele necesare acestor activitati au fost prinse in devizul general al lucrarii.In temeiul prevederilor Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului culturalnational mobil, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 422/2001 privindprotejarea monumentelor istorice, cu modificarile si completarile ulterioare,beneficiarul/executantul investitiei asigura finantarea pentru executarea sapaturilorarheologice preventive si de salvare, avand obligatia, dupa caz, de a reveni asupraproiectului daca descoperirile arheologice necesita conservarea in situ cu marcareala suprafata (reconstructie) a bunurilor mobile de patrimoniu arheologic.2. Descrierea alternativelor studiate, inclusiv alternativa 0 si impactul prognozatpentru aceastaAlternativa 1- RosieTraseului drumului expres, se desprinde din DN 1 Brasov – <strong>Sibiu</strong>, la vest delocalitatea Mandra, dupa podul existent peste paraul Broasca de la km 229+000.Dupa un aliniament de 1,163 km prin care se ocoleste prin vest localitatea Mandra,traseul printr-o curba dreapta de 1500 m raza si 751 m lungime, capata directiasud-vest pentru a se inscrie la nord de localitatea Ileni intersectand DC 67 si DJ104B pe un aliniament de 2,989 km lungime.Cu o curba dreapta de 3000 m raza si 3,303 km lungime, se ocoleste pe la sudmunicipiul <strong>Fagaras</strong> la limita incintei industriale Nitramonia, intersectandu-se la sudde localitatea Hurez DJ 104C si DC 71.Cu un aliniament de 2,136 km lungime, traseul capata directia nord, pentru a ocolipe la nord localitatea Luta cu o curba stanga de 4000 m raza si 1,840 km lungime.Pe aceasta curba, se intersecteaza DC 75, urmand un aliniament de 1,425 km92

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”lungime prin care se ocoleste pe la sud localitatea Dridif.Pentru a se putea evita pe la sud zona construita a localitatii Voila, cu intersectareaDJ 103F a fost proiectata o curba stanga de 8500 m raza si cu o lungime de 4,843km.Localitatea Sambata de Jos este ocolita pe la sud, cu intersectarea lui DJ 105B, peun aliniament 3,347 km lungime, aliniament care evita liziera de sud a paduriiDumbravii, dupa care cu o curba dreapta de 8000 m raza si 2,8 km lungime, seintersecteaza DC 80 la mijlocul distantei dintre localitatile Oltet si Dragus.Pe un aliniament de 1,026 km lungime amplasat intre localitatile Vistea de Jos –Vistea de Sus se intersecteaza DC 78, urmat de o curba stanga cu raza de 7950 msi 1,332 km lungime care intersecteaza DJ 103D.Aliniamentul de 1,199 km care urmeaza, asigura directia vest, pentru ca printr-ocurba dreapta de 9000 m raza si 3,574 km lungime sa se asigure inscriereatraseului printre localitatile Ucea de Jos si Ucea de Sus cu traversarea caii ferateindustriale Victoria, DJ 102C si DC 83.Urmeaza un aliniament de 1,079 km lungime, urmat de o curba stanga cu raza de9350 m si cu o lungime de 6,369 km prin care se ocoleste pe la sud localitateaArpasu de Jos intersectandu-se DJ 105H si DC 84.La km 33+700 paraul Ghirlotel, este limita dintre judetul Brasov si judetul <strong>Sibiu</strong>.Pe curba stanga de 9350 raza, se intersecteaza si DN 7C Transfagarasanul.Urmeaza un aliniament de 2,875 km lungime care ocolind pe la sud localitateaScoreiu ia directia sud-vest necesara ocolirii printr-o curba dreapta cu raza de 6050m si lungimea de 4,654 km, a localitatii Sarata la limita lizierei de nord a paduriiDumbravii.Urmeaza o contracurba stanga cu raza de 4050 m si lungimea de 2,003 km caretraverseaza DJ 105J printre localitatile Porumbacu de Jos si Porumbacu de Sus.Dupa un aliniament de 1,615 km, a fost proiectata o curba dreapta cu raza de 4100m si lungime de 0,962 km, urmata de un aliniament de 0,592 km, o contracurbastanga cu raza de 1600 m si 487 m lungime, care intersecteaza DJ 105F la sud delocalitatea Avrig.93

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Localitatea Avrig este ocolita pe la sud, dupa intersectia lui DJ 105F, cu unaliniament de 1,019 km lungime, urmat de o curba dreapta cu raza de 5300 m si2,331 km lungime, pe care se intersecteaza DJ 105G, continuata cu un aliniamentde 0,374 km pe care se intersecteaza CF 200.Traversarea raului Olt se realizeaza pe o curba stanga de raza 3000 m si lungime1,474 km, urmata de un aliniament cu lungime de 0,815 km si apoi o curba dreaptacu raza de 2700 m si 0,880 km lungime ce ocoleste pe la sud localitatea Bradu.Traversarea dealului Hula Bradului se realizeaza printr-o curba stanga de raza2700 m si lungimea 0,595 km amplasata pe partea stanga a lui DN 1, incadrataintre doua aliniamente.Urmeaza o curba stanga de 1700 m raza si lungime 0,375 km cu care se inscrieparalel stanga cu DN 1 la km 60+660 pe drumul expres, respectiv km 291+630 peDN 1.Paralelismul pe stanga lui DN 1 se pastreaza in continuare cu o curba stanga de1200 m raza, aliniament de 290 m lungime, curba dreapta cu raza de 700 m,contracurba stanga cu raza de 1100 m.Dupa un aliniament de 210 m printr-o curba dreapta de raza 400 m se inscrie pe unaliniament de 312 m lungime cu care se subtraverseaza DN 1 la km 63+431luandu-se directia vaii Bretan pe care o parcurge cu o curba stanga de 3000 mraza, contracurba dreapta de 3500 m raza, curba stanga de 5000 m raza cu carese intra in lunca Cibinului.Dupa traversarea raului Cibin la km 65+244 pe un aliniament de 0,339 km, printr-ocurba dreapta de 2800 m raza si 1920 m lungime se supratraverseaza DN 7 si CF200.Traseul se inscrie la poalele dealului Maguricii pe un aliniament de 477 m lungime,urmat de o curba stanga cu raza de 4500 m, un aliniament de 250 m.Cu o curba dreapta de raza 7000 m se traverseaza valea Tocilelor, drumulinscriindu-se la piciorul dealului Mohu pe un aliniament de 896 m lungime urmat deo curba dreapta de 1650 m raza cu care se ocoleste zona industriala Selimbar si serealizeaza racordarea la viaductul deja executat peste DN 7 la varianta <strong>Sibiu</strong>.Elementele geometrice proiectate in plan, asigura viteza de proiectare de 120 km/h.94

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Lungimea totala a traseului in plan este de 72,537 km.Alternativa 2 – MovTraseul drumului expres se desprinde din DN 1 in dreptul km 232+000 la vest delocalitatea Mandra, dupa podul peste paraul Iazului.Datorita vecinatatii DN 1 cu CF 200 Brasov – <strong>Sibiu</strong>, intersectia dintre drumul expeskm 0+000 si DN km 232+000 se va trata ca o intersectie la nivel in forma de T.Dupa un aliniament de 1,106 km, drumul expres subtraverseaza autostradaTransilvania in dreptul km 48+500.Se propune o subtraversare a Autostrazii Transilvania, de catre drumul expresavand in vedere ca autostrada trebuie sa supratraverseze paraul Iazului, DN 1 siCF 200.La intersectia dintre drumul expres si autostrada Transilvania se prevede un nodrutier de tip trefla.In continuare printr-o curba dreapta, cu raza de 1800 m, traseul drumului expreseste orientat in directia vest, pentru ca dupa traversarea vaii gardului la km 2+095,cu un pod de 10 m deschidere este prevazut un aliniament de cca 3,0 km amplasatla mijlocul distantei dintre localitatile Rausor si Ileni.Aliniamentul traverseaza la km 3+870 paraul Sebes cu un pod de 18 m deschidereDC 67 la km 4+400 si DJ 104 B la km 4+700.Avand in vedere ca intersectia dintre DC 67 si DJ 104 B este la cca 500 m deintersectiile acestora cu drumul expres se propune devierea locala a DC 67 pe cca350 m cu debusarea lui in DJ 104 B si realizarea unei supratraversari a DJ 104 Bpeste drumul expres, eliminandu-se astfel un pasaj pe DC 67.Dupa km 5+350, printr-o curba dreapta cu raza de 4000 m si lungime de 4,2 km seocoleste pe la sud, zona industriala a localitatii <strong>Fagaras</strong>, si localitatea Hurez.Prin aceasta curba dreapta se traverseaza paraul Berevoi la km 5+630 cu un podde 18 m deschidere, paraul Racovita la km 7+060 cu un pod de 24 m deschidere,paraul Hurez la km 8+050 cu un pod de 10 m deschidere si paraul Savastreni lakm 9+370, cu un pod de 18 m deschidere.95

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”La km 7+860 se intersecteaza DJ 104 C si la km 8+256 DC 71.Intersectie existenta dintre DJ 104 C si DC 71 este amplasata la iesirea de sud dinlocalitatea Hurez, la cca 300m de intersectia acestora cu drumul expres.Se propune amplasarea iesirii lui DC 71 din DJ 104 C dupa intersectia cu drumulexpres, eliminandu-se un pasaj cu DC 71 prin realizarea a cca 500 m de drumcomunal.Dupa traversarea paraului Savastreni s-a proiectat un aliniament de cca 1,1 km cudirectia nord – vest, pentru ca in continuare cu o curba stanga cu raza de 4000 m si1,9 km lungime sa se ocoleasca pe la nord localitatea Luta.Pe acest sector se traverseaza paraul Valcioara la km 10+260 cu un pod de 10 mdeschidere, paraul Bungetul la km 10+980 cu un pod de 10 m deschidere si paraulNetotul la km 12+137 cu un pod de 15 m deschidere.La km 11+965 a fost prevazuta subratraversarea DC 75, drum care asiguralegatura intre localitatile Beclean si Luta.Localitatea Dridif este ocolita pe la sud, cu un aliniament de 2,7 km lungime caretraverseaza paraul Negrisor la km 12+810 cu un pod de 10 m deschidere, paraulMortii la km 13+540 tot cu un pod de 10 m deschidere si paraul Dridif la km 14+765cu un pod cu deschidere de 10 m.Traseul ocoleste pe la sud localitatea Voila, intersectandu-se DJ 103 F la km16+450 la o distanta suficienta pentru realizarea unui nod rutier, dupa aliniamentulsud Dridif a fost proiectata o curba stanga cu raza de 2500 m pe care setraverseaza paraul Ovesei cu un pod de 10 m deschidere.Urmeaza un aliniament cu o lungime de 8,06 km traversat la km 16+450 de DJ 103F.Acest aliniament ocoleste pe la limita de sud localitatile Sambata de Jos si Oltetmicsorandu-se astfel lungimile de traversare cu viaducte a vailor din zona,traversari realizate in Alternativa 1.Pe acest sector se traverseaza paraul Breaza la km 17+520 cu un pod de 24 mlungime, paraul Glodului km 17+730 cu un pod de 18 m lungime, paraul Voievodenikm 18+420 cu un pod de 10 m lungime, paraul Sambata km 19+460 cu un pod de96

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”48 m lungime, paraul Racovita km 20+320 cu un pod de 18 m lungime, si paraulDragus km 22+760 cu un pod de 24 m lungime.<strong>Drum</strong>urile locale DJ 105 B la km 19+210 si DC 80 la km 22+520 supratraverseazadrumul expres.Dupa localitatea Oltet a fost proiectata o curba stanga cu raza de 3000 m pentru ase ocoli pe la Sud localitatea Vistea de Jos, cu traversarea paraului Hotarul km24+600 cu un pod de 10 m lungime.In continuare pe un aliniament cu directia vest se ocoleste pe la sud localitateaCorbi, traversandu-se paraul Vistea la km 26+190 cu un pod de 51 m lungime,paraul Corbul Vistei km 27+345 cu un pod de 21 m lungime, Valea lui Ban km28+200 cu un pod de 10 m lungime, Valea Corbul Ucea si CF Victoria km 29+122cu un viaduct de 680 m lungime.La km 26+395 DJ 103 D supratraverseaza drumul expres.Dupa traversarea CF Victoria, cu o curba dreapta cu raza de 2000 m, traseul esteamplasat la mijlocul distantei dintre localitatile Ucea de Jos si Ucea de Sus,subtraversand DJ 105C la km 30+340 si supratraversand DC 83 la km 30+580 cuun pasaj de 44 m lungime, amplasat in vecinatatea paraului Ucea km 30+740 pecare il traverseaza cu un pod de 51 m lungime.Ocolirea localitatii Arpasu de Jos si Carta se face pe la sudul acestora cu unaliniament de 7,5 km care traverseaza paraul Racovita km 31+020 pod 10 m,paraul Ghirlatel km 33+630 cu un viaduct cu o lungime de 200 m, paraul Gostaiakm 34+620 pod cu lungime de 12 m, paraul Arpas km 35+440 pod 60 m, paraulValea Neagra km 37+000 pod 10 m, paraul Cartisoara km 39+440 pod 66 m.<strong>Drum</strong>urile locale DJ 105H km 35+445, DN 1 km 36+760, DJ 105 D km 36+240supratraverseaza drumul expres cu pasaje superioare.De mentionat ca DC 84 intersectat la km 35+760 se corecteaza cu desprindereadin DJ 105H dupa drumul expres evitandu-se executia unui pasaj.La intersectia cu DN 1 se prevede la km 36+760 un nod rutier si un Centru deIntretinere.Dupa ocolire la sud de localitatea Carta, cu o curba stanga cu raza de 1000 m,97

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”traseul se inscrie paralel cu CF 200 la 150 m distanta de acesta pe un aliniamentcare ocoleste pe la nord localitatea Scoreiu.Paralelismul cu CF 200 se intrerupe la km 44+000 dupa traversarea vaii Opatu km41+600 cu un pod de 24 m lungime.Traseul drumului expres se indeparteaza de CF 200, printr-o curba dreapta cu razade 3000 m se se intersecteaza DN 1 km 45+360 pe la nord de localitatea Sarata,pentru ca in continuare sa se asigure directia vest ocolindu-se la sud localitateaPorumbacu de Jos printr-un aliniament de 4,7 km amplasat la poalele dealuluiCarbunariei.La intersectia cu drumul expres pe DN 1 este prevazut un pasaj superior.Pe acest sector drumul expres este supratraversat de DJ 105 J la km 48+660 si setraverseaza paraul Porumbacu cu un pod de 24 m la km 49+620 cu o curba stangacu raza de 9000 m, dupa care trece pe langa localitatea Porumbacu de Jos cu unaliniament cu lungime de 3,2 km si traverseaza la sud de localitate Avrig, paraulRacovicioara la km 52+080 cu un pod de 10 m.<strong>Drum</strong>ul local DJ 105 F traverseaza drumul expres la km 54+160 cu un pasajsuperior.In continuare traseul, se inscrie prin curba stanga cu raza de 6000 m la nord delocalitatea Marsa, traversand paraul Avrig la km 54+440 cu un pod de 48 mlungime si intersectand DJ 105 G la km 57 +300.La intersectia cu DJ 105 G se prevede un nod rutier cu un pasaj peste drumulexpres.La sud de localitatea Marsa drumul expres traverseaza CF 200 la km 57+920 cu unpasaj de 166 m lungime pentru a se inscrie pe dreapta CF 200 pana la traversarearaului Olt km 57+740, prin spatele barajului Racovita prntr-un pod de 480 mlungime.Traversarea raului Olt in plan se realizeaza cu o curba dreapta cu raza de 2000 m.Traseul drumului expres traverseaza Dealul Capog printr-un tunellungime amplasat in aliniament.de 2,3 kmDupa iesirea din tunel, cu o curba dreapta cu raza de 10 000 m traseul traverseaza98

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”raul Cibin km 65+876 cu un pod cu lungime de 440 m CF 200 la km 66+480 cu unpasaj superior de 83 m lungime si apoi DN 7 la km 67+740 cu un pasaj superior.Pana la executia autostrazii Pitesti – <strong>Sibiu</strong> la intersectia cu DN 7 se realizeaza unnod rutier provizoriu.Dupa nodul cu DN 7 traseul urmeaza o succesiune de curbe – contracurbe cu razestanga 1200 m, dreapta 6000 m, stanga 5000 m si dreapta 1800 m traseul si seinsrie pe partea stanga a DN 7 la poalele dealului Maguricii si dealului Mohu.Pe acest ultim sector se traverseaza, Valea Saratuii km 70+050 cu un pod de 15 m,si Valea Tocilelor km 72+750 cu un viaduct de 240 m.La km 72+475 drumul local existent trece peste drumul expres.In profil longitudinal, declivitatea minima este de 0,3% iar declivitatea maxima estede 4% pe o lungime de 500 m intre km 69+000 – 69+500.<strong>Drum</strong>ul expres se racordeaza la km 75+997 la pasajul peste DN 1 apartinandvariantei de autostrada de ocolire <strong>Sibiu</strong> parte a Coridorului 4.Lungimea alternativei 2 este de 75,997 km.Alternativa 3 – MaroIn alternativa 3, km 0+000 de desprindere a drumului expres este amplasat in nodulMandra al autostrazii Transilvania la km 48+500 de pe autostrada.Traseul drumului expres, dupa nodul cu autostrada Transilvania este constituitdintr-un aliniament de 3,4 km prin care se traverseaza valea Gardului la km 0+920cu un pod de 10 m, valea Sebes la km 1+660 cu un pod de 18 mPe acest aliniament cu directia nord, care ocoleste pe la nord localitatea Rausor, pela sud zona industriala, a municipiului <strong>Fagaras</strong> se asigura traversarea unor drumurilocale la km 1+990 si km 3+080, a drumului national 1, la km 2+360 si a CF 200 lakm 2+010.Traversarea DC 67 si CF 200 km 1+990 se asigura printr-un pasaj cu lungimea de114 m si cea a DN 1 km 2+360 printr-un pasa cu lungimea de 83 de m.<strong>Drum</strong>ul local de la km 3+080 va supratraversa drumul expres cu un pasaj superior.99

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”La nord de municipiul <strong>Fagaras</strong>, pana la digul mal stang al raului Olt, drumul expresse va suprapune cu varianta de ocolire <strong>Fagaras</strong>, printr-o curba stanga cu raza de3200 m.Pe acest sector, se vor intersecta cu supratraversari, drumurile locale la km 5+365,km 5+565 si km 7+120.De asemenea se supratraverseaza doua cai ferate industriale la km 5+340 si km7+080Dupa traversarea canalului Berevoi la km 8+060 cu un pod de 18 m lungime traseuleste proiectat intr-un aliniament de 2,7 km, amplasat intre CF 200 si raul Oltamenajat, fiind supratraversat de un drum local la km 10+060.Datorita amplasarii a CF 200 existent peste raul Olt, drumul expres se inscrie lanord de localitatile Beclean si Didrif printr-o curba stanga cu raza de 2000 m sicontracurbe dreapta cu raza de 6000 m, urmate de un aliniament pana in zona denord a localitatii Voila.Pe acest sector se traverseaza paraul Savastreni la km 10+240 cu un pod de 24 m,Valcioara la km 10+620 cu un pod de 15 m, paraul Netot km 12+120 cu un pod de24 m, Didrif km 13+725 cu un pod de 15 m si Valea Ovesei km 15+250 cu un podde 12 m.Localitatea Voila se ocoleste pe la nord, intre CF 200 si raul Olt cu o curba stangacu raza de 1000 m.La intersectia cu DC Voila – Cincsor, se prevede un nod rutier.De la nodul rutier km 16+910, traseul drumului expres urmareste pe la nord traseulCF 200 la o distanta de cca 75-100 m, pana la km 34+000.Pe acest sector, localitatile vecine traseului DN 1 amplasat pe stanga CF 200 suntSambata de Jos, Oltet, Vistea de jos, Arpasu de Jos.Accesul acestor localitati la drumul expres se face numai prin nodul rutier Voila dela km 16+910.Traseul drumului expres pe acest sector este constituit din curbe si contracurbe curaze cuprinse intre 2000 m – 5000 m.100

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Dupa km 34+000, a fost proiectat un aliniament de cca 2,0 km urmat de o curbadreapta cu raza de 1200 m si contracurba cu raza de 2000 m care ocolesc pe lanord localitatea Carta.In vest de localitatea Carta, la km 37+500 se realizeaza un nod rutier care saasigure printr-o traversare a CF 200, legatura cu DJ 105D.In aceasta locatie se va amplasa Centrul de Intretinere.Intre cele doua noduri rutiere - km 16+910 si km 37+500, tronsonul drumuluiexpres este intersectat de pe cursurile de apa Voila la km 17+680, Sambata la km18+830, Gladului la km 20+300, Stramba la km 21+650, Caselor la km 23+260,Cranjului la km 24+435, Vistea la km 25+400, Corbul Vistea la km 28+470, CorbulUcea la km 28+995, Ucea la km 31+335.Vecinatatea lacurilor de acumulare Vistea, Arpasu, Scorei, creeaza problememajore in volume de lucrari de arta.Traversarea CF 200 de drumurile locale existente la km 16+910, km 23+065, km29+250, km 31+710, km 35+010 se poate face cu declivitati mari, datorita distanteifoarte mici intre drumul expres si calea ferata (7-8%.)Dupa localitatea Carta, drumul expres pastreaza amplasamentul paralel cu CF 200,la sud de raul Olt, pana la km 58+000.Curbele in plan au raze cuprinse intre 2000 m – 4000 m.Si pe acest sector sunt intersectii cu drumuri locale greu de rezolvat datoritavecinatatii CF 200.Acestea sunt amplasate la km 45+230 cu DC 50, km 48+010, km 48+950, km49+330, km 51+850.Pe acest sector se traverseaza, paraurile Balea la km 39+540, Opatu la km41+750, Scoreiu la km 44+560, prumbacul la km 49+925, Racovicioara la km53+100.Si pe acest sector lacurile de acumulare Avrig si Racovita impun masuri specialede consolidari si drenaje.In nord vestul localitatii Avrig la km 57+770 drumul expres traverseaza DN 1.101

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”La aceasta traversare se proiecteaza un nod rutier.Traversarea lui DN 1, se realizeaza pe un aliniament amplasat la sud de localitateaBradu.Pe acest aliniament este prevazut podul peste raul Olt si doua poduri peste bratelelacurilor de acumulare Racovita.Localitatea Bradu se ocoleste pe la sud cu o curba in plan cu raza de 2000 m, dupacare cu o curba stanga cu raza de 1063 m si o contracurba dreapta cu raza de2000 m drumul expres traverseaza dealul Hula Bradului in vecinatatea DN 1, pecare il supratraverseaza la km 62+480 cu un pasaj de 83 m lungime.Pana la km 59+800 cand se intra pe un traseu de acces la dealul Hula Braduluideclivitatile profilului longitudinal sunt de minim 0,3% si de maxim 1,0%.Urcusul pe dealul Hula Bradului se realizeaza la o declivitate de 4% pe o lungimede cca 2 km.Coborarea din dealul Hula Bradului in Valea Cibinului se realizeaza la o declivitatede 2,72%.La km 64+840 drumul expres traverseaza raul Cibin cu un pod de 99 m deschidere.<strong>Drum</strong>ul national DN 1 si CF 200 sunt traversate in plan cu o raza dreapta de 4100m.Traseul drumului expres se racordeaza la km 73+700la pasajul peste DN 1apartinand variantei de autostrada de ocolire a municipiului <strong>Sibiu</strong>, parte integranta aCoridorului 4.Lungimea totala a alternativei 3 este de 73,7 km.Alternativa 0 si impactul prognozatAlternativa 0 este situatia in care proiectul de investitie „<strong>Drum</strong> expres <strong>Sibiu</strong> –<strong>Fagaras</strong>” nu se va realiza. Impactul prognozat pentru aceasta alternativa va fi unulnegativ din urmatoarele considerente:- cresterea poluarii aerului si a nivelului de zgomot datorita congestionarii traficuluipe actualele retele rutiere102

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”- acces limitat al populatiei la actualele retele rutiere- neintegrarea in retelele de transport trans-europene- lipsa unor conditii de circulatie normale si in limite de siguranta- ingreunarea dezvoltarii activitatilor economice si turistice existente si viitoare3. Justificarea variantei propuse in comparatie cu celelalte alternative studiateAnalizand cele trei variante propuse din punct de vedere al protectiei mediului, ariiprotejate, utilizarii terenurilor, functional, economic si social se poate selectavarianta finala de realizare a drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>.Pe baza celor prezentate mai sus, se constata ca alternativa 1 – Rosie prezintacele mai multe avantaje. Aceasta alternativa este optima pentru atractia sifluidizarea traficului conducand la reducerea emisiilor de poluanti in aer si lareducerea nivelului de zgomot, are cea mica lungime motiv pentru care vor fiocupate cele mici suprafete de teren, nu afecteaza zona lacurilor de acumularecare ar putea genera impurificari si modificari ale biotopurilor, restabileste cele maimulte legaturile intre asezari, ofera conditii de siguranta circulatiei, necesita celemai mici costuri de realizare a investitiei.4. Justificarea alternativei propuse, cu referire la studiile de trafic efectuate inspecial in zonele unde sunt prevazute noduri rutierePentru a evidentia cu cat va scadea traficul dupa executia drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>, se poate analiza comparativ traficul total fara drum expres pe DN 1 sitraficul total cu drum expres pe DN 1, la nivelul anului 2025. (tabelul nr. 11).Conform comparatiei dintre traficul total fara drum expres si traficul total cu drumexpres pe DN1 la nivelul anului 2025, se poate constata ca traficul va scadea cuprocente cuprinse intre 49% si 70%, conducand implicit la reducerea substantialaa noxelor si nivelului de zgomot.103

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Tabelul nr. 11 Analiza comparativa dintre traficul total fara drum expres si traficultotal cu drum expres la nivelul anului 2025SectiuneaTrafic total cu drumTrafic total fara drum% cu care va scadeaexpresexprestraficul pe DN1AutostradaTransilvania-<strong>Fagaras</strong><strong>Fagaras</strong>-Nod rutierCartisoaraNod rutier Cartisoara-Nod rutier VestemNod rutier Vestem-<strong>Sibiu</strong>3767 11210 66,394807 13336 63,953656 12185 69,998818 17366 49,22104

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”1.11. INFORMAŢII DESPRE DOCUMENTELE / REGLEMENTĂRILEEXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA / AMENAJAREA TERITORIALĂ ÎNZONA AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI1. Modul de incadrare in planurile de urbanism si amenajarea teritoriului,incadrarea in alte scheme de amenajare sau programe speciale.Incadrarea in alte scheme de amenajare sau programe specialeLegea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National– Sectiunea 1 – Retele de Transport, prevede constructia unei autostrazi pe relatia<strong>Sibiu</strong> (Vestem) – <strong>Fagaras</strong>, parte a retelei Trans Europene de Transport (TEN-T).Lucrarile aferente directiilor de dezvoltare (inclusiv drumul expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong>),prevazute in legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare ateritoriului national – Sectiunea I Retele de transport, sunt de interes national siconstituie cauza de utilitate publica. Conform prevederilor Legii nr. 363/2006, art. 4,alin. 1, 3 specificatiile Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea I –Retele de transport sunt obligatorii si se aplica in amenajarea teritoriului judetelor,municipiilor, oraselor sau comunelor, dupa caz. Exproprierea pentru cauza deutilitate publica, ocuparea terenurilor si scoaterea din circuitul agricol si din circuitulsilvic se fac potrivit legii.Modul de incadrare in planurile de urbanism si amenajarea teritoriuluiTraseul drumului expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong> este inclus in Planul de AmenajareaTeritoriului Judetean <strong>Sibiu</strong>, conform prevederilor Hotararii Consiliului Judetean <strong>Sibiu</strong>nr. 41/2007 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean,precum si in Planul Urbanistic General <strong>Sibiu</strong>. Pe baza prevederilor PATJ <strong>Sibiu</strong> si aNormelor metodologice aprobate prin OMTCT nr. 1430/2005 de aplicare a Legii nr.50/1991 cu modificarile si completarile ulterioare, art . 57, si a prevederilor Legii nr.18/1991 cu modificarile si completarile ulterioare in extravilan se pot autorizaconstruirea de retele magistrale, cai de comunicatii, infrastructura. De asemenea,pe teritoriul judetului Brasov, solutiile privind traseul drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>sunt corelate cu prevederile Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean Brasov -105

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Sectiunea Cai de Comunicatie, precum si cu prevederile Planului UrbanisticGeneral Brasov.2. Relatia proiectului propus cu alte proiecte existente sau planificate si cumulareaefectelor acestuia cu alte proiecte existente/propuseDatorita procesului de urbanizare si activitatilor socio-economice din zonele urbanerezulta cresterea necesitatilor de transporturi de bunuri si persoane. Pentru a serealiza satisfacerea necesitatilor de deplasare in conditii de siguranta, rapiditate,confort, economicitate si protectie a mediului inconjurator sunt necesare proiecte deinvestitii precum „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”.Guvernul Romaniei desfasoara un program de dezvoltare a retelei rutiere rapide dinRomania. Acest program cuprinde constructia unei cai rutiere rapide (drum expres)intre <strong>Sibiu</strong> (Vestem) si <strong>Fagaras</strong>, care va lega cele doua mari magistraleautostradale orientate pe directia Vest-Est: Bors-Bucuresti si Coridorul IV, Nadlac –Bucuresti – Constanta.<strong>Drum</strong>ul expres <strong>Sibiu</strong> (Vestem) – <strong>Fagaras</strong> va functiona ca o legatura Vest-Est intrecele doua magistrale, facilitand traficul de pe urmatoarele relatii: Zona de Nord – Vest a tarii si Europa de Nord pe de o parte si zona de Suda tarii (Oltenia) si Balcanii pe de alta parte Zona de vest a tarii (Banat) si zona de centru si Est a tarii (directia TarguMures – Iasi)Efectele rezultate ca urmare a construirii drumului expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong> constauin faptul ca, acest drum va reprezenta o legatura rapida intre cele doua mari centreurbane ale zonei centrale a Transilvaniei, respectiv Brasov si <strong>Sibiu</strong>, va realizaintegrarea in retele de transport trans-europene, va descongestiona si asigurasiguranta traficului, va conduce la rentabilitate si dezvoltare zonala.106

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”107

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”3. Alte activitati sau proiecte care pot aparea ca urmare a implementarii proiectuluipropus, atat in perioada de construire, cat si dupa executarea proiectuluiPerioada de constructieIn timpul perioadei de constructie, drumul expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong> va avea un impactpozitiv asupra dezvoltarii economice a zonei, prin crearea de noi activitati, precum:statii pentru producerea de mixturi asfalice si ciment, statii pentru producerea deemulsii bituminoase, statii pentru sortarea agregatelor naturale, statii de intretinere autilajelor si mijloacelor de transport, birouri. Dezvoltarea de noi activitati va conducela cresterea numarului de locuri de munca, deci la atragerea populatiei in zona,precum si dezvoltarea comertului.Perioada de operareIn timpul perioadei de operare a drumului expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong>, conformprevederilor planurilor de amenajarea teritoriilor judetene <strong>Sibiu</strong> si Brasov, planurilorurbanistice generale, planului de dezvoltare al regiunii „Centru” in vecinatateadrumului urmeaza sa fie realizate noi investitii, precum: zone locuite, constructiiindustriale, baze sportive, baze de agrement, servicii. De asemenea, prinimplementarea proiectului propus se va facilita accesul la terenurile arabile, se vorextinde localitatile urbane si rurale, se vor realiza noi trasee rutiere care sa facalegaturi intre zonele istorice si culturale, se va dezvolta turismul in vecinatateadrumului expres datorita potentialului turistic si agroturistic ridicat.4. Folosinta actuala si cea planificata a terenurilor, atat pe amplasament cat si pezonele adiacente acestoraPentru proiectul de investii „<strong>Drum</strong> expres <strong>Fagaras</strong>-<strong>Sibiu</strong>” a fost emis de Consiliuljudetean <strong>Sibiu</strong> certificatul de urbanism cu nr. 494/III-A-3/06.09.2007 si de ConsiliulJudetean Brasov certificatul de urbanism cu nr. 255/14.09.2007.Pe teritoriul judetului <strong>Sibiu</strong>, terenul aferent drumului expres este situat inextravilanul localitatilor Arpasu de Jos, Cirta, Cirtisoara, Sarata, Porumbacu de Sus,Avrig, Bradu, Vestem, Selimber, proprietatea unor persoane fizice, juridice,domeniu public de interes local, judetean, national.108

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Pe arealul judetului Brasov, terenurile afectate de lucrari sunt situate pe teritoriileadministrative ale Municipiului <strong>Fagaras</strong>, precum si ale comunelor: Mandra, Beclean,Voila, Dragus, Vistea, Ucea, in extravilan.Folosinta actuala a terenurilor, atat pe amplasament, cat si pe zonele adiacenteacestora este teren agricol pentru suprafata aferenta necesara construirii drumuluiexpres pe teritoriul judetului <strong>Sibiu</strong>, respectiv de domeniu public, terenuri agricole sineproductive pentru suprafata aferenta judetului Brasov.Destinatia terenului stabilita dupa efectuarea investitiei va fi urmatoarea: Etapa I – <strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> Etapa II – Autostrada.De asemenea, folosinta planificata a terenurilor din vecinatatea drumului expres,conform prevederilor planurilor de amenajarea teritoriilor judetene Brasov si <strong>Sibiu</strong>,precum si prevederilor altor planuri de dezvoltare regionala, va fi reprezentata deinvestitii, precum: zone locuite, constructii industriale, baze sportive, baze deagrement, servicii.5. Impactul asupra arealelor afectate de proiect avand in vedere folosinta actuala aterenuluiDatorita faptului ca, traseul drumului expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong> se suprapune peterenuri agricole neproductive, rezulta ca impactul asupra arealelor afectate deproiect avand in vedere folosinta actuala a terenului va fi minim. In acest sens,impactul rezultat ca urmare a construirii drumului expres se manifesta prin izolareaterenurilor agricole. Pentru minimizarea acestui impact, in proiect au fost prevazuteun numar de 91 de podete, din care:- 23 cu lumina de 2m- 21 cu lumina de 3m- 10 cu lumina de 4m- 37 cu lumina de 5m,precum si un numar de 51 de poduri, viaducte si pasaje.Aceste podete au ca scop asigurarea subtraversarii drumului expres de catremijloacele de transport agricole si a faunei existente. Ca si impact pozitiv asupraarealelor afectate de proiect, au fost prevazute in proiect modalitati pentrurestabirea legaturile rutiere existente.109

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”1.12. INFORMAŢII DESPRE MODALITĂŢILE PROPUSE PENTRUCONECTAREA LA INFRASTRUCTURA EXISTENTĂRestabilirea legaturilor rutiere <strong>Drum</strong> comunal 67Acest drum asigura legatura rutiera din DN 1, cu localitatea Rausor, debusand inDJ 104 B la km 4+625. La km 4+500 DC 67 este intersectat de drumul expres.Pentru a nu se proiecta un pasaj suplimentar peste drumul expres, de la km 4+100pe DC 67 a fost proiectata o deviere a acestuia spre dreapta, cu o raza in plan de240 m, urmata de un aliniament de 175 m cu care se realizeaza racordarea lui DC67 cu DJ 104 B.<strong>Drum</strong> judetean 104B<strong>Drum</strong>ul judetean 104 B, se desprinde din DN 1, in localitatea <strong>Fagaras</strong>, asigurandaccesul rutier cu localitatile Ileni – Hirseni.La km 4+716 pe drum expres, acesta intersecteaza DJ 104 B.Traversarea DJ 104 B peste drumul expres se realizeaza pastrand traseul existentcare este in aliniament urmat de o curba – contracurba cu raza de 1500 m, unaliniament de 160 m cu care se supratraverseaza drumul expres si o curba stangacu raza de 600 m. <strong>Drum</strong>ul judetean 104 C si DC 71<strong>Drum</strong>ul judetean 104 C, se desprinde din DN 1, in localitatea <strong>Fagaras</strong>, unindtransportul rutier dintre localitatile Hurez si Savastreni.La iesire din localitatea Hurez din DJ 104 C se desprinde spre vest – sud DC 71care duce tot in localitatea Savastreni, avand o ramificatie directa cu localitateaIasi, dar si o legatura spre Iasi din Savastreni.Pentru a nu se realiza doua pasaje peste drumul expres la o distanta de 300 mintre ele, dupa intersectia DC 71 cu drumul expres, drumul comunal se deviaza pelanga drumul expres si se racordeaza la DJ 104 C. <strong>Drum</strong>ul comunal 75110

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”<strong>Drum</strong>ul comunal 75 se desprinde din DN 1 la vest de localitatea Beclean, asigurandlegatura rutiera cu localitatile Luta, Ludisor, Pogoria.La km 12+240, drumul expres intersecteaza DC 75.Traversarea DC 75 peste drumul expres se realizeaza pe traseul existent caredupa un aliniament, are o curba stanga de 250 m raza, urmata de un aliniament de115 m si o curba dreapta de 240 m raza cu care se intra peste drumul expres<strong>Drum</strong>ul judetean 105 B<strong>Drum</strong>ul judetean 105 B, se desprinde din DN 1 in localitatea Sambata de Jos,asigurand legatura rutiera cu Sambata de Sus.La km 19+799, drumul expres intersecteaza DJ 105 B.Traversarea DJ 105 B peste drumul expres se realizeaza pe traseul existent careincepe cu o curba dreapta de raza 400 m urmata de o contracurba stanga de 700m raza si un aliniament de 99 m.Dupa aliniament urmeaza o curba stanga de raza 275 m din care se intra intr-unaliniament de 120 m lungime, cu care se supratraverseaza drumul expres. <strong>Drum</strong>ul comunal 80<strong>Drum</strong>ul comunal 80 vine de la localitatea Rucar, amplasata pe mal drept al rauluiOlt, trece raul Olt, intra in DN 1 in localitatea Oltet si se continua prin localitateaDragus.La km 22+957 drumul expres intersecteaza DC 80.Traversarea DC 80 peste drumul expres se realizeaza pe traseul existent. <strong>Drum</strong>ul comunal 78Din DJ 103D la limita de sud a localitatii Vistea de Jos se desprinde DC 78 careasigura legatura tot cu localitatea Dragus, pentru ca in continuare DC 78 sacoboare iar spre nord pentru a intra in DJ 105 B la sud de localitatea Sambata deJos.<strong>Drum</strong>ul comunal 78 la km 21+800 al drumului expres il intersecteaza pe acestaintre pasakele de la DJ 105 B si DC 80.111

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”In aceasta situatie pentru a se elimina proiectarea unui nou pasaj peste drumulexpres, DC 78 a fost deviat sa treaca peste drumul expres pe pasajul de la DC 80,sa se inscrie pe partea dreapta a drumului expres inapoi la existentul DC 78, incare revine la km 21+730 al drumului expres.<strong>Drum</strong>ul judetean 103 D<strong>Drum</strong>ul judetean 103 D, se desprinde din DN 1, in localitatea Vistea de Josasigurand legatura rutiera dintre localitatea Vistea de Sus, orasul Victoria.Din localitatea Vistea de Sus se asigura legatura rutiera cu localitatea Dragus pe olungime de 3,0 km drum local.La km 26+680 drumul expres intersecteaza DJ 103 D.Traversarea DJ 103 D peste drumul expres se realizeaza pe traseul existent.<strong>Drum</strong>ul judetean 105 C<strong>Drum</strong>ul judetean 105 C, se desprinde dinDN 1 la est de localitatea Ucea de Josasigurand legatura rutiera cu localitatea Victoria.La km 30+359 drumul expres intersecteaza DJ 105 C.Se asigura subtraversarea lui la drumul expres printr-o deschidere a pasajului CFindustrial Victoria.Se amenajeaza pe existent DJ 105 C, pe o lungime de 250 m stanga si 250 mdreapta drumului expres. <strong>Drum</strong>ul comunal 83<strong>Drum</strong>ul comunal 83 se desprinde din DN 1 la vest de localitatea Ucea de Josasigurand legatura rutiera cu localitatea Ucea de Sus.La km 30+740 drumul expres intersecteaza DC 83.Se asigura subtraversarea lui la drumul expres printr-o deschidere a podului pestevalea Ucea.Se amenajeaza pe existent DC 83, pe o lungime de 250 m stanga si 250 m dreaptadrumului expres.112

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”<strong>Drum</strong>ul judetean 105 H<strong>Drum</strong>ul judetean 105 H vine de pe partea dreapta a raului Olt, intra in DN 1 la vestde localitatea Arpasu de Jos continuandu-se spre localitatea Arpasu de Sus.<strong>Drum</strong>ul expres intersecteaza la km 35+700 drumul judetean 105 H.Traversarea DJ 105 H peste drumul expres se realizeaza pe traseul existent <strong>Drum</strong>ul comunal 84<strong>Drum</strong>ul comunal 84 se desprinde din DJ 105 H la sud-vest de localitatea Arpasu deJos asigurand legatura rutiera cu localitatea Cartisoara.Aceeasi legatura rutiera se poate asigura prin localitatea Arpasu de Sus cu olungime suplimentara de 2,5 km.La km 36+340 drumul expres intersecteaza DC 84.Pentru a nu se proiecta un pasaj nou peste drumul expres la o distanta de 600 mfata de pasajul de pe DJ 105 H, drumul comunal 84 a fost relocat inainte de drumulexpres cu intrare la piciorul rampei sud a pasajului DJ 105 H.<strong>Drum</strong>ul judetean 105 J<strong>Drum</strong>ul judetean 105 J se desprinde din DN 1 la est de localitatea Porumbacu deJos si asigura legatura rutiera cu localitatea Porumbacu de Sus.La km 48+060 drumul expres intersecteaza DJ 105 J.Trecerea lui DJ 105 J pe sub drumul expres se realizeaza printr-o deschidere apodului de pe drumul expres.Lucrari pe care se realizeaza restabilirea vor fi de 250 m stanga si 250 m dreaptadrumului expres.<strong>Drum</strong>ul judetean 105 F<strong>Drum</strong>ul judetean 105 F se desprinde din DN 1 in localitatea Avrig asigurandlegatura rutiera cu Cabana Neamtului.La km 53+243 drumul expres intersecteaza DJ 105 F.113

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Restabilirea lui DJ 105 F se face pe traseul existent <strong>Drum</strong>ul national nr. 1Traversarea dealului Carbunarilor de catre drumul expres, nu se poate realizadecat in vecinatatea sau suprapunerea cu DN 1.Sectorul de creasta este amplasat pe drumul expres intre km 61+800 – km 63+700iar pe DN 1 intre km 291+290 – km 293+230.Traseul DN 1 relocat pastreaza in general traseul existent fiind amplasat pe valeaCarbunarilor in imediata vecinatate dreapta a drumului expres.<strong>Drum</strong>ul local pe valea Tocilelor<strong>Drum</strong>ul local din valea Tocilelor se desprinde din DN 1 la nord de localitateaVestem si trece printr-o deschidere a viaductului proiectat pe drumul expres.Lungimea pe care se va realiza restabilirea este de 250 m stanga si 250 m dreaptadrumului expres.<strong>Drum</strong>uri colectoarePe toata lungimea drumului expres sunt prevazute stanga – dreapta acestuiadrumuri colectoare, din pamant.<strong>Drum</strong>urile colectoare sunt de 3,0 m latime carosabile si sunt amplasate in spateleimprejmuirii.<strong>Drum</strong>urile colectoare vor asigura colectarea tuturor drumurilor locale neclasificateexistente pe stanga – dreapta drumului expres, cu conducerea lui la pasajeleproiectate peste sau pe sub drumul expres.Pe drumurile comunale latimea platformei drumului este de 8,0m din care:- 6,0 m parte carosabila incadrata cu 2x0,25m benzi de incadrare.Pe drumurile judetene latimea platformei drumului este de 8,0m, din care:- 6,0 m parte carosabila incadrata cu 2x0,25m benzi de incadrare114

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”2. PROCESE TEHNOLOGICE2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCŢIE2.1.1. Categorii de lucrăriPentru descrierea proiectului vor fi prezentate in continuare pe grupe, categoriile delucrari specifice obiectivului „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”:Lucrari de bazaCalea de rulare:1. – Terasamente– Scoaterea definitiva din fondul forestier a unei suprafete de 17,2 hasi defrisarea vegetatiei forestiere de pe aceasta suprafata2. – Imbracaminte rutieraPoduri si podeţeAmenajare albieSemnalizari si marcajeRigole, casiuri, decantoare si drenuriParapeti separare benzi si dirijare la poduriParapeti flexibili, indicatoare rutiere, indicatoare cu mesaje variabile,marcaje rutiere, imprejmuire, podete pentru migrarea animalelorPanouri acustice si reflectorizante.Benzi de accelerare şi decelerare.Viaducte si pasajeNoduri rutiereParcaje si spatii de servicii115

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Lucrari de consolidareLucrari hidrotehniceLucrari anexeCentru de intretinereLucrari auxiliareDevieri si racorduri la reteaua de drumuri existenta.Amenajare peisagistica, semnalizari puncte turistice, panouri reclame,iluminare.Sistem de apel urgentaProcese tehnologice de productieCategoriile de lucrari necesare pentru realizarea <strong>Drum</strong>ului <strong>Expres</strong> <strong>Fagaras</strong>-<strong>Sibiu</strong>sunt urmatoarele:a) Lucrari pamantPrima etapa pentru construirea drumului expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong> consta in lucraride indepartare a straturilor superioare de pamant, transport pamant excavat catrezonele de umplere, nivelare depozite de pamant, umpluturi. Aceasta operatie serealizeaza cu utilaje precum:- budozere autopropulsate pe roti sau pe senile, utilizate pentru a exercita o fortade impingere sau tragere, prin intermediul unor echipamente montate peacestea;- excavatoare, hidraulice sau cu cabluri autopropulsate pe senile sau pe roti,avand o platforma superioara capabila sa se roteasca minimum 360 grade, careexcaveaza, deplaseaza si basculeaza materialul prin actiunea unei cupe deexcavator atasata la un brat cu tija, sau la un brat telescopic, fara ca sasiul saucadrul inferior sa se miste in vreun moment al ciclului masinii- incarcator – excavator, autopropulsat pe roti sau pe senile a cărei structurăportantă principală este proiectată pentru a purta un mecanism de încărcare cucupă frontală şi unul de excavare cu cupă inversă montat în spate. Atunci când116

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”se utilizează pentru excavare cu cupa inversă din spate, în mod normal, maşinasapă sub nivelul terenului prin mişcări ale cupei către maşină. Cupa deexcavare ridică, deplasează şi descarcă materialul în timp ce maşina estestaţionară. Când este utilizată ca încărcător, maşina încarcă sau sapă prinmişcarea către înainte a maşinii şi ridică, transportă şi descarcă materialul.- gredere autopropulsate pe roţi, având o lamă cu poziţie reglabilă, amplasatăîntre axa faţă şi axa spate, care taie, deplasează şi împrăştie materialul, deobicei în scopul nivelării terenului.- incărcător autopropulsat pe pneuri sau pe şenile, având în partea frontalămontat un mecanism cu cupă, structură suport şi racorduri, care încarcă sausapă prin mişcarea de înaintare a maşinii şi ridică, transportă şi descarcămaterialul.- dumper autopropulsate pe roţi sau pe şenile având o benă deschisă, caretransportă, descarcă sau împrăştie materiale. Dumperele pot fi dotate cu undispozitiv de autoîncărcare.- maşină de compactat materialele, de exemplu umplutură de piatră spartă,pământ sau asfalt, prin acţiune de rulare, batere sau vibrare a organului delucru. Maşina poate fi autopropulsată, tractată, asistată de operator pedestru,sau poate fi un echipament ataşat la o maşină purtătoare. Maşinile decompactat se clasifică astfel: rulouri compactoare cu operator: maşină decompactat autopropulsată, având unul sau mai multe rulouri metalice saupneuri; postul de lucru al operatorului este parte integrantă a maşinii; rulouricompactoare asistate de operator pedestru: maşină de compactatautopropulsată, având unul sau mai multe rulouri metalice sau pneuri la carecomenzile pentru deplasare, virare, frânare şi vibrare sunt amplasate astfelîncât să fie acţionate de un operator care însoţeşte maşina sau prin comandăde la distanţă; rulouri compactoare tractate: maşină de compactat cu unul saumai multe rulouri metalice sau pneuri, care nu au un sistem propriu de propulsieşi la care postul de lucru al operatorului este amplasat pe maşina de tractare,;plăci vibratoare şi maiuri vibratoare: maşini de compactat la care organul activeste, de regulă, o placă plană care vibrează. Acestea sunt conduse de unoperator însoţitor sau lucrează ca echipament ataşat unei maşini purtătoare;maiuri diesel: maşini de compactat la care organul activ este, de regulă, o talpăplană, antrenată în mişcare predominant pe direcţie verticală prin presiunea117

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”exploziei. Maşina este condusă de un operator însoţitor.- spărgătoare de beton şi picamere portabile (indiferent de modul de acţionare)b) Lucrarile de realizare a suprastructurii drumului constau in descarcarea dincamioane a balastului necesar fundatiei, compactarea acestuia cu ajutorul masineide compactat. Urmeaza descarcarea de piatra sparta din camioane, si deasemenea compactarea acesteia. Stratele urmatoare sunt alcatuite din mixturaasfaltica si binder de criblura. Partea superioara este alcatuita din stratul de betonasfaltic. Pentru executia lucrarilor de realizare a suprastructurii drumului se potutiliza urmatoarele utilaje:- malaxor care prepară betonul sau mortarul, indiferent de procedeul de încărcare,amestecare sau golire. Aceasta poate funcţiona intermitent sau continuu.Malaxoarele pentru beton montate pe autovehicule se numesc autobetoniere.- maşină pentru transportarea şi aplicarea sub presiune a betonului şi mortarului,care este o componentă a unei instalaţii de pompare şi aplicare prin pompare abetonului şi mortarului, cu sau fără amestecător; materialul este transportat la loculde punere în operă prin conducte, dispozitive de distribuţie sau braţe de distribuţie.Pentru beton transportul materialului se realizează mecanic, cu pompe cu pistonsau cu rotor. Pentru mortar transportul materialului se realizează mecanic, cupompe cu piston, pompe cu melc, pompe cu furtun şi rotor sau pneumatic, princompresoare cu sau rară cameră de aer. Aceste maşini pot fi montate pecamioane, trailere sau vehicule speciale.- finisor de pavaj care este o maşină mobilă pentru construcţia drumurilor utilizatăpentru aplicarea pe suprafeţe a straturilor de material de construcţie, cum ar fiamestecurile bituminoase, betonul şi pietrişul. Finisorul de pavaj poate fi echipat cuo grindă de netezire cu capacitate mare de compactare.- autobetonieră care este un vehicul, echipat cu o benă, pentru transportulbetonului gata preparat de la staţia de betoane la locul de lucru; bena se poate rotiatât în timpul transportului cât şi când maşina staţionează. Bena este golită la loculde lucru prin rotire. Bena poate fi acţionată de la motorul vehiculului sau de la unmotor auxiliar.Mixturile asfaltice si betoanele pot fi transportate de la statiile de betoane si mixturiasfaltice sau pot fi preparate in instalatii mobile pe traseul proiectat. Statiile de118

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”betoane si statiile de mixturi asfaltice fixe se vor reglementa distinct din punct devedere al protectiei mediului.c) restabilirea legaturilor rutiere existente se va realiza prin procedeele si utilajementionate anterior la care se poate adauga:- freza rutiera care este folosită pentru îndepărtarea materialului de pavare,utilizând un tambur cilindric acţionat de un motor, pe a cărui suprafaţă este dispusun ansamblu de dinţi de frezare acţionat prin rotaţia cilindrului.d) santuri si canale de scurgere din prefabricate se vor realiza cu ajutorulmacaralelor si excavatoarelor. Pentru construirea santurilor se poate folosisapatorul de santuri care este o maşina autopropulsată, cu operator pedestru sauambarcat, pe şenile sau pneuri, având montat în faţă sau în spate, un echipamentde excavator, proiectată în principal pentru a săpa şanţuri printr-o funcţionarecontinuă, prin deplasarea maşinii.e) podurile, podetele si viaductele se vor construi conform prevederilor standardelorin vigoare prin executia de lucrari precum: excavari, cofraje, armaturi, betonari,montare grinzi, finisaje. Aceste lucrari se pot realiza cu ajutorul utilajelor precum:macarale, vibratoare, grupuri electrogene, compresoare.Se recomanda ca Antreprenorul care executa lucrarile de realizare a drumuluiexpres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> sa foloseasca utilaje de constructie care sa respecteprevederile HG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot inmediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor. AceastaHotarare de Guvern stabileste aplicarea standardelor referitoare la emisiile dezgomot si procedurile de evaluare a conformitatii echipamentelor destinateexecutiei lucrarilor de constructie in exteriorul lucrarilor.Se mentioneaza ca procesele tehnologice prezentate sunt cele utilizate in modcurent la executia autostrazilor, dar acestea pot diferi in functie de dotarea,experienta si calificarea profesionala a Antreprenorului care va castiga licitatia deexecutie a lucrarilor.Grafic de esalonare a lucrarilorDurata de executie a lucrarilor propusa de Beneficiar este de 24 de luni si urmeazaa se derula pe 3 ani calendaristici. Volumele de lucrari care urmeaza a fi executatevor fi:119

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”- anul 1 – 20%- anul 2 – 50%- anul 3 – 30 %.Se mentioneaza ca, potrivit prevederilor contractuale Antreprenorul are obligatia dea prezenta un grafic de executie a lucrarilor care va fi negociat cu Beneficiarullucrarii in functie de posibilitatile acestuia de a asigura terenul liber de orice sarcina.Tipurile de lucrari si operatiile componente ale acestora efectuate inamplasamentului drumului, sunt in ordinea succesiunii lor, esalonat, urmatoarele:lucrari de defrisare: degajare de frunze si crengi, doborare arbori, scoaterecioate, debitarea, sortarea si stivuirea materialului lemnos, transportmaterial lemnos, nivelare terendecopertarea treptata care consta in lucrari de indepartare a straturilorsuperioare de pamantmiscarea terasamentelorsapaturi, incluzand: scarificarea pamantului, excavarea si strangereapamantului in gramezi, incarcarea pamantului in basculanteumpluturi, incluzand: descarcarea materialului (pamant, balast), dinbasculante pe patul drumului, imprastierea materialului pe drumul expres,compactarea, scarificarea straturilor pentru realizarea legaturii dintre ele,lucrari la taluze, inclusiv inierbaririgole, santuri, casiuri, drenurisuprastructura: descarcarea materialului (balast, piatra sparta, mixturaasfaltica, binder de criblura, beton asfaltic) si compactareparapeti si gardGropile de imprumut si excesul rezultat de la excavatia terasamentelorPotrivit masuratorilor cantitatilor care urmeaza a fi executate, bilantul cantitatilor deterasamente se prezinta dupa cum urmeaza:120

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”sapatura in debleu 4.500.687 mcumplutura in rambleu 9.929.770 mc.Din materialul de umplutura rezultat in urma sapaturii in debleu urmeaza sa fieutilizat la realizarea umpluturii in rambleu intreaga cantitate de 4.500.687 mc, fiindnecesar un aport din gropile de imprumut in cantitate de 5.429.083mc.Pentru gropile de imprumut necesare asigurarii materialului de umpluturaexecutantul lucrarii va obtine toate acordurile si avizele necesare.Defrisarile implica scoaterea definitiva din fondul forestier a unei suprafate de 17,2ha si defrisarea vegetatiei forestiere de pe aceasta suprafata.1) Stabilirea exacta a suprafetei care va fi scoasa din circuitul forestier definitiv sautemporar, cu indicarea fiecarei unitati amenajistice din care face parte, respectiv cuindicarea proprietarului acesteia si prezentarea modului in care a fost stabilitasuprafata pentru defrisat.Suprafata scoasa definitiv din circuitul silvic cu defrisare km 21+970 – 22+050, Padurea Dumbravii, cu latimi cuprinse intre 0 m si 38m, defrisarea unei suprafete de 0,11 ha km 61+050 – 64+750, Padurea Bradului, cu latimi cuprinse 49 m si 130 m,defrisarea unei suprafete de 10,4 ha km 69+800 – 70+450, Padurea Mohu, cu latimi cuprinse intre 0 m si 80 m,defrisarea unei suprafete de 6,7 ha.Suprafata totala ce urmeaza a fi defrisata este de 17,2 ha.Este de mentionat faptul ca, in zonele impadurite, in scopul reducerii la maximum asuprafetelor afectate definitiv taluzele de debleu cu inclinarea de 1:2 au fostprevazute a se executa cu inclinarea de 5:1 prin prevederea unor lucrari deconsolidare versanti (placi ancorate si ziduri de sprijin) reducandu-se suprafataafectata cu aproape 35%.Suprafata scoasa temporar din circuitul forestierStabilirea suprafetelor, in cazul in care necesita scoaterea temporara din circuitul121

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”forestier, se face de catre Antreprenorul care executa lucrarea pe baza propriilorconceptii, tehnologii si metode de lucru prezentate in oferta pentru careAntreprenorul va intreprinde toate actiunile legale necesare ocuparii temporare.Intrucat Antreprenorul urmeaza a fi stabilit pe baza unui proces de selectie prinlicitatie, aceasta suprafata urmeaza a fi stabilita ulterior de Antreprenorul desemnatcastigator al licitatiei.Este de mentionat faptul ca, pentru asigurarea conditiilor de acces in lunguldrumului expres dupa terminarea lucrarilor, in proiect au fost prevazute drumuricolectoare longitudinale amplasate in exteriorul imprejmurii, pe ambele parti aledrumului expres.Aceste drumuri colectoare vor putea fi utilizate de Antreprenor ca drumuritehnologice fara a mai fi necesara defrisare suplimentara.Au fost identificate unitatile amenajistice afectate de constructia drumului expres<strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> si au fost intocmite de catre administratorii acestora, respectiv OcolulSilvic Izvorul Florii R.A., Ocolul Silvic Valea Sadului R.A., Directia Silvica Brasov-Ocolul Silvic <strong>Fagaras</strong>, tabele cu precizari privind caracteristicile unitatiloramenajistice, si anume : suprafata (totala, afectata, defrisata), grupa functionala,subunitatea de productie, tip de sol, tip padure, starea de sanatate a padurii, sol,expozitie, inclinare grade, altitudine, tip arboret, compozitia actuala, compozitia tel,consistenta, varsta actuala, varsta exploatarii, lucrari propuse. (Anexa IV).Toate suprafetele care urmeaza a fi defrisate apartin fondului forestier si suntamplasate in extravilanul localitatilor pe raza ocoalelor silvice mentionate.Modul in care a fost stabilita suprafata pentru defrisatStabilirea suprafetei necesare a fi defrisata a fost stabilita analitic prin programul deproiectare.Proiectul a fost intocmit in baza ridicarilor topografice efectuate in sistem nationalSTEREO 70 peste care au fost suprapuse elementele geometrice ale proiectului sipeste care au fost suprapuse hartile privind unitatile de productie detinute deRomsilva.Programul de proiectare are facilitati de determinare a suprafetelor de terenafectate in conformitate cu instructiunile emise de operator.122

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”2) Descrierea lucrarilor specifice defrisarii cu analiza surselor de poluare, modul deafectare a fiecarui factor de mediu si protectia ecosistemelor terestre.Lucrarile specifice defrisarii pot fi grupate astfel:Impartirea parchetului in postate, extragerea arborilor, stabilirea directiei dedoborare a arborilor si eliberarea locului de cadere a acestora, alegerea siamenajarea drumurilor de acces, stabilirea si amenajarea depozituluiprimar.Doborarea, curatarea de craci si fasonarea partiala a arborilor cu ajutorulmotofierastraielor, topoarelor si tapinelorColectarea de la cioata prin tarare a trunchiurilor, a coroanelor sectionate sia arborilor cu parti din coroana cu ajutorul tractoarelor echipate cu troliu sisapa, tapinelor si topoarelorCuratarea parchetului de resturi lemnoase, craci si depozitarea in gramezisau siruriFasonarea, sortarea si depozitarea masei lemnoase in depozite primare cuajutorul motofierastraielor, topoarelor, tapinelorTransportul lemnului fasonat din depozitele primare in depozitele finale cumijloace de transport speciale.Proiectantul stabileste numai suprafata necesara a fi defrisata.Se recomanda ca, in caietul de sarcini pentru licitatie sa fie incluse prevederiprivind:- tehnologia de taiere- ordinea de taiere- directia de cadere a copacilor- scoaterea cioatelor- debitarea, sortarea si stivuirea materialului lemnos- conditiile de transport123

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”- evacuarea deseurilor rezultate din defrisare- nivelarea terenului- masuri specifice de protejarea faunei si florei.Analiza surselor de poluareAer- utilajele si mijloacele de transport utilizate pentru activitatea de defrisare, precumsi transportul materialului lemnos determina o serie de polanti precum: NOx, CO,SO2, COVNM, particule in suspensie si particule sedimentabile.Apa- utilajele si mijloacele de transport folosite in activitatea de defrisare suntproducatoare de noxe (NOx, CO, SO2, COVNM), particule in suspensie si particulesedimentabile care prin intermediul ploilor care spala suprafata pe care sedesfasoara activitatea de defrisare se pot depune in apele de suprafata.- lucrarile de defrisare (taierea arborilor, doborarea, curatarea de craci, fasonarea,sortarea, stivuirea si depozitarea) sunt generatoare de particule solide (puberi) carese pot depune in apele de suprafata.- accidentele de circulatie in care sunt implicate mijloacele de transport amaterialului lemnos rezultat ca urmare a defrisarii, reprezinta de asemeneapotentiale surse de poluare a apelor.Deseuri- procesele tehnologice aferente activitatii de defrisare sunt generatoare de deseuride natura lemnoasa (resturi de cioate, aschii, crengi, etc); deseuri metaliceprovenite de la executarea lucrarilor de intretinere si reparatie a utilajelor folosite ladefrisarea padurii, efectuate in afara atelierelor specializate; deseuri din cauciucreprezentate de anvelopele uzate rezultate de la mijloacele de transport utilizate ladefrisare, precum si la transportul masei lemnoase; uleiuri uzate rezultate de laintretinerea si reparatiile mijloacelor tehnologice folosite in activitatea de defrisarepe suprafata ariei de defrisare; deseurile de ambalaje provenite de la piesele deschimb si materialele cu care se aprovizioneaza societatea executanta.124

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”- specifice activitatii de defrisare sunt si deseurile menajereSol- mijloacele de transport folosite in activitatea de defrisare sunt producatoare denoxe (NOx, CO, SO2, COVNM), particule in suspensie si particule sedimentabile,noxe care prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentareapoluantilor din aer, se pot depune pe suprafata solului si conduce la modificaristructurale ale profilului de sol.- prin miscarea de tarare a arborilor, scoaterea cioatelor se pot produce degradariale solului- defectiunile tehnice ale utilajelor si mijloacelor de transport folosite in activitateade defrisare, precum si accidentele, pot genera scurgeri de combustibili si ulei carese pot depune pe sol, conducand de asemenea la modificari structurale ale solului- deseurile rezultate din procesele tehnologice specifice defrisarii se pot depune sipolua solul.Zgomot si vibratii- utilajele tehnologice si mijloacele de transport utilizate pentru realizareacategoriilor de lucrari specifice defrisarii sunt surse generatoare de zgomot sivibratii. Conditiile de propagare a zgomotelor depind, fie de natura utilajelor si dedispunerea lor, fie de factori externi, precum:fenomene meteorologice (directia si viteza vantului, gradul de temperatura)absorbtia undelor acustice de catre sol, fenomen denumit „efect de sol”absobtia undelor acustice in aer, depinzand de presiune, temperatura siumiditate relativatopografia terenuluivegetatie.Se estimeaza ca nivelul de zgomot datorat functionarii mijloacelor de transport siutilajelor tehnologice specifice defrisarii, in apropierea lor, este de 70-95dB. Luandin considerare factorii mentionati anterior se poate aprecia ca nivelul de zgomot in125

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”apropierea zonelor locuite se va situa sub limitele admise prevazute in STAS-ul10009/1988, respectiv 65dB. De asemenea, vibratiile generate de mijloacele detransport si utilajele tehnologice nu sunt semnificative, astfel incat zonele locuite dinvecinatatea zonelor defrisate nu vor fi afectate de catre acestea.Biodiversitatea- utilajelor si mijloacelor de transport aferente activitatii de defrisare suntgeneratoare de poluanti precum NOx, SO, SO2, CO, COVNM, metale grele, pulberisi zgomot care afecteaza habitatul de padure si speciile caracteristice acestuia.- accidentele rezultate ca urmare a traficului mijloacelor de lucru pot generascurgeri de carburanti, uleiuri care deversate pe suprafata solului afecteaza floraspecifica amplasamentului.Modul de afectare a fiecarui factor de mediuEfectele prognozate in schimbarea microclimatuluiUrmare activitatii de defrisare microclimatul padurilor Dumbravii, Bradului si Mohuse va modifica prin crearea unui microclimat asemantor cu cel al campurilordeschise din apropiere.Aerul padurilor de foioase din padurile Dumbravii, Bradului si Mohu, contine ca inorice padure, cantitati mari de bioxid de carbon in straturile inferioare (datoritaproceselor biochimice care au loc in solul umed si poros) si mai mici in stratelesuperioare (din cauza consumarii lui de catre frunzele arborilor). Totodata el are uncontinut neinsemnat de pulberi, ca urmare a rolului de filtru pe care il joacafrunzele.In functie de compozitie, varsta, consistenta si faza de vegetatie, padurile lasa satreaca parti mai mari sau mai mici din radiatia solara globala. Pe litiera celor dinregiunea analizata ajung in medie 5-15% din radiatiile solare incidente.In perioada de vegetatie, reducerea accentuata a intensitatii radiatiei solareincidente sub influenta coronamentului, face ca pe parcursul intervalelor cu bilantradiativ pozitiv, suprafata solului padurilor sa se incalzeasca mult mai slab decatcea a campului deschis. Drept consecinta, aerul de deasupra solului padurii si celde deasupra campului deschis prezinta la randul lor diferente termice considerabile.De exemplu, la 150 cm deasupra solului diferentele termice dintre solul padurii si126

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”cel situat in afara acesteia este de 2 0 C.Distributia verticala a temperaturii aerului in padure este de asemenea deosebitade cea a campului deschis. Astfel, ziua in orele mai tarzii ale diminetii si in cele dedupa amiaza, cand pe suprafetele expuse radiatiei solare directe se instaleaza tipulde distributie normala (directa) a temperaturii, in padure se constata dimpotriva,distributia inversa, datorita faptului ca rolul suprafetei active revine in perioada devegetatie, coronamentului, care se incalzeste excesiv.In cursul noptii si dimineata, cea mai scazuta temperatura se inregistreaza la nivelulsuperior al coronamentului. De la acest nivel, ea scade pe verticala, ajungand saaiba valori maxime la suprafata litierei padurii, adica invers decat pe campuldeschis. In semestrul rece, cand arborii sunt lipsiti de funze, diferentele termiceintre padure si campul deschis din vecinatate sunt aproape insesizabile.Microclimatul padurilor se individualizeaza si prin valorile specifice ale umezeliiaerului. Valorile mari ale evapotranspiratiei favorizeaza cresterea umezelii absolute,iar temperaturile mai coborate favorizeaza, impreuna cu cantitatile apreciabile devapori, cresterea umezelii relative. Fenomenul cresterii umezelii aerului seaccentueaza si datorita slabei intensitati a schimburilor cu straturile de aer dedeasupra coronamentului, care contribuie in buna masura la mentinerea ininteriorul padurii a unei mai mari cantitati din apa evaporata de solul permanentumed si din cea transpirata de frunze.Un alt parametru care contribuie la stabilirea microclimatului este reprezentat deprecipitatii. Astfel, la nivelul superior al coronamentului se constata aceeasicantitate de precipitatii ca si in campul deschis din vecinatate. La nivelul litierei insa,cantitatea de precipitatii colectata in cazul unor ploi cu intensitati diferite conduce ladiferente intre padure si campul deschis. Aceasta datorita interceptiei realizate defrunzele si crengile arborilor. Valoarea interceptiei depinde, pe de o parte, decompozitia floristica, densitatea si varsta arboretului, si pe de alta parte, decantitatea, intensitatea si felul precipitatiilor.O alta caracteristica importanta a microclimatului padurii consta in atenuareavantului pana aproape de anulare a vitezei vantului. Circulatia locala de naturatermica, generata de prezenta padurii este ziua dinspre padure spre campul incalzitexcesiv si noaptea invers.Este evident ca prin activitatile de defrisare se vor produce modificari ale127

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”microclimatului local. Pentru ca impactul sa fie cat mai redus este necesar a luatemasuri, precum:- limitarea la minimum a defrisarilor prin prevederea in proiect a unor lucrari deconsolidare in sectiunile de debleu cu pante de 5:1 in loc de 2:3.- pentru compensarea suprafetelor defrisate se recomanda plantarea de arbusti lamarginea drumului si impadurirea de terenuri in afara zonei drumului, conformcerintelor Regiei Nationala a Padurilor – Romsilva.Aerul- datorita folosirii utilajelor si mijloacelor de transport a materiei lemnoase pentrurealizarea defrisarii, sunt emise noxe, pulberi, emisii de hidrocarburi volatilerezultate de la manipularea combustibililor pentru aceste utilaje si mijloace detransport, al caror impact se manifesta prin reducerea capacitatii de filtrare a aeruluisi deci, de modificare a calitatii aerului.Apa- lucrarile specifice defrisarii prin utilajele tehnologice si mijloacele de transport suntgeneratoare de particule solide si noxe care prin intermediul mediului de dispersieaer, se pot depune pe suprafata apelor, si deci pot polua mediul acvatic.- accidentele in care sunt implicate mijloacele de transport si utilajele caretransporta materialul lemnos pot conduce la poluarea mediului acvatic- datorita taierilor de padure se reduce evapotranspiratia, crestere debitul desuprafata in timpul precipitatiilor puternice, se produc viituri, creste cantitatea desedimente in suspensie (datorita antrenarii de suspensii solide de pe sol saumaluri), se pot produce modificari importante in albiile raurilor, se pot producemodificari in alimentarea apelor subterane, in sensul reducerii cantitatii volumuluide apa pluviala care ajunge in freaticul apelor subterane.Sol- taierile de padure implica scoaterea definitiva din fondul forestier si genereazamodificari structurale in profilul de sol- datorita lipsei aportului de materie organica moarta provenita din arboret varezulta degradarea solurilor si scaderea clasei de fertilitate128

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”- activitatea utilajelor si mijloacelor de transport aferente activitatii de defrisare estegeneratoare de poluanti care prin intermediul factorului de dispersie aer se potdepune pe suprafata solului conducand la modificari calitative ale solului.- scurgerile accidentale de la utilajele tehnologice si mijloacele de transport utilizatein activitatea de defrisare pot conduce la modificari structurale in profilul de sol, sideci la modificarea calitatii solurilor.Prezentarea situatiei eroziunii solului inainte de realizarea defrisarii si efecteleprognozate in schimbarea stabilitatii terenuluiDin studiile geotehnice intocmite pentru proiectul „<strong>Drum</strong> expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong>” nuau fost identificate zone in care sa se manifeste procese de eroziunea solului.Fenomenul de eroziune de manifesta doar in perioada de construire. Taierile depadure conduc la cresterea capacitatii de infiltrare a apei pluviale in sol,concomitent cu cresterea timpului de concentrare a apelor pluviale rezultanderoziunea accelerata a solului.De asemenea, taierile de padure determina scurgeri de suprafata mai mariconducand la cresterea incidentei alunecarilor de teren, precum si a volumului dealuviuni in suspensie.In evaluarea eroziunii solului trebuie realizata diferenta intre eroziunea naturalaprovocata de evenimente geografice extreme (precipitatii, vanturi, alunecari, etc.) sieroziunea generata de activitatea antropica. Eroziunea solului este determinata derelatia intre erozivitatea agentului de eroziune si erodabilitatea suprafetei solului.Aceste variabile ale erozivitatii si erodabilitatii sunt in functie de conditiiletopografice si climatice specifice.Datorita amenajarilor de drumuri de acces temporare topografia locala poate fimodificata, conducand la intreruperea cailor de drenare a apelor, cu formare de noisanturi, care pot da nastere la fenomene de eroziune a terenurilor inconjuratoare.Acest impact este mai redus in zonele mai plate si mai accentuat in zonele cupante mai mari. Pentru protejarea solului, atat inainte, cat si dupa defrisare suntnecesare respectarea mai multor masuri, masuri care vor asigura stabilitateaterenului, impiedicarea eroziunii solului, rezultand astfel un impact minim, ca deexemplu:- amenajarea si curatarea periodica a sistemelor de colectare a apelor pluviale129

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”care se scurg de-a lungul drumurilor de acces si dirijarea acestora prin scurgerenaturala in emisar- respectarea tehnologiilor de defrisare si transport al lemnului- intretinerea permanenta a drumurilor de acces, tehnologice- adoptarea de solutii tehnice si delimitarea corecta a amprizelor pentru a fireduse suprafetele scoase din fondul forestier pentru reducerea la minim adespaduririi; in acest sens, pentru asigurarea conditiilor de acces in lunguldrumului expres dupa terminarea lucrarilor, in proiect au fost prevazute drumuricolectoare longitudinale amplasate in exteriorul imprejmurii, pe ambele parti aledrumului expres; aceste drumuri colectoare vor putea fi utilizate de Antreprenorca drumuri tehnologice fara a mai fi necesara defrisare suplimentarea; in zoneleimpadurite, in scopul reducerii la maximum a suprafetelor afectate definitivtaluzele de debleu cu inclinarea de 1:2 au fost prevazute a se executa cuinclinarea de 5:1 prin prevederea unor lucrari de consolidare versanti (placiancorate si ziduri de sprijin) reducandu-se suprafata afectata cu aproape 35%.Dupa finalizarea constructiei drumului expres nu se vor mai inregistra fenomene deeroziunea solului, deoarece zonele decopertate vor fi amenajate cu constructiadrumului propriu-zis si ampriza acestuia, iar dispozitivele de scurgere, colectare sievacuare a apelor vor conduce la evacuarea dirijata a acestora.Biodiversitate- modificarea caracteristicilor unitatilor amenajistice afectate de constructiadrumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>- inlaturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrarile de defrisare sidisparitia in totalitate a ecosistemelor forestiere de pe aceasta suprafata.- fragmentarea habitatutului de padure prin aparitia unei bariere fizice constituite dinlucrarile in lungul drumului expres, avand ca rezultat modificarea echilibruluiecosistemelor, a productivitatii ecologice si disparitia unor specii vegetale.- tulburarea vietii animalelor salbatice, libertatea de miscare fiind afectata deactivitatea de defrisare- dezechilibre ale ecosistemelor prin disparitia unor specii de animale sau130

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”reducerea numarului de indivizi datorita stresului- migrarea speciilor de pasari in zone indepartate de zona defrisata- migrarea speciilor de animale in zone din vecinatatea paduriiPrezentarea schimbarilor pe care le implica defrisarea in raportul dintre teritoriulnatural si teritoriul antropizat.In urma defrisarii pot rezulta o serie de schimbari ale teritoriului natural, si anume:- fenomene de degradare a peisajului prin introducerea de elemente noi care nuse incadreaza in peisajul de padure, rezultand astfel antropizarea peisajului.- schimbarea microclimatului local de padure- modificarea valorii estetice a peisajului- schimbarea modului de utilizarea a terenului- fragmentarea habitatelor de padure- cresterea suprafetei teritoriului antropizat prin scoaterea din circuitul silvic siscaderea suprafetei teritoriului naturalMasuri de diminuare a impactului asupra ecosistemelor- utlizarea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminua zgomotuldatorat activitatii de defrisare care alunga vanatul, precum si echiparea cu sistemeperformante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera- mentinerea functionarii la parametrii optimi proiectati si verificarea periodica atuturor utilajelor tehnologice si mijloace de transport specifice defrisarii- stropirea drumurilor de acces, drumurilor tehnologice in vederea reduceriipulberilor sedimentabile ca urmare a activitatii de defrisare- interzicerea depozitarii resturilor de material lemnos in albiile si pe malurilecursurilor de apa- interzicerea descarcarii de deseuri lemnoase in cursuri de apa permanente saunepermanente131

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”- gestionarea corespunzatoare a deseurilor: colectarea, valorificarea si transportuldeseurilor metalice, din cauciuc, uleiuri uzate si ambalaje la unitatile specializate.- executia tuturor reparatiilor utilajelor si mijloacelor de transport in atelierespecializate amplasate in afara suprafetei care urmeaza a fi defrisata- asigurarea curgerii libere in albii in timpul perioadei de executie a drumului expres- interzicerea transportului masei lemnoase defrisate pe cursurile de apa- pentru utilajele tehnologice si mijloacele de transport specifice defrisarii,asigurarea alimentarii cu combustibili la statiile de carburanti din zona pentru a seevita eventualele scurgeri de carburanti care ar putea afecta solul si apele- in cazul producerii de poluari accidentale pe perioada activitatii de defrisare se vorintreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare de catrepersonalul deservit instruit anterior si vor fi anuntate autoritatile responsabile cuprotectia mediului- adoptarea de solutii tehnice si delimitarea corecta a amprizelor pentru a fi redusesuprafetele scoase din fondul forestier pentru reducerea la minim a despaduririi; inacest sens in zonele impadurite, in scopul reducerii la maximum a suprafetelorafectate definitiv taluzele de debleu cu inclinarea de 1:2 au fost prevazute a seexecuta cu inclinarea de 5:1 prin prevederea unor lucrari de consolidare versanti(placi ancorate si ziduri de sprijin) reducandu-se suprafata afectata cu aproape35%.- suprafetele contaminate accidental vor fi excavate, iar volumul de pamant afectatse va elimina in depozite pentru sol contaminat- adoptarea de categorii de lucrari de reconstructie ecologica in sistemcompensatoriu, asa cum a fost stabilit de autoritatea silvica; pentru marireasuprafetelor acoperite cu vegetatie, se vor planta arbusti la marginea drumului, inperimetrul parcarilor, in zona gropilor de imprumut folosite si se vor impaduriterenuri in afara zonei drumului, asa cum a fost stabilit de autoritatea silvica;adoptarea de lucrari de peisagistica prin consultarea botanistilor, peisagistilor,horticultori- replantarea vegetatiei caracteristice padurii va cuprinde speciile specifice si vor fistabilite de catre Regia Nationala a Padurilor - Romsilva132

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”- alegerea unor directii de doborare a arborilor astfel incat sa nu fie afectati arboriidin vecinatate- monitorizarea activitatii de defrisare, transport si depozitare a materialului lemnosprin aplicarea masurilor, precum:monitorizarea noxelor si nivelelor de zgomot rezultate in urma proceselortehnologice si luarea de masuri precum intretinerea si repararea periodica autilajelor tehnologice si mijloacelor de transportrespectarea tehnologiilor de defrisare si transport al lemnuluiintretinerea permanenta a drumurilor de acces, tehnologiceactivitatile de alimentare cu carburanti si cele de reparatii sau intretinere autilajelor tehnologice si mijloacelor de transport se vor efectua numai peplatforme special amenajateamenajarea si curatarea periodica a sistemelor de colectare a apelorpluviale care se scurg de-a lungul drumurilor de acces si dirijarea acestoraprin scurgere naturala in emisaralte masuri de protectie a ecosistemelor care se vor impune la finalullucrarilor de constructie a drumului expres, dupa caz.2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARETraseul drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> intersecteaza mai multe retele de instalatii,motiv pentru care este necesara mutarea si protejarea acestora. Aceste reteleapartin urmatoarelor societati :Judetul <strong>Sibiu</strong>SC Apa Canal SA <strong>Sibiu</strong>SC Filiala de Distributie a Energiei Electrice – Electrica Distributie Transilvania SudS.A. – Sucursala <strong>Sibiu</strong>SC Romtelecom SATranselectrica <strong>Sibiu</strong>133

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Societatea Nationala de Transport Gaze Naturale « Transgaz » - SA MediasAdministratia Nationala Imbunatatiri Funciare RASC Apa Tarnavei Mari SAServiciul de Gospodarire AvrigJudetul BrasovCompania Apa BrasovDistrigaz Sud SA – Directia Regionala Nord de DistributieSC Filiala de Distributie a Energiei Electrice Distributie Transilvania Sud SASC Romtelecom SASocietatea Nationala de Transport Gaze Naturale « Transgaz » SA – MediasAdministratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare RASC Apa Serv SA.Pentru fiecare retea afectata vor fi elaborate studii de specialitate in vederea mutariisi protejarii acestora, obtinandu-se avizele solicitate prin certificatele de urbanismemise pentru proiectul « <strong>Drum</strong> expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> ».Referitor la posibile constructii, mentionam ca traseul drumului expres <strong>Sibiu</strong> –<strong>Fagaras</strong> nu afecteaza cladiri, motiv pentru care, ca urmare a executarii proiectuluinu vor fi necesare activitati de dezafectare, cum ar fi de exemplu demolarile.3. DESEURIPentru caracterizarea deseurilor pentru proiectul “<strong>Drum</strong> expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>” estenecesara prezentarea acestora atat in perioada de executie, cat si in perioada deexploatare.3.1.1. Surse de deseuri inerte si nepericuloase in perioada de executiePrincipalele surse de deseuri inerte si nepericuloase in perioada de executie suntreprezentate de:134

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Procesele tehnologice aferente executiei drumului expresProcesele tehnologice aferente activitatii de defrisareInstalaţiile de preparare a mixturilor asfaltice, instalaţii de preparare aemulsiilor bituminoase, instalaţii de preparare a betoanelor şi instalaţii deproducere a agregatelor mineraleBazele de productie si activitatile desfasurate in cadrul organizarii desantier.Datorita surselor mentionate mai sus, rezulta o serie de deseuri, care conform H.G.nr. 856/2002 privind „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listeicuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase”, Anexa 2, sunt codificateastfel:- 17 deseuri din constructii- 17.01. beton, caramizi, tigle si materiale ceramica- 17.01.07. amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice- 17.02 lemn, sticla si materiale plastice- 17.03. amestecuri bituminoase, gudron de huila si produse gudronate- 17.04 metale (inclusiv aliajele lor)- 17.05 pamant (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre sideseuri de la dragare- 17.06 materiale izolante si materiale de constructie cu continut de azbest- 17.08 materiale de constructie pe baza de gips- 17.09 alte deseuri de la constructii- 02 deseuri din silvicultura- 02.01.07 deseuri din exploatarea forestiera.135

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Gropile de imprumut si excesul rezultat de la excavatia terasamentelorPotrivit masuratorilor cantitatilor care urmeaza a fi executate, bilantul cantitatilor deterasamente se prezinta dupa cum urmeaza:- sapatura in debleu 4.500.687 mc- umplutura in rambleu 9.929.770 mc.Din materialul de umplutura rezultat in urma sapaturii in debleu urmeaza sa fieutilizat la realizarea umpluturii in rambleu intreaga cantitate de 4.500.687 mc, fiindnecesar un aport din gropile de imprumut in cantitate de 5.429.083mc.Pentru gropile de imprumut necesare asigurarii materialului de umpluturaexecutantul lucrarii va obtine toate acordurile si avizele necesare.Constructorul are obligatia, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 sa realizeze oevidenta lunara a gestiunii deseurilor, respectiv producerii, stocarii provizorii, tratariisi transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor.3.1.2. Masuri de reducere a generarii de deseuri inerte si nepericuloasePentru prevenirea si reducerea cantitatilor de deseuri inerte si nepericuloase inperioada de executie a drumului expres vor fi luate o serie de masuri, precum:Utilizarea de utilaje si mijloace de transport performante care sa conduca laun consum minim de carburantiUtilizarea de tehnologii care sa conduca la un consum cat mai mic de materiiprime si de energieUtilizarea celor mai moderne tehnologii de producere a betoanelor sirespectarea ultimelor standarde de protectie a mediului inconjurator care saconduca la reciclarea reziduurilor de beton proaspat. (statii de betoaneecologice).Apele uzate rezultate de la organizarea de santier este necesar a fi colectatesi epurate, iar namolurile rezultate epurate transportate catre cele maiapropiate statii de epurare.136

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”3.1.3. Surse de deseuri toxice si periculoasePrincipalele surse de deseuri inerte si nepericuloase in perioada de executie suntreprezentate de:Utilajele de constructie prin noxe produse de arderea de carburanti,lubrefianti si acid sulfuric (pentru baterii)Marcajul rutier prin vopseaua folosita.Datorita surselor mentionate mai sus, rezulta o serie de deseuri, care conform H.G.nr. 856/2002 privind „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listeicuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase”, Anexa 2 sunt codificate astfel:- 08 deseuri de la utilizarea vopselelor- 08.01.11 deseuri de vopsele cu continut de solventi organici sau altesubstante periculoase- 13 deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi- 13.02.07 uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor biodegradabile- 13.07.01. ulei combustibil si combustibil diesel- 13.07.02. benzina- 13.07.03 alti combustibili (inclusiv amestecuri).Constructorul are obligatia, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002 sa realizeze oevidenta lunara a gestiunii deseurilor, respectiv producerii, stocarii provizorii, tratariisi transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor.3.1.4. Masuri de reducere a generarii de deseuri toxice si periculoasePentru prevenirea si reducerea cantitatilor de deseuri toxice si periculoase inperioada de executie a drumului expres vor fi luate o serie de masuri, precum:Impunerea prin caietele de sarcini a obligativitatii Antreprenorului, de autiliza echipamente si mijloace de transport moderne, cu emisii reduse depoluanti137

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport in stare buna de functionareavand reviziile tehnice si schimburile de ulei efectuate in atelierespecializate.Schimbul si intretinerea de acumulatori va fi efectuat de asemenea inateliere specializate.Vopseaua folosita la marcajele rutiere va fi depozitata in recipienti etansi sidescarcata cu dispozitive speciale. Recipienti goliti vor fi restituitiproducatorilor sau distribuitorilor.3.1.5. Surse de deseuri inerte si nepericuloase in perioada de exploatareSursele de deseuri inerte si nepericuloase in perioada de exploatare suntreprezentate de:Traficul rutier generator de deseuri, deseuri care se vor identifica lamarginea drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>Spatiile de serviciiStatiile de alimentare cu carburantiInstalatiile de epurare a apelor pluviale care spala platforma drumuluiexpres3.1.6. Masuri de reducere a generarii de deseuri inerte si nepericuloaseIn perioada de operare a drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> se impun cateva masuripentru prevenirea si reducerea cantitatii de deseuri inerte si nepericuloase:Educarea si constientizarea participantilor la trafic de a pastra curatenia lamarginea drumului expresInstituirea de personal administrativ care sa monitorizeze starea decuratenie a drumului si care sa aplice sanctiuni in caz de nerespectare aregulilor impuseApele pluviale care spala poluanti depusi pe platforma drumului expres estenecesar a fi colectate si epurate, iar namolurile rezultate epurate138

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”transportate catre cele mai apropiate statii de epurare.Administratorul drumului expres trebuie sa incheie contracte cu unitatispecializate de salubritate in vederea colectarii, transportului, depozitarii sieliminarii deseurilor.3.1.7. Surse de deseuri toxice si periculoasePrincipalele surse generatoare de deseuri toxice si periculoase in perioada deoperare a drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> sunt reprezentate de:Traficul rutier care genereaza ca si deseuri periculoase motorina, benzina,uleiuri, vaselinaLucrarile de intretinere a drumului expres prin generare de deseuripericuloase precum lacuri, vopsele si diluanti.Statii de alimentare cu carburantiInstalatiile de epurare a apelor pluviale care spala platforma drumuluiexpres3.1.8. Masuri de reducere a generarii de deseuri toxice si periculoasePrincipalele masuri de reducere a generarii de deseuri toxice si periculoase inperioada de operare a drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> sunt urmatoarele:Mentinerea in stare de buna functionare a traseului drumului expres, astfelincat sa se asigure functionarea la regim constant a autovehiculelor caretranziteaza traseulInstruirea personalului angajat al unitatilor specializate in lucrarile deintretinere si reparatii ale drumului pentru a fi evitate problemele in timpulmanipularii si utilizarii vopselelor, lacurilor si diluantilor.Intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport in stare buna de functionareavand reviziile tehnice efectuate la termenele corespunzatoare sischimburile de ulei efectuate in ateliere specializate.139

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”3.1.9. Gospodarirea deseurilorModul de gospodarire a deseurilor in perioada de constructie se prezinta in felulurmator:1. deseuri menajere – colectarea se va face pe baza de contract in pubelemetalice amplasate pe platforme betonate. Acestea vor fi transportate ladepozitele de deseuri sau la statiile de transfer ale localitatilor.Vor fi pastrate evidente cu cantitatile predate in conformitate cu prevederileHG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile sicompletarile ulterioare2. deseuri metalice – colectarea se va face pe platforme betonate sivalorificate pe baza de contract cu autoritatile specializate.Vor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate in conformitate cuprevederile OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industrialereciclate, aprobata prin Legea nr. 456/2001, cu modificarile si completarileulterioare3. deseuri materiale de constructii – colectarea pe platforme speciale sivalorificarea prin utilizarea la infrastructura drumurilor4. slamuri petroliere – colectare in recipienti metalici etansi si predati laautoritatile specializate in vederea valorificarii acestora prin reciclareVor fi tinute evidente cu cantitatile valorificate in conformitate cu prevederileHG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate.5. deseuri lemn – colectate selectiv si refolosirea acestora functie dedimensiuni si necesitate6. acumulatori uzati – colectare in spatii special amenajate si predate unitatilorspecializate si valorificare prin reciclareVor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate conform prevederilor HGnr. 1057/20017. anvelope uzate - colectare in spatii special amenajate si predate unitatilorspecializate si valorificare prin reciclare140

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”8. namol colectat de la decantoare – vidanjarea periodica si transport la statiide epurare in vederea tratarii si valorificarii in agricultura.Vor fi pastrate evidente cu cantitatile vidanjate si locul de descarcare pentrua evita deversarea necontrolata pe terenurile adiacente si emisari inconformitate cu prevederile Ord. 708/2004 referitoare la aprobareaNormelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor cand seutilizeaza namoluri de epurare in agricultura9. hartie – colectare selectivaVor fi pastrate evidente cu cantitatile valorificate conform prevederilor HGnr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje, cumodificarile si completarile ulterioare.4. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE AACESTUIA4.1. APA4.1.1. Apele subteraneApa subterana este prezenta sub forma de acvifer cu nivel liber, cantonata deobicei in stratele predominant necoezive. A fost interceptata de forajele geotehnicela adancimi in general mai mari de 1m (in zonele de aliniament), iar in apropiereavailor cu apa (zonele in care sunt proiectate poduri) nivelul apei subterane este ininterdependenta cu cel al apelor de suprafata.4.1.1.1. Calitatea actuală a apelor subterane freaticeConform datelor cuprinse in raportul anual al factorilor de mediu pentru judetul<strong>Sibiu</strong>, in anul 2006, in arealul supus prezentului raport, activitatea de monitorizare acalitatii apelor freatice a constat in monitoringul starii cantitative a apelor subteranesi monitoringul starii chimice a apelor.Pentru starea cantitativa, valorile nivelelor piezometrice au fost influentate decantitatea de precipitatii inregistrata in bazinele de colectare, precum si legaturaintre nivele si raurile in care debuseaza. Referitor la starea cantitativa a apelor141

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”subterane, nu au fost determinate situatii in care acestea sa fie la risc.Din punct de vedere a calitatii apelor subterane freatice, au fost efectuate mai multepompari de apa din forajele retelei hidrogeologice. Pe baza datelor prelucrate inurma monitorizarii parametrilor fizico-chimici, conform prevederilor Legii nr.458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata si completata prin Legea nr.311/2004, au rezultat depasiri ale concentratiilor maxime admise la urmatoriiindicatori: pH (Avrig), NH4 (Porumbacu de Jos), Fe 2+/3+ (Porumbacu de Jos),Mn2+ (<strong>Sibiu</strong>, Avrig), Pb2+ (Selimber), duritate totala (Porumbacu de Jos, Arpasude Jos).Pentru arealul judetului Brasov, in urma analizelor efectuate, calitatea apelorsubterane freatice s-a incadrat in prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitateaapei potabile, modificata si completata prin Legea nr. 311/2004 cu urmatoareleexceptii: zona <strong>Fagaras</strong> au fost inregistrate depasiri la urmatorii parametrii fizicochimici:pH, CCO-Mn, azotati, duritate totala, precum si zona Ucea cu depasiri laindicatorul CCO-Mn.4.1.1.2. Calitatea apelor subterane din zonăDin forajele executate in zonele unde sint proiectate structuri au fost prelevate decatre Arcadis Eurometudes S.A. probe de apa subterana.Calitatea apelor subterane în amplasamentul drumului studiat se poate evidenţia pebaza analizelor de laborator efectuate de PROED S.A. Examinând datele analizelorefectuate privind calitatea apelor subterane constatăm că toţi parametrii urmăriţi seîncadrează în Legea 311/2004 pentru modificarea si completarea Legii 458/2002privind calitatea apei potabile.4.1.2. Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata4.1.2.1. Date generaleReteaua hidrografica a zonei cercetate este dominata de raul Olt (in Depresiunea<strong>Fagaras</strong> are panta medie de 1‰ si se prezinta ca o “salba” de lacuri deacumulare). Acesta colecteaza pe partea stanga afluenti cu izvoare in M-tii<strong>Fagaras</strong>, scurti dar vijeliosi, dispusi paralel : Berivoi (S=86km 2 , L=29km), Racovita,Savastreni, Netotul, Breaza (S=73km 2 , L=30km), Sambata, Vistea(S=42km 2 ,142

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”L=22km), Ucea (S=39km 2 , L=22km), Arpas, Balea, Scoreiu, Porumbacu, Avrig).Densitatea retelei hidrografice are cea mai mare valoare pe versantul nordic al M-tilor <strong>Fagaras</strong>, ajungand la 1.4km/km 2 , acesti afluentii ai Oltului de pe partea stangafiind foarte bogati in apa .Debitele maxime cu probabilitatea de depasire de 1% (o data la 100 de ani) variazade-a lungul Oltului intre 1560 m 3 /s (la <strong>Fagaras</strong>), 2000 m 3 /s (aval de Ucea-limita dejudet) si 2600 m 3 /s la iesirea din judetul <strong>Sibiu</strong>.In Depresiunea <strong>Sibiu</strong>lui, hidrologia zonei este tributara raului Cibin (afluent alOltului) care prezinta o panta de 1 – 2.5‰ si un debit mediu multianual (insectiunea de confluenta cu Oltul) de cca. 15.5 m 3 /s, aportul cel mai importantdatorandu-se raurilor Hartibaciu (3.3 m 3 /s) si Sadu (4.4m 3 /s).Debitul maxim cu probabilitate de depasire de 1% in aceeasi sectiune a fost evaluatla 800 m 3 /s.4.1.2.2. Calitatea apelor de suprafaţăPe baza raportului anual al factorilor de mediu pentru judetul Brasov, in anul 2006,apele de suprafata au incadrate in clase de calitate, in conformitate cu prevederileOrd. nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelorde suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa. Astfel,sectiunea Racovita amonte de confluenta contracanal Acumulare Voila s-a incadratin clasa a II-a de calitate, fata de clasa a IV-a in anul 2005, deci calitatea apei a fostimbunatatita. Starea calitatii paraului Racovita amonte confluenta ContracanalAcumulare Voila este determinata de evacuarile de ape uzate neepurate sauinsuficient epurate de pe platforma urmatoarelor societati: SC Nitrocontrol SA<strong>Fagaras</strong>, SC Nitrofertilizer SA <strong>Fagaras</strong>, SC Nitroexplosives SA <strong>Fagaras</strong>, Uzina deProduse Speciale <strong>Fagaras</strong>.Ucea, Breaza si Vistea amonte priza Viromet Victoria, s-au incadrat din punct devedere fizico-chimic la clasa I de calitate. Corbu Ucei amonte confluenta Olt s-aincadrat in clasa de calitate a II-a in anul 2006, fata de clasa a IV-a de calitate inanul 2005, deci calitatea apelor s-a imbunatatit.Pentru judetul <strong>Sibiu</strong>, calitatea apelor de suprafata a fost urmatoarea: clasa generalade calitate a II-a pentru raul Olt (sectiunile Sebes Olt, Baita), pentru raul Cibin143

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”(sectiunea amonte <strong>Sibiu</strong>), pentru raul Avrig (sectiunea aval Avrig).Acumularea ArpasÎn cele 4 campanii efectuate în cursul anului 2006 volumul în lac a fost relativconstant (7 milioane mc.) Regimul termic al apei în lac evidenţiază circulaţia apei întoate perioadele de prelevare. Transparenţa a oscilat între 40 cm în lunile mai-iulieşi 90 cm în luna septembrie, ceea ce a făcut ca zona fotică să oscileze între 1,4 m-3,2 m, favorizând dezvoltarea masivă a biomasei.Condiţiile hidromorfologice ale lacului (adâncime redusă, suprafaţă întinsă şi gradde însorire ridicat pe perioada verii) ca şi prezenţa nutrienţilor în cantitate suficientăau determinat dezvoltarea excesivă a unei biocenoze fitoplanctonice dominate dediatomee, cianoficee şi cloroficee. Parametrii caracteristici în aprecierea stăriitrofice a lacului – biomasa fitoplanctonica medie 8.97 mg/l, concentraţia medie afosforului total 0.1215 mg P/l şi cea a azoului total de 2.077 mg/l– indică încadrarealacului în stadiul hipertrof.Lacul de acumulare VişteaLacul de acumulare Viştea situat la 2 km amonte de loc Viştea de Jos, proprietare aS.C. ELECTRICA S.A. se află în administrarea Sucursalei Hidrocentrale RâmniculVâlcea, fiind pus în funcţiune în anul 1989. C.H.E. Viştea este amplasata pe râulOlt, fiind situată între C.H.E. Voila, în amonte şi C.H.E. Arpaşu, în aval.Caracteristicile centralei sunt: puterea instalată = 14,2 MW, număr turbine = 2, debitinstalat = 180 mc/s, căderea netă de calcul 8,90 m, producţia de energie în anulmediu = 33,3 GWh. Alimentarea lacului se face din debitul defluent al acumulăriiVoila, precum şi din canalul colector lateral (Berivoi, Săvăstreni, Dridif, Breaza şiSâmbăta). Suprafaţa lacului la NNR este de 176,00 ha iar volumul lacului la NNReste de 4,80 mil.mc la un nivel de 413,50 m.d.M.B. Nivelul minim de exploatareeste de 412,50 m. Producţia de energie variază de la an la an, funcţie de caracterulhidrologic al anului respectiv. În anul 2006 debitul mediu turbinat a fost de 73,9mc/s, acesta variind între 15,0 mc/s în 31.XII şi 178 mc/s în luna aprilie, volumultotal de apă turbinat fiind de 2.456,4 mil.mc. Anul 2006 s-a caracterizat printr-unregim slab în precipitaţii (S anuală = 552,7 mm, precipitaţii înregistrate la Staţiameteorologică Făgăraş) ceea ce a condus la deversarea din lac a unui volum anualde 157,68 mil.mc, debitul maxim deversat fiind de 180 mc/s înregistrat în data 4aprilie. În cursul anului 2006 nivelul din lac a variat între 412,14 m înregistrat în144

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”3.I(2) corespunzător unui volum de 3,239 mil.mc şi 413,58 m în data de 6 IIIcorespunzător unui volum de 4,440 mil.mc. Debitul afluent mediu anual a fost de79,0 mc/s acesta variind între 336 mc/s înregistrat în 4 mai şi 15,0 mc/s înregistratîn 26 ianuarie.În cursul anului 2006, SGA Braşov, prin laboratorul propriu, a urmărit calitatea apeiîn lac, prin analize fizico-chimice şi biologice în patru campanii sezoniere (mai, iulie,septembrie şi noiembrie). Recoltarile s-au facut în 4 secţiuni de control, obţinânduseurmătoarele încadrări:baraj suprafaţă, s-a încadrat la clasa II de calitate, datoritănutrienţilor; baraj mijloc zona fotică, s-a încadrat la clasa II de calitate, datoritănutrienţilor; baraj limită zona fotică, s-a încadrat la clasa II de calitate, datorităregimului de oxigen, nutrienţilor şi fenolilor; coadă lac suprafaţă, s-a încadrat laclasa II de calitate, datorită regimului de oxigen, nutrienţilor, poluanţilor de originenaturală (fier şi mangan) şi fenolilor.Global, apa acumulării Viştea s-a încadrat la clasa II de calitate.Conţinutul în azot mineral total, care a variat între 1,7245 mg/l valoare minimădeterminată în luna mai şi 2,354 mg/l valoare maximă determinată în lunaseptembrie, încadrează acumularea la clasa hipertrof la toate secţiunilesupravegheate. Variaţia conţinutului în fosfor între 0,137 mg/l valoare minimădeterminată în luna mai şi 0,217 mg/l valoare determinată în luna noiembrie,încadrează apa acumulării la clasa hipertrof la toate secţiunile supravegheate.4.1.3. Zone inundabile de pe traseul proiectului care pot afecta constructia sifunctionarea acestuiaConform documentatiilor tehnice pentru obtinerea avizelor de gospodarirea apelor,precum si avizelor de gospodarirea apelor nr. 199/2007 si nr. 200/2007 emise deAdministratia Nationala „Apele Romane”, pe traseul drumului expres <strong>Sibiu</strong> –<strong>Fagaras</strong> nu se identifica zone inundabile care pot afecta constructia si functionareaacestuia.145

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”4.1.4. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in jurul surselor deapa, a lucrarilor de captare, a constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabilaConform documentatiilor tehnice pentru obtinerea avizelor de gospodarirea apelor,precum si avizelor de gospodarirea apelor nr. 199/2007 si nr. 200/2007 emise deAdministratia Nationala „Apele Romane”, pe traseul drumului expres <strong>Sibiu</strong> –<strong>Fagaras</strong> nu se identifica zone de protectie sanitara si perimetre de protectiehidrologica in jurul surselor de apa, a lucrarilor de captare, a constructiilor siinstalatiilor de alimentare cu apa potabila.4.1.5. Zone care necesita lucrari de stabilizarea solului incluziv zone afectate de cursuride apa cu caracter torentialConform studiilor geotehnice, documentatiilor tehnice pentru obtinerea avizelor degospodarirea apelor, precum si avizelor de gospodarirea apelor nr. 199/2007 si nr.200/2007 emise de Administratia Nationala „Apele Romane”, pe traseul drumuluiexpres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong> nu se identifica zone care sa necesite lucrari de stabilizareasolului sau zone afectate de cursuri de apa cu caracter torential.4.1.6. Alimentarea cu apăAlimentarea cu apa necesara pentru procesele tehnologice si consumul menajar alpersonalului angajat pentru executia drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> se realizeazaprin intermediul cisternelor care transporta apa din retelele de apa existente.Alimentarea cu apa in perioada de exploatare a drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> serealizeaza prin asigurarea de resurse proprii (puturi) pe amplasamentul spatiilor deserviciu. Pentru intretinerea drumului nu este necesara existenta unei retele dealimentare cu apa.4.1.7. Managementul apelor uzateSursele de generare a apelor uzate în timpul construcţiei drumuluiPrincipalele surse de generare a apelor uzate in perioade de executie a drumuluisunt urmatoarele:Procesele de preparare a materialelor de constructie genereaza ape uzatetehnologice146

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Apele pluviale care spala platforma organizarii de santier si drumurile deacces determina ape uzate.Spalarea autovehiculelor si utilajelor genereaza ape uzateSpatiile igienico-sanitare, cantinele genereaza ape uzate menajarePoluarile accidentale conduc la ape uzateSursele de generare a apelor uzate în timpul operarii drumuluiIn perioada de operare a drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> principalele surse deproducere a apelor uzate sunt reprezentate prin:Apele pluviale care spala poluantii depusi pe platforma drumului reprezintaape uzateParcarile, spatiile de servici, centrele de intretinere sunt si ele, deasemenea generatoare de ape uzate.Sistemul de colectare a apelor uzate in perioada de executie a drumuluiPentru prevenirea si controlul poluarii apelor se recomandă constructoruluiurmătoarele măsuri pentru colectarea apelor uzate în perioada de execuţie:Realizarea de preepurare locala in instalatii de tip decantor pentru apeleuzate tehnologice rezultate din procesele de preparare a materialelor deconstructieRealizarea de sisteme de canalizare, epurare si evacuare a apelormeteorice care spala platforma organizarii de santier si drumurile de accesColectarea si epurarea in decantoare separatoare de produse petroliereinainte de descarcare a apelor uzate rezultate de la spalarea mijloacelor siutilajelor de constructie.Realizarea de sisteme de canalizare, epurare si evacuare a apelor uzatemenajere, provenite de la cantine, spatii igienico-sanitare. Functie denumarul de persoane care va utiliza apa in scop menajer se va adopta unsistem cu una sau mai multe fose septice, ce vor fi vidanjate periodic, sau ostatie de epurare tip monobloc, care sa asigure gradul necesar de epurare.147

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Apa epurata poate fi descarcata intr-un emisar sau pe terenul inconjurator.Sistemul de colectare a apelor uzate in perioada de operare a drumuluiPentru prevenirea si controlul poluarii apelor se recomandă constructoruluiurmătoarele măsuri pentru colectarea apelor uzate în perioada de execuţie:Colectarea si scurgerea apelor meteorice care spala platforma drumuluiexpres prin intermediul unor santuri si rigole, podete care se descarca inemisari sau pe terenurile inconjuratoare. Inainte de deversarea in emisarisau pe terenurile inconjuratoare sunt prevazute bazine de sedimentare siseparatoare de grasimi care asigura conditii de purificare pentru deversareala emisari.Realizarea de sisteme de canalizare, epurare si evacuare a apelor uzatemenajere, provenite de la spatiile de servicii, parcari, centrele de intretinere.4.1.8. Surse de poluare a apei şi emisii de poluanţi în perioada de construcţieIn perioada de executie a lucrărilor de constructie a drumului, sursele potentiale depoluare a apelor sînt: organizarile de santier, executia propriu-zisa a lucrarilor sitraficul de santier.Principalele surse de poluati pentru ape sunt reprezentate de :Lucrarile desfasurate pe santier si traficul greu sunt producatoare de noxe(Nox, CO, Sox) si pulberi care prin intermediul ploilor care spala suprafatasantierului si drumurile de acces, de asemenea se pot depune in apele desuprafata.Lucrarile de constructie a drumului (terasamente, manipularea materialelorde constructie, traficul de santier) generatoare de particule solide (pulberi)care se pot depune in apele de suprafata.Organizarile de santier prin apele uzate menajere rezultate, neepurate sauinsuficient epurate pot reprezenta surse de poluare pentru emisari.148

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Statiile de mixturi asfaltice si ciment daca sunt amplasate in apropiereacursurilor de apa pot reprezenta de asemenea, potentiale surse de poluarea apelor prin transferul poluantilor dintr-un factor de mediu in altul, mai exactdin atmosfera si sol de catre apele meteorice in apele de suprafata sausubterane.Statiile de alimentare cu carburanti pot reprezenta potentiale surse depoluare a apelor daca se produc scurgeri de carburanti care pot ajunge inapele de suprafata sau subterane ca urmare a neetanseitatii rezervoarelorde carburanti.Statiile de mentenanta a utilajelor si mijloacelor de transport pot generauleiuri, combustibili si apa uzata de la spalarea masinilor care pot ajunge inapele de suprafata sau subterane.Utilajele si mijloacele de transport ale santierului datorita accidentelor prindeversarea si infiltrarea in apele de suprafata sau subterane de materiale,combustibili, uleiuri.Statiile de alimentare cu carburanti si organizarea de santier (statii de mixturiasfaltice si ciment, statii de intretinere a utilajelor si mijloacelor de transport, birouri)referitor la amplasamentul acestora, acesta va stabilit ulterior de catre antreprenori,si de asemenea avizate si monitorizate separat de catre autoritatile de protectiamediului, conform legislatiei in vigoare.4.1.9. Surse de poluare a apei şi emisii de poluanţi în perioada de operarePrincipalele surse de poluanti pentru ape in perioada de executie sunt reprezentatede:Traficul rutier este generator de noxe si pulberi in suspensie care se potdepune pe suprafata apelor, conducand la modificarea parametrilor fizicochimicisi biologici ai apelor.Apele pluviale care spala platforma drumului si sunt deversate neepuratesau insuficient epurate direct in emisari.Activităţile de întreţinere a drumului expres care prin împrăştierea sării(NaCl) în perioadele de îngheţ, in cazuri de stocare necorespunzatoare si in149

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”cantitati mari se pot infiltra in teren si mai departe in apele subterane,conducand la poluarea acestora.Activitatile de intretinere a drumului expres implica si folosirea de substanţefertilizante şi ierbicide pentru spaţiile verzi de pe taluze şi din parcări. Deasemenea, in cazul folosirii acestora in mod necorespunzator si in cantitatimari se pot infiltra in sol si mai departe in apele subterane conducand lapoluarea acestora.Parcajele, spatiile de servicii, centrele de mentenanta pot afecta apele desuprafata si subterane prin nerespectarea limitelor maxim admisibileconform NTPA 002/2002 si deversarea direct in emisar de ape poluateneepurate sau insuficient epurate.Accidentele rutiere in care sunt implicate mijloacele de transport caretransporta substante toxice sau periculoase pot conduce la deversari directin emisari rezultand poluarea apelor de suprafata si subterane.Determinarea debitului de apa meteoricaPe baza prevederilor STAS 9470/73 - Ploi maxime. Intensitati, durate, frecvente sia Standardului Roman SR 1846-2 Canalizari exterioare. Prescriptii de proiectare.Partea 2: Determinarea debitelor de ape meteorice se poate determina debitul deapa meteorica, tinand cont de urmatoarea relatie:Q = S x i x ф (l / s), in care:S = 2,2 ha - suprafata bazinului de pe care se colecteaza apa pe 1 km de drumi = 60 l/s*ha – intensitatea ploii de calcul rezultata conform STAS 9470/73,diagrama nr 18ф = 0,9 – coeficient scurgere functie de natura terenului, respectiv pentru terenuriasfaltateQ = 2,2 ha x 60 l/s*ha x 0,9 = 118,8 l/sZona de intensitate a ploilor din Romania pentru sectorul de drum analizat este 18.Frecventa de calcul a ploilor se considera 2/1, cu 2 ploi torentiale pe an, specificedrumurilor publice, si durata de curgere este de 25 de minute.150

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Intensitatea ploii de calcul a rezultat din diagrama 18 a STAS 9470/73, functie dedurata ploii de calcul, respectiv 25 de minute.Determinarea debitelor masice ale poluantilor din apa meteoricaPentru determinarea debitelor masice ale poluantilor din apa meteorica pentrutraficul corespunzator prognozei anului 2025, pe tronsoanele caracteristice detrafic, au fost luati in considerare urmatorii parametrii:Numar de autovehicule grele si usoare rezultate din studiul de trafic lanivelul anului 2025 (MZA)Factorii de emisie EEA/EMEP/CORINAIRPerioada de timp fara precipitatii, respectiv 15 zileLungimea sectorului de drum, respectiv 1 KmMetodologia de calcul SETRA (Serviciul de Studii Tehnice pentru <strong>Drum</strong>uri siAutostrazi - Franta) (tabelul nr. 12).Concentratiile de poluanti din apa meteorica si compararea acestora cu prevederilelegislative in vigoareConcentratiile de poluanti in apa meteorica au fost determinate folosindu-seurmatoarea relatie :c = K / V (mg / l)K – cantitatea de poluant (Kg);V- volumul de apa in care aceasta este cuprinsa (l) (tabelul nr. 13)Cantitatea de apa colectata in 25 de minute pe 1 km de drum este de 178.200l.Analizand rezultatele obtinute se poate constata ca sunt inregistrate depasiri alevalorile maxime admise conform NTPA 001/2002, respectiv NTPA 002/2002, motivpentru care au fost prevazute de catre proiectant decantoare cu separatoare deproduse petroliere inainte de evacuarea apelor in emisar sau pe terenurileinconjuratoare.Conform literaturii de specialitate eficienta bazinelor decantoare se prezinta astfel:151

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”- materii totale in suspensie (MTS): e = 90%- consum chimic de oxigen (CCO): e = 75%- Pb: e = 85%- Zn: e = 85%- hidrocarburi (Hc): e = 95%Pe baza acestor valori specifice eficientei bazinelor decantoare se pot calculaconcentratiile poluantilor din apa epurata pentru traficul prognozat pentru drumulexpres <strong>Sibiu</strong> - <strong>Fagaras</strong> la nivelul anului 2025.152

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Tabelul nr. 12 Debitele masice ale poluanţilor din apa meteorica la nivelul anului 2025(kg/km 15 zile)Sectiunea Pulberi CCO Plumb Zinc HidrocarburiAutostradaTransilvania-Nod rutierMandra18,45 9,23 0,03 0,05 1,34Nod rutierMandra-Nodrutier VoilaNod rutierVoila-NodrutierCartisoaraNod rutierCartisoara-Nod rutierAvrigNod rutierAvrig-Nodrutier VestemNod rutierVestem-SPFPitesti-<strong>Sibiu</strong>SPF Pitesti<strong>Sibiu</strong>-NodrutierSelimber52,88 26,44 0,08 0,15 3,8353,00 26,50 0.08 0,15 3,8452,88 26,44 0.08 0,15 3,8352,88 26,44 0.08 0,15 3,8352,83 26,42 0,08 0,15 3,8358,78 29,39 0,09 0,17 4,26153

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Tabelul nr. 13 Concentraţiile poluanţilor din apa meteorica la nivelul anului 2025 (mg/l)PoluantiAutostradaTransilvania-Nod rutierMandraNod rutierVoila-NodrutierCartisoaraNod rutierAvrig-NodrutierVestemNodrutierMandra-NodrutierVoilaNod rutierCartisoara-Nod rutierAvrigNod rutierVestem-SPF Pitesti-<strong>Sibiu</strong>SPF Pitesti<strong>Sibiu</strong>-NodrutierSelimberValorimaximeadmiseCf. NTPA -002/2002ValorimaximeadmiseCf. NTPA -001/2002Pulberi 103,54 296,75 297,42 296,75 296,75 296,47 329,85 300 60CCO 51,80 148,37 148,71 148,37 148,37 148,26 164,93 300 40Plumb 0,17 0,45 0,45 0,45 0,45 0,45 0,51 0,5 0,2Zinc 0,28 0,84 0,84 0,84 0,84 0,84 0,95 1 0,5Hidrocarburi 7,52 21,49 21,55 21,49 21,49 21,49 23,91 20 1154

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Tabelul nr. 14 Concentraţiile poluanţilor din apa epurată estimate pentru traficul prognozat în anul 2025, (mg/l)PoluantiAutostradaTransilvania-Nod rutierMandraNod rutierVoila-NodrutierCartisoaraNod rutierAvrig-NodrutierVestemNodrutierMandra-NodrutierVoilaNod rutierCartisoara-Nod rutierAvrigNod rutierVestem-SPF Pitesti-<strong>Sibiu</strong>SPF Pitesti<strong>Sibiu</strong>-NodrutierSelimberValorimaximeadmiseCf. NTPA -002/2002ValorimaximeadmiseCf. NTPA -001/2002Pulberi 10,354 29,675 29,742 29,675 29,675 29,647 32,985 300 60CCO 12,950 37,092 37,178 37,092 37,092 37,065 41,233 300 40Plumb 0,026 0,068 0,068 0,068 0,068 0,068 0,077 0,5 0,2Zinc 0,042 0,126 0,126 0,126 0,126 0,126 0,143 1 0,5Hidrocarburi 0,376 1,074 1,078 1,074 1,074 1,074 1,095 20 1Conform rezultatelor obtinute in cazul prevederii bazinelor de decantare cu separatori de produse petroliere, concentraţiile poluanţilor dinapa epurată se încadrează în limitele admise.155

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”4.1.10. Prognozarea impactului asupra apelor in perioada de constructieImpactul produs asupra apelor in perioada de constructie se poate caracterizaastfel:Se estimeaza ca lucrarile de constructie a drumului expres (terasamentemanipularea materialelor de constructii, traficul de santier) care suntgeneratoare de particule solide (pulberi) si noxe ce se pot depune in apelede suprafata, nu sunt in cantitati care sa conduca la modificareaparametrilor fizico-chimici si biologici ai apelor, si deci a starii de calitate aapelor.In cazul in care rezervoarele de carburanti din cadrul statiilor de alimentarecu carburanti nu sunt etanse, pot avea loc scurgeri care sa conduca lapoluarea apelor subterane si de suprafata.In cazurile in care uleiurile de motor uzate sunt depozitate pe sol, aruncatein rauri sau descarcate in colectoarele de ape uzate rezulta problemeserioase la statiile de epurare, prin reducerea sau distrugerea eficienteimicroorganismelor care actioneaza asupra materiei organice, mirosuridezagreabile si deci afectarea vietii acvatice din apele de suprafata.De asemenea, datorita accidentelor in care sunt implicate mijloacele detransport si utilajele care transporta materiale, combustibili, uleiuri, rezultaafectarea mediului acvatic.Organizarile de santier prin efectele utilizarii bazelor de productie si utilizariispatiilor de cazare care genereaza cresterea concentratiilor maximadmisibile ale parametrilor fizico-chimici si biologici ai apelor.Daca Constructorul va respecta masurile recomandate in prezentul raport la studiulde evaluare a impactului asupra mediului, incarcarea cu poluanti a apelor evacuatefie in receptorii naturali, fie in reteaua de canalizare sa va incadra in limitele impuseprin HG 352/2005 privind modificarea si completarea HG 188/2002 pentruaprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvativ a apeloruzate. In cazul apelor care se evacueaza pe terenurile inconjuratoare incarcarea cupoluanti a apelor se vor incadra in limitele stabilite de STAS 9450/1988 „Conditii156

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”tehnice de calitate a apelor pentru irigarea agricole”.4.1.11. Prognozarea impactului asupra apelor in perioada de operareImpactul produs asupra apelor in perioada de operare se poate caracteriza astfel:Apele pluviale care spala poluantii de pe platforma drumului daca suntdeversate neepurate sau insuficient epurate direct in emisari pot afectaecosistemul acvatic.Parcajele, spatiile de servicii, centrele de mentenanta care deverseazadirect in emisari ape uzate neepurate sau insuficient epurate conduc laincarcarea cu poluanti a apelor si la dereglari ale sistemului acvativ.Accidentele rutiere in care sunt implicate cisterne care transporta substantepericuloase genereaza poluarea apelor de suprafata si subteraneconducand la afectarea in mod semnificativ a mediului acvaticDaca sunt respectate masurile de protectie a poluarii apelor recomandate inprezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului incarcarea cupoluanti a apelor evacuate in receptori naturali se vor incadra in limitele impuse prinHG 352/2005 privind modificarea si completarea HG 188/2002 pentru aprobareaunor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvativ a apelor uzate. Incazul apelor care se evacueaza pe terenurile inconjuratoare incarcarea cu poluantia apelor se vor incadra in limitele stabilite de STAS 9450/1988 „Conditii tehnice decalitate a apelor pentru irigarea agricole”.Impactul proiectului asupra componentelor de mediu, cauzat de schimbarileprevizibile ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice, prin modificarea dinamiciicursurilor de apa in timpul constructiei si dupa amplasarea lucrarilor pe cursurile deapaReteaua hidrografica a zonei cercetate este dominata de raul Olt (in Depresiunea<strong>Fagaras</strong> are panta medie de 1‰ si se prezinta ca o salba de lacuri de acumulare).Aceasta colecteaza afluenti cu izvoare in Muntii <strong>Fagaras</strong>, dispusi paralel (Berivoi,Racovita, Savastreni, Netotul, Breaza, Sambata, Vistea, Ucea, Arpas, Cartisoara,Scoreiu, Porumbacu, Avrig), care au lungimi mai mici de 20 km si suprafete debazin intre 11 si 80 km2.157

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”In depresiunea <strong>Sibiu</strong>lui, hidrologia zonei este tributara raului Cibin (afluent alOltului) care prezinta o panta de 1-2,5 ‰, aportul cel mai important datorandu-seraurilor Hartibaciu si Sadu.Apa subterana este prezenta sub forma de avifer cu nivel liber, cantonata de obiceiin stratele predominant necoezive. A fost interceptata de forajele geotehnice laadancimi in general mai mari de 1m (in zonele de aliniament), iar in apropiereavailor cu apa (zonele in care sunt proiectate poduri) nivelul apei subterane este ininterdependenta cu cel al apelor de suprafata.Corelarea functionala cu lucrarile existente, cooperarea cu alte lucrari hidrotehniceexistente sau prevazute in zonaLucrarile propuse pentru executie sunt corelate functional cu lucrarile existente invederea asigurarii unei scurgeri optime din punct de vedere hidraulic. Traseuldrumului expres va ocoli intravilanul localitatilor pe al carui teritoriu administrativ iltraverseaza, traversarea lucrarilor de regularizare a cursurilor de apa Arpas, Scorei,Cartisoara, Porumbacu, Liscov si Avrig se va face fara afectarea lucrarilorhidrotehnice existente, iar traversarea cursului de apa Olt in zona acumulariihidroenergetice Racovita se va face in conditiile punerii acumularii in functiune,functionarii la capacitate si fara influentarea lucrarilor hidrotehnice.Elementele in functie de care au fost dimensionate lucrarileDin punct de vedere hidraulic, dimensionarea lucrarilor consta in realizareatraversarilor pentru categoria de drum: autostrada. Din punct de vedere aldimensionarii constructiilor aceastea au fost realizate pentru probabilitatile anualeale debitelor si volumelor maxime in conditii normale de exploatare cu asigurareade 2% in conformitate cu prevederile STAS 4068/2-87. In acest context, debitelemaxime necesare stabilirii nivelelor pe raurile mentionate mai sus, la intersectia cutraseul drumului expres au fost solicitate „Administratiei Nationale Apele Romane” ,Directia Apelor Olt – Ramnicu – Valcea. Datele furnizate privind probabilitatileanuale ale debitelor si volumelor maxime in conditii normale de exploatare cuasigurarile de 1%, 2%, 5% si 10%158

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Incadrarea lucrarilor in clasa de importanta cu privire la apararea impotrivainundatiilorIn conformitate cu prevederile STAS 4273-83 pentru incadrarea in clase deimportanta si STAS 4068/2-87 privind probabilitatile anuale ale debitelor sivolumelor maxime in conditii normale de exploatare, lucrarile de traversare acursurilor de apa se incadreaza in categoria 3 (clasa tehnica IV) clasa deimportanta III dimensionat corespunzator asigurarii de calcul de 2% la debitulcorespunzator in fiecare sectiune de traversare.Amenajarea albiilor si apararea malurilorIn conformitate cu prevederile Legii apelor 107/1996, cu modificarile si completarileulterioare, pe doua lungimi de pod in amonte si pe o lungime de pod in aval, albiaraurilor a fost amenajata cu aparari de maluri alcatuite din saltele de gabioane,protejate cu un strat de beton de 10 cm grosime. Amenajarea albiei cu gabioaneeste continuata si in dreptul infrastucturilor, protejandu-le impotriva afuierilor.Prevederea amenajarii albiilor conduce si la asigurarea stabilitatii albiei si protectiafundatiilor infrastructurii impotriva afuierilor.Impactul lucrarilor proiectate asupra regimului de scurgere a apelor:Asupra regimului apelor de suprafata sau subterane: podurile pestecursurile de apa, nu vor modifica dinamica scurgerii apelor, ele avand uncaracter benefic; realizarea sectiunilor de scurgere, precum si calculele deafuiere pentru pilele amplasate in albia cursurilor de apa vor asiguratranzitarea debitelor in siguranta la asigurarea normata; lucrarile pentruamenajarea albiilor sunt corelate cu lucrarile de realizare a podurilor,solutiile constructive adoptate pentru amenajarile de albie nu afecteazanegativ zona; atat in perioada de executie, cat si in cea de exploatare adrumului expres nu va fi intrerupta sau modificata scurgerea apelorsubteraneAsupra obiectivelor existente in zona: imbunatatirea scurgerii apelor sistabilizarea albiilorAsupra obiectivelor programate a se realiza: siguranta circulatiei rutiere pedrumul expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>.159

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Pentru construirea lucrarilor in albie se vor lua masuri speciale pentru a nu afectacurgerea libera a apelor, pentru a nu genera cresterea debitelor solide, precum simasuri pentru executarea lucrarilor in conditii de siguranta. Toate aceste masuri aufost mentionate in avizele de gospodarirea apelor nr. 199 si 200/2007 emise deAdiministratia Nationala „Apele Romane”.4.1.12. Măsuri de protecţie a apelor4.1.12.1. Măsuri de protecţie a apelor în perioada de construcţieIn prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, pentruprevenirea si controlul poluarii apelor in perioade de contructie a drumului expres<strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>, recomandam urmatoarele masuri:Lucrarile proiectate nu se vor executa in perioadele cu ape mari; pe toatadurata de realizare a investiei se vor solicita Directiei Apelor Olt date cuprivire la prognoza debitelor si nivelelor pe cursurile de apaPentru organizarile de santier si bazele de productie se vor proiecta sirealiza sisteme de canalizare, epurare si evacuare a apelor uzate menajere,provenite de la cantine, spatii igienico-sanitareSe va evita amplasarea organizarilor de santier si a bazelor de productie inalbiile si pe malurile cursurilor de apa Se vor realiza sisteme de canalizare, epurare si evacuare a apelormeteorice care spala platforma organizarii de santier.Apele uzate tehnologice rezultate din procesele de preparare a materialelorde constructie necesita o preepurare locala in instalatii de tip decantorApele rezultate de la spalarea mijloacelor si utilajelor de constructie se vorcolecta si epura in decantoare separatoare de produse petroliere inainte dedescarcare.Carburantii vor fi stocati in rezervoare etanse prevazute cu cuve de retentie,astfel incat sa nu se produca pierderiSe vor respecta normele de protectie sanitara a surselor de alimentare cuapa subterana sau de suprafata160

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Colectarea uleiurilor uzate se va realiza in tancuri special construite siulterior vor fi predate unitatilor specializateExtragerea produselor de balastiera din albiile si malurilor cursurilor de apase va realiza numai cu avizul Administratiei Nationale „Apele Romane”evitandu-se poluarea accidentala a apelor cu produse petroliere simodificarea vitezei de curgere si adancimii apei prin gropi sau depuneri demateriale de constructii si balast pe fundul apeiInterzicerea depozitarii de materiale, deseurilor din constructii saustationarea utilajelor in albia cursurilor de apaInterzicerea descarcarii de deseuri de orice tip sau resturi de materiale incursuri de apa permanente sau nepermanenteSe va evita deversarea de ape uzate, reziduuri sau deseuri in apele desuprafata sau subteraneProtejarea conductelor de alimentare cu apa si canalizare care traverseazatraseul drumului.In cazul producerii de poluari accidentale, inundatii sau alte situatii specificecursurilor de apa se vor intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilorgeneratori de poluare, lucrari de aparare la viituri a obiectivului aflat inexecutie si vor fi anuntate autoritatile responsabile cu protectia apelor,precum si utilizatorii de apa afectati.In cadrul santierului, conform Planului de prevenire a poluarilor accidentale,se recomanda sa fie desemnata o persoana responsabila cu protectiafactorilor de mediu.Pe timpul executiei lucrarilor si dupa terminarea acestora, albia va fidegajata de orice materiale care ar impiedica scurgerea normala a apelor.Dupa realizarea investitiei, Antreprenorul va degaja amplasamentul delucrarile provizorii si, dupa caz, si din celelalte zone de executie aobiectivului, care ar putea afecta functionalitatea ulterioara a lucrarilorexistente.161

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”4.1.12.2. Măsuri de protecţie a apelor în perioada de operare.In cadrul etapei de functionare a drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> pentru protectiaapelor sunt necesare respectarea urmatoarelor masuri:Realizarea de lucrari pentru retinerea poluantilor in perioada de exploatare(decantoare si separatoare de produse petroliere) pentru epurarea apelormeteorice care spala platforma drumului inainte de a fi deversate intr-unreceptor natural, in reteaua de canalizare sau pe terenurile înconjurătoare.Intretinerea si mentinerea in stare de functionare a sistemului de drenaj,santuri, rigolele pentru preluarea apelor pluviale.Construirea platformelor pe care se vor amplasa spatiile de servicii cu pantesuficient de mari pentru scurgerea apelor pluviale si bazine de decantare siseparatoare de substante petroliere4.2. AERUL4.2.1. Date generaleTraseul proiectat se incadreaza in sectorul cu clima continental-moderata – dedealuri. Verile sunt calde si cu precipitatii relativ frecvente. Iernile sunt reci, cu stratde zapada relativ stabil, punctate de intervale de incalzire. Inversiunile termicefrecvente si persistente in semestrul rece al anului fac ca in Dep. <strong>Sibiu</strong> si <strong>Fagaras</strong>sa se individualizeze topoclimate specifice de depresiune, cu ierni mai reci decat pepantele cu altitudini mijlocii ale muntilor din vecinatate.Temperatura aeruluimedii anuale: 9 0 Ctemperatura medie a lunii cele mai calde (iulie) +20 0 Ctemperatura medie a lunii celei mai reci (ian) -3.8 0 CPrecipitatii atmosfericecantitati medii anuale: 775 mm;cantitati medii lunare cele mai mari – iunie : 117 mm;162

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”cantitati medii lunare cele mai mici – februarie : 27 mmConform STAS 6054/77 adancimea maxima de inghet a terenului natural dinperimetrul studiat este 90-110 cm.Conform hartii cu repartizarea dupa indicele de umiditate Thornthwaite (I m ), traseulproiectat pana in zona km 60 (Dep. <strong>Fagaras</strong>) se situeaza la tip climatic III cu Im >20, iar pana la km 72 (Dep. <strong>Sibiu</strong>) la tip climatic II cu Im=0...20.Conform STAS 1709/1-90, se caracterizeaza prin urmatorii indici de inghet,exprimati in 0 C x zile:a) SRR (pentru un sistem rutier rigid)30Imax= 580(Dep. <strong>Sibiu</strong>) si 600 (Dep. <strong>Fagaras</strong>)b) SRN (pentru un sistem rutier nerigid)3/30Imed= 5754.2.1.1. Calitatea aeruluiIn arealul supus prezentului raport la studiul de evaluare a impactului asupramediului, ca surse de poluare existente, generatoare de poluanti precum NH3,NO2, SO2, amintim pe SC Nitramonia din orasul <strong>Fagaras</strong> si SC Viromet si SCPurolite din orasul Victoria. Alte surse de poluare, situate la distante considerabilefata de traseul drumului expres se identifica in zonele Copsa Mica si Medias undedatorita emisiilor de SO2 si pulberi cu continut de metale grele de pe platformaindustriala SC Sometra SA Copsa Mica se remarca impact negativ asupra tuturorfactorilor de mediu din zona.4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi4.2.2.1. Surse si poluanti generati în perioada de construcţie4.2.2.1.1. Surse de poluanti atmosferici aferente obiectivuluiPrincipalele surse de poluare a aerului in perioada de executie a drumului expres<strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> sunt reprezentate prin:163

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Lucrarile de constructie care implica operatii precum: lucrari de excavare,lucrari de umplere, manevrarea materialelor de constructie, executarealucrarilor de arta, toate acestea reprezentand surse de emisii de praf inatmosfera.Utilajelor si echipamentele prin functionarea lor in zona fronturilor de lucru.Poluarea specifica activitatii utilajelor si echipamentelor se apreciaza dupaconsumul de carburanti care genereaza poluanti precum: NOx, CO,COVNM, particule in suspensie si sedimentabile.Instalatiile de betoane, mixturi asfaltice prin functionarea lor in cadrulbazelor de productie. Poluarea specifica prepararii betonului are in vedereemisiile de particule materiale, iar in cazul fabricarii mixturilor asfaltice, seau in vedere emisiile generate din arderea combustibilului necesar incalziriibitumului si agregatelor (NOx, COV, SO2, CO, particule materiale).Traficul rutier desfasurat atat in si dinspre organizarea de santier. Poluareaspecifica traficului rutier se apreciaza dupa consumul de carburanti caregenereaza poluanti precum: NOx, CO, COVNM, particule in suspensie sisedimentabile.Activitatea din organizarile de santier prin incalzirea birourilor, alimentareacu apa si canalizare.4.2.2.1.2. Debitele de poluanti emisi in aer in perioada de constructiePentru a se putea estima debitele de poluanti emisi in aer in perioada deconstructie a drumului expres este necesar a realiza o clasificare a surselor deemisii de praf si surselor de emisii de poluanti rezultati de la arderea carburantilor inmotoarele utilajelor tehnologice, precum si de la mijloacele de transport amaterialelor.In acest context, sursele de emisie pot fi clasificate astfel:Surse stationare sau punctiforme: statiile de betoane, statiile de mixturiasfaltice, statii de emulsii bituminoase, statii de sortare a agregatelornaturaleSurse mobile sau liniare: traficul rutier desfasurat in cadrul fronturilor delucru, de la organizarile de santier si bazele de productie164

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Sursele de suprafata: activitatea utilajelor tehnologice si a mijloacelor detransport in cadrul fronturilor de lucru.Principalii poluanti emisi in atmosfera de diferite surse de combustie de tip motoarecu ardere interna pot fi clasificati astfel:Mijloace de transport rutiere: monoxid de carbon, hidrocarburi, oxizi deazot, pulberi, dioxid de sulfVehicule de mica putere cu combustibil benzina: pulberi, oxizi de sulfVehicule de mica putere cu combustibil motorina: monoxid de carbon,oxizi de azot, pulberi, oxizi de sulf, hidrocarburiVehicule de mare putere cu combustibili benzina: monoxid de carbon,hidrocarburi, oxizi de azotVehicule de mare putere cu combustibil motorina: pulberi, oxizi de sulf,monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi, aldehide, acizi organiciVehicule cu combustibil lichefiat: monoxid de carbon, hidrocarburi, oxizide azotSursele stationare pe drumurile publice: pulberi, oxizi de sulf, oxizi deazot.De asemenea, pentru a se putea estima debitele de poluanti emisi in atmosfera inperioada de constructie a drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> este necesar a fi luate inconsideratie consumul de materii prime, consum prezentat sintetic in cadrulpunctului 1.7 Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice, tipul deutilaje si mijlloace de transport folosite, perioada de functionarea a acestora.Potrivit prevederilor caietului de sarcini de proiectare si supraveghere a executieilucrarilor, executia drumului expres este necesar a se realiza pe 2 loturi. In acestsens apreciem ca sunt necesare 2 organizari de santier si 2 baze de productie.Pentru determinarea emisiilor de noxe in aer rezultate de la constructia drumuluiexpres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>, se estimeaza ca programul de lucru va fi de 18 de luni(perioada anuala de munca a fost considerata 9 luni pe an, excluzandu-se 3 lunispecifice perioadei de iarna cand lucrarile sunt intrerupte), cu o medie de 20 de zilepe luna, a cate 10 ore pe zi. In acest context, rezulta ca numarul total de zile de165

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”lucru pentru contructia drumului expres este de 360.Pentru a determina cantitatea totala de carburant necesara constructiei drumuluiexpres, se va calcula consmul zilnic de combustibili pentru transportul cantitatilor deterasamente, mai precis necesarul din gropile de imprumut in cantitate de5.429.083 mc, transportul resurselor folosite in scopul asigurarii productiei,respectiv balast, piatra sparta, agregate naturale stabilizate cu ciment.In acest sens, pe baza datelor referitoare la resursele folosite in scopul asigurariiproductiei se pot estima consumurile zilnice de carburanti. Consumurile zilnice decarburanti rezultate se prezinta astfel:Mijloace de transport: 11055 l/zi (9949,5 kg)- transport de materiale: 1620 l/zi- transport pamant (necesar din gropile de imprumut): 9435 l/ziActivitatea utilajelor: 10500 l/zi (9450 kg)Precizam ca, consumurile zilnice de carburanti in prezentul raport la studiul deevaluare a impactului asupra mediului pot fi mai mari sau mici fata de cantitatileestimate, functie de tehnologile alese de Antreprenorul lucrarii, numarul sicaracteristicile utilajelor, parcul de utilaje disponibil, conditiile meteorologice.In continuare vor fi prezentate estimarile privind debitele masice de poluanti emisiin atmosfera rezultati ca urmare a activitatii utilajelor si mijloacele de transport,luand in considerare consumul zilnic de carburanti, precum si factorii de emisieEEA/EMEP/CORINAIR.Tabelul nr. 15 Debitele masice ale poluanţilor emişi în atmosferă rezultaţi dinarderea carburanţilor în motoarele utilajelorPoluantiEmisii orare Emisii zilnice(kg)(kg)NOx 47,25 472,5CO 18,9 189,0VOC 7,56 75,6Pulberi 3,78 37,8SO2 9,45 94,5166

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”PoluantiEmisii orare Emisii zilnice(kg)(kg)CH4 0,23 2,3N2O 0,12 1,2Tabelul nr. 16 Debitele masice ale poluanţilor emişi în atmosferă rezultaţi dincirculaţia mijloacelor de transportPoluantiEmisii orare Emisii zilnice(kg)(kg)NOx 42,09 420,9CO 36,22 362,2VOC 8,12 81,2Pulberi 3,98 39,8SO 2 9,95 99,5CH 4 0,24 2,4N 2 O 0,12 1,2In cazul in care organizarile de santier vor fi organizate astfel incat lucrarile deconstructie sa se desfasoare simultan in 2 fronturi de lucru, emisiile totale rezultateatat din circulatia mijloacelor de transport, cat si din activitatea utilajelor suntestimate conform valorilor din tabelul urmator.Tabelul nr. 17 Debite masice totale rezultate din arderea carburantilorEmisii orare (kg)NaturaEmisii zilnice (kg)poluantului Mijloace Utilaje Total Mijloacede transportde transportUtilaje TotalNox 42,09 47,25 89,34 420,9 472,5 893,4CO 36,22 18,9 55,12 362,2 189,0 551,2VOC 8,12 7,56 15,68 81,2 75,6 156,8Pulberi 3,98 3,78 7,76 39,8 37,8 77,6SO 2 9,95 9,45 19,40 99,5 94,5 194,0CH 4 0,24 0,23 0,47 2,4 2,3 4,70N 2 O 0,12 0,12 0,24 1,2 1,2 2,40167

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Emisiile de particule in suspensieEmisiile de particule in suspensie aferenta activitatilor de constructie a drumuluiexpres <strong>Sibiu</strong> - <strong>Fagaras</strong> variaza in functie de lucrarile efectuate si de parametriimeterologici.Pentru estimarea cantitatilor de emisii de particule in suspensie rezultate seutilizeaza metodologia US-EPA/AP-42. Conform acestei metodologii emisiile departicule in suspensie pe santierele de constructii sunt estimate la 2,69 t/ha/luna.Daca consideram ca lucrarile de constructii se desfasoara pe o lungime de 1 km,respectiv lungimea unui front de lucru si pe o latime de 25 m latime, emisiile departicule in suspensie sunt estimate astfel: 2,5 ha*2,69 t/ha/luna=6,725 t/ha/luna.Pentru respectarea limitelor legale privind concentratiile de particule de suspensiein aer se impune monitorizarea permanenta a lucrarilor de constructie a drumuluiexpres <strong>Sibiu</strong> - <strong>Fagaras</strong> si respectarea masurilor mentionate in prezentul raport lastudiul de evaluare a impactului asupra mediului.Statia de asfaltPresupunand ca o statie de asfalt poate produce o cantitate medie de 100t/h si ca ozi de lucru are 8 ore, rezulta cantitatea medie zilnica de 800 t care poate fi produsade instalatia de mixturi asfaltice. Pe baza factorilor de emisie de emisie US-EPA/AP-42 pot fi estimate debitele masice de poluanti rezultati de la statiile demixturi asfaltice.Tabelul nr. 18 Factorii de emisie (kg/t) si debitele masice de poluanti (kg) pentru statia de mixturiasflaticeFactori de emisie Debitele orare Debitele zilniceNatura poluantului(kg/t)(kg)(kg)CO 0,036 3,6 28,8NOx 0,075 7,5 60,0SO2 0,056 5,6 44,8COV 0,069 6,9 55,2Particule 0,022 2,2 17,6Statiile de mixturi asfaltice vor fi dotate cu filtre din saci textili astfel incat emisiile departicule pe cosul de evacuare a poluantilor sa se incadreze in valoarea limita de168

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”50mg/m3 impusa prin Ord. MAPPM nr. 462/1993 referitoare la conditii tehniceprivind protectia atmosferei. Norme de limitare a emsiilor de poluanti pentruinstalatiile de ardere.De asemenea, pentru ca noxele evacuate in atmosfera sa se incadreze in limitelede concentratii maxime admise prevazute de Ord. MAPPM 462/1993 este necesarautilizarea gazelor naturale sau a combustibililor lichizi cu un continut maxim de 1%sulf in centralele termice si statiile de mixturi asfaltice. Instalatiile de ardere se vormentine in mod corespunzator si vor fi verificate periodic pentru asigurarearandamentelor maxime la arderea combustibilului si incadrarea in limitele admise aconcentratiilor substantelor poluante in gazele de ardere.Statia de betoane de cimentPresupunand ca o statie de ciment poate produce o cantitate medie de 120t/h si cao zi de lucru are 8 ore, rezulta cantitatea medie zilnica de 960 t care poate fiprodusa de instalatia de betoane. Pe baza factorilor de emisie de emisie US-EPA/AP-42 pot fi estimate debitele masice de poluanti rezultati de la statiile debetoane.Tabelul nr. 19 Factorii de emisie (kg/Mg) si debitele masice de poluanti (kg) pentru statia debetoaneDebitul masic alFactor deSursa de poluareemisiilor zilniceemisie kg/Mgde PM*, kg/ziIncarcarea agregatelor 0,014 13,44Descarcarea pneumatica a cimentului in0,13 124,8silozuriDozarea, amestecul si incarcarea0,04 38,4betonului in camioane.*Particule materiale.Pentru a fi respectate prevederile Ord. MAPPM nr. 462/1993 referitoare la conditiitehnice privind protectia atmosferei. Norme de limitare a emsiilor de poluanti pentruinstalatiile de ardere este necesara echiparea cu filtre textile pentru retinereaprafului silozurilor de stocare a cimentului si verificarea periodica a etanseitatiiinstalatiilor pneumatice de incarcare-descarcare169

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”4.2.2.1.3. Debite si concentratii masice de poluanti estimate a fi evacuate in mediucomparativ cu standardele in vigoareDeoarece sursele de poluare aferente activitatii organizarilor de santier si bazelorde productie sunt deschise si nedirijate rezulta ca, emisiile rezultate nu pot ficomparate cu prevederile Ord. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehniceprivind protectia atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilorde poluanti atmosferici produsi de surse stationare.Emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere pot fi limitate cu caracter preventiv princonditiile tehnice prevazute la omologarea pentru circulatie a autovehiculelor rutiere– operatiune ce se efectueaza la inmatricularea pentru prima data in tara aautovehiculelor de productie indigena sau importate, cat si prin conditiile tehniceprevazute la inspectiile tehnice ce se efectueaza periodic pe toata durata utilizariituturor autovehiculelor rutiere inmatriculate in tara. De asemenea, furnizorul oricareicategorii de combustibili este obligat sa prezinte cumparatorului sauconsumatorului un certificat de calitate intocmit conform normelor legale in vigoare,care sa ateste continutul produsului in substante nocive.4.2.2.1.4. . Surse de poluare a aerului şi emisii de poluanţi în perioada de operareSursa principală de poluare a aerului specifică drumului este reprezentata decirculaţia autovehiculelor pe drum.Pentru estimarea emisiilor specifice de noxe rezultate din traficul autovehiculelor lanivelul anului 2025 se poate folosi metodologia simplificata EEA/EMEP/CORINAIR1999 (tabelul nr. 20).170

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Tabelul nr. 20 Emisii specifice (kg/km zi) de substante poluante in aer pentrutraficul prognozat la nivelul anului 2025 pentru drumul expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong>Sectiunea NOx CO VOC N 2 O Pb SO 2AutostradaTransilvania– Nod rutierMandraNod rutierMandra –Nod rutierVoilaNod rutierVoila – NodrutierCartisoaraNod rutierCartisoara– Nod rutierAvrigNod rutierAvrig – NodrutierVestemNod rutierVestem –SPF Pitesti– <strong>Sibiu</strong>SPF Pitesti<strong>Sibiu</strong> – NodrutierSelimber18,913 172,526 42,255 0.046 0.249 0,84954,198 494,391 121,086 0.132 0,714 2,43254,325 495,550 121,370 0,133 0,716 2,43854,198 494,391 121,086 0.132 0,714 2,43254,198 494,391 121,086 0.132 0,714 2,43254,153 493,978 120,985 0,132 0,713 2,43060,254 549,630 134,615 0,147 0,794 2,704171

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”4.2.2.2. Impactul asupra aerului în perioada de construcţieImpactul asupra aerului in perioada de constructie se manifesta in mod deosebit incadrul organizarilor de santier, bazelor de productie si in zonele in care sedesfasoara traficul aferent organizarilor de santier. Impactul asupra aerului inperioada de constructie este reprezentat de urmatoarii factori:Emisii de noxe si pulberi in suspensie produse de gazele de esapamentde la motoarele mijloacelor de transport si utilajelor.Emisii de pulberi rezultate de la statiile de betoaneEmisii de pulberi rezultate de la statiile de sortare a agregatelor naturaleEmisii de gaze rezultatele de la statiile de mixturi asfalticeEmisii de gaze rezultate de la statiile de emulsii bituminoaseDaca poluantii din aer rezultati in perioada de executie a lucrarilor de constructie adrumului expres <strong>Sibiu</strong> - <strong>Fagaras</strong> depasesc valorile maxime admisibile conformlegislatiei in vigoare, acestia pot genera impact atat asupra sanatatii oamenilor, catsi asupra factorilor de mediu, prin transferul poluantilor din aer in apa, sol,vegetatie.Conform studiilor de specialitate poluantii care apar in ghidurile de calitate a aeruluirecomandate de Organizatia Uniunii Internationale de Cercetare a Padurilor(IUFRO) pentru vegetatie, responsabili de efecte negative sunt urmatorii: SO 2 , NO 2si O 3 .Bioxidul de sulfIn functie de cantitatea de SO 2 pe unitatea de timp la care este expusa planta, aparefecte biochimice si fiziologice ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei,cresterea ratei respiratorii, schimbari in metabolismul proteinelor, in bilantul lipidelorsi al apei si in activitatea enzimatica. Aceste efecte se traduc prin necroze,reducerea cresterii plantelor, cresterea sensibilitatii la agentii potogeni si laconditiile climatice excesive.In comunitatile de plante apar schimbari ale echilibrului intre specii: reducerea172

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”varietatilor sensibile determina alterarea structurii si functiilor intregii comunitati.Uniunea Internationala a Organizatiei pentru Cercetarea Padurilor recomandaurmatoarele concentratii ca valori - ghid pentru protectia plantelor:medie anuala - 125 g/m 3 pentru a se mentine productia in cele mai multelocuri si 50 g/m 3 pentru a mentine intreaga productie si a proteja mediul;medie pe 30 min - 150 g/m 3 si, respectiv 75 g/m 3 pentru cele doua situatiide mai sus (se admite depasirea acestor valori cu o frecventa anuala demaxim 2,5 %).Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda limita de 30 g/m 3 ca medie anuala.Oxizii de azotPana la anumite concentratii oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor,contribuind la cresterea acestora. Totusi s-a constatat ca in aceste cazuri crestesensibilitatea la atacul insectelor si la conditiile de mediu (de exemplu la geruri).Peste pragurile toxice, oxizii de azot au actiune fitotoxica foarte clara.Marimea daunelor suferite de plante este functie de concentratia poluantului, timpulde expunere, varsta plantei, factorii edafici, lumina si umezeala. Simptomele seclasifica in „vizibile” si „invizibile”. Cele invizibile constau in reducerea fotosintezei sia transpiratiei. Cele vizibile apar numai la concentratii mari si constau in cloroze sinecroze.Ca valoare - ghid de protectie la actiunea NO 2 se recomanda 95 g/m 3 pe intervalde 4 ore.Oxizii de azot in combinatie cu alti poluantiStudiile au pus in evidenta efectul sinergetic al dioxidului de azot si al dioxidului desulf, precum si al acestor doua gaze cu ozonul.Pe baza acestor studii se recomanda ca valoare anuala - ghid de protectie pentruNO 2 - 30 g/m 3 , in prezenta unor nivele maxime de 30 g/m 3 pentru SO 2 si de 60g/m 3 pentru O 3 .Referitor la impactul asupra sanatatii umane precizam cateva efecte ale diferitilor173

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”poluanti, si anume:- Oxizii de azot determina aparitia leziunilor inflamatorii si maladiilorrespiratorii cronice- Monoxidul de carbon prin inhalare conduce la dureri de cap, ameteli,oboseala si in concentratii foarte mari poate conduce la deces- Oxizii de sulf determina iritarea sistemului respirator- Hidrocarburile efecte neurotoxice fiind incadrate in categoria substantelorcancerigene- Plumbul prin inhalare poate ajunge in plamani, aparat digestiv si piele,conducand la efecte precum anemii, afectarea sistemului nervos central.Conform literaturii de specialitate, transportul si difuzia poluantilor in perioada deconstruire a drumurilor, se manifesta ca urmare a activitatii utilajelor tehnologice simijloacelor de transport de o parte si de alta a axului drumului pe aproximativ 25m.In exteriorul acestei suprafete, concentratiile de poluanti se reduc cu 50% la 20mdistanta, respectiv cu 75% la 50m distanta.Conform metodologiei de evaluare US-EPA/AP – 42, particulele cu diametrul d 100 m se depun in timp redus, zona de depunere nedepasind 10 m de lamarginea drumului. Particulele cu dimensiunile cuprinse intre 30 m si 100 m sedepun pana la cca. 100 m lateral drumului. Particulele cu dimensiuni mai mici de 30m, in special particulele respirabile (IP - inhalable particulate) cu dimensiunile maimici de 15 m si particulele fine (FP), cu diametrul mai mic de 2,5 m se depun ladistante mai mari de 100 m. Se apreciaza ca la distante mai mari de 100 m,concentratia de PM in aer va fi de 2 - 5 ori mai mica decat cea din perimetrulstatiilor/bazelor de productie şi dimensiunile particulelor mai mici de 30 m(particule în suspensie).Prin respectarea recomandarilor si masurilor mentionate in prezentul raport lastudiul de evaluare a impactului asupra mediului se va realiza incadrarea noxelorrezultate conform legislatiei in vigoare.174

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”4.2.2.3. Impactul asupra aerului în perioada de operareAtmosfera reprezinta vectorul cel mai larg de propagare a poluarii, noxele evacuatein aceasta afecteaza in mod direct si indirect atat factorul uman, cat si factorii demediu la diferite distante.Poluarea aerului este generata de traficul rutier si are drept consecinte disconfortulprodus de gazele de esapament, reducerea vizibilitatii, efectele negative asuprasanatatii umane si vegetatiei produse de pulberi si gaze nocive, daunele asupraconstructiilor datorate prafului si gazelor corozive, precipitatii acide.Traficul rutier genereaza o serie de poluanti gazosi, cat si solizi (particule), precum:monoxid de carbon, oxizi de azot si de sulf, compusi ai plumbului si hidrocarburivolatile.Poluarea atmosferei datorita traficului rutier variaza in functie de numarul deautovehicule, de viteza de deplasare a acestora, de varsta vehiculelor rutiere, deconditiile meteorologice si de caracteristicile drumurilor. Conform literaturii despecialitate, valorile cantitatilor de substante poluante emise in atmosfera (NOx,PM10, CO, NMHC, CO2) de catre un autovehicul de capacitate medie in functie deviteza sa de deplasare (pentru drumul expres <strong>Sibiu</strong> - <strong>Fagaras</strong> viteza de proiectareeste de 120 km/ora) se prezinta astfel:Tabelul nr. 21 Cantitatile de substante poluante emise in atmosfera de catre unautovehicul de capacitate medie in functie de viteza sa de deplasare (g/km/h)VitezaNOx PM10 CO NMHC CO2(km/ora)5 3,06 0,144 7,37 1,00 580,310 2,24 0,097 4,12 0,62 384,820 1,62 0,065 2,33 0,37 262,030 1,37 0,051 1,70 0,28 221,740 1,24 0,043 1,37 0,23 200,450 1,17 0,038 1,16 0,20 188,5175

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”VitezaNOx PM10 CO NMHC CO2(km/ora)60 1,14 0,035 1,03 0,17 182,670 1,15 0,034 0,96 0,16 181,980 1,18 0,034 0,94 0,15 186,590 1,25 0,038 0,97 0,14 196,8100 1,34 0,043 1,06 0,14 213,2110 1,42 0,050 1,21 0,15 228,6120 1,51 0,060 1,41 0,16 248,8Pe baza datelor mentionate anterior si pe baza datelor rezultate din studiul de traficprognozat la nivelul anului 2025 pentru drumul expres <strong>Sibiu</strong> - <strong>Fagaras</strong> se potestima emisiile de substante poluante.Conform datelor prezentate mai sus, se constata ca cele mai mari cantitati desubstante poluante sunt emise la viteza minima de 5km/ora pentru toate categoriilede poluanti atmosferici. Cele mai mici cantitati sunt emise la vitezele de 60-65km/ora pentru NOx, 65-80 km/ora pentru PM 10, 75-80 km/ora pentru CO, 90-100km /ora pentru hidrocarburi si 65-70 km /ora pentru CO2.Studii recente au demonstrat ca la o viteza de deplasare a autovehiculelor foartemare sau foarte mica o schimbare minora a acesteia va conduce la schimbarimajore ale emisiilor de poluanti. De exemplu, prin cresterea vitezei de deplasare aautovehiculelor de la o medie de 5 km/ora la 10 km/ora, cresterea obtinuta prinreducerea congestiei de trafic si blocajelor de trafic, poate rezulta scaderea emisiilorde poluanti cu 27% in cazul Nox si cu 33% in cazul PM10.Functionarea autovehiculelor genereaza in aer produsi de ardere incompleta , gazenocive care au diferite efecte. Plumbul este elementul poluant cu efectele cele maiagresive, astfel din cantitatea de plumb existenta in benzina (0,5 g tetraetil deplumb la litru), 70-80% se elimina sub forma de particule solide, dintre care peste95% au diametrul sub 0,5. Conform literaturii de specialitate, poluarea rezultata din176

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”circulatia autovehiculelor prezinta valori ridicate (aproximativ 20-30% dinconcentratia maxima de la marginea paltformei) de o parte si de alta a drumului, peo distanta de aproximativ 100-150m.Tabelul nr. 22 Cantitati de sustante poluante specifice traficului prognozat la nivelul anului 2025pe drumul expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong> (g/km/h) pentru o viteza medie de 120 km/hSectiunea NOx PM 10 CO NMHC CO2AutostradaTransilvania– Nod rutierMandraNod rutierMandra –Nod rutierVoilaNod rutierVoila – NodrutierCartisoaraNod rutierCartisoara– Nod rutierAvrigNod rutierAvrig – NodrutierVestemNod rutierVestem –SPF Pitesti– <strong>Sibiu</strong>13931,26 553,56 13008,66 1476,16 2295428,839921,38 1586,28 37277,58 4230,08 6577774,440015,00 1590,00 37365,00 4240,00 6593200,039921,38 1586,28 37277,58 4230,08 6577774,439921,38 1586,28 37277,58 4230,08 6577774,439888,16 1584,96 37246,56 4226,56 6572300,8177

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”SPF Pitesti<strong>Sibiu</strong> – NodrutierSelimber44381,92 1763,52 41442,72 4702,72 7312729,6Prin respectarea recomandarilor si masurilor mentionate in prezentul raport lastudiul de evaluare a impactului asupra mediului se va realiza incadrarea noxelorrezultate conform legislatiei in vigoare.4.2.3. Măsuri de diminuare a impactului4.2.3.1. Măsuri de protecţie a aerului în perioada de construcţieIn vederea protectiei aerului in perioada de constructie a drumului expres inprezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului au fost propuseurmatoarele masuri:Realizarea lucrarilor pe tronsoane, conform unor grafice de executie sicorelarea graficelor de lucru ale utilajelor din amplasamentele lucrarii cucele ale bazelor de productie.Alegerea de trasee care sa fie optime din punct de vedere al protectieimediului pentru vehiculele care transporta materiale de constructie ce potelibera in atmosfera particule fine; transportul acestor materiale se varealiza prin acoperirea vehiculelor cu prelate, pe drumuri care vor fiumezite periodic.Evitarea concentrarii organizarii de santier pe mai multe amplasamente siechiparea cu dotari moderne conduce la reducerea emisiilor in aer.Utilizarea de mijloace de constructie performante si realizarea de inspectiitehnice periodice a mijloacelor de constructieUtilajele tehnologice vor respecta prevederile HG nr. 332/2007 privindstabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fimontate pe masini mobile nerutiere si a motoarelor destinate vehiculelorpentru transportul rutier de persoane sau marfa si stabilirea masurilor delimitare a emisiilor gazoase si de particule poluante provenite de laacestea, in scopul protectie atmosferei178

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Realizarea de alimentare cu carburanti a mijloacelor de transport doar peamplasamentul special amenajat din organizarea de santier, iar pentruutilajele din afara santierului, alimentarea utilajelor se poate face prinintermediul cisternelor.Minimizarea emisiilor de praf si pulberi in suspensie rezultate din lucrarilede terasamente si de manipulare (sapare, compactare, spargerea,strangerea in gramezi, incarcarea-descarcarea) a pamanturilor prinaplicarea de tehnologii care sa conduca la repectarea prevederilor STAS12574-87 privind protectia atmosfereiDepozitarea materialelor fine in depozite inchise sau zone ingradite siacoperite pentru a se evita dispersia acestora prin intermediul vantuluiRealizarea de instalatii de umezire a pamantului la iesirea din gropile deimprumut in vederea reducerii emisiilor de particule in suspensie.Echiparea cu filtre textile pentru retinerea prafului a statiilor de mixturiasfaltice si silozurilor de stocare a cimentului si verificarea periodica aetanseitatii instalatiilor pneumatice de incarcare-descarcareUtilizarea de statii de mixturi asfaltice si de betoane echipate cu sistemepentru controlul emisiilor, astfel incat nivelul imisiilor sa nu depaseascalimitele stabilite prin Ord. MAPM nr. 592/2002 privind stabilirea valorilorlimita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare adioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor insuspensie (PM 10 si PM 2,5), plumbului, benzenului, monoxidului decarbon si ozonului in aerul inconjurator.Statiile de mixturi asfaltice vor fi dotate cu filtre din saci textili astfel incatemisiile de particule pe cosul de evacuare a poluantilor sa se incadreze invaloarea limita de 50mg/m3 impusa prin Ord. MAPPM nr. 462/1993referitoare la conditii tehnice privind protectia atmosferei. Norme delimitare a emsiilor de poluanti pentru instalatiile de ardere.Utilizarea gazelor naturale sau a combustibililor lichizi cu un continutmaxim de 1% sulf in centralele termice si statiile de mixturi asfaltice, astfelincat noxele evacuate in atmosfera sa se incadreze in limitele deconcentratii maxime admise prevazute de Ord. MAPPM 462/1993 si de179

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”STAS 12574-87. Instalatiile de ardere se vor mentine in modcorespunzator si vor fi verificate periodic pentru asigurarea randamentelormaxime la arderea cobustibilului si incadrarea in limitele admise aconcentratiilor substantelor poluante in gazele de ardere.Udarea periodica a depozitelor de agregate utilizate pentru preparareabetoanelor si a balastului stabilizat, pentru reducerea emisiilor.4.2.3.2. Măsuri de protecţie a aerului în perioada de exploatareIn vederea protectiei aerului in perioada de operare a drumului expres in prezentulraport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului au fost propuseurmatoarele masuri: Asigurarea fluidizarii traficului pe drum expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> prinimprejmuirea drumului si prin prevederea unor spatii de servicii pentruanuntarea eventualelor accidente, in scopul reducerii emisiilor de poluanti inaer.Amenajarea amplasamentelor de depozitare a deseurilor si intretinereasistemelor de colectare, canalizare si evacuare a apelor uzate conduc laevitarea mirosurilor neplacute din zona parcarilor si spatiilor de servicii.Realizarea de inspectii periodice a autovehiculelor.4.3. SOLUL4.3.1. Principalele tipuri de sol din amplasamentul studiatArealul supus prezentului raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediuluise caracterizeaza prin urmatoarele tipuri de soluri:In depresiunea <strong>Fagaras</strong> apar dominant soluri pseudogleice, soluri brunepodzolite pseudogleizate si soluri brune acide, ultimele identificandu-se inzonele de tranzitie spre munte. In lunca Oltului, a Cibinului si a afluentilor lorapar soluri aluviale in diferite stadii de evolutie. Folosirea intensiva aresurselor de sol necesita efectuarea de lucrari ameliorative, dintre care maiimportante sunt: amenajarea complexa antierozionala a bazinelorhidrografice pentru prevenirea si combaterea eroziunii solurilor si180

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”stabilizarea terenurilor, regularizarea cursurilor de apa, indiguirea luncilorlargi ale Oltului, Cibinului si desecarea lor, fertilizarea rationala a solurilor,amendarea solurilor acide, eliminarea excesului temporar de apa de pesolurile pseudogleizate sau pseudogleice de pe terenurile orizontale dindepresiune.In depresiunea Brasov pe suprafetele cele mai coborate apar soluri aluviale,soluri gleice, si in deosebi soluri humicogleice. Tot aici se intalnesc soluribrune cu orizont de pietris la mica adancime (brancioguri), soluricernoziomoide cambice, soluri argiloiluviale podzolice cu caracter planic sisoluri brune inchise, iar pe glacisiuri si piemonturi urca urca pana lacontactul cu muntele soluri brune podzolite, soluri brune (eu si mezobazice)si soluri argiloiluviale podzolice.4.3.2. Calitatea solului din arealul cercetatConform datelor din raportul anual al factorilor de mediu in anul 2006, din punct devedere al poluarii solului cu metale grele, poluantul zonei a fost reprezentat de SCSometra SA, (situat la o distanta considerabila fata de traseul drumului expres)societate profilata pe productia de metale (Pb, Zn) din concentrate miniere. Pebaza monitorizarii solului, in urma expertizarii probelor de sol, in sensul acumulariide metale grele, s-a constatat prezenta acestora urmare impactului datorat detraficul rutier.4.3.3. Surse de poluare a solului si subsolului generate de drumul proiectat4.3.3.1. Surse de poluare a solului si subsolului în perioada de construcţieIn perioada de constructie a drumului expres sursele de poluare a solului suntreprezentate prin:O prima sursa de poluare a solului este reprezentata de circulatia utilajelorgrele si mijloacelor de transport dinspre si in bazele de productie,organizarile de santier, gropile de imprumut. Rezulta poluanti atat de laarderea combustibililor (NOx, SO2, CO, pulberi), cat si de la functionareautilajelor in fronturile de lucru (NOx, SO2, CO, Pb, pulberi), poluanti careprin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentareapoluantilor din aer, se pot depune pe suprafata solului si conduce la181

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”modificari structurale ale profilului de sol.Defectiuni tehnice ale utilajelor, alimentare cu carburanti, reparatii utilaje,accidente pot genera scurgeri de combustibili si ulei care se pot depune insol, conducand de asemenea la modificari structurale ale solului.Statiile de asfalt prin utilizarea de combustibili lichizi pentru incalzireaagregatelor, topirea bitumului pot reprezenta surse de poluare a soluluiDeseurile rezultate atat in procesele tehnologice, cat si cele menajare prindepunerea pe suprafata solului pot conduce la contaminarea acestuiaApele pluviale care spala platforma organizarii de santier si drumurile deacces, apele menajere sau tehnologice uzate daca nu sunt colectate siepurate corespunzator se pot infiltra in sol, conducand la incarcarea cupoluanti a acestuia.Activitatile specifice defrisarii pot genera erodarea solului4.3.3.2. Surse de poluare a solului si subsolului în perioada de operareIn perioada de operare a drumului expres sursele de poluare a solului suntreprezentate prin:Traficul rutier genereaza NOx, SO, SO2, CO, metale grele care prinintermediul atmosferei se pot depune pe suprafata solului conducand lacontaminarea acestuia.Apele meteorice care spala poluantii de pe platforma drumului se potdepune pe suprafata solului si ulterior se pot infiltra in apele subteraneafectand in mod special apele freatice.Parcarile, statiile de alimentare cu carburanti, accidentele pot generascurgeri de combustibili, uleiuri care se pot depune pe suprafata soluluirezultand la modificarea structurala a acestuia.Deseurile rezultate din trafic si de la spatiile de servicii daca nu suntgestionate in mod corespunzator, prin depunerea acestora pe suprafatasolului pot produce poluarea acestuia.Sarurile folosite pentru dezghet iarna, prin cantitati mari pot afecta solul182

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”conducand la saraturarea acestuia.4.3.4. Impactul produs asupra solului şi subsolului4.3.4.1. Impactul produs asupra solului şi subsolului în perioada de construcţieImpactul produs asupra solului si subsolului in perioada de executie a drumuluiexpres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> se poate caracteriza astfel:principalul impact asupra solului in perioada de executie este consecintaocuparii temporare de terenuri pentru drumuri provizorii, platforme, baze deaprovizionare si productie, organizari de santier, halde de deseuri etc. sipierderii caracteristicilor naturale de sol fertil prin lucrarile executate, prindrumurile tehnologice si devierile actualelor cai de accesscoaterea definitiva din circuitul agricol si din fondul forestier a terenurilorcare genereaza modificari structurale in profilul de sollucrarile de terasamente si gropile de imprumut genereaza erodarea soluluiizolarea unor suprafete de sol, fata de circuitele ecologice naturale, prinbetonarea acestora.scurgeri de combustili, uleiuri pe suprafata solului rezultati de la spatiile deparcare, statiile de alimentare cu carburanti, statiile de mixturi asfaltice,accidente poate afecta in mod semnificativ calitatea solului pierderile din sistemele de colectare, canalizare si epurare ape uzatemenajere si tehnologice conduce la incarcarea cu poluantii ai solului.deseurile tehnologice, deseurile rezultate de la traficul rutier depozitatenecorespunzator pe suprafata solului pot altera calitatea soluluimodificari calitative ale solului sub influenta poluantilor prezenti in aer carese depun pe suprafata solului (modificari calitative si cantitative alecircuitelor geochimice locale).4.3.4.2. Impactul produs asupra solului şi subsolului în perioada de operareImpactul produs asupra solului si subsolului in perioada de operare a drumuluiexpres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> se poate caracteriza astfel:183

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”principalul impact in perioada de operare a drumului este consecintatraficului rutier care genereaza polanti precum NOx, SO, SO2, CO, metalegrele, pulberi care prin intermediul ploilor pot fi transportati si infiltrati in sol.deseurile rezultate de la traficul rutier, spatiile de servicii depozitatenecorespunzator pe suprafata solului pot altera calitatea soluluiaccidentele in care sunt implicate autovehicule care transporta substantepericuloase, in cazul neinterventiei in scopul inlaturarii poluantilor potconduce la contaminarea solului.4.3.5. Măsuri de protecţie a solului şi subsolului4.3.5.1. Măsuri de protecţie a solului şi subsolului în perioada de construcţieIn vederea protejarii impotriva poluarii solului si subsolului se impune in perioada deconstructie respectarea mai multor masuri, si anume:Evitarea ocuparii terenurilor de calitati superioare pentru organizarile desantier, gropi de imprumut, baze de productie, bazelor de utilaje, depozitetemporare sau definitive de terasamente si materiale de constructiiInterzicerea amplasarii bazelor de productie, organizarilor de santier,bazelor de utilaje, organizarile de santier in arealele protejate sau in zone cualunecari de terenDelimitarea corecta a amprizelor pentru a fi reduse suprafatele scoase dincircuitul agricol si din fondul forestierPlatformele organizarilor de santier si a bazelor de productie vor fi betonatesi vor fi prevazute cu sistem de colectare, canalizare si epurare a apelorpluviale, menajere si tehnologice uzatePlatforma de intretinere si spalare a utilajelor trebuie sa fie realizata cu opanta suficient de mare care sa asigure colectarea apelor uzate rezultate dela spalarea utilajelor. Se recomanda existenta in bazele de productie dedecantoare care sa fie vidanjate periodic, iar materialele rezultate sa fietransportate catre statiile de epurare din zona, precum si separator deproduse petroliere, care sa colecteze hidrocarburile care vor fi vidanjateperiodic si prelucrate de unitati specializate.184

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Se va evita poluarea solului cu carburanti, uleiuri rezultati in urma operatiilorde stationare, aprovizionare, depozitare sau alimentare cu combustibili autilajelor si mijloacelor de ransport t sau datorita functionariinecorespunzatoare a acestoraStocarea materiilor prime care intra in procesul de fabricare a mixturiiasfaltice, combustibililor, uleurilor se va realiza in rezervoare etanse; pentruevitarea accidentelor accesul autovehiculelor la combustibili si la instalatiilede producere de mixturi asfaltice si betoane se va face pe baza unui fluxstabilit anteriorDepozitare provizorie a pamantului excavat se va realiza pe suprafete catmai reduseColectarea selectiva a deseurilor rezultate in urma executiei lucrarilor sievacuarea in functie de natura lor pentru depozitare sau valorificare catreserviciile de salubritate, pe baza de contract, tinand cont deprevederileOUG nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclate,aprobata prin Legea nr. 456/2001 si Legii nr. 426/2001 privind regimuldeseurilor pentru aprobarea OUG nr. 78/2000.Deseurile de produse petroliere rezultate in urma accidentelor vor ficolectate de pe platforma betonata si deversate intr-un separator deproduse petroliere sau vor fi colectate prin intermediul unor materialeabsorbante, care ulterior vor fi stocate in recipienti speciali si distruse prinincinerare in unitati special autorizate.Refacerea solului (reconstructie ecologica) in zonele unde acesta a fostafectat prin lucrarile de excavare, depozitare de materiale, stationare deutilaje in scopul redarii in circuit la categoria de folosinta detinuta initial. Incazul taierilor de arbori se vor replanta arbori conform prevederilor legislatieiin vigoare.4.3.5.2. Măsuri de protecţie a solului şi subsolului în perioada de operareIn vederea protejarii impotriva poluarii solului si subsolului se impune in perioada deoperare respectarea mai multor masuri, si anume:Deseurile rezultate din traficul rutier si de la spatiile de servicii vor fi185

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”colectate selectiv si evacuate in functie de natura lor pentru depozitare sauvalorificare catre serviciile de salubritate, pe baza de contract, tinand contde prevederile OUG nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industrialereciclate, aprobata prin Legea nr. 456/2001 si Legii nr. 426/2001 privindregimul deseurilor pentru aprobarea OUG nr. 78/2000.Responsabilitateagestionarii deseurilor revine administratorului drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>.Intretinerea periodica a sistemelor de colectare, canalizare si epurare aapelor pluviale si menajere uzate. Namolurile rezultate in urma epurariiapelor uzate generate de spatile de servicii, precum si namolurile sigrasimile separate din apele meteorice care spala platforma drumului vor fitransportate la statiile de epurare existente in zona.Monitorizarea, controlul si restrictionarea traficului in scopul reduceriinumarului de accidente.4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI4.4.1. Condiţii geologice din amplasamentDin punct de vedere geologic, formatiunile strabatute de traseul proiectat sunt lapartea superioara de varsta cuaternar (holocene si pleistocene) reprezentatelitologic prin aluviuni ce apartin teraselor medii si superioare ale Oltului si Cibinului(pietrisuri, blocuri, nisipuri, argile nisipoase). Sub cuaternar sunt dispuse depozitesarmatiene (bessarabian-vilhiniene).Sarmatianul prezinta o larga dezvoltare intre <strong>Fagaras</strong> si Talmaciu, pe valeaCibinului si cursul inferior al vaii Hartibaciului, alcatuit din marne, argile marnoase,nisipuri, pietrisuri, gresii. La Sud de valea Oltului, in regiunea satelor Porumbacu deJos si Sarata, partea terminala a depozitelor sarmatiene este reprezentata demarne cenusii nisipoase. Aflorimente ale acestor depozite apar in versantii vailormai mari, cu precadere dupa km 60 (intre loc. Avrig si Selimbar).4.4.2. Date privind seismicitatea zoneiIn conformitate cu SR 11100/1-93 si normativul P100 / 2006, zona strabatuta detraseu este caracterizata de urmatorii parametrii si coeficienti seismici:186

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”gradul de intensitate seismica a zonei: 7 1 (MSK);acceleratia terenului (ag) = 0.16g (pentru cutremure cu interval mediu derecurenta (IMR) de 100 ani).perioada de colt: T c = 0.7 sec;4.4.3. Litologia terenului de fundare şi caracteristicile fizico – mecanice ale formaţiunilorîntâlniteStratificatia si caracteristicile geotehnice ale terenuluiDin punct de vedere al varstei geologice, depozitele sedimentare intalnite spresuprafata terenului (zona de interes geotehnic) in arealul depresiunilor in care seinscrie obiectivul proiectat, sunt: depozite cuaternare si depozite neogene(sarmatiene).1. Depozitele cuaternareSunt depozite aluvio-proluviale care s-au format prin procese de transport siacumulare (pe vaile apelor si la baza versantilor) de materiale erodate sau alterate.Acest tip de formatiuni acopera practic Depresiunea <strong>Fagaras</strong> conferandu-i unaspect morfologic de campie etajata, cu lunci, terase si glacisuri piemontane,extinsa pe partea stanga a Oltului .Din punct de vedere litologic sunt reprezentate de materiale necoezive grosiere(nisipuri, pietrisuri, bolovanisuri) de obicei in matrice prafoasa-argiloasa (care poateuneori sa predomine), la partea superioara fiind prezente frecvent matriale fine,coezive reprezentate de argile, argile prafoase, prafuri argiloase, argile nisipoase,cu grosimi variabile.In urma incercarilor “in situ” (SPT-Standard Penetration Test) si a analizelor delaborator, au fost puse in evidenta diferite grade de consistenta ale materialelorcoezive (de la “plastic moale” la “plastic vartos”), gradul de indesare al materialelornecoezive fiind in general “indesat”-“mediu indesat”.2.Depozitele neogeneSub formatiunile descrise mai sus se intâlnesc depozite mai vechi – de varstasarmatiana (bessarabian-volhiniene), care, din punct de vedere litologic, sunt187

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”alcatuite din marne, argile marnoase, nisipuri si pietrisuri. Aceste depozite sunt maiconsolidate (consistentele materialelor coezive incadrandu-se in domeniul “tare”, iargradul de indesare al celor necoezive fiind “indesat”) si afloreaza in versantii vailormai mari, cu precadere dupa km 60 (intre loc. Avrig si Selimbar).4.4.4. Resurse ale subsoluluiArealul cercetat se caracterizeaza prin prezenta zacamintelor de turba dinDepresiunile <strong>Fagaras</strong> (Mandra) si Brasov. Din categoria rocilor utile si materialelorde constructii se remarca prezenta prezenta argilelor comune din jurul orasului<strong>Fagaras</strong>, nisipurile si pietrisurile de la Budila (raul Tarlung), Dridif (Olt), albiileminore si majore ale raurilor Olt si Cibin.4.4.5. Procese geologice – alunecari de teren, eroziuni, zone predispuse alunecarilor deterenIn arealul supus prezentului raport la studiul de evaluare a impactului asupramediului contactul depresiunilor cu muntele se caracterizeaza prin prezenta deextinse fasii de acumulare, fie sub forma conurilor de dejectie, fie sub cea aglacisurilor, acest proces fiind deosebit de extins in partea de sud a depresiunilor<strong>Fagaras</strong> si <strong>Sibiu</strong>. Referitor la alunecari, in Depresiunea <strong>Fagaras</strong> acestea suntreduse si apar pe unele frunti de terase, in timp ce in Depresiunea <strong>Sibiu</strong> seintalnesc ceva mai des la contactul cu muntele, totusi nesemnificative. Referitor ladegradarea terenurilor, eroziune puternica pana la excesiva se identifica pemarginea nordica a Depresiunilor <strong>Sibiu</strong> si <strong>Fagaras</strong>, in restul depresiunilorcaracteristica este eroziunea slaba, pe terase si pe unele glacisuri, inundatiile insaafecteaza din plin luncile Oltului si Cibinului.4.4.6. Masuri de diminuare a impactuluiPentru diminuarea impactului asupra subsolului sunt prevazute lucrari deconsolidare precum : plantatii, drenuri, gabioane, ranforti, ziduri de sprijin, placiancorate, minipiloti, piloti forati de diametru mare, transee drenante si aparari demaluri, si anume: ziduri de sprijin rambleu fundate in teren neafuabil, ziduri dingabioane asezate pe saltele din gabioane, pinteni din gabioane asezati pe salteade gabioane, blocuri de beton articulate asezate pe saltea de gabioane, pereu petaluz rezemat pe fundatie din beton, blocuri din anrocamente asezate pe saltea de188

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”foscine.4.5. BIODIVERSITATEA4.5.1. Aspecte legate de biodiversitateDesi in mare masura a fost transformata antropic, vegetatia Depresiunii <strong>Sibiu</strong>luimai pastreaza, pe alocuri aspectele sale spontane.In general, treptele joase ale reliefului (luncile si terasele) sunt ocupate de culturiagricole care inlocuiesc fostele paduri de gorun. Luncile inundabile sunt folosite sica pasuni ori fanete, iar in lungul unor cursuri de apa (ex. raul Cibin) apar zavoaieconstituite din salcii, plopi , anini, etc.Pe dealurile piemontane si glacisurile arealului analizat se dezvolta pajistisecundare stepizate, in care predomina asociatiile de Agrostis tenuis, Festucapseudovina, Festuca rubra, Botriochloa ischaemum cu diverse ierburi mezoxerofile.O parte a invelisului vegetal al Depresiunilor <strong>Sibiu</strong>lui o constitue padurile. Pe arealulanalizat acestea sunt alcatuite din quercinee pure, din quercinee in amestec si fag.Padurile de quecinee pure (Quercus petraea, Quercus dalechampii sau Quercuspoliycarpa) se identifica in arealul piemontului Cibinului. Mai importante sunt:Padurea Dumbrava <strong>Sibiu</strong>lui (situata in vecinatatea drumului expres), care conformLegii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritorului national –Sectiunea III –a – zone protejate, este declarata arie protejata de interes national,padurea Mohu de pe dealul cu acelasi nume. Quercineele in amestec (sleauri) aparnumai pe cateva portiuni mici din padurea Dumbravii <strong>Sibiu</strong>lui.Pe arealul Depresiunii <strong>Fagaras</strong>ului se identifica palcuri reduse din fostele paduride gorun (Quercus robur), si anume: Dumbrava Vadului, Sambata de Jos sauexemplare izolate. Vechile paduri de gorun au fost treptat inlocuite prin culturiagricole si pajisti alcatuite din plante mezofile (Nardus stricta, Festuca rubra,Agrostis tenuis) si plante higofile in locurile umede, mlastinoase din luncile Oltului siafluentilor sai.189

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”4.5.2. Arii naturale protejate de tipul SCI, SPA si de interes nationalConform Ord. nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara, caparte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, traseuldrumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> se suprapune peste situl de importanta comunitara:Oltul Mijlociu - Cibin – Hârtibaciu.Oltul Mijlociu-Cibin-HartibaciuSitul de importanta comunitara Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu intersecteaza traseuldrumului expres la urmatoarele pozitii kilometrice: intre km 57 si km 58 intre km 65 si km 66 intre km 69 si km 70.Conform prevederilor Ord. 776/2007, Anexa 4, speciile de interes comunitar pentrucare a fost declarat situl de importanta comunitara Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu,sunt urmatoarele:Specii de peşti enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:1138 - Barbus meridionalis (Moioagă); 1149 - Cobitis taenia (Zvârlugă); 2511 –Gobio kessleri (Petroc); 2522 - Pelecus cultratus (Sabiţă); 1134 - Rhodeus sericeusamarus (Boare); 1146 – Sabanejewia aurata (Dunariţă); 1160 - Zingel streber(Fusar); 1159 - Zingel zingel (Pietrar)Specii de nevertebrate enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:4057 - Chilostoma banaticum (Melc); 1032 - Unio crassus (Scoica de râu).Conform Ord. nr. 776/2007, art 6, a fost aprobat formularul standard Natura 2000pentru situl de importanta comunitara Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu care urmeazasa fie inaintat de catre autoritatea centrala pentru protectia mediului la DirectoratulGeneral de Mediu din cadrul Comisiei Europene. In afara de speciile de pesti sinevertebrate mentionate anterior, formularul standard Natura 2000 face referireasupra urmatoarelor aspecte:alte specii importante de flora si fauna:Alburnoides bipunctatus (beldita); Barbatula barbatula; Esox reichertii ; Rutilus190

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”rutilus (babusca); Vimba vimba (morunas); Alburnus alburnus (oblet); Barbusbarbus (mreana); Perca fluviatilis (biban); Tinca tinca (lin)clase de habitate: râuri, lacuri, mlaştini, turbării, culturi (teren arabil), păşuni,alte terenuri arabile, paduri de foioasecalitate si importantaZona importanta pentru conservarea speciilor Unio crassus, Chilostoma banaticum,Rhodeus sericeus. Desi aria reflecta efectele impactului antropic indelungat,manifestat in deceniile 7 - 9 ale sec. XX, exista inca unele zone umede care si-aupastrat aspectul si comunitatile remanente, fragmente ale structurilor originare.Numerose populatii au fost izolate in aceste arii, relativ izolate, formand intr-unsens restrictiv metapopulatii si metacomunitati. Desi de dimensiuni mici, sunt sursepotentiale de regenerare si martori ai diversitatii specifice de odinioara,reprezentative pentru flora, fauna si peisajul ardelenesc.vulnerabilitateConstructiile hidrotehnice (in special indiguirile) sunt principala cauza adegradarii/pierderii habitatelor acvatice caracteristice. Alte categorii de impactantropic la care zona este vulnerabila sunt: descari - distrugerea zonelor umede,poluarea, defrisarile, agricultura intensiva.Conform HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie specialaavifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 inRomania, traseul drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> se suprapune peste aria deprotectie speciala avifaunistica: Piemontul <strong>Fagaras</strong>.Piemontul <strong>Fagaras</strong>Aria de protectie speciala avifaunistica Piemontul <strong>Fagaras</strong> intersecteaza traseuldrumului expres intre km 39 si km 56.Conform HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie specialaavifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 inRomania, art 4, a fost aprobat formularului standard Natura 2000 pentru aria deprotectie speciala avifaunistica Piemontul <strong>Fagaras</strong> (Anexa 4) care urmeaza sa fieinaintata de catre autoritatea centrala pentru protectia mediului la DirectoratulGeneral de Mediu din cadrul Comisiei Europene. In formularul standard Natura2000 se fac referire la urmatoarelor aspecte:191

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEEA089 Aquila pomarina (acvila tipatoare mica); A072 Pernis apivorus (viespar); A104Bonasa bonasia (iernuca); A122 Crex crex (cristelul de camp); A220 Strix uralensis(huhurez mare); A236 Dryocopus martius (ciocanitoare neagra); A234 Picus canus(ghionoaie sura); A238 Dendrocopos medius (ciocanitoarea pestrita mijlocie); A429Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradina); A239 Dendrocopos leucotos(ciocanitoare cu spate alb); A246 Lullula arborea (ciocarlie de padure); A321Ficedula albicollis (muscar gulerat); A320 Ficedula parva muscar mic); A031Ciconia ciconia (barza alba); A082 Circus cyaneus (erete vanat); A081 Circusaeruginosus (erete de stuf); A080 Circaetus gallicus (serpar); A338 Lanius collurio(sfrancioc rosiatic); A339 Lanius minor (sfrancioc cu frunte neagra) ; A108 Tetraourogallus (cocos de munte)alte caracteristici ale situluiSitul este amplasat parte in regiunea alpina si parte in cea continentala. Reliefuldominant este deal si munte. Teritoriul sitului este situat in cadrul Depresiunii<strong>Fagaras</strong>ului pe latura nordica a muntilor <strong>Fagaras</strong>. Muntii de pe margineadepresiunii impiedica deplasarea maselor de aer rece boreal si in acelasi timpbareaza accesul liber al celor submediteraneene din sud, zona depresiunii <strong>Fagaras</strong>se afla sub influenta fenomenului de Foehn, incalzirea curentilor de aer venitidinspre sud spre nord,prin frecarea de pantele muntilor in actiunea descendentaspre nord, astfel incat temperaturile din zona depresiunii <strong>Fagaras</strong> este mai ridicatadecat normal. Reteaua hidrografica este bogata, alcatuita din numeroase rauri siafluenti ai acestora, varsandu-se in Olt.Zona sitului este predominant de pasune, faneata, padurea aparand pe versantiinordici ai muntilor <strong>Fagaras</strong>.Habitatele sunt foarte variate. Apar in cuprinsul situluiarii protejate - Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului care garanteaza prezentain zona a unor specii de flora si fauna protejate. Flora este bine reprezentata fiindinregistrate peste 900 specii de plante, diversitatea floristica cea mai mare seobserva in fanetele umede – peste 450 speciicalitate si importantaCriteriile care au stat la baza desemnarii ariei de protectie speciala avifaunistica aufost propuse de grupul Milvus si aprobate de Bird Life International EuropeanDivision. Criteriile la nivelul Uniunii Europene pentru identificarea ariei de protectie192

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”speciala avifaunistica Piemontul <strong>Fagaras</strong> au fost:C1 – efective importante pe plan global – cristelul de câmp (Crex crex);C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 11specii– barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), acvilă ţipătoare mică(Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), cristelul de câmp (Crex crex), huhurezmare (Strix uralensis), ghionoaie sură (Picus canus), ciocănitoare cu spate alb(Dendrocopos leucotos), ciocârlie de pădure (Lululla arborea), muscar gulerat(Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva).Pădurile de fag din Munţii Făgăraş cu întinsa zonă deschisă semi-naturală de lapoalele munţilor oferă o combinaţie de habitate ideale pentru multe specii depăsări. Pădurile adăpostesc efective semnificative din două specii de ciocănitori,huhurez mare, două specii de muscari. Aici cuibăresc şi speciile de răpitoare şibarza neagră care îşi caută hrana pe zonele deschise de la poalele munţilor, la felca barza albă. Fâneţele, păşunile şi terenurile agricole de aici găzduiesc opopulaţie semnificativă de ciocârlie de pădure şi de cristel de câmp.vulnerabilitate1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor dincele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă achimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini2.schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţiloragricole ca cositul sau păşunatul3.braconaj4.desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes5. cositul în perioada de cuibărire6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor7. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului8.cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)193

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”9.arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)10.scoaterea puilor pentru comerţ ilegal11. folosirea pesticidelor12. electrocutare si coliziune in linii electrice13.prinderea păsărilor cu capcane14.practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren15.amplasare de generatoare eoliene16. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive17. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pesuprafeţe mari18. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii19.adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci20. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate21. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de cătregonaci22.vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate23.împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)24. industrializare şi creşterea zonelor urbane25. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproduceredesemnarea situluiAria protejata Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului inclusa in acest sit a fostdeclarata prin L5/2000 cu 394ha. Pentru zona Muntilor <strong>Fagaras</strong> a fost intocmitstudiu de fundamentare stiintifica pentru declarearea acestora ca Parc National.Zona Stramba apare in Biotope Corine (1996)tip de proprietate194

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Proprietate privata si de statmanagementul situluiTeritoriul sitului se intinde pe judetul Brasov, pe aria administrativa a Municipiului<strong>Fagaras</strong> si comunelor: Ucea de Jos, Vistea de Jos, Voila, Mandra, Beclean.Padurile sunt administrate pe judet.In vecinatatea drumului expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong> se identifica atat arii de protectiespeciala avifaunistica, precum Avrig-Scorei-<strong>Fagaras</strong> si Podisul Hartibaciuluicat si situri de interes comunitar, precum: Mlaca Tatarilor, Poienile cu narcise dela Dumbrava Vadului, Muntii <strong>Fagaras</strong>.Avrig-Scorei-<strong>Fagaras</strong>Speciile caracteristice ariei de protectie speciala avifaunistica Avrig-Scorei-<strong>Fagaras</strong>sunt urmatoarele:A229 Alcedo atthis (pescarus albastru); A255 Anthus campestris (fasa de camp);A091 Aquila chrysaetos (vulturul auriu); A222 Asio flammeus (ciuf de camp); A224Caprimulgus europaeus (caprimulg); A031 Ciconia ciconia (barza alba); A081Circus aeruginosus (erete de stuf); A082 Circus cyaneus (erete vanat); A122 Crexcrex (cristelul de camp); A238 Dendrocopos medius (ciocanitoare pestrita mijlocie);A429 Dendrocopos syriacus (ciocanitoare de gradina); A236 Dryocopus martius(ciocanitoare neagra); A379 Emberiza hortulana (presura de gradina); A103 Falcoperegrinus (soim calator); A097 Falco vespertinus (vanturel de seara); A321Ficedula albicollis (muscar gulerat); A320 Ficedula parva (muscar mic); A022Ixobrychus minutus (stracul pitic); A339 Lanius minor (sfrancioc cu frunte neagra);A246 Lullula arborea (ciocarlie de padure); A068 Mergus albellus (ferestras mic);A094 Pandion haliaetus (uligan pescar); A151 Philomachus pugnax (batausul);A234 Picus canus (ghionoaie sura); A307 Sylvia nisoria (silvia de camp)Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate.Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:- Crex crex (cristelul de camp)- Ciconia ciconia (barza alba)- Aquila pomarina (acvila tipatoare mica)195

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Situl este important in perioada de migratie si iernare pentru pasarile de balta.In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasaride balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR.Importanţa suprafeţei propuse pentru declarare ca Sit Natura 2000 se datorează înprimul rând populaţiilor de păsări sălbatice şi habitatelor acestora. Oltul reprezintăun coridor ecologic de migraţie şi dispersie pentru populaţiile de păsări care facelegătura între diferite zone geografice ale României şi Europei. Sunt astfel legateDepresiunile Braşovului, Făgăraşului şi Câmpia Transilvaniei, sudul ţării deTransilvania etc. Oltul este recunoscut ca una dintre căile importante de migraţieale păsărilor. Sunt bine reprezentate atât speciile de păsări cuibăritoare cât şi celede pasaj şi chiar de iarnă. Au fost determinate specii vulnerabile, în pericol sau cualte statute nefavorabile de conservare, conform Directivei Păsări, Convenţiei de laBerna si Bonn, Statutului European de Ameninţare (European Threat Status),categoriei SPEC etc. Dintre speciile cuibăritoare, sunt importante pentru zonă:Ixobrychus minutus, Crex crex, Porzana porzana.Din acest punct de vedere, habitatele umede perimetrale, formate din mlaştini,canale, fâneţe umede sunt perimetre „cheie” pentru conservarea acestora. Crexcrex cuibăreşte inclusiv în culturi de grâu sau lucernă. Dintre speciile de pasaj saucare iernează în zonă, sunt reprezentative: Gavia arctica, G. stellata, Casmerodiusalbus. În perioadele de migraţie (toamna si primăvara), împreună cu perioadelecând păsările de apă iernează aici (porţiuni de apă liberă neîngheţată) populaţiatotală a păsărilor acvatice depăşeşte 30 000 - 40 000 de exemplare anual. Lacurileşi zonele umede adiacente reprezintă astfel puncte de maximă concentrare pentrupăsările de apă, mai ales pentru palmipede (raţe, lişiţe). Suprafeţele care rămânneîngheţate anumite perioade din timpul iernii reprezintă cele mai importante arii deiernare din partea sudică şi sud –estică a Transilvaniei.Vulnerabilitate:Pe cursul mijlociu al Oltului apar incendieri ale stufului cu efecte nefaste asupraspeciilor de pasari. Deasemenea, se practica vanatoarea.Pe unele portiuni exista acumulari de peturi si alte deseuri menajere.Tip de proprietate:Cursul Oltului e proprietatea statului, terenurile din jur (fanete, terenuri agricole)196

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”sunt proprietati particulare.Organismul responsabil pentru managementul sitului:Pe teritoriul judetului Brasov, cursul Oltului cuprins in sit, strabate teritoriuladministrativ al Municipiului <strong>Fagaras</strong> si urmatoarelor comune: Ucea de Jos, Visteade Jos, Volia, Beclean, Mandra.Podisul HartibaciuluiSpecii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEEA122 Crex crex ; A089 Aquila pomarina; A072 Pernis apivorus; A224 Caprimulguseuropaeus; A238 Dendrocopos medius; A234 Picus canus; A031 Ciconia ciconia;A030 Ciconia nigra; A080 Circaetus gallicus; A246 Lullula arborea; A081 Circusaeruginosus; A082 Circus cyaneus; A239 Dendrocopos leucotos; A429Dendrocopos syriacus; A255 Anthus campestris; A339 Lanius minor; A338 Laniuscollurio; A060 Aythya nyroca; A215 Bubo bubo; A060 Aythya nyroca; A151Philomachus pugnax; A166 Tringa glareola; A196 Chlidonias hybridus; A131Himantopus himantopus; A023 Nycticorax nycticorax; A027 Egretta alba; A193Sterna hirundo; A097 Falco vespertinusAlte specii importante de floră şi faunăI Argynnis laodiceDescrierea situluiCulturi (teren arabil), păşuni, alte terenuri arabile, păduri de foioase, alte terenuriartificiale (localităţi, mine), habitate de păduri (păduri în tranziţie)Alte caracteristici ale sitului:Situl este situat inregiunea biogeografica continentala. Pe teritoriul judetului Brasovcuprinde in general zone de pasuni si fanete, dar apar si terenuri agricole sipaduri(in compozitia carora intra fagul, gorunul, uneori si stejarul - ca speciiprincipale si frasinul, carpenul, etc, ca specii de amestec).Zona este populata de specii de pasari salbatice protejate.Calitate şi importanţă:197

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Prioritate nr.1 dintre cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus în 22 de judeţe aleţării.C1 – efective importante pe plan global - 1 specie: cristel de câmp (Crex crex)C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 10specii: cristel de câmp (Crex crex), acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina), viespar(Pernis apivorus), huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulguseuropaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea de grădini(Dendrocopos syriacus), ghionoaie sură (Picus canus), ciocârlia de pădure (Lullulaarborea), sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio).Este caracterizată de lipsa aproape totală a arăturilor şi abundenţa terenurilor seminaturale– pajişti şi fâneţe extensive. Structura peisajului este mozaicată, constânddin alternanţa ariilor semi-naturale cu păduri de foioase, ceea ce rezultă într-obiodiversitate foarte ridicată. Cuprinde şi lacurile de la Brădeni, un loc importantpentru păsări de apă atât în timpul sezonului de cuibărit cât şi în timpul pasajului.Impactul antropic este foarte scăzut, existând puţine localităţi pe o întindere foartemare.Această zonă este cea mai mare arie semi-naturală coerentă – şi probabil cea maibine conservată – din regiunea biogeografică continentală din Transilvania.Găzduieşte efective importante din speciile caracteristice acestei zone, de ex. aicicuibăreşte cea mai însemnată populaţie de acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina)şi de viespar (Pernis apivorus) din România, densitatea ceea mai ridicată fiindatinsă la sud de Valea Hârtibaciului.Efectivele de huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus),ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocârlie de pădure (Lullula arborea)şi sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio) sunt şi ele cele mai însemnate dintre situriledin ţară.Populaţia de cristel de câmp (Crex crex) este semnificativă pe plan global (peste 20de perechi) dar este şi printre primii dintre siturile din România. Este de asemeneaprintre primii zece situri din ţară pentru ghionoaie sură (Picus canus).198

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Vulnerabilitate:1. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pesuprafeţe mari2. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii3. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci4. turismul necontrolat5. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate6. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci7. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate8. braconaj9. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren10. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor11. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului12. prinderea păsărilor cu capcane13. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal14. împăduriri cu specii neindigene (salcâm, oţetar, cenuşar etc.)15. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.)16. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive17. industrializare şi creşterea zonelor urbane18. electrocutare si coliziune in linii electrice19. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor dincele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă achimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini20. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării199

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul21. cositul în perioada de cuibărire22. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp)23. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)Tip de proprietate:De stat si particulara.Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiManagementul forestier general, mine, vanatoare, linii electrice, drumuri autocultivare, manevre militare- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCultivare, utilizarea pesticidelor, managementul forestier general, vanatoare, liniielectriceOrganismul responsabil pentru managementul sitului:Situl pe judetul Brasov, are teritorii apartinand administrativ urmatoarelor Primarii:Ucea de Jos,Vistea de Jos, Voila, Cincu, Beclean, Municipiul <strong>Fagaras</strong>, Mandra,Soars, Sercaia, Ticusu Vechi, Jibert, Comana de Jos, Ungra, Oras Rupea, BunMlaca TatarilorTipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte7150 Comuntăţi depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboaseSpecii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului92/43/CEE1166 Triturus cristatus; 1220 Emys orbicularis200

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Alte specii importante de floră şi faunăHyla arborea; Rana temporaria; Acrocephalus arundinaceus; Acrocephalusscirpaceus; Alauda arvensis; Carduelis cannabina; Hirundo rustica; Lanius collurio;Motacilla alba; Saxicola rubetra; Sturnus vulgaris; Sylvia atricapilla; Sylviacommunis; Anthocharis cardamines; Aphantopus hyperantus; Erynnis tages;Maniola jurtina; Melanargia galathea; Micromys minutus; Neomys fodiens;Agrostis canina; Alnus glutinosa; Betula pubescens; Carex diandra; Carexechinata; Carex lepidocarpa; Carex nigra; Drosera rotundifolia; Epipactis palustris;Eriophorum angustifolium; Eriophorum gracile; Eriophorum vaginatum; Frangulaalnus; Galium uliginosum; Juncus alpinus; Lythrum salicaria; Menyanthestrifoliata; Molinia caerulea; Peucedanum palustre; Potentilla erecta; Ranunculusflammula; Rhynchospora alba; Salix aurita; Sphagnum sp.; Vaccinium vitis-idaeaClase de habitatePăşuniAlte caracteristici ale sitului:Mlastina activa, de tip mezo-oligotrof, cu un bogat sediment de turba in zonacentrala (7-9 m) si cu o populatie numeroasa de Rhynchospora alba in micile baltide suprafata.Calitate şi importanţă:Situl are importanta stiintifica pentru cenozele cu Rhynchospora alba in micile baltide suprafata.Urmatoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicolemezotrofe, caracteristice turbariilor de tranzitie: Agrostis canina,Carex echinata,Carex lepidocarpa, Carex nigra, Eriophorum angustifolium.Vulnerabilitate:Situl poate fi afectat negativ prin drenarea terenului din partea sud-vestica pentru amari suprafata cultivabila.Desemnarea sitului:Declarată rezervaţie naturală prin Hotărărea Guvernului nr.2151/2005, cu o201

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”suprafaţă de 6 ha.Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiIndepartarea latarisului, incendiere, luare/Indepartare de flora, drenaj, relatiiinterspecifice de flora- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCultivare, cosire/taiere, utilizarea pesticidelor, fertilizarea, pasunatul, crestereaanimalelor, poteci,trasee, trasee pentru ciclismOrganismul responsabil pentru managementul sitului:Situl este inclus în reţeaua naţională de arii protejate ca rezervaţie botanică (HGnr.2151/2005), administrarea revenind primăriei Arpaşu de Jos.Planuri de management ale sitului:Pentru rezervaţia Lacul Tătarilor există un regulament de administrare aprobat prinHCJ <strong>Sibiu</strong> nr. 64/2004.Poienile cu narcise de la Dumbrava VaduluiTipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinioncaeruleae), 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelulcâmpiilor, până la cel montan şi alpin, 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii , 6510Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis), 91F0Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sauFraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), 9160 Pădurisubatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuliSpecii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului92/43/CEE1193 Bombina variegata202

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE1059 Maculinea teleius; 1060 Lycaena dispar; 1065 Euphydryas aurinia; 4038Lycaena helleSpecii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE1898 Eleocharis carniolicaAlte specii importante de floră şi faunăAegithalos caudatus; Alauda arvensis; Anas clypeata; Anas platyrhynchos; Anthuscampestris; Aquila chrysaetos; Aquila pomarina; Asio flammeus; Asio otus; Athenenoctua; Bombycilla garrulus; Bubo bubo; Buteo buteo; Buteo lagopus; Caprimulguseuropaeus; Carduelis carduelis; Carduelis chloris; Carduelis spinus; Certhiafamiliaris; Ciconia ciconia; Ciconia nigra; Circus cyaneus; Coccothraustescoccothraustes; Columba oenas; Columba palumbus; Corvus corax; Corvus corone; Corvus frugilegus; Corvus monedula; Coturnix coturnix; Crex crex; Cuculuscanorus; Delichon urbica; Dendrocopos leucotos; Dendrocopos major;Dendrocopos minor; Dendrocopos syriacus; Emberiza citrinella; Erithacusrubecula; Falco columbarius; Falco naumanni; Falco peregrinus; Falco subbuteo ;Falco tinnunculus; Falco vespertinus; Ficedula parva; Fringilla montifringilla ;Galerida cristata; Garrulus glandarius; Hieraaetus pennatus; Hippolais icterinaHirundo rustica; Jynx torquilla; Lanius collurio; Lanius excubitor; Lanius minorLullula arborea; Luscinia megarhynchos; Merops apiaster; Motacilla alba;Muscicapa striata; Nucifraga caryocatactes; Oriolus oriolus; Otus scops; Parus ater;Parus caeruleus; Parus lugubris; Parus major; Parus montanus; Parus palustris;Passer montanus; Perdix perdix; Phoenicurus phoenicurus; Phylloscopus collybita;Phylloscopus sibilatrix; Pica pica; Picus canus; Picus viridis; Pyrrhula pyrrhula;Regulus ignicapillus; Regulus regulus; Saxicola rubetra; Saxicola torquata;Scolopax rusticola; Serinus serinus; Sitta europaea; Streptopelia turtur; Strix aluco;Strix uralensis; Sturnus vulgaris; Sylvia atricapilla; Sylvia borin; Sylvia communis;Sylvia curruca; Sylvia nisoria; Tringa ochropus; Turdus merula; Turdus philomelos;Turdus pilaris; Turdus torquatus; Turdus viscivorus; Tyto alba; Upupa epopsVanellus vanellus; Achillea ptarmica; Cnidium dubium; Dactylorhiza maculata ;Dactylorhiza sambucina; Listera ovata; Lysimachia thyrsiflora; Narcissus poeticusssp. Radiiflorus; Orchis morio; Phyteuma tetramerum; Platanthera bifolia; Potentillapalustris; Salix rosmarinifolia; Scorzonera humilis; Spiraea salicifolia; Trolliuseuropaeus203

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Descrierea situluiN12 2 211 - 213 Culturi (teren arabil)N16 98 311 Păduri de foioaseAlte caracteristici ale sitului:Teritoriul rezervatiei este situat in cadrul Depresiunii <strong>Fagaras</strong>ului pe latura nordica amuntilor <strong>Fagaras</strong>, incadrata de m-tii Persani la est si podisul Hartibaciului la nord.Muntii de pe marginea depresiunii impiedica deplasarea maselor de aer rece borealsi in acelasi timp bareaza accesul liber al celor tropicale din sud, ca urmaretemperatura aerului este destul de scazuta. Reteaua hidrografica este formata dinraul Sercaia si o serie de paraie cum ar fi: Vl. Scurta, afluent al Sincai, Pr Rachiteisi Pr Zambrita care traverseaza Dumbrava Vadului in partea estica si centrala.Rezervatia este o padure de stejar rarita, cu poieni mari in care in mai si iunieinfloresc florile de narcise.Aceasta padure de stejar este unica in intreagaDepresiune a <strong>Fagaras</strong>uluiCalitate şi importanţă:Dumbrava Vadului este importanta deoarece este un rest din padurea careacoperea alta data intreaga Depresiune a <strong>Fagaras</strong>ului, ramanand unica padure destejari seculari pastrata in aceasta regiune.Cea mai interesanta asociatie de plante este cea care adaposteste poienile cunarcise, reprezentata prin urmatoarele specii: Narcissus stellaris, N. angustifolius,N. radiiflorus, N.serior – florens.Vulnerabilitate:Turistii care se invadează aria protejată in perioada de inflorire a narciselor.Ruperea si zmulgerea bulbilor, calcarea in piciore a vegetatiei ierboase, contribuiela deteriorarea echilibrului natural al poienilor cu narcise si disparitia treptata aacestui monument al naturii.Lipsa unei zone tampon ingradite si semnalate corespunzator.Pasunatul are deasemenea consecinte negative asupra covorului vegetal.204

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Desemnarea sitului:Arie protejată declarată prin HCM 485/1964,HCJ Braşov nr.124/1995, Legea5/2000.Tip de proprietate:Deocamdată este în proprietatea statului român, dar este solicitată spreretrocedare de către Primăria Sercaia.Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiLuare/Indepartare de flora, pasunatul, depozitarea deseurilor menajere , alteimpacte determinate de turism si recreere ce nu au fost mentionate mai sus,cosire/taiere, managementul forestier general- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiPasunatul, depozitarea deseurilor menajereOrganismul responsabil pentru managementul sitului:Situl este arie protejata si se afla in totalitate în fond silvic UPIX , ua între 111A si120 B.Se afla în administrarea Oc.Silvic Făgăraş. Aria protejată se află în custodiaDirecţiei Silvice Braşov din 2004.Planuri de management ale sitului:Aria protejată are plan de management care are avizul Academiei Române si Ordinde Ministru nr.87/2003.Muntii <strong>Fagaras</strong>Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane;3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane; 4080Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix; 6410 Pajişti cu Molinia pe soluricalcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); 7240* Formaţiuni pionierealpine din Caricion bicoloris-atrofuscae; 8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie205

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”chasmofitică pe roci silicioase; 4060 Tufărişuri alpine şi boreale; 4070* Tufărişuri cuPinus mugo şi Rhododendron myrtifolium; 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substratsilicios; 6230* Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase;6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până lacel montan şi alpin; 6520 Fâneţe montane; 8110 Grohotişuri silicioase din etajulmontan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani); 3220Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane; 9150 Păduri medio-europenede fag din Cephalanthero-Fagion; 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţiabrupţi, grohotişuri şi ravene; 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9130Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9170 Paduri de stejar cu carpen de tipGalio-Carpinetum; 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 9410 Păduri acidofile de Picea abiesdin regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); 8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montanpână în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE1303 Rhinolophus hipposideros; 1324 Myotis myotis; 1352 Canis lupus; 1354Ursus arctos; 1355 Lutra lutra; 1361 Lynx lynxSpecii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului92/43/CEE1166 Triturus cristatus; 1193 Bombina variegata; 2001 Triturus montandoniSpecii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE1122 Gobio uranoscopus;1138 Barbus meridionalis; 1163 Cottus gobio; 2484Eudontomyzon mariaeSpecii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE1037 Ophiogomphus cecilia; 1078 Callimorpha quadripunctaria; 1084 Osmodermaeremita; 1087 Rosalia alpina; 1089 Morimus funereus; 1927 Stephanopachyssubstriatus; 4012 Carabus hampei; 4021 Phryganophilus ruficollis; 1083 Lucanuscervus; 1060 Lycaena dispar; 1065 Euphydryas aurinia; 4054 Pholidopteratranssylvanica; 4057 Chilostoma banaticumSpecii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE206

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”1898 Eleocharis carniolica; 1903 Liparis loeselii; 4070 Campanula serrata; 4116Tozzia carpathica; 4122 Poa granitica ssp. Disparilis; 1389 Meesia longiseta; 1393Drepanocladus vernicosusAlte specii importante de floră şi faunăBufo bufo; Bufo viridis; Hyla arborea; Rana arvalis; Rana dalmatina; Ranatemporaria; Salamandra salamandra; Triturus alpestris; Triturus alpestris; Triturusvulgaris; Accipiter gentilis; Accipiter nisus; Aegithalos caudatus; Anthus spinoletta;Anthus trivialis; Aquila chrysaetos; Aquila pomarina; Athene noctua; Bonasabonasia; Buteo buteo; Carduelis cannabina; Carduelis carduelis; Carduelis chloris ;Carduelis spinus; Certhia familiaris; Charadrius morinellus; Cinclus cinclus;Circaetus gallicus; Coccothraustes coccothraustes; Columba palumbus; Corvuscorax; Cuculus canorus; Delichon urbica; Dendrocopos leucotos; Dendrocoposmajor; Dendrocopos medius; Dendrocopos minor; Dryocopus martius; Egretta alba;Emberiza citrinella; Eremophila alpestris; Erithacus rubecula; Falco peregrinus;Falco tinnunculus; Ficedula albicollis; Garrulus glandarius; Gavia arctica;Hieraaetus pennatus; Hirundo rustica; Lanius collurio; Loxia curvirostra; Lullulaarborea; Luscinia luscinia; Milvus migrans; Motacilla alba; Motacilla cinerea;Nucifraga caryocatactes; Oenanthe oenanthe; Otus scops; Parus ater; Paruscaeruleus; Parus cristatus; Parus major; Parus montanus; Parus palustris; Passermontanus; Pernis apivorus; Phoenicurus ochruros; Phoenicurus phoenicurus;Phylloscopus collybita; Phylloscopus trochilus; Pica pica; Picoides tridactylus; Picuscanus; Picus viridis; Prunella collaris; Prunella modularis; Pyrrhula pyrrhula;Regulus ignicapillus; Regulus regulus; Saxicola rubetra; Saxicola torquata; Serinusserinus; Sitta europaea; Strix aluco; Sturnus vulgaris; Sylvia atricapilla; Sylviacurruca; Tetrao urogallus; Tichodroma muraria; Troglodytes troglodytes; Turdusmerula; Turdus philomelos; Turdus pilaris; Turdus torquatus; Turdus viscivorus;Lota lota; Thymallus thymallus; Erebia sudetica; Parnassius mnemosyne;Uvarovitettix transsylvanicus; Arvicola terrestris; Capreolus capreolus; Cervuselaphus; Chionomys nivalis; Crocidura suaveolens; Eliomys quercinus; Felissilvestris; Martes martes; Micromys minutus; Muscardinus avellanarius; Myoxus glis;Neomys anomalus; Neomys fodiens; Nyctalus noctula; Rupicapra rupicapra; Sorexalpinus; Achillea oxyloba ssp. Schurii; Aconitum moldavicum; Aconitum napellusssp. Firmum; Aconitum toxicum; Adenostyles alliariae ssp. Hybrida; Aethionemasaxatile; Agrostis alpina; Agrostis vinealis; Allium schoenoprasum ssp. sibiricum;Allium victorialis; Alopecurus pratensis ssp. Laguriformis; Androsace arachnoidea ;Androsace chamaejasme; Androsace obtusifolia; Anemone narcissiflora; Angelica207

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”archangelica; Anthemis carpatica; Anthemis carpatica ssp. Pyrethriformis;Anthemis macrantha; Aquilegia nigricans; Aquilegia transsilvanica; Arabis soyerissp. Subcoriacaea; Arenaria biflora; Armeria barcensis; Arnica montana; Artemisiaeriantha; Astragalus alpinus; Astragalus australis; Athamanta turbith ssp.Hungarica; Botrychium matricariifolium; Botrychium multifidum; Callianthemumcoriandrifolium; Campanula carpatica; Campanula rotundifolia ssp. Polymorpha;Campanula transsilvanica; Cardamine resedifolia; Cardaminopsis neglecta; Carexatrata ssp. Aterrima; Carex brachystachys; Carex brunnescens; Carex capillaris RA; Carex firma; Carex fuliginosa; Carex limosa; Carex parviflora; Carex strigosa;Centaurea kotschyana; Cephalanthera longifolia; Cephalanthera rubra;Cephalanthera rubra; Cerastium arvense ssp. Lerchenfeldianum; Cerastiumfontanum ssp. Macrocarpum; Cerastium transsilvanicum; Cerastiumtranssilvanicum; Cerinthe glabra; Cetraria oakesiana; Chrysosplenium alpinum;Coeloglossum viride; Coeloglossum viride; Conioselinum tataricum; Crepisconyzifolia; Dactylorhiza cordigera; Dactylorhiza cordigera; Dactylorhiza incarnata;Dactylorhiza maculata; Dactylorhiza maculata ssp. Transsilvanica; Dactylorhizamajalis; Dactylorhiza sambucina; Dianthus banaticus; Dianthus barbatus ssp.Compactus; Dianthus carthusianorum; Dianthus glacialis ssp. Gelidus; Dianthusglacialis ssp. Gelidus; Dianthus henteri; Dianthus henteri; Dianthus spiculifolius;Dianthus superbus ssp. Alpestris; Dianthus tenuifolius; Doronicum carpaticum ;Doronicum carpaticum; Draba fladnizensis; Draba kotschyi; Draba kotschyi; Drabalasiocarpa; Drosera rotundifolia; Epilobium alsinifolium; Epilobium anagallidifolium ;Epilobium nutans; Epipactis atrorubens; Epipactis helleborine; Epipactismicrophylla; Epipogium aphyllum; Erigeron alpinus; Erigeron atticus; Erigeronuniflorus; Eritrichium nanum ssp. Jankae; Festuca amethystina; Festucabucegiensis; Festuca carpatica; Festuca nitida ssp. Flaccida; Galanthus nivalis;Galium pumilum; Gentiana clusii; Gentiana clusii; Gentiana cruciata ssp.Phlogifolia; Gentiana frigida; Gentiana frigida; Gentiana lutea; Gentiana punctata;Gentiana punctata; Geum reptans; Grimmia teretinervis; Gymnadenia conopsea;Gypsophila petraea; Gypsophila petraea; Hedysarum hedysaroides; Hedysarumhedysaroides; Helictotrichon decorum; Hepatica transsilvanica; Hepaticatranssilvanica; Heracleum palmatum; Heracleum sphondylium ssp.Transsilvanicum; Hesperis matronalis ssp. Candida; Hesperis matronalis ssp.Cladotricha; Hieracium negoiense; Hieracium silesiacum; Hutchinsia alpina ssp.Brevicaulis; Hutchinsia alpina ssp. Brevicaulis; Juncus filiformis; Juncus trifidus;Juncus triglumis; Knautia drymeia; Kobresia myosuroides; Larix decidua ssp.Carpatica; Larix decidua ssp. Polonica; Leontopodium alpinum; Leontopodium208

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”alpinum; Leucanthemopsis alpina ssp. Alpina; Ligularia glauca; Linum perenne ssp.Extraaxillare; Lloydia serotina; Loiseleuria procumbens; Lomatogoniumcarinthiacum; Lonicera caerulea; Lycopodium annotinum; Lycopodium clavatum;Lycopodium complanatum; Lycopodium selago; Lysimachia nemorum;Melampyrum saxosum; Minuartia austriaca; Minuartia hirsuta ssp. Frutescens;Minuartia laricifolia; Nigritella nigra; Nigritella nigra ssp. Rubra; Onobrychismontana; Onobrychis montana ssp. Transsilvanica; Orchis coriophora; Orchismorio; Orchis palustris ssp. Elegans; Orchis ustulata; Oxytropis campestris;Oxytropis carpatica; Oxytropis halleri; Oxytropis halleri; Papaver alpinum; Papaverpyrenaicum ssp. corona-sancti-stephani; Pedicularis baumgartenii; Pedicularisoederi; Phyteuma confusum; Phyteuma confusum; Phyteuma spicatum; Phyteumavagneri; Pinguicula alpina; Pinguicula vulgaris; Pinus cembra; Pinus mugo;Plantago gentianoides; Platanthera chlorantha; Pleurospermum austriacum; Poabadensis; Poa cenisia ssp. Contracta; Poa granitica; Poa laxa; Poa laxa ssp.Pruinosa; Poa remota; Polygonum alpinum; Polygonum alpinum; Primula farinosa;Primula halleri; Primula halleri; Primula minima; Pseudorchis albida; Pulsatillamontana; Ranunculus alpestris; Ranunculus carpaticus; Ranunculus carpaticus;Ranunculus crenatus; Ranunculus crenatus; Ranunculus glacialis; Ranunculusthora; Rhodiola rosea; Rhododendron myrtifolium; Rumex arifolius; Rumexscutatus; Sagina saginoides; Salix alpina; Salix aurita; Salix hastata; Salix retusa;Salix rosmarinifolia; Salix starkeana; Saponaria pumilio; Saponaria pumilio;Saussurea discolor; Saxifraga androsacea; Saxifraga bryoides; Saxifraga carpatica;Saxifraga exarata ssp. Moschata; Saxifraga oppositifolia; Saxifraga pedemontanassp. Cymosa; Saxifraga pedemontana ssp. Cymosa; Saxifraga retusa; Scabiosalucida ssp. Barbata; Scrophularia heterophylla ssp. Laciniata; Sedum telephiumssp. Fabaria; Sempervivum montanum; Senecio rivularis; Sesleria rigida ssp.Haynaldiana; Silene dinarica; Silene dinarica; Silene lerchenfeldiana; Silenezawadzkii; Soldanella pusilla; Soldanella pusilla; Spiranthes spiralis; Symphyandrawanneri; Symphytum cordatum; Tanacetum macrophyllum; Taxus baccata; Taxusbaccata; Thlaspi dacicum; Thlaspi dacicum; Thymus bihoriensis; Thymus comosus;Thymus comosus; Thymus pulcherrimus; Tofieldia calyculata; Traunsteineraglobosa; Traunsteinera globosa; Trifolium spadiceum; Trisetum alpestre; Trisetumfuscum; Trisetum fuscum; Trisetum macrotrichum; Trollius europaeus ssp.Europaeus; Vaccinium oxycoccos; Veronica alpina; Veronica aphylla; Veronicabachofenii; Veronica baumgartenii; Veronica fruticans; Viola alpina; Viola palustris;Anguis fragilis; Coronella austriaca; Elaphe longissima; Lacerta agilis; Lacertaviridis; Podarcis muralis; Sabanejewia romanica; Vipera berus209

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Descrierea situluiTufişuri, tufărişuri; pajişti naturale, stepe; păduri de foioase; păduri de conifere;păduri de amestec; stâncării, zone sărace în vegetaţieAlte caracteristici ale sitului:Situl se afla in zona biogeografica alpina, forma de relief predominanta fiindmuntele.Habitatele sunt foarte variate, incepand cu cele de lunca (aninisuri, salcete batrane–cu suprafete in mare parte continue si compacte), fanete, tufarisuri, ecosistemeforestiere, alpine si subalpine. Flora este bine reprezentata fiind inregistrate peste900 specii de plante, diversitatea floristica cea mai mare se observa in faneteleumede – peste 450 speciiCalitate şi importanţă:Situl propus include cel mai înalt şi sălbatic sector al Carpaţilor Româneşti, cu unadintre cele mai mari extensii ale reliefului glaciar şi periglaciar, cu o vastă suită deunităţi peisagistice unice, cu condiţii ecologice specifice ca urmare a diversităţiigeologice, pedologice şi climatice reflectate în biodiversitatea foarte ridicată aacestei zone. În acest masiv muntos se află fragmente reprezentative de pădurinaturale virgine şi cvasivirgine - astăzi practic dispărute din Europa - carepolarizează o diversitate biologică terestră deosebită, constituind o avuţie naţionalăinestimabilă.Munţii Făgăraş oferă habitate excelente pentru populaţii viabile de urs, lup, râs şicapră neagră.De pe teritoriul sitului propus a fost capturată o femelă de capră neagră apreciatăca fiind cel mai mare exemplar din lume - 126 puncte CIC (1993 - Valea Arpăşel,jud. <strong>Sibiu</strong>). Tot aici a fost capturat un exemplar de lup cotat ca record mondial(1978 - Valea Arpăşel, jud. <strong>Sibiu</strong>).Cerbul, prezent atât în zona împădurită cât şi în golul alpin, boncăneşte în acestmasiv muntos la cea mai mare altitudine din Carpaţii României – Şaua Netedu(2200 m).210

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Vulnerabilitate:Asezarile umane stabile pe teritoriul Muntilor <strong>Fagaras</strong> nu exista decat lapoaleleacestora, in general situate sub curba de nivel de 900 m. Asadar , gradul deantropizare al arealului montan este redus, singurle activitati umane care afecteazacadrul natural sunt , cresterea animalelor, exploatarea lemnului si turismul.Turismul de tranzit s-a dezvoltat odata cu contruirea Lacului de acumulare Vidrarusi modernizarea arterei rutiere DN 7C, cunoscuta sub numele deTransfagarasan.Aceasta forma de turism se practica numai in sezonul cad,peroada iunie-septembrie, din cauza cantitatilor mari de zapada ce se acumuleazain sezonul hivernal si a avalanselor care se produc de obicei in amonte de PisculNegru, blocand soseaua transalpina.In punctul Piscul Negru s-au construit in ultimii ani mai multa constructii cudestinatie turistica, dar fara a respecta normele in vigoare privind disciplina inconstructii si cele ale protectiei mediului (nu exista plan de urbanism zonal, nu serespecta gradul de ocupare al terenului, nu exista retea de canalizare pentru apelereziduale sau puncte de colectare ecologica a deseurilor menajere).De asemenea,nu s-au respectat prevederile de construire privind procentul de ocupare sicoieficientul de utilizare a terenului.Desemnarea sitului:Pentru acest sit au fost realizate studiile de fundamentare ştiinţifică în vedereadeclarării Munţilor Făgăraş ca Parc Naţional.In prezent în interiorul acestei propuneri de sit Natura 2000 se află mai multe ariiprotejate dintre care amintim rezervaţiile Golul alpin al Munţilor Făgăraş cuprinsîntre Suru şi Podragu, Golul alpin Moldoveanu-Capra, Valea Bâlii, ValeaVâlsanului, Arpăşel, etc.Tip de proprietate:21,4% din suprafaţa sitului propus se află în proprietatea statului român şi 78,6% înproprietate privată. Propunerea Munţii Făgăraş se întinde pe teritoriul administratival 23 comune din judeţele Argeş, Braşov, <strong>Sibiu</strong> şi Vâlcea. Pe judetul Brasov, dintotalul fondului forestier de cca 19.000 ha , 10% este in proprietate de stat adm deOS <strong>Fagaras</strong>, restul de 90% fiind in propr particulara, administrata de OS PadurileSincii si OS Codrii <strong>Fagaras</strong>ului. Restul suprafetei din jud Brasov, este pasune,211

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”faneata, gol alpin,etc (cca 23.000 ha)fiind proprietate particulara si in mai micamasura propr de stat. Parte din propr de stat este in procedura de retrocedare cfL247/2005. Situatia cu suprafetele de padure pe tipul de proprietate din ParculNational <strong>Fagaras</strong> zona Valcea : Primaria Talmaciu = 184,4 ha, UP III Caineni, UA1-6, UA71-81, UA 111-114 Obstea Greblesti = 6215,5 ha, UP III Caineni, UP IVBoia Mica . UA 7-32, UA 53-78 Obstea Cainenii Mici = 552 ha, UP IV Boia Mica,UA 37-49 Obstea Boisoara= 1774,3, UP V Boia Mare, UA 1-34 ; UA 57-75 ; UA78-80 ; ?UA 48-56 ? este revendicat de Obste in prezent.Obstea Grohotis = 18,2 ha, UP V Boia Mare Obsea Spiru Podeni = 72,7 ha UPVBoia MareUA 46-47 Total suprafata privata = 8817,1 haProcentaj din suprafata totala – 83% proprietate privata Directia Silvica Valcea(total suprafata padure de stat) = 1280,5 ha – Procentaj din suprafata totala – 17%proprietate de stat cu mentiunea ca o mare parte din suprafata de padure de stateste revendicata in prezent de proprietari privati. Total suprafata parc in judetulValcea = 10097,6 haActivităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată- Activităţi şi consecinţe în interiorul situluiAlte procese naturale; cosire/taiere; pasunatul; managementul forestier general;plantare de pădure; plantare artificiala; curatarea padurii; indepartarea latarisului,indepartarea arborilor uscati sau in curs de uscare, exploatare fara replantare,cresterea animalelor, furajare stocuri de animale; activitati pasunat agricole sisilvice care nu se refera la cele de mai sus; pescuit sportiv; vanatoare; luare /Indepartare de fauna; braconaj, otravire, capcane; luare/Indepartare de flora C 1 –cariere; habitare dispersata; poteci,trasee, trasee pentru ciclism; tunel; transportulenergiei; linii electrice; structuri (complexe) pentru sport si odihna; complex de schi;locuri de campare si zone de parcare pentru rulote; plimbare,calarie si vehiculenemotorizate; drumetii montane, alpinism, speologie; planorism, delta plan,parapanta, balon; alte activitati sportive si recreative in aer liber; eroziunea; relatiiinterspecifice ale faunei; competitia; parazitismul; predatorismul; antagonism cuanimalele domestice; relatii interspecifice de flora; competitiea (exemplu:pescarus/chira); parazitism; urbanizare continua; cosire/taiere; curatarea padurii;indepartarea latarisului; indepartarea arborilor uscati sau in curs de uscare;exploatare fara replantare; furajare stocuri de animale; pescuit sportiv; vanatoare;luare / indepartare de fauna; braconaj, otravire, capcane; luare/indepartare de flora;212

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”cariere; urbanizare continua; eroziunea; relatii interspecifice ale faunei;parazitismul; predatorismul; relatii interspecifice de flora; competitia C;poteci,trasee, trasee pentru ciclism; utilizarea pesticidelor- Activităţi şi consecinţe în jurul situluiCultivare; cosire/taiere; utilizarea pesticidelor; fertilizarea; pasunatul; restructurareadetinerii terenului agricol; managementul forestier general; managementul forestiergeneral; plantare de pădure; plantare de pădure; plantare artificiala; plantareartificiala; curatarea padurii; indepartarea latarisului; indepartarea arborilor uscatisau in curs de uscare; exploatare fara replantare; exploatare fara replantare;cresterea animalelor; pescuit sportiv; vanatoare; braconaj, otravire, capcane;luare/Indepartare de flora; zone urbanizate, habitare umana; urbanizare continua;urbanizare discontinua; structuri agricole; retele de comunicare; poteci,trasee,trasee pentru ciclism; drumuri, drumuri auto; transportul energiei; linii electrice;imbunatatirea accesului la zona; locuri de campare si zone de parcare pentrurulote; activitati sportive si recreative in aer liber; plimbare,calarie si vehiculenemotorizate; vehicule motorizate; alte activitati sportive si recreative in aer liber;manevre militare; relatii interspecifice ale faunei; competitiea (exemplu:pescarus/chira); parazitism; predatorismul; antagonism cu animalele domestice;relatii interspecifice de flora; competitia; parazitismul; alte procese naturale.Organismul responsabil pentru managementul sitului:Zona sitului din jud Brasov apartine administrativ urmatoarelor: Oras Zarnesti,comune Sinca Veche,Sinca Noua, Harseni, Recea, Lisa, Voila,Vistea de Jos, Uceade Jos.Planuri de management ale sitului:Managementul zonei situata in judetul Valcea se face prin amenajamentele silvicede catre Ocoalele Silvice private si cele ce apartin RNP.In vecinatatea traseului drumului expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong> se identifica prezenta maimultor arii protejate de interes national declarate prin Legea nr. 5/2000 privindaprobarea Planului de amenajare a teritorului national – Sectiunea III –a – zoneprotejate, si anume:Golul Alpin al Muntilor <strong>Fagaras</strong> intre Podragu si Suru213

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Valea BaliiCalcarele eocene de la Turnu Rosu – PorcestiSuvara SasilorParcul Natural Dumbrava <strong>Sibiu</strong>luiGolul Alpin al Muntilor <strong>Fagaras</strong> intre Podragu si SuruAria protejată Golul Alpin al Munţilor Făgăraş se întinde pe faţă nordică a acestormunţi, ocupând o suprafaţă de 6.989 ha din sectorul glaciar central al masivuluifăgărăşan cuprins între Vf. Suru (2283 m) şi Vf. Podragu (2462 m). Din punct devedere geologic aria este caracterizată prin marea extindere a şisturilor cristaline(predominant şisturi cenuşii-verzui) şi în primul rând a micaşisturilor cu muscovit(mică albă) şi biotit (mică neagră), a şisturilor amfibolice şi a gnaiselor. Izolat aparcalcare cristaline şi dolomite (Jgheabul Văros din Valea Doamnei).Aici există cea mai mare densitate a reţelei hidrografice din Munţii Carpaţi (0,8km/km2) şi o foarte mare energie a reliefului 1400m-1850m /10 km.Relieful este spectaculos graţie vârfurilor înalte de peste 2.000 m (Suru, Budislavu,Ciortea, Scara, Şerbota, Negoiu, Laiţa, Paltinu, Vânătoarea lui Buteanu, Podragu,etc.) a căldărilor glaciare, majoritatea cu lacuri glaciare (Lacul Avrigului, LaculDoamnei, Tăul lui Buteanu, Lacul Bâlea, Lacul Podrăgel, Lacul Podragului).Solurile cele mai răspândite sunt cele humisilicatice podzolite, litosolurile, solurilebrune podzolice şi turbăriile.Aici există cea mai mare densitate a reţelei hidrografice din Munţii Carpaţi (0,8km/km2) şi o foarte mare energie a reliefului 1400m-1850m /10 km.Vegetaţia existentă în parc are caracter arctic-alpin, cele mai reprezentativeasociaţii fiind cele saxicole: feriguţe (Asplenio-Cystopteridetum fragilis), iarbăroşioară (Silenetum dinaricae) şi cele caracteristice zăcătorilor de zăpadă sălciipitice (Salicetum herbaceae, Salicetum retusae) rogoz (Caricetum pyrenaicae), lacare se adaugă cenozele fontinale de muşchi cu ochii şoricelului (Philonotido-Saxifragetum stellaris).Alte asociaţii caracteristice sunt reprezentate de molidişurile cu afin (Vaccinio-214

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Piceetum abietis), de jnepenişurile cu afin (Vaccinio-Pinetum mugi), de pajişti depăiş (Potentillo ternatae-Festucetum sudeticae, Campanulo abietinae-Festucetumrubrae), de buruienişuri de steregoaie (Veratretum albi) şi de omag (Aconitetumtaurici) şi de tufărişuri de bujor de munte cu afin (Rhododendro-Vaccinietum).Starea de conservare a ariei protejate este relativ bună. Principalele aspectenegative le constituie turismul neecologic, depozitarea deşeurilormenajere,păşunatul excesiv şi vânătoarea şi braconajul la capra neagră.Valea BaliiÎntinsă pe o suprafaţă de 180 ha, rezervaţia mixtă este limitată la sud de vârfurileVânatoarea lui Buteanu (2.508m), Capra (2.450m) şi Paltinu Mare (2.480), la vestde Muchia Buteanu, iar la est de Muchia Bâlea.Rezervaţia include lacul glaciar Bâlea. Acesta se află la 2.034 m altitudine, are osuprafaţă de 46.508 m2 şi o adâncime maximă de peste 11 m şi este cel mai marelac glaciar din Munţii Făgăraş.Aspectului peisagistic unic dat de crestele abrupte cu grohotişuri şi stânci golaşe,de creste cu vârfuri semeţe ce se oglindesc în apa limpede a lacului Bâlea, i seadaugă o floră şi faună caracteristică etajului alpin al Carpaţilor.Vegetaţia este reprezentată de grupări de specii saxicole, în primul rând de feriguţe(Asplenio-Cystopteridetum fragilis), de ochii şoricelului cu flămânzică (Saxifragomoschatae-Drabetum kotschyi), de iarbă roşioară (Silenetum dinaricae) şi defitocenoze caracteristice zăcătorilor de zăpadă: sălcii pitice (Salicetumherbaceae,Salicetum retusae) rogoz (Caricetum pyrenaicae), la care se adaugăcenozele fontinale de muşchi cu ochii şoricelului (Philonotido-Saxifragetumstellaris).În vegetaţia păşunilor abundă păişul (Potentillo ternatae-Festucetum sudeticae),buruienişurile de omag (Aconitetum tauricii) si tufişurile de jneapăn cu afin(Vaccinio- Pinetum mugi) şi de bujor de munte cu afin (Rhododendro-Vaccinietum).Dintre speciile de plante de o deosebita însemnătate se remarcă în primul rând pecele endemice în Carpaţi: romaniţa de munte (Achillea schurii), omagul (Aconitumhosteanum), coada vulpii (Alopecurus laguriformis), căldăruşa (Aquilegeatranssilvanica), ovăsciorul de munte (Helictotricon decorum), clopoţeii (Campanula215

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”kladniana), cornuţul (Cerastium lerchenfeldianum), păişul carpatic (Festucabucegiensis), iarba roşioară (Silene dinarica), precum şi o serie de rarităţi floristiceca zânişoara (Callianthemum coriandriifolium), rogozul (Carex fuliginosa), capulcălugărului (Leontodon transsilvanicus si L. rilaensis), vârtejul pământului(Pedicularis oederi), bulbucii (Trollius europaeus), floarea de colţ (Leontopodiumalpinum), etc.Starea de conservare este relativ satisfăcătoare.Existenţa Transfăgărăşanului adus la intensificarea turismului şi, ca urmare, la creşterea presiunii antropice asupraecosistemelor naturale din perimetrul ariei. Păşunatul este un alt factor dedegradare a ariei naturale protejate.Calcarele eocene de la Turnu Rosu – PorcestiCalcarele eocene de la Turnu Roşu Rezervaţia paleontologică ocupă o suprafaţăde 60 de ha în partea de S-SE a comunei Turnu Roşu şi se desfăşoară pe ambelemaluri ale Văii Satului.Calcarele eocene de la Turnu Roşu au o vechime de aproximativ 60 de milioane deani şi reprezintă un depozit fosilifer situat în extremitatea nord-vestică a cristalinuluiMunţilor Făgăraşului, fiind unica insulă de vârstă eocenă din partea de sud aTransilvaniei.Fauna marină fosilă este foarte bine reprezentată, un interes deosebitreprezentându-l bogăţia cu totul neobişnuită a formelor de rechini, descriindu-sepână în prezent 23 de specii, aparţinând la 19 genuri, cum ar fi: Notidanus,Galeocerdo, Otodus, Lanna, Sphyrina, Carchorocles, etc.Fauna nevertebratelor încadrează numeroase forme de numuliţi (Numulites),echinoderme (Cidaris, Echinolampas, Echinanthus pellati), bivalve (Ostrea,Spondylus, Pecten, Cardium, Crassa), gasteropode acvatice (Velates, Terebellum,Strombus, Cepatia cepaceea, Globularia patula, Ampullospira hybrida), corali(Favia, Calamophyllia), brachipode (Terebratula picta), etcPrintre fosilele de vertebrate se mai întâlnesc, pe lângă cele de rechini, oase şi dinţide peşti, dinţi de crocodilieni şi vertebre de sirenide.Starea de conservare a rezervaţiei este satisfăcătoare, problemele majore cu carese confruntă aria fiind fenomenele de eroziune şi sustragerea materialului fosilifer.216

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Suvara SasilorRezervaţia botanică, în suprafaţă de 20 ha, este situată pe o terasa de pe parteadreaptă a râului Sadu, la jumătatea distantei dintre localităţile Sadu şi Tălmaciu şise află în administrarea Consiliului Local al oraşului Tălmaciu.Vegetaţia este reprezentată de un moliniet (Peucedano rocheliani – Molinietumcoerulea) relictar, nemaiîntâlnit în Transilvania, în care vegetează mai multe speciifloristice rare: mărarul porcului (Peucedanum rochelianum), narcisa (Narcissusstellaris), stânjenei (Iris sibirica), gladiola (Gladiolus imbricatus), iarba neagră(Calluna vulgaris), brânduşa (Crocus banaticus), coacăzul de munte (Bruckenthaliaspiculifolia), salcia târâtoare (Salix rosmarinifolia), genţiana (Gentianapneumoanthe), limba şarpelui (Ophioglossum vulgatum) şi orhideele (Orchistranssilvanica, O. laxiflora, O. incarnata, Spiranthes spiralis, Cephalanthera rubra.Starea de conservare este relativ bună. Ca aspect negativ ar fi de menţionatinvadarea ecosistemului de salcie pitică şi mesteacăn.Aria este supravegheată de o persoană desemnată de primăria Tălmaciu. Existăpanouri de informare şi avertizare, dar este necesară şi o bornare a ariei protejate.O mare problemă o reprezintă lipsa informaţiilor privind proprietarii de terenuri,mulţi dintre aceştia nerealizând succesiunea terenurilor.Parcul Natural Dumbrava <strong>Sibiu</strong>luiPădurea Dumbrava este un stejăret de terasă (Querco robori-Carpietum) în care,pe lângă stejar (Quercus robur), vegetează foarte bine carpenul (Carpinus betulus),cireşul păduret (Prunus avium), ulmul (Ulmus minor), jugastrul (Acer campestre) şiteiul (Tilia platyphyllos). Sporadic apare şi gorunul (Quercus petraea), frasinul(Fraxinus excelsior), arţarii (Acer platanoides, A. pseudoplatanus) şi scoruşul(Sorbus aucuparia).Stratul arbustiv este compus din lemnul câinelui (Ligustrum vulgare), păducel(Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), sânger (Cornus sanguinea),măceş (Rosa canina), salbă moale (Evonymus europaea), cruşin (Frangula alnus),călin (Viburnum opulus) şi verigariu (Rhamnus cathartica).În stratul ierbos al pădurii au fost inventariate peste 100 de specii de plante cu floridintre care mai rare sunt: opaiţa (Silene dubia), brânduşa (Crocus banaticus),217

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”lăcrămiţa (Majanthemum bifolium), iarba albastră (Molinia coerulea), salataiepurelui (Prenanthes purpurea), orhidee (Cephalanthera alba, Neottia nidus-avis),etc.În Pădurea Dumbrava trăiesc următoarele mamiferele: căpriorul (Capreoluscapreolus), veveriţa (Sciurus vulgaris), ariciul (Erinaceus europaeus), mistreţul (Susscrofa), şoareci (Microtus sp.), pârşi (Muscardinus avellanarius), vulpea (Vulpesvulpes) şi următoarele păsări: piţigoiul mare (Parus major), mierla (Turdus merula),presura (Emberiza citrinella), ciocănitoarea mare (Dendrocopus major), gaiţa(Garrulus glandarius), turtureaua (Streptopelia turtur), bufniţa (Bubo bubo), pupăza(Upupa epops), cucul (Cuculus canorus), cinteza (Certhia familiaris), sticletele(Carduelis carduelis), vrăbii (Passer montanus, P. domesticus), corbul (Corvuscorax), etc.Administrarea acestei arii protejate este asigurată de către Direcţia Silvică <strong>Sibiu</strong>,care în cursul anului 2004 a preluat-o în custodie. În cursul anul 2005 custodele aelaborat regulamentul ariei protejate (care a fost aprobat de către Comisia decustodie) şi planul de management al ariei, acesta din urmă fiind transmisAcademiei Române spre avizare.Starea de conservare este bună, mici probleme datorându-se turismului de weekendşi a depozitării deşeurilor menajere.Raportul detaliat referitor la impactul drumului expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong> asupra situluide importanta comunitara Oltul Mijlociu – Cibin – Hartibaciu, precum si asupra arieide protectie speciala avifaunistica Piemontul <strong>Fagaras</strong>, respectiv masurile dediminuare si compensare sunt prezentate in Anexa II la prezentul raport la studiulde evaluare a impactului asupra mediului.Conform prevederilor Ord. nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importantacomunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 inRomania, si prevederilor HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectiespeciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000in Romania, in cadrul prezentului raport la studiul de evaluare a impactului asupramediului sunt incluse masuri de diminuare si compensare asupra sitului deimportanta comunitara Oltului Mijlociu-Cibin-Hartibaciu, precum si asupra ariei deprotectie speciala avifaunistica Piemontul <strong>Fagaras</strong>. De asemenea, in cadrulprezentului raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului suntprezentate masuri de diminuare/evitare a impactului asupra speciilor de desemnare218

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”si habitatele cheie din aria de protectie speciala avifaunistica Avrig-Scorei-<strong>Fagaras</strong>.(Anexa V).Prin respectarea masurilor de diminuare si compensare recomandate in raportulstudiului de evaluare a impactului asupra mediului (Anexa II), se va raspunde laefectele negative cauzate de construirea drumului expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong>,pastrandu-se astfel statutul actual de conservare a speciilor si habitatelor aferentesitului de importanta comunitara Oltul Mijlociu – Cibin – Hartibaciu, respectiv arieide protectie speciala avifaunistica Piemontul <strong>Fagaras</strong>.Impactul obiectivului de investitie asupra speciilor si habitatelor, din cadrul ariilornaturale protejate de tipul SCI, SPA si de interes national, situate la distante destulde mari fata de traseul drumului, respectiv: Muntii <strong>Fagaras</strong> (20km), PodisulHartibaciului (20km), Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului (6 km), MlacaTatarilor (4 km), Golul Alpin Balea si Valea Balii (10 km), Calcarele eocene de laTurnu Rosu (8 km), Suvara Sasilor (4km), Parcul Dumbrava <strong>Sibiu</strong>lui (5 km), seconsidera a fi nesemnificativ.4.5.3. Surse de poluare a florei şi faunei4.5.3.1. Surse de poluare a florei şi faunei şi emisii de poluanţi în perioada de construcţieSursele de poluare a florei si faunei in perioada de constructie sunt urmatoarele:Traficul de santier prin transportul de materii prime (beton, asfalt, balast,prefabricate), prin generarea de poluanti specifici mijloacelor de transport(NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) si zgomotUtilajele si mijloacele de constructie prin activitatea desfasurata in cadrulfronturilor de lucru produc: poluanti (NOx, SO, SO2, CO, metale grele,pulberi) si zgomot.Instalatiile de betoane, instalatiile de mixturi asfaltice, instalatiile de emulsiibituminoase si instalatiile de sortare agregate naturale conduc la emisii depoluanti (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) si zgomot.Accidentele rezultate ca urmare a traficului de santier pot genera scurgeride carburanti, uleiuri care deversate pe suprafata solului afecteaza flora sifauna specifica amplasamentului.219

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”4.5.3.2. Surse de poluare a florei şi faunei şi emisii de poluanţi în perioada de operareSursele de poluare a florei si faunei in perioada de exploatare a drumului expres<strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> sunt urmatoarele:Traficul rutier, spatiile de parcare, centrul de intretinere generatoare depoluanti (NOx, SO, SO2, CO, metale grele, pulberi) si zgomot poate afectaflora si fauna specifica amplasamentului drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> prindepunerea poluantilor pe sol si prin modificarea habitatului ca rezultat aldrumului expres ca si bariera fizica pentru fauna.Deseurile rezultate din traficul rutier pot afecta vegetatia din vecinatateadrumului expres.Accidentele rutiere in care sunt implicate autovehicule care transportasubstante periculoase pot afecta in mod semnificativ flora specificaamplasamentului drumului expres.4.5.4. Impactul produs asupra florei şi faunei4.5.4.1. Impactul produs asupra florei şi faunei în perioada de construcţieImpactul lucrarilor de realizare a drumului expres <strong>Sibiu</strong> - <strong>Fagaras</strong> asupra vegetatieisi faunei se manifesta prin urmatoarele efecte negative:modificarea functiilor principale indeplinite de vegetatie, si anume:recreativa, estetica, antieroziva, ecologica, de microclimat, hdrologic,sanitar, de reducere a zgomotuluiinlaturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrarile dedecopertare si defrisarifragmentarea habitatelor naturale prin aparitia unei bariere fizice constituitedin lucrarile in lungul drumului expresdeprecierea speciilordistrugerea habitatelor rareperturbarea grupelor vegetale fragile220

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”reducerea productivitatii biologice datorita gradului crescut de poluaretulburarea vietii animalelor salbatice, libertatea de miscare a acestora fiinddin ce in ce mai afectata de constructiile rutiere si aglomerarile umane.disparitia mamiferelor, pasarilor, amfibienilor si nevertebratelor datoritaaccidentelor rutiere in care sunt implicate acestea.Conform literaturii de specialitate se estimeaza ca particulele in aer care saprezinte riscuri pentru vegetatie pot fi intalnite:pe distanta de pana la 300 m in jurul gropilor de imprumut in timpul exploatăriiacestorape o distanta de 50 m in ambele parti ale amplasamentului drumului înperioadele de concentrare maximă a lucrărilor de execuţiepe o distanta de pana la 1 km in jurul organizarii de santier.Dioxidul de sulfConcentratii de SO 2 in aer care sa prezinte riscuri de aparitie a stresului chimicpentru vegetatie pot fi intalnite pe o distanta de pana la 200 m in jurul organizarii desantier. Pentru celelalte activitati desfasurate in perioada de executie, nu seinregistreaza depasiri ale normelor de protectie a vegetatiei, in ceea ce privesteconcentratia SO 2 in aerul ambiental.Oxizi de azotConcentratii de NO x in aer care sa prezinte riscuri pentru vegetatie pot fi intalnite:pe o distanta de pana la 300 m in jurul gropilor de imprumut in timpulexploatarii acestorape o distanta de 200 m in ambele parti ale amplasamentului drumului in timpulconcentrarii maxime a lucrarilor de executiepe o distanta de pana la 250 m in jurul organizarii de santier.Oxizii de azot in combinatie cu alti poluantiAnalizand valorile coeficientului sinergic dintre NO x si particulele in suspensie, sese consideră limita pana la care plantele sunt supuse stresului chimic sunt de 300m in jurul organizarii de santier, 250 m in jurul gropilor de imprumut si 100 m în221

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”zona pe ambele părţi, în zona fronturilor de lucru de la drum pana la care plantelesunt supuse stresului chimic.Metale greleNivelul concentratiilor de metale grele in aer si in sol in perioada de executie nueste in masura sa puna in pericol vegetatia in nici una din zonele afectate delucrarile in executie.4.5.4.2. Impactul produs asupra florei şi faunei în perioada de operareImpactul produs asupra vegetatiei si faunei in perioada de operare se manifestaprin urmatoarele efecte negative:traficul rutier determina dezvoltarea efectului de bariera a cailor decirculatie, putand sa izoleze complet o populatie sau sa constituie doar unobstacol pentru anumite animale.traficul rutier prin gazele de esapament emise de vehicule conduce lamodificarea microclimatului si componentei faunei limitrofe.zgomotul produs de circulatia autovehiculelor conduce la tulburareaprofunda a vietii animalelor salbatice, acestea schimbandu-si traseele demigrare, de vanatoare si hrana.disparitia mamiferelor, pasarilor, amfibienilor si nevertebratelor datoritaaccidentelor rutiere in care sunt implicate acestea.Conform studiilor de specialitate poluantii care apar in ghidurile de calitate a aeruluirecomandate de Organizatia Uniunii Internationale de Cercetare a Padurilor(IUFRO) pentru vegetatie, responsabili de efecte negative sunt urmatorii: SO 2 , NO 2si O 3 .Bioxidul de sulfIn functie de cantitatea de SO 2 pe unitatea de timp la care este expusa planta, aparefecte biochimice si fiziologice ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei,cresterea ratei respiratorii, schimbari in metabolismul proteinelor, in bilantul lipidelorsi al apei si in activitatea enzimatica. Aceste efecte se traduc prin necroze,reducerea cresterii plantelor, cresterea sensibilitatii la agentii potogeni si la222

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”conditiile climatice excesive.In comunitatile de plante apar schimbari ale echilibrului intre specii: reducereavarietatilor sensibile determina alterarea structurii si functiilor intregii comunitati.Uniunea Internationala a Organizatiei pentru Cercetarea Padurilor recomandaurmatoarele concentratii ca valori - ghid pentru protectia plantelor:medie anuala - 125 g/m 3 pentru a se mentine productia in cele mai multelocuri si 50 g/m 3 pentru a mentine intreaga productie si a proteja mediul;medie pe 30 min - 150 g/m 3 si, respectiv 75 g/m 3 pentru cele doua situatii demai sus (se admite depasirea acestor valori cu o frecventa anuala de maxim2,5 %).Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda limita de 30 g/m 3 ca medie anuala.Oxizii de azotPana la anumite concentratii oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor,contribuind la cresterea acestora. Totusi s-a constatat ca in aceste cazuri crestesensibilitatea la atacul insectelor si la conditiile de mediu (de exemplu la geruri).Peste pragurile toxice, oxizii de azot au actiune fitotoxica foarte clara.Marimea daunelor suferite de plante este functie de concentratia poluantului, timpulde expunere, varsta plantei, factorii edafici, lumina si umezeala. Simptomele seclasifica in „vizibile” si „invizibile”. Cele invizibile constau in reducerea fotosintezei sia transpiratiei. Cele vizibile apar numai la concentratii mari si constau in cloroze sinecroze.Ca valoare - ghid de protectie la actiunea NO 2 se recomanda 95 g/m 3 pe intervalde 4 ore.Oxizii de azot in combinatie cu alti poluantiStudiile au pus in evidenta efectul sinergetic al dioxidului de azot si al dioxidului desulf, precum si al acestor doua gaze cu ozonul.Pe baza acestor studii se recomanda ca valoare anuala - ghid de protectie pentruNO 2 - 30 g/m 3 , in prezenta unor nivele maxime de 30 g/m 3 pentru SO 2 si de 60g/m 3 pentru O 3 .223

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”4.5.5. Măsuri de protecţie a biotopurilor si habitatelor de pe amplasament4.5.5.1. Măsuri de protecţie a biotopurilor si habitatelor de pe amplasament în perioada deconstrucţieIn etapa de construire a drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> pentru a nu fi produseperturbari grave ale echilibrelor ecologice sunt necesare adoptarea de măsuri deprotecţie a florei şi faunei, precum:organizarile de santier, bazele de productie, statiile de mixturi asfaltice,statiile de betoane, gropile de imprumut, spatiile de servicii nu vor fiamplasate pe suprafetele care se suprapun pe traseul siturilor de interescomunitar, precum si pe traseul ariilor speciale de protectie avifaunisticarespectarea graficului de lucrari in sensul limitarii traseelor si programului delucru pentru a limita impactul asupra florei si faune specificeamplasamentuluiutilizarea de utilaje si mijloace de transport silentioase, pentru a diminuazgomotul datorat activitatii de constructie a drumului expres care alungaspeciile de animale si pasari, precum si echiparea cu sisteme performantede minimizare si retinere a plouantilor in atmosferaamplasarea de bariere fizice imprejurul organizarilor de santie, bazelor deproductie, statiilor de betoane, statiilor de mixturi asfaltice pentru nu a afectasi alte suprafete decat cele necesare constructiei drumului expres, si implicitpentru a proteja vegetatia specifica amplasamentului, precum si pentruevitarea producerii de accidente.limitarea defrisarii zonelor impadurite si adoptarea masurilor compensatoriide reimpadurire; replantarea vegetatiei caracteristice padurii va cuprindespeciile specifice si vor fi stabilite de catre Regia Nationala a Padurilor -Romsilvastabilizarea si inerbarea taluzurilor drumului cu vegetatie localaevitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate (vegetatie, pamant)colectarea selectiva, valorificarea si eliminarea periodica a deseurilor inscopul evitarii atragerii animalelor si imbolnavirii sau accidentarii acestora.224

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”prevederea de podete si pasaje subterane pentru facilitarea circulatieianimalelor; in acest sens au fost prevazute un numar de 91 de podete,respectiv un numar de 51 de poduri, viaducte si pasajeprevenirea si inlaturarea urmarilor unor accidente rutiere care ar puteapolua puternic zona prin scurgeri sau arderireconstructia ecologica a tuturor terenurilor afectate la finalizarea lucrarilorde executie si redarea acestora folosintelor initiale.4.5.5.2. Măsuri de protecţie a biotopurilor si habitatelor de pe amplasament în perioada deoperareIn etapa de operare a drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> pentru a nu fi produseperturbari grave ale echilibrelor ecologice sunt necesare adoptarea de măsuri deprotecţie a florei şi faunei, precum:Pentru evitarea patrunderii animalelor salbatice in zona amprizei drumuluiexpres sunt necesare imprejmuiri.Pentru traversarea drumului de catre animalele de o parte si de alta adrumului sunt necesare poduri, podete si pasaje care sa permitatraversarea denivelata a drumului.Pentru evitarea producerii de boli sau pentru nu a impiedica dezvoltareanormala a vegetatiei este necesara intretinerea corespunzatoare de catreadministratorul drumului expres a santurilor, foselor septice, decantoarelorcu separatoare de produse petroliere, deseurilor.Modalitatea de imprejmuire a drumului in perioada de exploatare pemtru a evitapatrunderea animalelor salbatice in zona amprizei drumuluiIn vederea eliminarii accesului accidental al animalelor sau a persoanelorneparticipante la traficul rutier, pe platforma drumului, a fost prevazutaimprejmuirea drumului expres cu panouri din plasa de sarma pe stalpi metalici de1,60 m inaltime, amplasata la limita amprizei de profil de autostrada.Imprejmuirea este prevazuta a se inchide la deschiderile podurilor si a podetelor sieste identica cu imprejmuirile existente pe sectoarele de autostrada nou construite,aprobate in acordurile de mediu eliberate.225

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Subtraversarea drumului expres de fauna existentIn scopul asigurarii circulatiei faunei existente dintr-o parte in alta a drumuluiexpres, restrictionata de existenta acestuia, a fost prevazut un numar de 91 depodete din care:- 23 cu lumina de 2 m- 21 cu lumina de 3 m- 10 cu lumina de 4 m- 37 cu lumina de 5 mAceste podete vor fi contruite astfel incat accesul animalelor sa fie usor. O parte dinpodete au si rolul de aprovizionare a scurgerii apelor, insa marea majoritate apodetelor cu lumina de 3, 4 si 5 m au ca scop asigurarea subtraversarii drumuluiexpres de catre fauna existenta, precum si de catre mijloace de transport agricolesi animale domestice.In afara de podete pe traseu sunt prevazute un numar de 51 de poduri, viaducte sipasaje cu lungime totala de 8993m din care 6808m in lungul drumului expres, carede asemenea, permit circulatia faunei de pe o parte pe cealalta a drumului expres.4.6. PEISAJUL4.6.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuiaTraseul proiectat are km 0+000 la intersectia cu DN 1, la iesire din localitateaMandra, apoi se inscrie pe directia NE-SV , ocolind orasul <strong>Fagaras</strong> pe la Sud simergand aproximativ paralel cu DN 1 (la Sud de DN 1 si la Nord de localitatile de lapoalele muntilor).Terenul este relativ plat, cultivat sau inierbat si brazdat de vaile largi ale paraurilorizvorate din munte (in general versantii vailor au panta domoala, iar albiile minoresunt inguste (intre 1 si 5m) si putin adanci).De asemenea, datorita reliefului plat si formatiunilor litologice de la suprafataterenului (materiale aluvionare coezive - argile), care nu permit drenarea, respectivinfiltrarea apele meteorice, in general zonele interfluviale prezinta o umiditate mai226

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”ridicata, in ariile mai depresionare umiditatea crescand si fiind asociata cu vegetatiehidrofila.La Sud de loc. <strong>Fagaras</strong>, drumul proiectat traverseaza o serie de vai cu apa : ValeaSebesului (zona km 4), Berivoi (zona km 5+600), Racovita (zona km 7) si Calinis lasud de loc. Hurez. In zona km 7+900 si 8+200 sunt traversate DJ 104C (asfaltat) culatimea de cca 6m, respectiv DC 71 (pietruit) cu latimea de 5m.In continuare traseul urmareste directia Est-Vest traversand paraul Savastreni(zona km 9+300), DC 75 si paraul Netotul la Nord de loc. Luta (zona km 12), ValeaNegrisor la Sud de loc. Dridif (zona km 13) si in continuare o serie de vai cu apa.Apoi se inscrie pe terenul cultivat dintre loc. Voila (la Nord) si Voivodeni (la Sud)traversand drumul judetean ce leaga cele doua localitati (zona km 16+300), paraulBreaza (zona km 17+500), apoi DJ 105B (asfaltat) dintre Sambata de Jos siSambata de Sus, in aceeasi zona (km 19+500) traversand si paraul Sambata.De asemenea, amintim intersectiile cu DC 80 si paraul Dragus (zona km 23), DC78 si DJ 103D - intre ele paraul Vistea (zona km 26), DJ 105C (asfaltat) si paraulUcea (zona km 30), valea paraului Arpas (km 35), DJ 105H si DC 84 –pietruite(zona km 35+500, respectiv 36+000), iar la km 39 traseul se intersecteaza cu DN7C (Transfagarasan).In continuare se merge pe la Sud de localitatile Sarata, Porumbacu de Jos, Avrig siBradu, in zona km 57+700 facandu-se trecerea peste raul Olt (de pe malul stang pecel drept). Din aceasta zona, obiectivul proiectat se apropie de DN 1 traversandu-lin zona km 62+500 si mergand pe partea nordica a acestuia (dreapta DN) pana lakm 66 cand il traverseaza din nou.In zona km 65 se face trecerea peste valea raului Cibin, iar in zona km 66+500peste calea ferata la Sud de loc. Vestem. Din acesta zona traseul proiectat isischimba directia catre <strong>Sibiu</strong> (N-V) si merge paralel cu drumul national la cca 500mpe partea dreapta a acestuia, pana in zona km 72 (capat traseu) cand seinteresecteaza din nou.4.6.2. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasamentDin punct de vedere morfologic, obiectivul proiectat (drum expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>)se inscie in Depresiunea <strong>Fagaras</strong> (campie aluvio-proluviala etajata, cu lunci, terase227

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”si glacisuri piemontane) extinsa pe partea stanga a Oltului ; in zona km 60(kilometru proiectat), dupa traversarea raului Olt, traseul se incadreaza inDepresiunea <strong>Sibiu</strong>lui. Ambele depresiuni amintite sunt formate la contactulPodisului Hartibaciului cu muntele (M-tii <strong>Fagaras</strong> respectiv Cindrel).Relieful in zona obiectivului este domol, cu vai largi si versanti cu inclinari reduse(

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”4.6.5. Impactul asupra cadrului natural, valorii estetice a peisajului, schimbarii deutilizare a terenuluiFactorii care modeleaza peisajul sunt: geologia, relieful, clima, hidrografia,biodiversitatea si omul. Traseul viitorului drum expres intersecteaza preponderentecosisteme agricole (fanete, pasuni, arabil, etc), situate in extravilanul localitatilor,exceptie facand ecosistemele de padure, si anume: padurea Dumbravii, padureaMohu si padurea Bradului, si ariile protejate: situl de interes comunitar Oltulmijlociu – Cibin – Hartibaciu si aria de protectie speciala avifaunistica Piemontul<strong>Fagaras</strong>.Se considera ca proiectul va avea un anume impact asupra peisajului. Astfel, inurma lucrarilor de executie a drumului expres pot rezulta fenomene de degradare apeisajului, de scadere a valorii estetice a acestuia prin perturbarea ordinei naturaleexistente, lasand urme antropice grave cand amplasarea acesteia este straina sineintegrata in mediul inconjurator. Pentru a fi evitate astfel de fenomene dedegradare a peisajului au fost recomandate mai multe masuri care sa conduca ladiminuarea impactului asupra ambientului precum, recreerea aspectului initial prinplantarea de vegetatie specifica, adoptarea de masuri de compensare specificeconform studiului de biodiversitate.Impactul schimbarii modului de utilizare a terenurilor asupra peisajului este minimdeoarece suprafata necesara realizarii drumului expres este teren agricolextravilan, o mare parte a terenurilor existente fiind neproductive, exceptie facandpadurile Dumbravii, Mohu si Bradului, si situl de interes comunitar Oltul mijlociu –Cibin – Hartibaciu si aria de protectie speciala avifaunistica Piemontul <strong>Fagaras</strong>.Pentru realizarea drumului expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong>, se prognozeaza urmatoareleforme de impact asupra peisajului:- schimbarea elementelor cadrului natural (modificarea topografiei,modificarea vegetatiei, schimbarea microclimatului de padure)- schimbarea categoriilor de folosinta a terenurilor prin scoaterea unorsuprafete definitiv din circuitul agricol si forestier si ocuparea propriu-zisa cudrumul expres- schimbarea valorii estetice a peisajului prin perturbarea ordinei naturaleexistente si includerea unei activitati permanente umane229

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”- modificarea raportului dintre teritoriul natural si antropizat, prin marireasuprafetei celui antropizat- impact asupra sitului de interes comunitar Oltul Mijlociu – Cibin – Hartibaciusi ariei de protectie speciala avifaunistica Piemontul <strong>Fagaras</strong>- aparitia drumului propriu-zis si posibilitatea de aparitie a altor constructii.Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ, impactulprognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lorDatorita faptului ca arealul analizat prezinta o biodiversitatea extrem de variata,interesul populatiei asupra naturii sub aspect recreativ, cat si socio-economic estefoarte ridicat. In prezent datorita lipsei unor cai de acces adecvate, interesulpopulatiei in scop recreativ pentru arealul analizat este minim. Astfel, prin realizareadrumului expres cresc considerabil sansele satisfacerii dorintelor de recreere apopulatiei prin facilitarea accesului la zonele cu potential recreativ.Traseul drumului expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong> interesecteaza zone de padure(Dumbravii, Bradului si Mohu), situl de interes comunitar Oltul mijlociu – Cibin –Hartibaciu, precum si aria de protectie speciala avifaunistica Piemontul <strong>Fagaras</strong>.De asemenea, amplasamentul viitorului drum expres se afla in vecinatatea siturilorde interes comunitar: Muntii <strong>Fagaras</strong>, Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului,Lacul Tatarilor; ariiilor de protectie speciala avifaunistica:Avrig – Scorei – <strong>Fagaras</strong>,Podisul Hartibaciului; ariilor protejate de interes national: Golul Alpin si Valea Balii,Calcarele eocene de la Turnu Rosu, Suvara Sasilor, Parcul Dumbrava <strong>Sibiu</strong>lui.Toate aceste arii protejate care fie intersecteaza traseul drumului expres, fie se aflasituate in vecinatatea acestuia, pot fi considerate zone naturale folosite in scoprecreativ.Un impact negativ se datoreaza afluxului mai mare de populatie care utilizeazazonele protejate in scop recreativ. In acest sens, responsabilii cu administrareaariilor protejate vor lua masuri in scopul protejarii acestora.Impactul general al construirii drumului expres asupra zonelor naturale folosite inscop recreativ se poate considera ca fiind unul pozitiv. Prin realizarea drumuluiexpres se inlesneste accesul la zonele naturale rezultand dezvoltarea turistica azonei.230

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”4.6.6. Masuri pentru diminuarea impactului asupra peisajuluiPentru diminuarea impactului asupra peisajului, in prezentul raport la studiul deevaluare a impactului asupra mediului, recomandam respectarea urmatoarelormasuri:evitarea scoaterii vegetatiei in timpul lucrarilor de constructie a drumuluiexpresreplantarea vegetatiei sa cuprinda speciile specifice loculuiobtinerea de material vegetal care sa nu prezinte dificultati la culturirealizarea de inierbari a taluzelor in rambleu si debleureducerea la minim a despaduriiplantarea de arbusti in zona gropilor de imprumut folositeplantarea de vegetatie in zona mediana a drumului expresplantarea unei perdele de arbori de-a lungul drumurilor in zona dintre drumsi linia de cale ferataamenjarea de spatii verzi, plantari de arbori si arbusti in spatiile de parcaresi de servicii, precum si in nodurile rutierecolaborarea pe timpul executiei lucrarilor de constructii cu peisagisti,botanisti, horticultori4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMICConstructiile si activitatile existente din zona de influenta a proiectuluiConform prevederilor Programului de dezvoltare a Infrastructurii Rutiere dinRomania, drumurile expres urmeaza sa fie executate pe amplasamente noi, faratraversare de localitati. In acest context, constructiile si activitatile existente dinzona de influenta a proiectului, se identifica la distante mari fata de traseuldrumului expres (aproximativ peste 1km). Cele mai apropiate constructii suntrepartizate astfel:231

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Km 0 - Nod rutier Mandra – depoziteKm 23 – groapa de gunoi (la aproximativ 100 m distanta fata de traseuldrumului expres)Km 55 Avrig – groapa de gunoi (la aproximativ 100 m distanta fata detraseul drumului expres)Km 60 – constructie (casa de locuit – la aproximativ 50 m distanta fata detraseul drumului expres)Km 63 – Cabana Fantanita Haiducului – la aproximativ 50m distanta fatade traseul drumului expres).Km 70 - fabrica – la aproximativ 300 m distanta fata de traseul drumuluiexpres.In vecinatatea drumului expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong>, la distante de peste 1 km seidentifica diverse constructii si activitati, precum:- Instalatii care intra sub incidenta Directivei 96/61/CE, transpusa siimplementata prin OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat alpoluarii, aprobata prin Legea 84/2006: SC Fin Eco SA (Brasov), SC PuroliteSA (Victoria), SC Cet SA 1, 2 (Brasov), SC Verba Trans SA (Brasov), SCViromet SA (Victoria), SC Prescon SA (Brasov), SC Avicola Brasov SA(Brasov), SC Semifabricate SA (Brasov), SC Organe de Asamblare SA(Brasov), SC Roman SA (Brasov), SC Compania Apa RA (Brasov), SCNachema SRL (Victoria), CN Romarm SA filiala SC Uzina de ProduseSpeciale <strong>Fagaras</strong> SA (<strong>Fagaras</strong>), SC Becotek Metal SRL (Brasov), SCVentureli SA (<strong>Sibiu</strong>), SC Sibavis SA (<strong>Sibiu</strong>), SC Compa SA (<strong>Sibiu</strong>), SCThyssenkrupp Bilstein Compa SA, SC Carmolimp SRL, SC WienerbergerSRL (<strong>Sibiu</strong>).- Zone de locuinte, constructii industriale, baze sportive, baze de agrement,servicii, parc auto apartinand teritoriului administrativ al comunei Selimber,asa cum sunt prevazute in PUG-ul comunei Selimber.Realizarea drumului expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong> va avea un impact pozitiv prinfacilitarea accesului la zonele industriale existente in zona.232

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”4.7.1. Impact prognozat asupra mediului social si economicImpactului prognozat asupra mediului social si economic poate fi caracterizatin felul urmator:Populatia si asezarile situate in apropierea drumului vor fi afectate in micamasura pe perioada de executie a proiectului, prin emisiile de noxe sizgomot rezultate de la activitatile desfasurate in organizarile de santier,bazele de productie, instalatiile de betoane si mixturi asfaltice, deoarecemediul locuit se afla la distante de peste 175m fata de drumul expres.Dezvoltare economica prin crearea de noi locuri de munca atat in perioadade executie a drumului, cat si in perioada de exploatare; realizarea deinvestitii in apropierea drumului; dezvoltarea turismului datorita potentialuluituristic si agroturistic ridicat.Influenta asupra preturilor terenurilor va fi de crestere a preturilor acestoratocmai datorita aparitiei drumului expresImpactul asupra agriculturii si padurilor: vor fi scoase din circuitul agricol sidin fondul forestier suprafete de terenuri pentru executia proiectului, motivpentru care se impun masuri de diminuare privind compensatiaImpactul asupra infrastructurii: drumul expres va imbunatati legaturile dintreasezarile urbane si rurale existente pe traseul aferent acestuia;descongestionarea traficului pe traseul existent de circulatie; reducereanumarului de accidente; marirea gradului de siguranta a circulatiei.Relocarile de utilitati vor fi realizate numai dupa ce vor fi elaborate studii despecialitate si vor fi obtinute toate avizele necesare.Relocari de locuinte: nu au fost identificate locuinte care sa necesitedezafectarea acestora. Locuitorii vor beneficia de plati compensatoriiprevazute in devizul general pentru terenurile în proprietate privată ce vor fiexpropriate sau închiriate atat in perioada de execuţie, cat si in perioada deexploatare.Public posibil nemultumit de existenta proiectului: consideram ca executiaproiectului nu va conduce la nemultumiri din partea publicului.233

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Reducerea de accidente prin imbunatatirea conditiilor de trafic, adicadescongestionarea traficului pe traseul existent de circulatie si marireagradului de siguranta a circulatiei.4.7.2. Măsuri de diminuare a impactului4.7.2.1. Masuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului social si economicin perioada de executieO.U.G. nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata prin Legea 265/2006, cumodificarile si completarile ulterioare, stipuleaza obligativitatea respectariiprincipiilor ecologice in procesul de dezvoltare social-economica, pentru asigurareaunui mediu de viata sanatos pentru populatie. Amplasarea drumului expres trebuiesa se realizeze fara a prejudicia in vreun fel salubritatea, ambientul, spatiile deodihna, tratament si recreere, starea de sanatate si confort a populatiei. In acestsens, este necesar a fi respectate masurile prezentate in continuare.In etapa de executie a drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> pentru a nu fi produseperturbari ale asezarilor umane si a altor obiective de interes public sunt necesareadoptarea de măsuri, precum:realizarea lucrarilor pe tronsoane, pe baza unui grafic de lucrari, astfel incatsa fie scurtata perioada de executie a drumului expres pentru a diminuadurata de manifestare a efectelor negative si in acelasi timp, pentru catronsoanele executate sa fie redate zonei intr-un interval de timp cat maiscurtin zonele de lucru amplasate in vecinatatea zonelor locuite, activitatilespecifice organizarilor de santier si bazelor de productie se vor desfasuranumai in perioada de zi, cu respectarea perioadei de liniste si odihna denoapteoptimizarea traseelor utilajelor de constructie si mijloacelor de transport amaterialelor, astfel incat sa fie evitate blocajele si accidentele de circulatieevitarea rutelor de transport prin localitati si utilizarea unor rute ocolitoareutilizarea de mijloace de constructie performante, precum si utilizarea detipuri de imbracaminte rutiera absorbanta fonic234

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”utilizarea de mijloace tehnologice si utilaje de transport silentioasefunctionarea la parametrii optimi proiectati a utilajelor tehnologice simijloacelor de transport pentru reducerea noxelor si zgomotului care arputea afecta factorul umanexecutarea lucrarilor fara a produce disconfort locuitorilor prin generarea denoxe, praf, zgomot si vibratiievitarea pierderilor de materiale din utilajele de transportumectarea periodica a materialelor de terasamente, a celor de balastiera, acelor folosite in statiile de preparare a betoanelor si mixturilor asfaltice,pentru reducerea emisiilor in atmosfera pe perioada manevrarii, care arputea afecta factorul uman, asezarile umane si alte obiective de interespublicasigurarea de puncte de curatare manuala sau mecanizata a pneurilorutilajelor tehnologice si mijloacelor de transportasigurarea etanseitatii recipientelor de stocare a uleiurilor si combustibililorpentru utilaje si mijloace de transportasigurarea semnalizarii zonelor de lucru cu panouri de avertizareasigurarea sigurantei utilizatorilor si riveranilor prin amplasarea de parapeti,sisteme de semnalizare, marcaje de directionare, marcaje de avertizareasigurarea mentinerii curateniei traseelor si drumurilor de acces folosite demijloacele tehnologice si de transportasigurarea protectiei monumentelor istorice, siturilor arheologice, diverselorasezaminte, constructiilor si amenajarilor existenteasigurarea protectiei ariilor de protectie speciala avifaunistica Piemontul<strong>Fagaras</strong>, a sitului de interes comunitar Oltul Mijlociu-Cibin-Hartibaciu,precum si a ariilor de protectie speciala avifaunistica din vecinatateadrumului expres precum: Avrig-Scorei-<strong>Fagaras</strong>, Podisul Hartibaciului, si asiturilor de interes comunitar, precum: Muntii <strong>Fagaras</strong>, Mlaca Tatarilor,235

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului; de asemenea, este necesarasi asigurarea protectiei ariilor de interes national, precum: Golul Alpin alMuntilor <strong>Fagaras</strong> intre Podragu si Suru, Valea Balii, Calcarele eocene de laTurnu Rosu – Porcesti, Suvara Sasilor, Parcul Natural Dumbrava <strong>Sibiu</strong>lui.refacerea ecologica a zonelor afectate de organizarile de santier, precum sia zonelor afectate de defrisarievitarea afectarii altor lucrari de interes public existente pe traseul drumuluipropusasigurarea accesului echipelor de interventie a autoritatilor specializatepentru prevenirea sau remedierea unor defectiuni ale retelelor sau lucrarilorde interes public existente in zona organizarilor de santier toate masurilor prevazute in prezentul raport la studiul de evaluare aimpactului asupra mediului pentru perioada de executie pentru fiecare factorde mediu in parte pentru a se evita impactul asupra asezarilor umane si aaltor obiective de interes public4.7.2.2. Masuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului social si economicin perioada de operareIn etapa de exploatare a drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> pentru a nu fi produseperturbari ale asezarilor umane si a altor obiective de interes public sunt necesareadoptarea de măsuri, precum:pentru diminuarea zgomotului generat de exploatarea drumului expres aufost prevazute panouri fonoabsorbante care sa conduca la reducereanivelului de zgomot si incadrarea acestuia conform legislatiei in vigoare.asigurarea intretinerii curente a drumului expres de catre Administratorulacestuia prin utilizarea unei baze de intretinere si deszapezire de catrebeneficiar a exploatarii si intretinerii drumului expres in conditii normale,astfel incat sa fie evitate blocajele care ar genera cresteri de noxe si zgomotafectand populatia din vecinatatea drumului, precum si accidentele rutiere.236

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniu cultural4.8.1.Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sauasupra monumentelor istoriceReferitor la potentiale situri arheologice, urmeaza sa se perfecteze contracte intreC.N.A.D.N.R si Muzeul de Istorie Brasov, respectiv Muzeul de Istorie <strong>Sibiu</strong>, avandca scop identificarea siturilor arheologice si istorice si monitorizarea lor sub acestaspect pe perioada executiei lucrarilor. De asemenea, a fost semnata o conventieintre Ministerul Transproturilor si Ministerul Culturii si Cultelor avand ca obiectivprotejarea siturilor arheologice si istorice, daca va fi cazul.Resursele necesare acestor activitati au fost prinse in devizul general al lucrarii.In temeiul prevederilor Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului culturalnational mobil, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 422/2001 privindprotejarea monumentelor istorice, cu modificarile si completarile ulterioare,beneficiarul/executantul investitiei asigura finantarea pentru executarea sapaturilorarheologice preventive si de salvare, avand obligatia, dupa caz, de a reveni asupraproiectului daca descoperirile arheologice necesita conservarea in situ cu marcareala suprafata (reconstructie) a bunurilor mobile de patrimoniu arheologic.5. MONITORIZAREMonitorizarea executiei lucrarilor din punct de vedere al protectiei mediului trebuiesa cuprinda avizarea tehnologiilor si amplasamentelor pentru organizarile desantier, cariere, statii de betoane si mixturi asfaltice, gropi de imprumut, statii deintretinere utilaje, statii de alimentare cu carburanti.5.1. Monitorizarea in faza de executieSe vor realiza periodic masuratori, privind incadrarea activitatiilor organizarilor desantier si defrisarilor in limitele de poluare admise privind concentratiile desubstante poluante in aer, apa, sol niveluri de zgomot, gestiunea deseurilor. Inurma monitorizarii vor fi luate masurile necesare pentru protectia factorilor demediu.237

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Planul de monitorizare in perioada de executie poate fi prezentat sintetic in modulurmator:ComponentamediudePeriodicitateParametriimonitorizatiAmplasament ales pentrumonitorizareAer Lunar NO2, NOx, SO, SO2,CO, COV, NH3,pulberi in suspensieTraseulproiectatSantierFronturi de lucrudrumuluiStatiile de betoane,sortare agregatenaturale, mixturi asfalticesi emulsii bituminoaseStatiile de intretinere autilajelorStatiile de alimentare cucarburantiApa de suprafata Lunar Conform prevederilor Organizarea de santierHG nr. 188/2002pentru aprobarea Statii de alimentare cuunor norme privind carburanticonditiilededescarcare in mediul Statii de intretinere utilajeacvatic a apeloruzate, modificata sicompletata prin HG.nr. 352/2005Sol Trimestrial metale grele sihidrocarburiTraseulproiectatSantierFronturi de lucrudrumuluiStatiile de betoane,sortare agregatenaturale, mixturi asfalticesi emulsii bituminoaseStatiile de intretinere autilajelorStatiile de alimentare cucarburanti238

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”ComponentamediudePeriodicitateParametriimonitorizatiAmplasament ales pentrumonitorizareFlora si faunaConform studiului deevaluareabiodiversitatiiHectare si tipuri dezone de padureHectare de zoneagricoleTipul si densitateaspeciilor devegetatie, pasari sianimaleTraseul drumuluiproiectat si vecinatateaacestuiaZone locuite inapropierea drumuluiAriile de protectiespeciala avifaunisticaPiemontul <strong>Fagaras</strong> siAvrig-Scorei-<strong>Fagaras</strong>Situl de importantacomunitara Oltul Mijlociu-Cibin-HartibaciuZgomot Trimestrial Nivelul zgomotuluidB(A)TraseulproiectatSantierFronturi de lucrudrumuluiStatiile de betoane,sortare agregatenaturale, mixturi asfalticesi emulsii bituminoaseZonele locuite inapropierea drumuluiIntersectii5.2. Monitorizarea in faza de exploatarePlanul de monitorizare in perioada de exploatare poate fi prezentat sintetic pentrufiecare factor de mediu, in modul urmator:Aer – monitorizarea prin masurarea concentratiilor de poluanti in aer, inspecial in zonele apropiate de drumul expresApa – monitorizare prin masurarea concentratiilor de poluanti in apelepluviale colectate in santurile pluviale si deversate in emisar prin gurile de239

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”descarcareZgomot – monitorizare nivelului de zgomot in zonele apropiate de drumulexpres.Flora si fauna – monitorizarea masurilor de compensare si de conservareaplicate pentru protectia florei si faunei, precum si intretinerea podetelor detraversare si imprejmuirile drumului expresSol – monitorizare prin masurarea concentratiilor de poluanti in sol, inspecial in zonele apropiate de drumul expres.In urma monitorizarii vor fi luate masurile necesare pentru protectia factorilor demediu.Pe perioada executiei lucrarilor, cat si dupa darea in folosinta a drumului expres<strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> se vor stabili cu autoritatile de mediu programe de monitorizare afactorilor de mediu si se vor desfasura activitati de masurare ale nivelului dezgomot, ale calitatii aerului, apei si solului in vecinatatea drumului. De asemenea,vor fi monitorizate in mod special de catre autoritatile de mediu si organismestiintifice speciile de flora si fauna, precum si habitatele din ariile de protectiespeciala avifaunistica Piemontul <strong>Fagaras</strong> si din situl de importanta comunitara OltulMijlociu-Cibin-Hartibaciu.Se precizeaza ca, in proiect, au fost prevazute obligatii privind monitorizarea atatdin partea Antreprenorului si consultantului, cat si o monitorizare asigurata de catreo entitate independenta care sa asigure control incrucisat.Efectuarea masuratorilor de monitorizare se vor realiza in laboratoare proprii silaboratoare autorizate, folosind metode standardizate. Rezultateleautomonitorizarilor vor fi inregistrate si raportate autoritatilor de mediu.Monitorizarea mediului, atat in perioada de executie, cat si in perioada deexploatare a drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> va avea drept scop aplicarea masurilorpropuse in prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului inconditiile generarii unui impact minim asupra mediului inconjurator, populatiei siasezarilor astfel incat sa fie respectat conceptul de dezvoltare durabila.240

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”6. SITUAŢII DE RISC6.1. Posibilitatea aparitiei unor accidente cu impact semnificativ asupramediuluiAtat in perioada de executie, cat si in perioada de exploatare pentru proiectul„<strong>Drum</strong> expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>” exista posibilitatea aparitiei unor accidente cu impactsemnificativ asupra mediului, generat de urmatoarele activitati:Transportul si manipularea substantelor toxice si periculoase precumcombustibili, vopseluri, uleiuri, solventiAlimentarea utilajelor si mijloacelor de constructie cu combustibiliScurgerile din depozitele de carburanti ale caror rezervoare nu suntinchise etansAccidentele mijloacelor de constructie care transporta substante toxice saupericuloase.Accidentele cu explozii sau incendii in care sunt implicate autovehiculecare transporta substante toxice si periculoase sau inflamabile.In urma activitatilor enumerate mai sus, pot rezulta impacte semnificative asupracalitatii solului, apelor de suprafata si subterane, vegetatiei si faunei. Insa, daca vorfi respectate masurile de protectie pentru fiecare factor de mediu, asa cum au fostele mentionate in prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupramediului, impactul acestor activitati nu va fi semnificativ asupra factorilor de mediu.6.2. Instalatii industriale cu risc majorPe traseul drumului expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong> nu sunt identificate instalatii industrialecu risc major.Instalatiile care intra sub incidenta Directivei Consiliului 96/82/CE, transpusa siimplementata prin HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidentmajor in care sunt implicate substante periculoase, se identifica la distante de peste1 km fata de traseul drumului expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong>. Acestea sunt: SCNITROFERTILIZER SA (<strong>Fagaras</strong>), NITROEXPLOSIVES SA (<strong>Fagaras</strong>), CN241

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”ROMARM SA (<strong>Fagaras</strong>), SC VIROMET SA (Victoria), SC PUROLITE SRL(Victoria), SC CET 2 SA (Brasov), SC FABRICA DE STICLA SA (Avrig), SCPOLIFLEX SRL (<strong>Sibiu</strong>).Conform referatului nr. 1932/31.08.2007 emis de catre Ministerul Internelor siReformei Administrative – Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta Brasov,nu este necesar avizul cu conditii speciale de protectie civila.De asemenea, conform adresei nr. 859057/07.09.2007 emisa de catre MinisterulInternelor si Reformei Administrative – Inspectoratul General pentru Situatii deUrgenta <strong>Sibiu</strong>, a fost acordat aviz favorabil pentru constructia drumului expres<strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>.6.3. Măsuri de prevenire a accidentelorPentru prevenirea potentialelor accidente rezultate ca urmare a activitatilordesfasurate pe drumul expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>, sunt necesare adoptareaurmatoarelor masuri: urmarirea modului de functionare a utilajelor, a etanseitatii recipientelor destocare a uleiurilor si carburantilor pentru mijloace de transport si utilajerealizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru a delimitazonele de lucru.realizarea tuturor semnalizatoarelor rutiere necesare, in special celor privindregimul de viteze si prioritati, amplasate astfel încât să permităparticipantilor la trafic să le perceapă si să actioneze.Identificarea zonelor cu alunecari de teren, semnalizarea acestora sirealizarea de lucrari de stabilizareverificarea inainte de intrarea in lucru a utilajelor si mijloacelor de transportdaca acestea functioneaza la parametrii optimi si daca nu sunt eventualedefectiuni care ar putea conduce la eventuale scurgeri de combustibiliverificarea la perioade normate, a instalatiilor electrice, de aer comprimat,butelii de oxigen sau alte containere cu materiale explozive, inflamabile,toxice si periculoase daca functioneaza la parametrii optimipentru prevenirea riscurilor producerii unor poluari in urma unor accidentese vor intocmi programe de interventie care sa prevada masurile necesare,242

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”echipele, dotarile si echipamentele de interventie in caz de accident.actionarea imediata in caz de accidente a autoritatile abilitate si luare demasuri pentru inlaturarea poluantilor si refacerea ecologica a zonei afectate.implementarea unui sistem de apel urgenta in scopul asigurarii posibilitatiide transmitere de informatii cu caracter de urgenta, precum accidentele.7. LUCRARI NECESARE PENTRU REABILITAREA SUPRAFETELOROCUPATE TEMPORAR SI DE REFACERE ECOLOGICA A ZONELORPERIFERICE AFECTATE DE LUCRARIToate lucrarile vor fi executate sub stricta supraveghere a dirigintilor de santier, iardupa terminarea lucrarilor de constructie se vor executa lucrari pentru reabilitareasuprafetelor ocupate temporar si aducerea acestora la o stare naturala sau la ostare la care sa poata fi utilizate conform planurilor de dezvoltare zonale, cum ar fi:demonatarea constructiilor si structurilor specifice organizarilor de santiercolectarea, valorificarea si transportul de pe amplasament a deseurilorrezultate atat din activitatea de defrisare, cat si din activitatea de constructiea drumului expresrefacerea amplasamentului in zona drumurilor de acces, tehnologice si aaltor terenuri ocupate temporar prin lucrari de nivelarea terenului, inierbaresi amenajare peisagistica prin consultarea de botanisti, peisagisti,horticultorirenaturarea mediului pe amplasamentele unde au fost executate defrisari,prin redarea suprafetelor de teren degradate in circuitul productiv;reconstructia ecologica se va realiza in sistem compensatoriu, asa cum va fistabilit de catre autoritatea silvica; pentru marirea suprafetelor acoperite cuvegetatie, se vor planta arbusti la marginea drumului, in perimetrulparcarilor, in zona gropilor de imprumut folosite si se vor impaduri terenuri inafara zonei drumului, asa cum va fi stabilit de autoritatea silvicareplantarea suprafetelor decopertate (spatii de depozitare, gropi deimprumut) cu stratele de pamant vegetal rezultate de la excavarirefacerea stratului vegetal imediat la finalizarea lucrarilor243

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”refacerea terenurilor degradate, ocupate temporar si redarea lor in circuitrealizarea spatiilor verzi in nodurile rutiere si a zonei mediane, precum siamenajarea peisagistica a drumuluidecontaminarea zonelor care au fost poluate accidental cu hidrocarburi saualte substante periculoase8. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC8.1. Descrierea lucrăriiPrezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost elaboratpentru a identifica, cuantifica impactul asupra mediului ca urmare a realizariiobiectivului „<strong>Drum</strong> expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”, precum si de a recomanda masurilenecesare de prevenire, reducere si eliminare a impactului negativ asupra mediului.Traseul se desprinde din DN 1 Brasov – <strong>Sibiu</strong>, la vest de localitatea Mandra, dupapodul Broasca km 229-000. Se ocoleste pe la sud zona Nitramonia a localitatii<strong>Fagaras</strong>, apoi pe la nord localitatea Luta si pe la sud localitatile Dridif si Voila.Traseul se inscrie in continuare intre Sambata de Jos – Sambata de Sus, intrelocalitatile Oltet si Dragus, intre localitatile Vistea de Jos – Vistea de Sus silocalitatile Ucea de Jos – Ucea de Sus.Localitatea Arpasu de Jos se ocoleste pe la sud, dupa care tot pe la sud seocoleste localitatea Scoreiu si localitatea Sarata la limita de nord a paduriiDumbravii.Urmeaza inscrierea printre localitatile Porumbacu de Jos – Porumnbacu de Sus sipe la sud de localitatea Avrig. Dupa traversarea raului Olt, se ocoleste pe la sudlocalitatea Bradu, intrandu-se in dealul Hula Bradului.Dealul Hula Bradului se traverseaza paralel cu DN 1, pe partea stanga a acestuia.Se traverseaza DN 1 la km 63+431 intrandu-se pe valea Bretan si apoi in luncaCibinului. Dupa trecerea raului Cibin se traverseaza DN 7 si CF 200 inscriindu-setraseul la poalele dealului Maguricii, pentru ca dupa valea Tocilelor se intra lapoalele dealului Mohu realizandu-se racordarea la varianta de ocolire <strong>Sibiu</strong>.244

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Viteza de proiectare este de 120 km/h. Lungimea totala este de 72,537 km.8.2. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediuluiIntocmirea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a avut labaza o serie de Directive Europene transpuse si implementate in legislatianationala prin acte legislative privind protectia mediului pentru activitatile cu impactsemnificativ asupra mediului, care se supun evaluarii impactului asupra mediului(EIM), si anume:Directiva Consiliului nr. 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitorproiecte publice si private asupra mediului, modificata si completata prinDirectiva Consiliului 97/11/CE si Directiva 2003/35/CE privind participareapublicului cu privire la elaborarea anumitor planuri si programe in legaturacu mediul, transpuse in legislatia romaneasca prin OUG nr. 195/2005privind protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, cu modificarilesi completarile ulterioare, prin H.G. nr.1213/2006 privind stabilireaprocedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru anumiteproiecte publice si private.Ord. nr.860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactuluiasupra mediului si de emitere a acordului de mediu cu modificarile sicompletarile ulterioareOrd. nr.863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabileetapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediuluiDirectiva cadru privind apa nr. 2000/60/EEC transpusa partial prin Legeaapelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioareHG nr. 352/2005 pentru modificarea si completarea HG nr. 188/2002 privindconditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzateHG nr. 351/2005 privind aprobarea programului de eliminare treptata aevacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, cumodificarile si completarile ulterioareLegea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificarile si245

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”completarile ulterioareOrd. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatiiapelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apaDirectiva cadru privind deseurile nr. 75/442/EEC amendata de Directiva nr.91/156/EEC transpusa prin OUG nr. 78/2000, aprobata prin Legea nr.426/2001 privind regimul deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioareDirectiva nr. 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor transpusa inlegislatia romaneasca prin HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor,cu modificarile si completarile ulterioare.HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzateHG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care continsubstante periculoaseHG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje,cu modificarile si completarile ulterioareLg. 465/2001 pentru aprobarea OUG nr/ 16/2001 privind gestionareadeseurilor industriale reciclabile, cu modificarile si completarile ulterioareHG nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarealistei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, cu modificarile sicompletarile ulterioareHG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major incare sunt implicate substante periculoaseDirectiva 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii aerului,transpusa prin OUG nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, cumodificarile si completarile ulterioareOrd. nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectiaatmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor depoluanti atmosferici produsi de surse stationare, cu modificarile sicompletarile ulterioare.Ord. nr. 592/2002 privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a246

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot sioxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM 10 si PM 2,5), plumbului,benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator, cumodificarile si completarile ulterioareHG nr. 332/2007 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip amotoarelor destinate a fi montate pe masini mobile nerutiere si a motoarelordestinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfa sistabilirea masurilor de limitare a emisiilor gazoase si de particule poluanteprovenite de la acestea, in scopul protectiei atmosfereiDirectiva 2002/49/EC privind evaluarea si managementul zgomotuluiambiental transpusa prin HG nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionareazgomotului ambiental, cu modificarile si completarile ulterioareHG nr. 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot in mediuprodus de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilorOrd. nr. 1397/2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimarede calcul al indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activitatiledin zonele industriale, de traficul rutier, feroviar si aerian din vecinatateaaeroporturilorOrd. nr. 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizareasi evaluarea hartilor strategice de zgomotProiect de Ordin pentru aprobarea valorilor limita corespunzatoareindicatorilor Lzsn si Lnoapte pentru zgomotul produs de traficul rutier,traficul feroviar, traficul aerian din vecinatatea aeroporturilor si pentruzgomotul produs in zonele cu activitati industriale.Directiva Consiliului nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale,a faunei si florei salbatice transpusa prin OUG nr. 57/2007 privind regimulariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si fauneisalbatice si prin Ord. 776/2007 privind declararea siturilor de importantacomunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 inRomania.Directiva 79/409/CEE privind conservarea pasarilor salbatice, transpusa prinOUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea247

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice si prin HG nr. 1284/2007privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parteintegranta a retelei europene Natura 2000 in RomaniaOrd. nr. 756/1997 pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluariimediului.Ord nr. 708/2004 referitoare la aprobarea Normelor tehnice privind protectiamediului si in special a solurilor cand se utilizeaza namoluri de epurare inagriculturaOrd. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilorprivind mediului de viata al populatiei, cu modificarile si completarileulterioarePentru elaborarea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului aufost de asemenea, utilizate o serie de standarde si stas-uri, precum:STAS 10009/88 – Acustica urbana – Limite admisibile ale nivelului dezgomotSTAS 10144/1-80 – Tipuri de stradaSTAS 6161-89 – Nivelul de zgomot la exteriorul cladiriiSTAS 6156 – Nivelul de zgomot interior cladirii.STAS 12574/87 – Aer din zonele protejate. Conditii de calitate.STAS 9450/88 – Conditii tehnice de calitate a apelor pentru irigareaculturilor agricolePentru intocmirea raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului aufost realizate estimari conform studiilor de specialitate din domeniul protectieimediului, precum:Metodologia AP-42 – European Environmental AgencyWeb site The Role of the Highways Agency in Local Air QualityManagement, November 2003, England Highways Agency,www.highways.gov.uk/roads/projects/misc/airqual/248

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Guide du Bruit des Transports Terrestres – Previsions des niveaux sonores,CETUR, 1980SETRA – „Protection des eaux contre la pollution d’origine routiere”Alte documentatii:Mirela Creanga, Posibilitati de imbunatatire a sistemului de asigurare acalitatii retelei rutiere de transport din Romania din perspectiva integrarii inUniunea Europeana, teza de doctorat, Bucuresti, 2005Ciulache, S. (1997), Clima Depresiunii <strong>Sibiu</strong>lui, Edit. Universitatii Bucuresti.8.3. Impactul prognozat asupra mediuluiÎn perioada de construcţie, sursele de poluare a mediului sunt reprezentate prinurmătoarele activităţi:Activitatea utilajelor de construcţieActivitatea mijloacelor de transportActivitatea desfasurata in cadrul statiilor de betoane, mixturi asfaltice, emulsiibituminoase, statiilor de producere a agregatelor naturaleActivitatea desfasurata in cadrul statiilor de alimentare cu carburantiActivitatea desfasurata in cadrul statiilor de intretinere a utilajelorActivitatea desfasurata in vederea realizarii lucrarilor de artaÎn perioada de operare, sursele de poluare a mediului sunt reprezentate prinurmătoarele activităţi:Traficul rutierParcajele, spatiile de servicii, centrele de mentenantaInstalatiile de epurare a apelor pluviale care spala platforma drumului expresStatiile de alimentare cu carburantiLucrarile de intretinere a drumuluiAccidentele rutiere249

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Activitatile industriale care se desfasoara in apropierea drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>In vederea realizarii drumului expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong> au fost analizate 3 alternative.Analizand cele 3 alternative a fost aleasa alternativa optima din punct de vedere alprotectiei mediului, ariilor protejate, utilizarii terenurilor, functional, economic sisocial.Impactul negativIn perioada de executie a drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> impactul obiectivuluipoate fi reprezentat de urmatoarele efecte:Modificari structurale ale solului, datorita executiei de terasamente, debleesi ramblee cu excavatii in traseu sau in gropi de imprumut.Pierderea calitatii initiale a terenurilor prin scoaterea de suprafete dincircuitul agricol .Emisii de noxe si pulberi in suspensie produse de gazele de esapament dela motoarele mijloacelor de transport si utilajelor.Emisii de pulberi rezultate de la statiile de betoane, statii de sortareagregate naturaleEmisii de gaze rezultatele de la statiile de mixturi asfaltice, statii de emulsiibituminoaseAfectarea biodiversitatii datorita utilajelor si mijloacelor de transport care prinemisiile de noxe si zgomot pot conduce la dezechilibre ecologice, chiarireversibile ale ecosistemelor.Fragmentarea definitiva a habitatelor cu posibilitatea disparitiei unor speciide flora si faunaDistrugerea habitatului de padure prin scoaterea definitiva din fondulforestier a unei suprafete de 17,2 si defrisarea vegetatieiDisconfort cauzat populatiei din asezarile situate in apropierea santierelorprin noxe si zgomot.250

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”In perioada de operare a drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong> impactul obiectivului poatefi reprezentat de urmatoarele efecte:Cresterea noxelor si nivelului de zgomot in arealul in care se va construidrumul expresFragmentarea habitatelor specifice SPA, SCI.Impactul pozitivIn timpul perioadei de executie, drumul expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong> va avea un impactpozitiv asupra dezvoltarii economice a zonei, prin crearea de noi activitati, precum:statii pentru producerea de mixturi asfaltice si ciment, statii pentru producerea deemulsii bituminoase, statii pentru sortarea agregatelor naturale, statii de intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport, birouri. Dezvoltarea de noi activitati vaconduce la cresterea numarului de locuri de munca, deci la atragerea populatiei inzona, precum si dezvoltarea comertului.In perioada de exploatare, drumul expres <strong>Sibiu</strong> – <strong>Fagaras</strong> va avea un impact pozitivasupra dezvoltarii economice si turistice a zonei prin atractia si fluidizarea traficuluiconducand la reducerea emisiilor de poluanti in aer si la reducerea nivelului dezgomot, restabilirea de legaturi intre asezari, conditii de siguranta, dezvoltarea denoi activitati (statii de carburanti, parcari). Datorita dezvoltarii de noi activitati sipotentialului turistic ridicat al zonei va creste numarul de locuri de munca, se vordezvolta economia, comertul si turismul.8.4. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactulZonele în care se resimte impactul sînt cele in care evolueaza dispersia poluanţilorîn perioada de execuţie, precum si in exploatare.In perioada de executie, zonele in care se manifesta impactul asupra mediului suntcele in care isi desfasoare activitatile organizarile de santier, fronturile de lucru,statiile de betoane si mixturi asfaltice, statiile de intretinere a utilajelor, statiiile dealimentare cu carburanti, la care se adauga zone precum drumurile de acces siculoarele de transport.În perioada de operare, datorită dispersiei poluanţilor proveniţi din traficul rutier inarealul analizat, se estimeaza ca zona in care se va resimti impactul va fi pe odistanta de aprximativ 100-150m de o parte si de alta a drumului.251

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”8.5. Măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu8.5.1. Măsuri pentru diminuarea impactului în perioada de construcţieAerRealizarea lucrarilor pe tronsoane, conform unor grafice de executieAplicare de tehnologii moderne pentru minimizarea emisiilor de noxe, praf sipulberi in suspensieDepozitarea materialelor fine in depozite inchise sau acoperite pentru a evitadispersia acestora prin intermediul vantuluiUdarea periodica a depozitelor de agregate utilizate pentru prepararea betoanelorsi a balastului stabilizat, pentru reducerea emisiilorRealizarea de inspectii tehnice periodice a mijloacelor de transportPrevederea de filtre din saci textili pentru retinerea emisiilor de particule la statiilede mixturi asfaltice si la silozurile de stocare a cimentului si verificarea periodica aetanseitatii instalatiilor pneumatice de incarcare-descarcareIntretinerea corespunzatoare a utilajelor si mijloacelor de transportApaEvitarea alegerii amplasamentelor organizarilor de santier, bazelor de productie,etc. in apropierea apelor de suprafataApele menajere provenite de la cantine, spatii igienico-sanitare vor fi colectateprin intermediul unui sistem cu una sau mai multe fose septice (functie de numarulde persoane care va utiliza apa in scop menajer) care vor fi vidanjate periodic,sau statie de tip monobloc care sa asigure gradul necesar de epurareApele uzate tehnologic vor fi preepurate local prin intermediul instalatiilor de tipdecantorApele meteorice vor fi colectate in sistem de santuri sau rigole prevazute cu252

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”bazine de sedimentare, decantoare sau separatoare de produse petroliereamplasate inainte de evacuarea apelor pluviale in receptorul naturalEvitarea deversarii de ape uzate, reziduuri sau deseuri in apele de suprafata sausubteraneCuratarea de catre antreprenor a albiilor cursurilor de apa de materiale ramasepentru a nu obtura sectiunea normala de curgere a apelorCarburantii vor fi stocati in rezervoare etanse prevazute cu cuve de retentie, astfelincat sa nu se produca pierderiColectarea uleiurilor uzate se va realiza in tancuri special construiteMasuri imediate de inlaturare a poluantilor rezultati ca urmare a accidentelor incare sunt implicate substante toxice si periculoaseSolEvitarea ocuparii terenurilor de calitati superioare, areale protejate, zone cualunecari de teren de catre organizarile de santier, gropi de imprumut, baze deproductie, baze de utilaje, depozite temporare sau definitive de terasamente simateriale de constructiiPlatforma de intretinere si spalare a utilajelor trebuie sa fie realizata cu o pantasuficient de mare care sa asigure colectarea apelor uzate rezultate de la spalareautilajelorEvitarea poluarii solului cu carburanti sau uleiuri datorita stationarii, aprovizionarii,depozitarii cu combustibili a utilajelor si mijloacelor de transportColectarea selectiva a deseurilorSuprafetele de teren contaminate accidental cu substante petroliere vor fiexcavate iar volumul de teren afectat se va depune in gropi de imprumut intr-odilutie care sa permita derularea proceselor de decontaminare prin atenuarenaturalaPlatformele organizarilor de santier si a bazelor de productie vor fi betonate si vorfi prevazute cu sistem de colectare, canalizare si epurare a apelor pluviale siuzate in scopul evitarii infiltrarii acestora in sol.253

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”Readucerea solului la starea initiala in zonele in care acestea au fost afectate prinlucrarile de excavare, depozitare de materiale, stationare de utilaje.Biodiversitateamplasarea de bariere fizice imprejurul organizarilor de santier, bazelor deproductie, statiilor de betoane, statiilor de mixturi asfaltice pentru nu a afecta sialte suprafete decat cele necesare constructiei drumului expres, si implicit pentrua proteja vegetatia specifica amplasamentului, precum si pentru evitareaproducerii de accidente.organizarile de santier, bazele de productie, statiile de mixturi asfaltice, statiile debetoane, gropile de imprumut, spatiile de servicii nu vor fi amplasate pesuprafetele care se suprapun pe traseul siturilor de interes comunitar, ariilorspeciale de protectie avifaunistica si altor arii naturale protejate.respectarea graficului de lucrari in sensul limitarii traseelor si programului de lucrupentru a limita impactul asupra florei si faune specifice amplasamentuluievitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate (vegetatie, pamant)colectarea selectiva, valorificarea si eliminarea periodica a deseurilor in scopulevitarii atragerii animalelor si imbolnavirii sau accidentarii acestora.limitarea defrisarii zonelor impadurite si adoptarea masurilor compensatorii dereimpadurirereconstructia ecologica a tuturor terenurilor afectate la finalizarea lucrarilor deexecutie si redarea acestora folosintelor initiale.stabilizarea si inerbarea taluzurilor drumuluievitarea afectarii regimului de migratie al animalelor salbaticeprevenirea si inlaturarea urmarilor unor accidente rutiere care ar putea poluaputernic zona prin scurgeri sau arderiprevederea de podete si pasaje subterane pentru facilitarea circulatiei animalelor.254

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”8.5.2. Măsuri pentru protecţia factorilor de mediu în perioada de operareConform raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, daca suntrespectate masurile pentru protectia factorilor de mediu, in perioada de operare,traficul rutier pe drumul proiectat se incadreaza in prevederile legislatiei de mediu,asfel incat sa nu genereze un impact semnificativ asupra mediului. Cateva masuripentru protectia factorilor de mediu sunt enumarate in continuare.AerPrevederea unor spatii de servicii pentru atenuarea eventualelor accidente, inscopul reducerii emisiilor de poluanti in aerAmenajarea amplasamentelor de depozitare a deseurilor si intretinerea sistemelorde colectare, canalizare si evacuare a apelor uzate conduc la evitarea mirosurilorneplacute din zona parcarilor si spatiilor de servicii.Realizarea de inspectii periodice a autovehiculelor.ApaLucrarile proiectate pentru retinerea poluantilor in perioada de exploatare(decantoare si separatoare de produse petroliere) pentru epurarea apelormeteorice care spala platforma drumului inainte de a fi deversate intr-un receptornatural, in reteaua de canalizare sau pe terenurile înconjurătoare.Intretinerea si mentinerea in stare de functionare a sistemului de drenaj, santuri,rigolele pentru preluarea apelor pluviale.Construirea platformelor pe care se vor amplasa spatiile de servicii cu pantesuficient de mari pentru scurgerea apelor pluviale si bazine de decantare siseparatoare de substante petroliereSolDeseurile rezultate din traficul rutier si de la spatiile de servicii vor fi colectateselectiv si evacuate in functie de natura lor pentru depozitare sau valorificare catreserviciile de salubritate, pe baza de contract, tinand cont de prevederile OUG nr.16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclate, aprobata prin Legeanr. 456/2001 si Legii nr. 426/2001 privind regimul deseurilor pentru aprobareaOUG nr. 78/2000. Responsabilitatea gestionarii deseurilor revine administratorului255

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”drumului expres <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>.Intretinerea periodica a sistemelor de colectare, canalizare si epurare a apelorpluviale si uzate. Namolurile rezultate in urma epurarii apelor uzate generate despatiile de servicii, precum si namolurile si grasimile separate din apele meteoricecare spala platforma drumului vor fi transportate la statiile de epurare existente inzona.BiodiversitateaPentru evitarea patrunderii animalelor salbatice in zona amprizei drumului expressunt necesare imprejmuiri.Pentru traversarea drumului de catre animalele de o parte si de alta a drumuluisunt necesare poduri, podete si pasaje care sa permita traversarea denivelata adrumului.Pentru evitarea producerii de boli sau pentru nu a impiedica dezvoltarea normalaa vegetatiei este necesara intretinerea corespunzatoare de catre administratoruldrumului expres a santurilor, foselor septice, decantoarelor cu separatoare deproduse petroliere, deseurilor.256

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”9. AVIZE, ACORDURI OBŢINUTEDocument de avizare nr. 2883/12.09.2007 - Compania Nationala de Autostrazi si<strong>Drum</strong>uri Nationale din Romania – Consiliul Tehnico-EconomicDocument de avizare nr. 2949/04.12.2007 - Compania Nationala de Autostrazi si<strong>Drum</strong>uri Nationale din Romania – Consiliul Tehnico-EconomicJudetul Brasov1. Certificat de urbanism nr. 255/14.09.2007 emis de Consiliul Judetean Brasov2. Aviz de gospodarirea apelor nr. 200/12.12.2007 – Administratia Nationala “ApeleRomane”3. Acord de principiu nr. 700/10023/03.10.2007 – SC Filiala de Distributie a EnergieiElectrice – Electrica Distributie Transilvania Sud SA4. Acord de principiu nr. 53/374/11.10.2007 – Compania Nationala de Autostrazi si<strong>Drum</strong>uri Nationale din Romania – Directia Regionala de <strong>Drum</strong>uri si Poduri Brasov– Serviciul Tehnic5. Aviz tehnic cu conditii nr. 1890/19.09.2007 – SC Romtelecom SA6. Acord prealabil nr. 64/26.10.2007 – Consiliul Judetean Brasov7. Aviz favorabil nr. 365/40/08.10.2007 – Societatea Nationala de Transport GazeNaturale “Transgaz “ – SA Medias8. Aviz nr. 4179/D1 Rie.2547/30.08.2007 – Distrigaz Sud SA9. Referat nr. 1932/31.08.2007 – Ministerul Internelor si Reformei Administrative -Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta10. Aviz amplasament nr. 3233/18.09.2007 – SC Apa Serv SA, <strong>Fagaras</strong>11. Adresa nr. 1614/10.09.2007 – Compania Apa Brasov – Serviciul Tehnic AvizareProiectare12. Aviz favorabil nr. 7/07.10.2007 - Oficiul de Cadastru si Publicitate ImobiliaraBrasov13. Proces verbal de receptie nr. 5/18.10.2007- Oficiul de Cadastru si PublicitateImobiliara Brasov14. Aviz favorabil nr.451/03.09.2007 – Compania Nationala de Cai Ferate “CFR” SA –Sucursala Regionala de Cai Ferate Brasov257

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”15. Proces verbal nr. 2610/13.09.2007 – Sectia de Intretinere Linii <strong>Sibiu</strong>16. Aviz de principiu nr. 8458/18.09.2007 – Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale– Administratia Nationala a Imbunatatirilor Funciare17. Aviz de principiu nr. 4853/11.09.2007 – Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor siMediului – Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Brasov18. Aviz favorabil nr. 5606/06.09.2007 - Regia Nationala a Padurilor Romsilva-DirectiaSilvica Brasov19. Acord nr. 732/12/17.09.2007 – Directia pentru Cultura, Culte si PatrimoniulCultural National Brasov20. Aviz favorabil nr. 13510/04.09.2007 – Primaria Municipiului <strong>Fagaras</strong>21. Aviz favorabil nr. 2980/03.09.2007 – Primaria Comunei Mandra22. Aviz nr. 4465/04.09.2007 - Primaria Comunei Beclean23. Aviz nr. 2460/31.08.2007 - Primaria Comunei Voila24. Aviz favorabil nr. 1413/03.09.2007 – Primaria Comunei Dragus25. Aviz favorabil nr. 2925/31.08.2007 – Primaria Comunei Vistea26. Adresa nr. 2575/25.09.2007 – Primaria Ucea27. Aviz nr. 2494/05.09.2007 – Primaria Ucea28. Adresa nr. 11345/21.09.2007 – RompetrolJudetul <strong>Sibiu</strong>1. Certificat de urbanism nr. 494/III-A-3/06.09.2007 emis de Consiliul Judetean <strong>Sibiu</strong>2. Aviz de gospodarirea apelor nr. 199/12.12.20073. Acord de principiu nr. 6390/07.09.2007 – SC Apa – Canal SA <strong>Sibiu</strong>4. Aviz favorabil nr. 14472/04.09.2007 – SC Filiala de Distributie a Energiei Electrice- Electrica Distributie Transilvania Sud SA – Sucursala <strong>Sibiu</strong>5. Adresa nr. 6490/07.09.2007 – SC E-ON GAZ Romania SA-Sucursala <strong>Sibiu</strong>6. Aviz favorabil nr. 243A 7575 – SC Romtelecom SA7. Adresa nr. 858901/06.09.2007 - Ministerul Internelor si Reformei Administrative –Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “Cpt. Dumitru Croitoru “ al judetului <strong>Sibiu</strong>258

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”8. Aviz favorabil nr. 859057/07.09.2007 – Ministerul Internelor si ReformeiAdministrative – Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta “Cpt. Dumitru Croitoru “ aljudetului <strong>Sibiu</strong>9. Adresa nr. 7767/10.09.2007 – Ministerul Sanatatii Publice – Autoritatea deSanatate Publica a judetului <strong>Sibiu</strong>10. Aviz favorabil nr. 282/03.10.2007 – Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara<strong>Sibiu</strong>11. Proces verbal de receptie nr. 282/08.10.2007– Oficiul de Cadastru si PublicitateImobiliara <strong>Sibiu</strong>12. Adresa nr. 4048/01.10.2007 - –Ministerul Culturii si Cultelor – Directia judeteanapentru cultura, culte si patrimoniul cultural national <strong>Sibiu</strong>13. Aviz favorabil nr. 4099/04.10.2007 –Ministerul Culturii si Cultelor – Directiajudeteana pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national <strong>Sibiu</strong>14. Aviz favorabil nr. D/6655/22.10.2007 – Ministerul Apararii Nationale – Statul MajorGeneral15. Aviz favorabil nr. 451/03.09.2007 – Compania Nationala de Cai Ferate “CFR”SA –Sucursala Regionala de Cai Ferate Brasov16. Proces verbal nr. 2610/13.09.2007 – Sectia de Intretinere Linii <strong>Sibiu</strong>17. Aviz favorabil nr. 408/44/08.10.2007 – Societatea Nationala de Transport gazeNaturale “Transgaz “SA – Medias18. Adresa nr. 4235/24.09.2007 – Compania Nationala de Transport si EnergieiElectrice SA - Transelectrica <strong>Sibiu</strong>19. Adresa nr. 4668/18.10.2007 – Compania Nationala de Transport si EnergieiElectrice SA - Transelectrica <strong>Sibiu</strong>20. Aviz nr. 8743/21.09.2007 – Consiliul Judetean <strong>Sibiu</strong> – Directia Tehnica – ServiciulADPCL21. Aviz favorabil nr. 4711/22.10.2007 – SC Apa Tarnavei Mari SA22. Aviz favorabil nr. 5179/14.09.2007 - SC Gospodarire Oraseneasca Avrig SA23. Aviz de principiu nr. 8503/19.09.2007 – Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale– Administratia Nationala a Imbunatatilor Funciare RA24. Aviz favorabil nr. 2240/05.09.2007 – Regia Nationala a Padurilor – RomsilvaDirectia Silvica <strong>Sibiu</strong>259

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul „<strong>Drum</strong> <strong>Expres</strong> <strong>Sibiu</strong>-<strong>Fagaras</strong>”25. Adresa nr. 7854/04.09.2007 – Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentruSiguranta Alimentelor – Directia Sanitara Veterinara si pentru SigurantaAlimentelor <strong>Sibiu</strong>26. Aviz favorabil nr. 83972/27.09.2007 – Serviciul Roman de Informatii – UM 036227. Aviz de principiu nr. 540423/24.09.2007 – Ministerul Internelor si ReformeiAdministrative – Directia Generala Management Logistic si Administrativ28. Aviz favorabil nr. 1510/05.09.2007 – Primaria Comunei Arpasu de Jos29. Hotararea Consiliului Local nr. 107/2007 – Consiliul Local al orasului Avrig30. Aviz nr. 8557/06.09.2007 – Primaria orasului Avrig31. Aviz favorabil nr. 7384/05.09.2007 – Primaria Comunei Selimber32. Aviz favorabil nr. 532/04.09.2007 – Primaria Comunei Carta33. Aviz nr. 2004/04.09.2007 – Primaria Comunei Cartisoara34. Adresa nr. 11345/21.09.2007 – Rompetrol Downstream SA10.DOCUMENTE ANEXATEAnexa I – Plan de incadrare in zona Anexa II – Plan de incadrare in zona cu amplasarea panourilorfonoabsorbanteAnexa III – Plan de amplasare in zona cu amplasarea alternativelor proiectuluiAnexa IV- Lista caracteristicilor unitatilor amenajistice afectate de constructia drumuluiexpres – Directia Silvica Brasov – Ocolul Silvic <strong>Fagaras</strong>- Lista caracteristicilor unitatilor amenajistice afectate de constructia drumuluiexpres – Ocolul Silvic Izvorul Florii R.A.- Lista caracteristicilor unitatilor amenajistice afectate de constructia drumuluiexpres – Ocolul Silvic Valea Sadului R.A.Anexa V – Studiu de biodiversitate260