Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

IRAFA doua edi]ie a International Romani Art Festival a fost mi[top`n\ la cap\t. Dar asta nu pentru c\ s-ar fi b\tut lumea pelocuri la Cinematograful de Var\. Din contr\. De nepriceput, lace playlist au b\gat b\ie]ii [i fetele la edi]ia din acest an.3 «reportajde Timi[oaraIRAF s-a `nt`mplat a doua oar\ la Timi[oara. Ce a fostmi[to la Mi[to Festival: cinci zile de muzic\ balcanic\[i ]ig\neasc\, de jocuri cu toate focurile, de dansuritribale, fuste `ntrandafirate, de filme deocheate [itr\iri renegate. Un festival intim [i pasional. Tu peunde-ai umblat din 6 p`n\-n 10 august?Manu BabescuIe[i din cas\,intr\ `n [atra de ora[Pentru to]i cei care face]i mi[to de voi `n-[iv\, o dedica]ie din partea unui mi[tocarconvins de propria mi[toc\real\. M\-car o dat\ pe an. Tricouri cu Free Tibet,Viva la Revolucion, Dep\[e[te-]i prejudec\]ile-descoper\rromii, s`ntem to]i,mai ales c`nd ]inem musai s\ ne identific\mcu ceva ce pare un trend bio-vesteuropean.{i p`n\ la urm\, fiecare ar fiideal s\ fac\ ce-l taie capul, at`ta timp c`tnu nimere[te ]easta celuilalt. Aici f\r\ ShivaPower: distruge ca s\ ai ce reconstruisau c`rpe[te ca s\ ai din ce tr\i. ~n [atr\.Visul oric\rei nop]i de var\.Je suis un ClickPe scurt, a doua edi]ie a International RomaniArt Festival a fost mi[to p`n\ la cap\t.Dar asta nu pentru c\ s-ar fi b\tut lumeape locuri la Cinematograful de Var\.Din contr\. De nepriceput, la ce playlistau b\gat b\ie]ii [i fetele la edi]ia dinacest an. Noroc cu gloata de italieni carep\reau pica]i de pe scena de trance industrialde la Boom Festival. Pentru c\sunetul ]`[nit din vioara electric\ mergeala fix cu mixajele lui DJ Click, la fel deparizian ca [i couchsurferii francezi careveniser\ s\-[i admire interpre]ii frontline. M-au trezit bine: [i dansatoarele lordin buric, [i instrumentul click-abil princurent energetic, [i tehnica violonistei,[i feeling-ul ei deosebit, ca s\ nu mai zicde genuflexiunile care b\teau tocurilehaute couture pe care [edea prin]esa `ntr-unechilibru de speriat. O siren\ demaidan bourgeois. Doar c\ ce-i autenticbate tot electronicul, a urmat Boban Markovickcu forma]ia sa de sufl\tori super(sized).Fa]\ de ce fusese `nainte, ei`mi p\reau dintr-o anima]ie 3D cu ritmdemen]ial. Pierdut suflarea de la at`ta pranayamade Balcani. S-au oprit ei, m-am retrasc\tre foc cu The Serious Road Trip`n pupilele dilatate de la carosen. {i iarsub podul nostru preferat, la umbra verdeluipsihedelic dar total turbat.Puerto Flamenco Hip-hopA doua zi `ns\ nimeresc la concertul violonistuluiLajko Felix, acompaniat deBrasony Antal. Suspendatat `n suspans.Schimbul de priviri dintre cei doi a tr\-dat. Era un superb jam session de muzic\balcanic\. Nu mi-am imaginat `ns\leg\tura cu cei care au urmat: PuertoFlamenco. Ei au atacat f\r\ `nc\lziri prelungite,direct cu artileria grea. Fustecare m\turau scena cu volanele hiper `nflorate,priviri uciga[e, freze gelate, pantalonide catifea evaza]i, cizme de step [ielegan]\ sintetizat\ `ntr-o mi[care de pogné.Vibra]ie, ondula]ie, ritm [i vocal. Elritmo maximo. Cu alte cuvinte, PuertoFlamenco, cu al lor lider de la care numi-am putut lua ochii o perioad\ prelungit\(nepermis de macho gagiul), mi-amluat lingura de nea[teptat. Pe bune, `mipare r\u de cei care ar fi putut s\ vin\ [iau s\ltat-o [i de data.Balkan Fanatikin the houseThe future is now. Asta nu mai [tiu deunde venea. Cred c\ de la ciobanii dinAlpii francezi care au c`teodat\ mai multinteres pentru cultura din ograda noastr\dec`t avem noi, la doi pa[i de ea. ~nplus, s\ ne intre bine `n cap: nimic nu epe gratis `n via]a asta. Cu at`t mai pu]inarta, pe care ne-am obi[nuit s\ punempre] modic. Am tr\it un paradox `ns\:de la concertul elitist al celor care se numescacum Colombo de Niro, dar careau istorie grea `n spate, cu Cristina P\durariu[i Eddie Neumann, la hip-hop ]ig\nesccu o trup\ din Cheia, Gipsy.CZ.Ei [i cu al lor Romano Hip-Hop au f\cuto hiper`nc\lzire pentru cei care aveau s\vin\: Balkan Fanatik. Doar c\ lumea aplecat `n mas\, de[i ei erau avangarda ([iciudat\ ca aspect scenic, [i teribil de underground).De la minimal la industrial,de la trance p`n\ la vocal tradi]ional,forma]ia asta mi-a r\mas `n cap. Capulgol de dup\, din care m\ lupt s\ ies `ncerc`nds\ scriu aceste r`nduri chinuite.Apropo de aplecat urechea la ce zicelumea care se [tie excep]ional\ `n alemuzicii (Sasha was here): interpretareadin timpul concertului este esen]\, tocmaipentru c\ este efemer\. ~nregistr\-rile s`nt muzic\ de fond. Impactul r\-m`ne, `nghe]at `n timp, conservat `ntine. Mai moale cu Winamp-ul, adic\.Concluzia f\r\ concluzie: muzica astaf\cea to]i banii, iar România e cashto,dar mai are de `nv\]at. {i cu asta, talianbahtali, gagiilor [i gagicelor mi[to! Laedi]ia urm\toare ne vedem [i la fa]\.FOTO: Anca PolSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro

» 4ordinea de ziDUMNEZEUEXIST|...E o mostr\ de dans politic care expune o comunitate la politicaagresivit\]ii. Spectacolul lui Sharifi tr\ie[te `ntre amenin]are,paranoia controlului [i umbre cotidiene.SUPLIMENTUL LUI JUPA DOUA CORESPONDEN}| DE LA FESTIVALUL „IMPULSTANZ“ DE LA VIENABomba Sharifi[i clovnul RizziBIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBULini[tea confuz\dinaintea unei explozii.Corpuri `n alert\.Acalmie.Mihaela MichailovLa 14 ani (1987), refugiatul iranian HoomanSharifi s-a stabilit `n Norvegia. ~n2000 a creat „Compania Impur\“, cu careeste prezent la cele mai importantefestivaluri din lume.Hooman Sharifi face coregrafie socio-politic\.~n Dumnezeu exist\, Mama eprezent\, dar nu le mai pas\, Sharifi punedinamit\ sub corpuri, le face s\ sar\`n aer anarhic [i apoi le amu]e[te. Construie[teun discurs coregrafic incendiar,politic, `n care puterea [i violen]a nascmon[tri. ~mbr\ca]i `n negru, patru dansatori(doi b\rba]i, dou\ femei) se mi[c\la `nceput relaxat. }ipetele lor taie t\cerea.~ncet, `ncet strig\tele se transform\ `nincanta]ii. Dumnezeu exist\... e un spectacolhipersenzorial, extrem fizic. Sharifiproduce [i cre[te dezordinea p`n\ c`ndfiecare mi[care devine o deflagra]ie. Dansatoriia[az\ `n spatele unei camere de filmatpuse pe un trepied buc\]i de h`rtie pecare s`nt scrise texte (extrase din DespreViolen]\ – Hannah Arendt, Nietzche,Handke, Barthes) proiectate pe un ecran.Ecranul tremur\, cuvintele devin u[orilizibile atunci c`nd s\riturile se intensific\.Limbajul se deterioreaz\, `[i pierdeautoritatea poetic\ [i politic\ `n momentul`n care violen]a irumpe. Cuvintelesl\besc [i se transform\ `n umbre.Sharifi are un sim] al coliziunii contrastelorcare func]ioneaz\ la toate nivelurilespectacolului. Strig\tele dansatorilorajung, `n final, g`ngurit de copil. Mi[-c\rile agresive se detensioneaz\ [i sescurg letargic pe podea. Acumularea defrici [i zgomote sf`r[e[te `ntr-o secund\de inocen]\ sonor\.Cu pistolul la t`mpl\Gestul de a c\lca totul `n picioare, de ap\stra o pozi]ie de permanent\ ofensiv\prin `ncle[tarea pumnilor ca [i cum fiecaredansator s-ar preg\ti de un ultim boxcu istoria, salturile cu genunchii la gur\,dezechilibrul inten]ionat pe fundalul u-nor zgomote care par s\ anun]e un cutremur[i c\derea brusc\ acutizeaz\ amenin]areacare p`nde[te fiecare mi[care.Corpurile ac]ioneaz\ ca [i cum ar aveaun pistol la t`mpl\. Alearg\, `nconjoar\scena haotic, se pr\bu[esc. Repet\ acela[iscenariu al teroriz\rii [i scurtei eliber\ri.Con[tiin]a pericolului iminentpoten]eaz\ starea de alert\. Corpurilemu[c\ din violen]\ p`n\ c`nd ultimeler\m\[i]e de umanitate zv`cnesc. Sharifiaccelereaz\ dement viteza de ardere acorpurilor, dup\ care fr`neaz\ [i opre[tetura]ia motorului impulsiv.Sharifi creeaz\ o coregrafie a urgen-]ei de a rezista poten]ialului distructiv [ide a reac]iona atunci c`nd e[ti dobor`t lap\m`nt, chiar dac\ din corp nu mai r\-m`n dec`t „a[chii“ de mi[care.Tensiunea pauzei [i motivul umbreis`nt esen]iale `n Dumnezeu exist\...Panica [i acalmia, timpul terorii [itimpul pl`nsului s`nt alternate dramaturgiccu pauze de respira]ie `n care corpurilese lini[tesc pentru a se preg\ti deo nou\ rund\ de lupt\.Pe cele trei buc\]i de p`nz\ alb\ care`i `nconjoar\, dansatorii `[i privesc umbrele,se apropie [i se `ndep\rteaz\ deele ca [i cum [i-ar c\uta ecoul prezen]ei.Acoperit fantomatic cu o p`nz\ neagr\,unul dintre dansatori reia `n oglind\ mi[-c\rile altuia. Un corp invizibil [i un corpvizibil se iau la `ntrecere `ncerc`nd s\ stabileasc\ierarhii. Jocul politic [i suprema-]ia s`nt mereu active. Fie [i numai spectral.Discursul politic e, p`n\ la urm\, unedificiu al umbrelor, al inconsisten]elorretorice care fanatizeaz\ [i manipuleaz\,al contururilor alunecoase. Umbra e urmacare b`ntuie istoria. Urma ud\ a corpului`ntins pe jos r\m`ne p`n\ la sf`r[itulspectacolului. O vezi usc`ndu-se `n fa]a ta[i te-ntrebi la final dac\ a fost vreodat\acolo. Timpul a [ters-o mai repede dec`tai fi crezut.Dumnezeu exist\... investigheaz\ mecanismulde producere [i reproducere aimpulsurilor violente defulate [i a]ipite`ntr-o societate a spectacolului explodat.E o mostr\ de dans politic care expuneo comunitate la politica agresivit\]ii.Spectacolul lui Sharifi tr\ie[te `ntreamenin]are, paranoia controlului [i umbrecotidiene.Rock medieval – In Extremo c`nt\ la SibiuVeronica D. NiculescuGrupul de rock medieval InExtremo, din Germania, vac`nta pe 27 august `n Pia]aMare a Sibiului, `ntr-unconcert cu intrarea liber\.Organizat de Casa de Cultur\a Municipiului Sibiu,`n cadrul Festivalului Medieval„Cet\]i Transilvane“,concertul promite s\ fiedeosebit, [i nu neap\ratdoar pe gustul rockerilor.Nem]ii de la In Extremos`nt cunoscu]i pentru spectacoleletotale, de sunet,lumini [i efecte pirotehnice,interesant\ fiind [icostuma]ia membrilortrupei. C`nt\re]ii se `mbrac\`n ]inute medievale[i c`nt\ la instrumentemedievale, printre carecimpoaiele, care s`ntfolosite la fiecare pies\.„O alt\ caracteristic\deosebit\ a stilului InExtremo o constituie faptulc\ repertoriul grupului nucon]ine doar compozi]iiproprii. O mare parte dinpiese s`nt, de fapt, vechic`ntece medievale, pe caregrupul le-a prelucrat `n stilpropriu, original, cu instrumentemedievale [i instrumenterock, men]in`nd `ns\textele originale. Maiinteresant este faptul c\majoritatea acestor textenu au fost traduse `n vreolimb\ modern\, ci s`nt interpretatede In Extremoexact `n limbile vechi dincare provin (uneori, chiardialecte pe care nici unuldin membrii trupei nu levorbesc): suedez\ veche,francez\ veche, german\veche, latin\“, spune MihaelaReif, proiect manageral evenimentului.Trupa In Extremo s-an\scut `n 1995, cu o prim\`ncercare colectiv\ de a unimuzica produs\ de cimpoaiecu cea a chitarelorelectrice. ~n iarna 1996/1997, primul CD acustic altrupei, Die Goldene, estecreat `ntr-un studio dinBerlin. ~n martie 1997, InExtremo sus]ine primulconcert rock, `n fa]a prim\rieidin Leipzig, `n cadrulunui festival medieval.Aceasta este data la care InExtremo `[i s\rb\tore[te`nfiin]area oficial\.Dup\ numeroase concerte[i apari]ii la mari festivaluri`n Germania [i `nstr\in\tate, In Extremo au`nregistrat cel de-al nou\-lea album, Sängerkrieg,lansat `n prim\vara acestuian. La scurt timp dup\ lansareasa, albumul Sängerkriega ajuns pe primul loc`n topurile germane.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro

ANTHONYRIZZIEste un dansator-actor giumbu[lucar (uneori prea mult clovn)trecut prin [coala lui Forsythe, un performer care `[i submineaz\rolurile cu aceea[i abilitate cu care [i le asum\.5 «ordinea de ziRIZZI SUPRAPUNE BLATURILE ILUZIEILA LOC teleCOMANDAAlex SAVITESCUCE NA{TE DIN TEODOROVICI, TEXTE M|N~NC|Cu trenul c\tre VienaAnthony Rizzi e un dansator-actor giumbu[lucar(uneori prea mult clovn) trecutprin [coala lui Forsythe, un performercare `[i submineaz\ rolurile cu aceea[iabilitate cu care [i le asum\. SnowmanSinking, spectacol pe care Rizzi l-a jucatla `nceput cu mama lui, e un fel debuc\t\rie a iluziilor. Performerul transform\iluzia `ntr-un material palpabil,`ntr-o f`[ie de h`rtie mototolit\, pe careo vezi cum devine foaie perfect `ntins\,pentru ca, `ntr-o secund\, s\ se ghemuiasc\la loc. Rizzi se joac\ cu `ntre-]inerea, extinderea [i destinderea iluzieioptice.C`nd intr\m `n sal\, performerul edeja pe scen\. Aranjeaz\ buc\]ile de h`rtie`mpr\[tiate pe jos, ne cere o bomboan\,ne invit\ s\ mergem s\ facem pipipentru c\ spectacolul ]ine cam trei ore.Nici vorb\! Rizzi glume[te. SnowmanSinking alterneaz\ dialogul cu publiculcu scurte poeme proiectate pe ecran [icu dans care sparge conven]ia instituit\.Rizzi fenteaz\ strategia fiec\rei conven]iicu care jongleaz\. Intr\ `n costumul deom de z\pad\, st\ ce st\, iese din copertapersonajului [i danseaz\. Ne spunecum se [terg japonezii la fund, cum ob\tr`nic\ vienez\ i-a stricat bicicleta, facemi[to de criticii care vor, de fiecaredat\, s\ g\seasc\ un fir ro[u, un „despreceva“ foarte concret, apoi poveste[te cumfostul lui iubit a v\zut-o `nainte de o prezentarede mod\ pe Linda Evangelistaspun`nd `n fa]a oglinzii: „Eu s`nt LindaEvangelista“, „Eu s`nt Linda Evangelista“.O prezint\ pe una dintre cele maiimportante actri]e ale underground-uluiamerican – Penny Arcade, care recit\ [idanseaz\ bezmetic, apoi comenteaz\ parodicce vedem pe un ecran. B\rba]i careintr\ `ntr-o camer\ [i se dezbrac\ privindpermanent `nainte ca [i cum ar fifilma]i. Iluzia nudit\]ii spontane este o`nscenare, la fel cum filmele porno `n careactorii gem durerea sau pl\cerea au labaz\ trucarea senza]iilor autentice. Rizzisuprapune blaturile iluziei. Podeaua dinfoi de h`rtie se ridic\ [i devine panou `nfundal. H`rtia e una dintre re[edin]eletemporare ale iluziei. ~n final, cuvinteleproiectate pe ecran se `ncol\cesc unelepeste altele [i dispar. Iluzia a luat o pauz\.Dar vreau s\ v\ spun ceva: nu toat\lumea a aflat c\ Mo[ Cr\ciun nu exist\.Preambul: Din scriitoriceasca pozi]ie de copilot, amicul Teo descria s\pt\-m`na trecut\ drumul s\u c\tre [i prin Turcia. Citindu-l, mi-am dat seama c\pe timpul verii vreau s\ devin epigonul s\u. Asta [i pentru c\, a[a cum amcugetat eu ad`nc, e mai bine s\ `l vezi `n fa]a ta pe L.D.T. dec`t pe tine `nsu]i.Este, p`n\ la urm\, prima prob\ c\ n-ai dat `n schizofrenie. Urmeaz\sta]ia Viena, linia a [aptea, cu peronul pe partea dreapt\.Capitolul I: Cum traversezi România [i Ungaria f\r\ GPSSolu]ia la problema asta e c`t se poate de clar\. De[i ai cu tine un Pocket PC`nc\rcat cu ultimele h\r]i, ce-]i va fi folositor doar dac\ „`ntreprinz\torii“ au[utit vreo [in\ `ntre Alba Iulia [i Arad, n-ai s\-l folose[ti neam dac\ te coco]i`n v`rful patului din „schlaffen wagon“ [i-a[tep]i, precum celebra coconet\,s-ajungi „la bulivar“. Sau, ca s\ respect\m adev\rul istoric, „la Ring“.Capitolul II: Cum treci frontiera spre UngariaRo-mâ-ne[-te! Române[te nu-nseamn\, aici, c\ ai cu tine vreun bagaj pentrucare trebuie s\ bagi m`na `n buzunar [i s\-i dai un „bun\ ziua!“ consistentvame[ului. Române[te `nseamn\ c\ auzi, `n acea jumate de or\ de a[teptarede la vama ungureasc\, vorbindu-se `n limba ta, cu accent de Budapesta. {ie cu at`t mai interesant\ des\v`r[ita experien]\ cultural\, cu c`t re]ii un „drumbun p`n\ la Viena!“ spus, parc\, prin ochii verzi ai v\me[oaicei cu z`mbet defilm italian.Capitolul III: La ce e bun\ vama spre Austria?La nimic! La nimic, pentru c\ vama dintre Ungaria [i Austria nu exist\. Parc\aud pe cineva complet`ndu-m\: „Schengen \sta a fost om de[tept!“.Capitolul IV: La ce e bun\ Viena?Aici a[ putea r\spunde precum `n semi-ncarnata mea tez\ de doctorat. Adic\,pe subcapitole [i cu multe referin]e bibliografice. Dar e p\cat s\ sistematizezceea ce nu se poate descrie dec`t dac-ai fost prin zon\. A[a c-am s\ m\ limitezla tr\irile simple. Viena e bun\ pentru c\ nu vezi, nic\ieri, ca-n mareanoastr\ Capital\, boschetari care desf\[oar\, `n paralel cu Beijingul, proprialor Olimpiad\ de f\cut pipi `n miezul turi[tilor. Viena e bun\ pentru c\-]i daiseama ce important\ e lini[tea. Pe Laudongasse no. 8, locul unde am fostcaza]i, nu auzeai nici un l\trat de c`ine; nici un claxon; [i nici cocalari,zorn\indu-[i catrafi]ele pe sub geamul t\u. Viena e bun\ pentru c\ vezi, pestrad\, turi[ti fum`nd ca turcii (sau turci fum`nd ca turi[tii, c\ e cam tot aiape acolo) [i, `ntr-o or\, aleile devenind din nou curate.Viena e bun\ pentru c\ transpiri ca o mors\ la soare `n camera de hotel, [inu-]i vine s\-njuri pe nimeni c\ nu ai aer condi]ionat. Asta pentru c-ar fi oimpietate s\ vezi crescute, pe splendidele cl\diri cu ferestre largi [i gr\dinipe copertin\, cutii cu ventilatoare. Sau vreun Palas ridic`ndu-se, voios, `nspatele Prim\riei, pe locul unui parc unde, [i c`nd scriu, are loc un festival defilm. Viena nu are ]`n]ari. Sau, dac\-i are, s-au camuflat bine de tot, pe Mariahilferstrasse,c\ut`nd, cu trompele lor, portofelele – mereu la vedere! – aleturi[tilor ne-români.Capitolul V: C`]i austrieci `ncap `ntr-o Dacie?Nici ei nu ar putea r\spunde la `ntrebarea asta! Teo num\rase, `n Turcia,zece „aborigeni“ `ntr-o ma[in\ de Pite[ti. Eu am num\rat, la un semafor, treiaustrieci `ntr-un Matiz. Sau or fi fost români ce „`nchiriaser\“ o ma[in\ cunum\r de Austria?Examenul de capacitate pentru fete amenin]\obrazul rumen [i face pleoapele zb`rciteDAMELE GAZETIEREEmilia CHISCOPR\sfoind colec]iile de ziare localede la `nceputul secoluluitrecut, constat c\ articolele peteme de `nv\]\m`nt s`nt printrecele mai bine pozi]ionate dup\subiectele din sfera politic\. Nudoar pentru c\ ministrul instruc]iuniipublice de atunci,Spiru Haret, era un personajpredilect pentru atacurile ini-]iate de adversarii de la ziarulconservator „Evenimentul“.Dincolo de patimile politice,a[adar, `nv\]\m`ntul era undomeniu important pentrupresa local\, av`nd alocate generoasedeschideri de pagin\,editoriale coco]ate sus, imediatsub frontispiciu. Edi]ia din 17februarie 1904 bun\oar\ aredrept „deschidere de dreapta“– cum i se spune `n limbajulredac]ional ast\zi – un comentariuamplu pe tema noului e-xamen de capacitate pentrufete. Catalogat drept mai greudec`t cel al b\ie]ilor, examenule motiv de real\ `ngrijorarepentru autorul articolului.Temerile nu s`nt `ns\ legate deorganizarea examenului `n sine,c`t de efectul s\u asuprafrumuse]ii candidatelor!C\ci unde s`nt vremile dealt\dat\, c`nd totul era mai u-[or, c`nd abia intrase en vogueprofesoratul, iar „moda m\ritatului`ncepuse deja a se discredita“!Atunci „de-abia ap\ruser\primele bacalaureate“, iar„cine avea o fat\ bacalaureat\o tr`mbi]a din Boian [i p\n\-nOr[ova. {i c\utate mai erau bacalaureatele,p`n\ [i pretenden]ise ofereau!“. Pe atunci seputea `ns\ [i f\r\ bacalaureat,era de ajuns s\ ai fata la o [coal\normal\ sau la vreun pensionparticular, „`[i ispr\vea fata studiile,o scoteai din [coal\ t`n\r\,odihnit\ – m\car c\ programelede atunci se chemau `nc\rcate– cu bagajul u[urel... Abiaaveai vreme s\ o `nv`rte[ti `ndou\ trei baluri [i numai iat\c\ se publica un concurs. Toat\lumea era admis\ – era vremealui „mul]i chema]i, mul]iale[i“... Apoi „`i tocmeai un profesors\ o prepare de profesorat[i `n dou\ trei luni ]i-o d\-dea gata preparat\, cu toat\cartea `nv\]at\, numai bun\ s\deie concurs. Plata preparatoruluivaria dup\ reputa]iaelevei, dup\ cum era [tiut\ deh`tr\ ori de simpli[oar\, darse-n]elege [i dup\ reputa]iapreparatorului“. Cei 5-600 defranci `i pl\teai jum\tate`nainte, iar cealalt\ jum\tatedup\ oraluri. „C\ci a[a era moda– tezele le f\cea fata singur\,dar oralurile erau preg\-tite de preparator [i trebuiaudebitate ad litteram de c\trecandidat\“... {i „fata reu[ea, sef\cea profesoar\ [i profesoar\r\m`nea pe via]\“.Dar vremile acestea au trecut,c\ci iat\, azi, la 1904, li secere fetelor titlul de licen]\ `n[tiin]e sau litere sau chiar dedoctorat, `ntocmai ca la b\rba]i!~n ciuda faptului c\ astapoate fi [i bine pe plan na]ional,este [i un r\u, „c\ci licen-]iatul, dar mai ales licen]iata,chiar mai t\ri[ori de ar fi eidevin mode[ti, sfio[i, frico[i“.Pe l`ng\ licen]\, examenul decapacitate pentru fete le oblig\pe s\rmanele silfide s\ deaprobe la toate obiectele, `ntimp ce b\ie]ii dau la una singur\,chipurile ca s\ aprofundezeo singur\ specializare...„S\rmane fete, parc\ le v\darunc`ndu-se pe c\r]i ca s\ lepoat\ ceti la timpul scurt ce lest\ `nainte, cetind zi [i noaptep\n\ li se zb`rcesc pleoapele [ili se `ng\lbine[te obrazul! Slav\domnului c\ n-am fete!“SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro

» 6interviu~N PIELEAEROILOR„Mi se pare foarte dificil s\ scriu despre lucruri pe care nu le-amtr\it. Am `ncercat de foarte multe ori s\ m\ pun `n pieleaeroilor. N-am reu[it s\-mi `nchipui cu adev\rat experien]ele`nfior\toare prin care au trecut.“REGIZORUL CONSTANTIN POPESCU:„Nimic nu m-a preg\tit pentrufilmarea unui astfel de subiect,nici m\car stagiul militar“Interviu realizatde Iulia BlagaTrendul `l reprezint\ filmeleinspirate din realitate.De ce ai ales s\ debutezicu un film desprerezisten]a din mun]i?Nu am ales neap\rat s\debutez cu acest subiect.S-a `nt`mplat, pentru c\ filmulcu care mi-ar fi pl\cut s\-mi `ncepcariera `n lungmetraj n-aprimit finan]are de la CNC.Pove[tile despre grupurilede partizani din Româniaam `nceput s\ lecitesc acum patruani, `ndemnat dedomnul MihaiConstantinescu,vicepre[edinteleAFDPR, [ide produc\torulTiti Popescu,de la Filmex.M-au atrasla pove[ti demnitateaacestoroameni [i curajullor. M-a speriat`ns\, e adev\rat,amploareafenomenului, `nciuda unor opiniidespre care am luatcuno[tin]\ `n ultimiiani, conformc\rora n-a existat niciE pe val. A filmat anul trecut dou\ scurtmetraje – Fatza galben\ care r`de (caremerge `n aceast\ lun\ `n competi]ie la Locarno) [i Porc (din seria produs\ deCristian Mungiu [i deschis\ de 432, Amintiri din Epoca de Aur). MediumetrajulAp\, pe care-l bibile[te de doi ani, a fost selec]ionat `n competi]ie la Namur. Aterminat [i film\rile la lungmetrajul s\u de debut, Portretul artistului la tinere]e,prima parte a trilogiei Aproape lini[te (titlu de lucru), consacrat\ lupt\torilorrezisten]ei anticomuniste din mun]i. I-a luat peste trei ani s\ se documenteze.un fel de rezisten]\ armat\ anticomunist\`n România. Dimpotriv\, cred c\ aexistat o astfel de mi[care de rezisten]\,ba cred c\ a fost una dintre cele mailongevive mi[c\ri de rezisten]\ din Europa.C`t despre sprijinul acordat de oamenilupt\torilor, da, cu siguran]\ c\ n-auprimit tot sprijinul de care aveau nevoie,dar nu se poate spune c\ n-au fost a-juta]i. Grup\rile de partizani, `n cele maimulte dintre cazuri, au fost distruse dinpricina tr\d\torilor. Faptul c\ azi sacrificiilele s`nt minimalizate mi se paretrist. Nu mi-am propus s\ idealizez aniipe care ace[tia i-au petrecut `n mun]i.Dimpotriv\, cred c\ singura modalitateonest\ de abordare a acestui subiect trebuies\ includ\ [i bunele, [i relele. Au a-vut [i ei p\catele lor. Au fost ni[te oameniobi[nui]i obliga]i s\ ia ni[te deciziineobi[nuite. De aici controversele.Cum te-ai documentat pentru scriereascenariului? Ce ai citit, ce locuri aiv\zut, cu ce oameni ai stat de vorb\?Am citit tot ce am g\sit tip\rit `n leg\-tur\ cu acest subiect, am v\zut documentarelegate de lupta de rezisten]\, amfost s\ v\d `nchisori comuniste, am cititarhivele publicate ale Securit\]ii [i memorialisticapublicat\ de unii dintre supravie]uitorisau de rude ale acestora.M\ refer la memoriile lui Ion Gavril\ O-goranu, la cartea Ioanei Raluca VoicuArn\u]oiu (fiica lui Toma Arn\u]oiu [i aMariei Plop), la m\rturiile Elenei Arn\u-]oiu, sora lui Petre [i a lui Toma, la m\rturiileElisabetei Rizea [i la multe altele. Amevitat s\ m\ `nt`lnesc cu supravie]uitori.De ce?At`ta timp c`t am luat contact cu experien]eleacestor oameni din c\r]i, am decisc\ a[a trebuie s\ m\ [i exprim, adic\f\r\ influen]e de nici un fel sau cu c`tmai pu]ine. Asta m-a ajutat un pic `n privin]aobiectiv\rii. Mi-am dorit, e adev\-rat, o `nt`lnire cu Ion Gavril\ Ogoranu [ichiar am rugat pe cineva s\ m\ pun\ `nleg\tur\ cu el. Numai c\ se internase `nspital [i mi-a transmis c\ ne vedem dup\ce iese. Din nefericire, a murit dou\s\pt\m`ni mai t`rziu.Cum ai g\sit povestea care s\ sintetizezemul]imea de informa]ii? Nute-ai pierdut printre fi[e [i date? Unfilm minimalist n-ar fi fost mai simplude f\cut?Mi-a fost foarte greu s\ scriu scenariul.Nu cred c\ s`nt talentat la scenaristic\. Afost vorba despre vagoane de informa]ii.Mi-am petrecut mai bine de doi ani citind.Am [i acum o mul]ime de fi[e [i denote. Am `ntocmit trei dosare, fiecarecon]in`nd informa]ii despre Ogoranu [igrupul s\u, despre Toma [i Petre Arn\-u]oiu [i grupul lor, al treilea despre Elisabeta[i Gheorghe Rizea [i despre MarinaChirca [i sora ei, Ana. M-a tentat laun moment dat – tocmai pentru c\ nu[tiam cum s\ `ncep – s\ spun povesteaunui singur personaj, care s\ sintetizezeoarecum experien]a tuturor partizanilordin România. Mi s-a p\rut `ns\ necinstit,mi s-a p\rut c\ a[ omite o groaz\ de informa]ii,dar [i c\ a[ fi lipsit de curaj. Oric`tde mult sau de pu]in m\ pricep la filme,oric`t de bine sau de r\u ar ie[i filmul, lucrurileacestea trebuiau s\ fie povestite.De ce ai t\iat scenariul `n trei h\lci [iai decis s\ faci trei lungmetraje? Nu eprea riscant?„UNORA LE-AU PL|CUT FILMELE MELE, ALTORA NU“C`nd te apuci de Principii de via]\? C`nd terminimontajul la Portretul lupt\torului la tinere]e?Probabil `n iunie sau iulie anul viitor o s\`ncep film\rile la Principii... Montajul laPortretul lupt\torului la tinere]e o s\-lfinalizez undeva `n martie anul viitor,probabil, pentru c\ mai am de filmat `ndecembrie.Nu te temi c\ Nicu Alifantis o s\-]i cear\ drepturipentru titlul Aproape lini[te?Nu. Dac\ o s\-mi cear\, am s\ discut cupl\cere cu domnia sa. Nu m-am g`ndit laasta, `ntr-adev\r. Nu `l cunosc, dar s`nt sigurc\, dac\ va fi cazul, vom ajunge la o`n]elegere. Dar nu cred c\ acesta va r\m`netitlul filmului. Totul poart\ deocamdat\[tampila „de lucru“.De ce a durat at`ta p`n\ ai terminat Ap\, demerge de-abia acum `n festivaluri?Pentru c\ am lucrat foarte mult la sunet.Mihai Bogos, cel care a condusdepartamentul, e un tip foarte meticulos (ca[i mine), [i filmul e un proiect ceva maispecial, a[a c\ a fost nevoie de mult\bibileal\ pentru fiecare detaliu `n parte. ~nafar\ de asta, sunetul trebuia s\-l fac cuOtto, Andrei Toncu, cel care a murit ucis denenorocitul acela cu jeep-ul, odat\ cu bunulmeu prieten Cristi Nemescu. Pentru c\ Mihaise apucase de un alt proiect, am fost nevoits\ a[tept s\ lucr\m printre pic\turi, `n zilelelui libere, [i asta a durat ni[te luni. A maidurat mult [i din pricina faptului c\ s-ausuprapus [i c`teva proiecte ale mele [i aveamnevoie de timp ca s\ m\ pot ocupa a[a cumtrebuie de fiecare dintre ele. Dar [i pentruc\, nu [tiu de ce, au tot fost mici sau mariprobleme la laborator, la efecte, [i s-a totam`nat copia final\.Te a[tep]i la un premiu la Locarno? Ce impresie`]i face faptul c\ e[ti `n competi]ie cu Fatza... [in-ai avut acela[i succes cu scurtele precedentecare erau mai pe stilul t\u?~n nici un caz. S`nt absolut convins c\ nu ams\ iau nici un premiu. Filmul are, ce-i drept,o latur\ universal valabil\, dar [i un parfumromânesc. Apoi, de obicei, `n festivalurilemari, competi]ia e dur\, filmele s`nt atentselec]ionate [i s`nt toate de valoareapropiat\. Pe urm\, numai dac\ ne g`ndim lafaptul c\ anul trecut Marele Premiu l-aob]inut un regizor român, nu s`nt delocconvins c\ or s\ dea doi ani la r`nd premiiromânilor. Pe de alt\ parte, filmul care a luatanul trecut premiu la Locarno, Valuri, deAdrian Sitaru, mi se pare mult mai bun dec`tal meu. E adev\rat c\ nu cunosc competi]iade anul \sta, [tiu doar c\ mai e un scurtromânesc `n competi]ie, al lui C\t\lin Mu[at,pe care nu l-am v\zut `nc\. ~n privin]acelorlalte scurte ale mele, nu [tiu ce s\r\spund. Mi-e greu s\ cuantific succesul.Unora le-au pl\cut filmele mele, altora nu.Iar selec]ionarea `ntr-un festival ]ine demulte criterii. A contat, cred, [i faptul c\celelalte s`nt mai lungi de 15 minute, [imulte dintre festivalurile mari nu accept\filme mai lungi de at`t. Sau poate, pur [isimplu, povestea lui Doru Lupeanu st`rne[teat`t de multe z`mbete – fiind, ce-i drept,foarte bine scris\ –, `nc`t nu s-au putut ab-]ine [i au selec]ionat filmul `n competi]ie ☺.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro

DESPRESELEC}IA DELA LOCARNO„S`nt absolut convins c\ nu am s\ iau nici un premiu.Filmul are, ce-i drept, o latur\ universal valabil\,dar [i un parfum românesc.“7 «interviuA[a cum ar\ta prima dat\ scenariul, careavea `n jur de 280 de pagini, filmul ar fitrebuit s\ aib\ vreo cinci ore. Ar fi fostplictisitor p`n\ [i pentru mine, care mereu`mi `nchipui filmele ca un simplu spectator.A[a c\ am decis – [i din ra]iuni deproduc]ie [i de costuri, evident – s\-l `mpart`n trei lungmetraje de sine st\t\-toare. ~n felul \sta m\ pot concentra a[acum se cuvine pe fiecare dintre pove[ti.Nu [tiu c`t de riscant e. Poate fi, bine`n-]eles. Dar at`ta timp c`t pove[tile s`nt a-dev\rate [i puternice ([i cred c\ s`nt `nfoarte mare m\sur\), `mi asum riscul.Nici nu erai n\scut `n perioada c`ndse petrece ac]iunea filmului. Ai `ncercats\ te pui `n pielea personajelor[i s\ te `ntrebi dac\ ai fi rezistat `nmun]i, h\ituit ca un animal s\lbaticsau ascuns 21 de ani `ntr-o cas\ caIon Gavril\ Ogoranu?Acesta a fost unul dintre motivele pentrucare ini]ial n-am vrut s\ fac filmul.Mi se pare foarte dificil s\ scriu desprelucruri pe care nu le-am tr\it. Am `ncercatde foarte multe ori s\ m\ pun `n pieleaeroilor. N-am reu[it s\-mi `nchipuicu adev\rat experien]ele `nfior\toareprin care au trecut. Eu nu cred c\ a[ firezistat dac\ a[ fi fost h\ituit. Sau poatenecesitatea te `nva]\ multe, habar n-am.Oricum, o simpl\ urcare de o or\ c\trebordeiul Arn\u]oilor de l`ng\ Poienarim-a epuizat complet. Sigur, n-am alt antrenamentdec`t mersul pe jos prin ora[([i acesta foarte rar, din pricina spatelui)sau statul pe fotoliu ori pe scaun la calculator.De multe ori, din pozi]ia asta lene[\mi-am `nchipuit tot felul de momentepericuloase prin p\duri, urm\riri [iambuscade. Realitatea e `ns\ foarte diferit\.Nimic nu m-a preg\tit cu adev\ratpentru experien]a film\rii unui astfel desubiect, nici m\car stagiul militar.Ce `nve]i f\c`nd `n floarea v`rstei unfilm pe un asemenea subiect? De ce`nve]i s\ nu-]i fie fric\?S`nt multe de spus. Pe de-o parte, m-amconvins c\ nu exist\ un singur punct devedere, unic [i neap\rat adev\rat. C\ nutot ce zboar\ se m\n`nc\, dac\ vrei – cutoate c\ n-aveam nevoie de o astfel deconfirmare. Nu [tiu exact dac\ am `nv\]atneap\rat ceva. C`t despre fric\...nu [tiu c`t am `n]eles. {tiu `ns\ c\ disperareae o form\ de speran]\ [i c\, `nmod cert, a[a au stat lucrurile `n privin]amultora dintre ace[ti lupt\tori.Mul]i dintre ei nu s-au temut nici o clip\,mul]i au rezistat unor torturi inimaginabilef\r\ s\-[i tr\deze camarazii. Solidaritateai-a unit `ntr-at`t `nc`t n-aumai ajuns `n punctul acela c`nd frica teface s\ vezi o umbr\ uria[\ a unui lucrune`nsemnat. Au crezut p`n\ la cap\t `njuste]ea motiva]iei lor. A[a cum spuneaKafka, dac\ po]i crede cu credin]\ `n cevace nu exist\ `nc\, `l po]i crea. Dac\ceva nu exist\, e pentru c\ nu ]i-ai doritsuficient acel lucru. Asta cred c\ ne-autransmis oamenii \[tia: exemplul lor.C`nd vei face celelalte dou\ p\r]i?~ncerc s\ le filmez `n urm\torii doi ani [ijum\tate. Depinde `ns\ de finan]\ri [i dealte dou\ proiecte la care lucrez `ntre timp.Ai v\zut Undeva `n Est, filmul luiNicolae M\rgineanu despre rezisten]adin mun]i? De ce s-a f\cut p`n\acum doar un film pe acest subiect?L-am v\zut. S-a mai f\cut unul `naintede ’89, doar c\ din alt punct de vedere;era povestea unui grup de securi[ti care`ncercau s\ prind\ un partizan. Nu [tiude ce nu s-au mai f\cut filme pe aceast\tem\. Poate pentru c\ s-a [tiut pu]in desprerezisten]a armat\ anticomunist\din România, poate pentru c\ nimeni n-avrut s\ `nceap\ o polemic\ pe tema asta.Sau poate pentru c\ n-a interesat pe nimeni,pentru c\ astfel de lucruri se arunc\sub covor, a[a cum mult\ lume nu-[imai aminte[te sau nu mai vrea s\-[i aminteasc\nici m\car despre perioada de dinaintede 1989. Poate c\ mul]i s`nt convin[ic\ o astfel de mi[care n-a existat [i c\n-a fost vorba dec`t despre ni[te nebunicare au alergat de colo-colo prin p\duri,`n loc s\-[i „vad\ de treaba lor“. Cine [tie...SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008Cum va ar\ta filmul din punct de vederestilistic?Am `ncercat, ca [i la Ap\, s\ m\ apropiicu camera de personaje, s\ m\ aflu `npermanent\ mi[care, s\ le surprind temerile,suspiciunea, singur\tatea, fuga.Am filmat din m`n\, `n format cinemascop.Cred c\ s`nt por]iuni impresionante`n film. Altele nu mi-au reu[it at`tde bine. E greu s\ surprinzi pe pelicul\c`]iva ani de greut\]i aproape de nedescris.Poate mai simplu a fost `nceputul,c`nd erau tineri [i ne[tiutori, pu]in naivi,incon[tien]i, nesiguri. Le-am dat actorilorlibertatea de a-[i alege un punctde vedere propriu `n privin]a personajelor,[i asta cred c\ i-a ajutat. M-a ajutat[i pe mine. E greu s\-]i `nchipui at`teapersonalit\]i. E mult mai bine, cred,s\ le dai actorilor fr`u liber. Imagina]ia lora fost bogat\, mai ales c\ s`nt mul]i tineri,unii debutan]i `n lungmetraj. E o experien]\interesant\ lucrul la acest film...Foarte grea, dar interesant\.Porc e al doilea scenariu de CristianMungiu pe care-l pui pe ecran, dup\Canton. Ce amintiri din Epoca deAur `]i vin acum, pe loc, `n minte?Care s`nt cele mai horror? Dar celemai vesele?Eh, s`nt o groaz\: cozile la lapte la cincidiminea]a, sunetul l\zilor alea de s`rm\,pline cu sticle de lapte [i iaurt, t`r`te cucangea pe trotuar – de la ma[in\ „prinspate“, `nainte de v`nzare; caietele,penarele chineze[ti, stiloul \la stupid,mic, cu cap de urs panda, gumele de[ters colorate care miroseau a c\p[unisau banane [i din care gustam to]i, c\prea miroseau bine; pasta de lipit Pelican,bomboanele cubaneze, despre careun amic nu reu[ea (eram mici) s\ `n]eleag\cu ce s`nt, cum adic\ „cu baneze“, ceerau alea „baneze“? Matricolele, cravatade pionier, emisiunile tv cu coruri, programulradio-tv, adic\ ziarul \la scor]os,tip\rit parc\ pe resturi de h`rtie igienic\;p`nzele de traforaj de la orele de atelier(unele groase, rudimentare, române[ti,[i altele „nem]e[ti“, mai scumpe [i maigreu de procurat, la 25 de lei duzina); cico,pr\jitura Excelent la 3 lei [apte[’cinci,]ig\rile Golf, Ci[migiu [i RT (mai t`rziu)...Horror mi se p\rea opritul apei,luminii [i gazelor. Era simpatic [i oarecumromantic, a[a, s\ `nve]i la luminalum`n\rii, dar totu[i... Horror mi sep\reau str\zile alea pustii [i gri. {iteroarea oamenilor la g`ndul c\ le vor fidemolate casele, ca la o rulet\ ruseasc\meschin\. {i o cas\ pe l`ng\ care am trecut,`ntr-o iarn\, [i o b\bu]\ se auzeadin\untru ]ip`nd „mi-e frig!“ [i „mi-efoame!“; sau o femeie care [i-a dat foc `nfa]a ambasadei germane pentru c\ nu aprimit viz\ s\ plece. ~n fl\c\ri [i url`nd`ngrozitor, a zg`riat cu m`inile pereteleambasadei, l\s`nd ni[te urme de funinginepe peretele de calcio vecchio, vizibilep`n\ anul trecut, c`nd cl\direa a fostcump\rat\ de o banc\ [i peretele a fostzugr\vit. O mic\ por]iune, de vreo zececentimetri, n-a fost acoperit\ [i `nc\ sev\d dou\ urme. M\ `ntreb de fiecare dat\c`nd trec pe acolo oare c`t\ lume [tiede drama urmei \leia de funingine. ~nfine, s`nt at`tea de povestit... Nu vreaus\ m\ transform `ntr-un mo[ acru [i plinde pove[ti din tinere]e, „la auzul c\rorai se umezeau ochii“ haha...www.supliment.polirom.ro

» 8campanieMATEIBEJENARU„Tehnica `mi modeleaz\ g`ndirea artistic\ [i `ncerc s\ `mi men]in ocuriozitate constant\ pentru a `nv\]a lucruri noi. Tehnica a fostvehiculul care a f\cut posibil progresul artelor vizuale `n ultimulsecol, prin introducerea dimensiunii temporale `n artele imaginii.“ARTISTUL ASOCIATS\pt\m`na 1 – InterviuS\pt\m`na 2 – Text de autorS\pt\m`na 3 – Criticii despre...S\pt\m`na 4 – Colegii debreasl\ despre...august –MATEI BEJENARU„Suplimentul de cultur\“ alansat campania „Artistulasociat“. Timp de o lun\, unartist selectat de echiparevistei va fi promovat `npaginile publica]iei.8x10~n luna ianuarie, am reu[it s\ `mi cump\r o camer\ defotografiat pe format mare, un Linhof Kardan Master8x10 inch. Am str`ns bani mai bine de un an [i am g\sit-ola un magazin foto second hand din Viena. ~i spun„elefantul“ pentru c\ are aproape 36 de kilograme`mpreun\ cu accesoriile [i trepiedul. Un cunoscut m-a`ntrebat mirat, v\z`ndu-m\ `n Gara de Nord transpirat,`ncerc`nd s\ mut „hardughia“ de colo-colo: „La ce-]itrebuie a[a ceva? Nu ai [i tu un digital de 10 megapixelis\ `]i faci treaba?“. I-am r\spuns c\ „elefantul“ e ceea cemi-am dorit pentru proiectele mele fotografice.Matei BejenaruDup\ ce am ajuns la Ia[i [i am stat c`tevazile s\ `nv\] practic s\ `l folosesc, am`nceput s\ fac primele teste. Cu un asemeneaaparat nu te po]i `ndep\rta maimult de 150-200 de metri de ma[in\.Orice [edin]\ de fotografiere necesit\multe preg\tiri. Dup\ ce identific subiectul`n func]ie de conceptul artistic,fac c`teva fotografii digitale pentru a g\sicea mai bun\ `ncadrare. Apoi, `n zileleurm\toare `ncarc aparatul dezmembrat`n ma[in\ [i pornesc la lucru. Montarea[i demontarea dureaz\ minim 20 deminute fiecare, deci v\ `nchipui]i c\ voirealiza o fotografie de studiu care las\pu]in loc spontaneit\]ii [i conjuncturalului.Odat\ stabilit\ pozi]ia de fotografiere,trebuie realizat\ focalizarea pegeamul mat av`nd pe cap istorica p\tur\neagr\. Pentru controlul precis eu folosesco lup\ [i, de regul\, `nchid diafragmaobiectivului la 45 sau 64. Pentru c\planurile obiectivului [i ale casetei cufilm s`nt mobile, pot controla aspectelegeometrice ale imaginii, precum [i profunzimea`n care imaginea este clar\. Exist\ni[te reguli precise g\site de Schleimpfung,un ofi]er austriac din timpulprimului r\zboi mondial, care te ajut\s\ ai o imagine clar\ `n planuri c`t maidep\rtate de cel `n care ai focalizat. A-tunci c`nd expui manual, regl`nd timpulde expunere [i deschiderea diafragmei o-biectivului, e bine s\ iei `n calcul [i pierdereade lumin\ datorit\ „efectului detunel“ `n care intensitatea luminii scadepe m\sur\ ce ne `ndep\rt\m de surs\.La fotografia pe format mare, compensareaexpunerii, adic\ m\rirea timpuluisau a deschiderii diafragmei, trebuie f\-cut\ mai ales c`nd fotografiem subiecteapropiate [i `n care burduful aparatuluieste extins mult.Odat\ developate, filmele ob]inuteseam\n\ cu ni[te radiografii, imagini `nnegativ care, analizate cu lupa, `]i ofer\ posibilitateas\ observi lucruri „invizibile“cu ochiul liber. Po]i s\ cite[ti num\rul dela o ma[in\ aflat\ la c`teva sute de metride tine, po]i identifica un personaj aflatla mare dep\rtare [i, mai ales, po]i aveao zon\ de claritate de la c`]iva metri `nfa]a ta p`n\ la infinit. Imaginea foto astfelob]inut\ eu o numesc „ultrarealist\“[i corespunde viziunii [i filosofiei melevizuale, bazat\ pe obiectivitate [i evitareametaforelor [i jocurilor formale. Pentrumine e foarte important s\ nu existeo contradic]ie `ntre form\ [i con]inut.Tehnica [i procesul fotografic s`nt partedin proiectele mele artistice, modeleaz\g`ndirea [i percep]ia realit\]ii. Fotografiilepoart\ cu ele o informa]ie pe mai multestraturi, pe cel superficial este banalitateaaparent\, pentru ca apoi, pe m\sur\ce sapi cu privirea [i g`ndirea, s\ descoperidetalii care `ncep s\ lege un sens.Serii de fotografiilegate de munc\Procesul muncii sub toate aspectele salem\ intereseaz\ `n mod special, poate [ipentru faptul c\ ocupa]ia mea principal\este munca fizic\ [i intelectual\. ~n proiectulmeu mai nou, intitulat M3 – munc\,memorie, mi[care, am `nceput s\ producserii de fotografii legate de munc\.Nimic nu este trucat, oamenii s`nt prezenta]i`n ambian]a locului `n care muncesc.Fotografiile nu seam\n\ nici cu celede propagand\ comunist\, nici cu celerare din ziarele de acum.Oamenii au fe]ele [i atitudinea corpurilorobi[nuite, fire[ti [i nu seam\n\deloc cu „m\[tile“ consumiste [i „corpurilemarf\“ promovate ca modele princanalele media dominante. Am descoperitc\ demnitatea muncii este un invariantprezent `n aproape toate imaginilerealizate p`n\ acum. Rela]iileumane construite `n procesul muncii,uneltele [i utilajele devin subiectele i-maginilor mele care, m\rite la dimensiunide peste un metru, seam\n\ cuni[te picturi `n care, pe m\sur\ ce teapropii, descoperi tot mai multe detalii.De fapt, `ncerc s\ pun privitorul `n posturaunui cercet\tor curios, care are amintiri[i care este atras de dinamismulmuncii. ~n imagini, multe lucruri se mi[-c\ de la A c\tre B, `n altele re]elele s`ntsubiectul dominant.Tehnica `mi modeleaz\ g`ndirea artistic\[i `ncerc s\ `mi men]in o curiozitateconstant\ pentru a `nv\]a lucrurinoi. Tehnica a fost vehiculul care a f\cutposibil progresul artelor vizuale `n ultimulsecol, prin introducerea dimensiuniitemporale `n artele imaginii. Nu`nt`mpl\tor, cinematograful a fost formacultural\ dominant\ a secolului XX, astaa sesizat-o [i Walter Benjamin, modific`ndu-nesensibilitatea. C`nd fac reglajelela butoanele „elefantului“ meu8x10, nu fac altceva dec`t s\ `mi adaptezlentila critic\ a g`ndirii la realitatea o-biectiv\ din jurul meu...» IULIE: Regizorul RADU AFRIM.Afrim e creatorul eroilor moi,copiilor din plastilin\ [ib\tr`nilor ghidu[i care sejoac\ de-a razna `ntr-o lumehipersensibilizat\. Afrimsimte tare toat\ nebuniapove[tilor noastre dinrealitatea imediat\.Coordonatorul lunii:Mihaela Michailov.» SEPTEMBRIE: Forma]ia URMA.Azi o ascul]i [i nu e. URMA aap\rut `n 2003, iar `n urm\cu doi ani a disp\rut. Anultrecut a scos `ns\ un noualbum, Trend Off. „Now let’sall pray for a miracle. MaybeGod has URMA on its iPod.“Coordonatorul lunii:Anca BaraboiImagine din cadrul proiectului Togheter, realizat de Matei Bejenaru `n 2007, la Tate ModernSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro

FREEDOM FORLAZY PEOPLE!Expozi]ia a fost realizat\ de trei street arti[ti români:Nuclear Fairy (Linda Barkasz), IRLO (Lauren]iu Alexandrescu) [iOmar (Marwan Anbaki).9 «dosarPoneiul roz `nlocuie[te Miori]aARGUMENT~n istoria recent\ a României nua existat o ciocnire mai puternic\`ntre dou\ tipuri de indivizi cares-au grupat, vr`nd-nevr`nd, `ndou\ tabere: cei care vor s\ aib\dreptate cu orice pre] [i cei carevor s\ scoat\ arta de sub tutelapoliticului, eticului [i opinieipopulare. Scandalul poneiuluiroz din expozi]ia Freedom forLazy People!, organizat\ de InstitutulCultural Român din NewYork (deschis\ p`n\ pe 15 august)este momentul-cheie c`ndse `mparte `n dou\ o ]ar\.R\zboiul mediatic (`n care oameniide cultur\, neo-conservatorisau alternativ-progresi[ti, auintrat de nevoie) seam\n\ cu unr\zboi civil `n care fiecare vine cuarmele sale: unii cu argumente [icu `ncercarea de a distinge `ntrejudecata de gust, valoarea estetic\[i vitalitatea artei contemporane(`n spe]\, street art-ului) [ial]ii care invoc\ sintagme goalede sens („cultur\ na]ional\“,„identitate româneasc\“ etc.),mistific\ fapte, privesc par]ial[i `n]eleg deplin f\r\ a avea unmoment de `ndoial\. Cu alte cuvinte,unii care `ncep un procesde dez-centrare, de acceptare adiferen]ei [i de conectare lalumea cultural\ global\ [i al]iicare `ncearc\ s\ conserve statusquo-ul unei Românii mioritice.Scandalul nu ar fi existat dac\`n joc nu ar fi intrat o televiziunepartizan\ unui tip social [i cultural:Antena 3. Senatul României,care a mai derapat `n critica deart\ [i cu alte ocazii, s-a erijat `njudec\tor suprem l\s`nd impresiac\ poate face acest lucru. DarSenatul [i ICR-ul s`nt dou\ institu]iicare, legal, nu se pot intersectaniciunde. De fapt `ntrebareaeste: cine are autoritateade a se pronun]a estetic despreexpozi]ia de la New York? ~nprincipiu, oricine a vizitat galeria.Dar dincolo de op]iunea estetic\nu poate exista nici o alt\op]iune, moral\ sau politic\. Introducereaunor acuze false (deantisemitism, fascism sau antiortodoxism),combinat\ cu`nc\lcarea dreptului la via]\ privat\social\ a unui reprezentatICR a devenit suportul unor atacurila limita Codului Penal. Discu]iaacum se poart\ neglij`ndprincipii fundamentale aledemocra]iei: dreptul la exprimare[i dreptul la via]\ privat\social\. Panica moral\ [i diversiuneapermanent\ induse de oparte a mass media au acoperitde fapt problemele fundamentale:putem judeca arta oricum?,care s`nt limitele artei?, care s`ntlimitele diploma]iei culturale? [icare e justa m\sur\ `ntre gustulpopular (s\ nu uit\m c\ poporulromân e slab educat [i are celmai mic consum cultural dinUniunea European\) [i p\rereaexper]ilor? Dar aceste `ntreb\riprobabil s`nt prea grele pentruteleviziunile care au tabloidizatRomânia.~n acest moment, opiniile [icredin]ele domin\ cunoa[terea.Ultimele trei s\pt\m`ni de scandal,`n care majoritatea nu a avutun statement clar, iar minoritateanu a avut canale puternicede expresie (toate revistele culturaleadunate nu fac nici jum\tatedin audien]a Antenei 3),au ar\tat c\ s`ntem la por]ilemodernit\]ii, dar nu am intrat`nc\. Probabil procesul lung alreciviliz\rii, al accept\riidiferen]ei (de orice tip), al deschideriic\tre dialog, al respectuluipentru indivizi, nu pentrumasele amorfe („poporul“), alpredispozi]iei spre `n]elegere, nuspre conflict `ncepe acum. Masacritic\ s-a cristalizat [i va modifica,`ncet, dar sigur, o ]ar\ carenu mai ie[ea din sindromul lui„sim] enorm [i v\z monstruos“.Am preg\tit pentru „Suplimentulde cultur\“ un dosar lacare am invitat doar arti[ti [i galeri[ti,oameni din mediul artisticcontemporan românesc [i european.Dac\ atacul mediatic aavut ]inte politice: Traian B\sescu,via Horia-Roman Patapievici,via Corina {uteu, via CristianNeagoe, cel mai bun r\spunseste s\ de-tabloidiz\m [i de-politiz\maceast\ discu]ie. C`[tigulpe termen lung va fi f\r\`ndoial\ al arti[tilor [i al mediuluiartistic, dup\ cum observa [iDaniel Knorr. Dac\ `n min]ile localist-esen]ialisteale oamenilorpolitici acest scandal a fost`nceputul unei campanii electorale(ce inova]ie, s\ `ncepi ocampanie prin cultur\!), pentruarti[ti e semnul c\ `nc\ nu exist\un mediu liber al artei `n România.Dar va exista `n cur`nd.Dosar realizat de Adriana Gheorghe [i Constantin Vic\SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008Poneiul roz, obiectul care a isterizat diaspora româneasc\ de la New York [i pe deontologii de la Antena 3OPINIA INVITA}ILORhttp://uk.youtube.com/watch?v=YthLx3nxar8Ceau[escu,Mangalia, 1983Mona V\t\manu [i Florin Tudor s`nt doi arti[ti români care lucreaz\ `mpreun\ din anul2000. Au participat la a 52-a edi]ie a Bienalei de la Vene]ia. Lucr\rile lor se g\sescla www.monavatamanuflorintudor.ro.Mona V\t\manu& Florin TudorNici nu [tim cu ce s\ `ncepem. Este dene`n]eles pentru un om normal faptulc\ echipa Institutului Cultural Româneste atacat\ at`t de tenden]ios [i mistificatorde c\tre un grup de interese, dup\ce `n ultimii ani a reu[it, printr-un programde[tept, s\ sus]in\ cultura român\`n unele din cele mai bune institu]ii culturaleinterna]ionale. Inutil de men]ionatc\ acum c`]iva ani centrele culturaleromâne[ti reprezentau, de cele mai multeori, un loc unde principalele evenimenteculturale erau doar Pa[tele [i ziuana]ional\, expozi]iile de ou\ ro[ii, respectivde s\rm\lu]e. Echipa de acum atransformat institu]ia `ntr-un vehiculcare sus]ine cultura român\ cu luciditate[i coeren]\, a[a cum o fac pentru alte]\ri British Council, Pro Helvetia sauGoethe Institut.Asist\m la un tip de atac din parteacelor de la Antena 3 ce aminte[te celmai probabil de stalinism sau de revolu]iacultural\. Slogane ca „moarte intelectualilor“nu s`nt departe de angaja]ii,aplaudacii Antenei, ace[tia s-au str`ns`ntr-o unitate de monolit `n jurul lui Felix[i [i-au dat prinosul abjec]iei emi]`ndjudec\]i de valoare la adresa am\r`tuluide c\lu] roz.Nimeni dintre telespectatori nu aavut ocazia s\ `i `ntrebe pe cei de la Antenasau pe Felix dac\ au v\zut vreo expozi]ie`n ultimii doi ani, sau `n ultimiidou\zeci de ani.Ne-am adus aminte de anii ’80, c`ndCeau[escu, `ntre dou\ consf\tuiri la Mangalia`n care se r\fuia cu intelectualii (http://uk.youtube.com/watch?v=YthLx3nxar8),avea [i un r\zboi `nver[unat `mpotriva fascismuluipe care `l ducea `nc\ din tinere-]ea lui de revolu]ionar de profesie. Doarc\ uita sau poate nu `[i d\dea seamas\racul (era prea prins cu problemele patriei)c\ `n ]ara pe care o conducea erana]ional-socialism.{i atunci na]ional-socialismul se luptacu fascismul, ca st`nga, social democra]iaa fost omor`t\ cu ranga la noi imediatdup\ ’45, ca s\ fie reinventat\ acum[i plimbat\ cu Bentley-ul.Observ\m acum, `n 2008, c\ `n ParlamentulRomâniei lupta `mpotriva fascismuluicontinu\ prin condamnareaobraznicului ponei roz purt\tor de svastic\,un obiect artistic de numai 10 cm,dar care reu[e[te p`n\ la urm\ performan]as\ spun\ at`t de multe despre democra]iaromâneasc\.SCURT| ISTORIE11-17 iunie: Cei trei street arti[tiromâni invita]i de ICR New York,Nuclear Fairy (Linda Barkasz), IRLO(Lauren]iu Alexandrescu) [i Omar(Marwan Anbaki), au pictat GaleriaRomân\.18 iunie: Vernisajul expozi]iei,realizat cu participarea WoosterCollective, cel mai important sitede street art din SUA, [i `nso]it de oprezentare a Festivalului SIMULTANdin Timi[oara. (Peste 150 departicipan]i la vernisaj, un recordpentru Galeria Român\)20 iunie: Cronic\ `n „New YorkMagazin“.20 iunie – 30 iulie: La invita]iascenografei Marina Dr\ghici [i aregizorului-coregraf Bill T. Jones, ceitrei arti[ti picteaz\ sala Teatrului 37Arts, unde va avea loc, pe 4septembrie, musicalul Fela.5 iulie: Open gallery: al doileaeveniment `n spa]iul GalerieiRomâne.17 iulie: Un al treilea evenimenta avut loc `n cadrul expozi]iei: oprezentare sus]inut\ de AndraMatzal, jurnalist la „Cotidianul“,despre street art-ul `n România [idespre universul personal al celortrei arti[ti. Obiectele `nfierate dearticolul din „NY Magazin“ au fostaduse `n Galeria Român\ specialpentru acest eveniment.22 iulie: Revista de limba român\din SUA, „New York Magazin“,public\ articolul „Svastica [i sex `nvitrina ICR-New York!“, de JohnGabrian Marinescu [i `l transmitec\tre presa româneasc\. O serie deziare online [i bloguri române[ti(Evenimentul zilei online, Antena 3online, badin.ro) preiau articolul.www.supliment.polirom.ro

» 10dosarCE A P|}ITPERJOVSCHILA KOLN„La un moment dat apare o doamn\ `n v`rst\, tot din România,care `ncepe s\ ]ipe direct la mine, spun`nd: «Ce-s prostiileastea? Asta nu-i art\ româneasc\, arta româneasc\ e colorat\»“,a povestit Perjovschi.SCURT| ISTORIE23 iulie: ICR New York transmite presei delimba român\ din SUA [i România uncomunicat de pres\ – un drept la replic\ laarticolul din „NY Magazin“ [i la acuza]iileagresive, tenden]ioase [i anacronice,menite a discredita activitatea ICRNY [i aICR `n general.25 iulie: La sesizarea lui Robert Horvath,patru ofi]eri ai New York PoliceDepartment sosesc la ora 21.15, la sediulGaleriei Române, r\spunz`nd, a[a cumlegea o cere, la orice sesizare (`n cazul defa]\ acuza]ia de antisemitism). Poli]i[tiiconstat\ c\ acuza]iile aduse nu au o baz\real\ [i claseaz\ cazul la „alarm\ fals\“.– Colaboratorii „New York Magazin“ aupostat pe blogul www.badin.ro (apar]in`ndjurnalistului Andrei B\din, Senior Editor alteleviziunii Antena 3 [i colaborator la„New York Magazin“) imagini cureprezentan]ii poli]iei – instrumentat\ `nacest atac `mpotriva ICRNY [i adirectorului s\u, Corina {uteu –, sus]in`ndc\ poli]ia a cules probe [i c\ ancheta e `ncurs [i incluz`nd declara]iile integral false [iprofund calomnioase ale lui Horvath.26 iulie: ICRNY transmite presei române[tiun comunicat cu rug\mintea de a r\m`ne`n gard\ fa]\ de practicile de dezinformareexersate de persoane sau grup\ri r\uvoitoare.27-28 iulie: Presa româneasc\ public\ dejaprimele articole ar\t`nd inten]iile dedezinformare [i manipulare practicate deautorii acestui atac („Cotidianul“,„Gardianul“, „Adev\rul literar [i artistic“).30 iulie: Revista „New York Magazin“continu\ seria articolelor acuzatoare laadresa ICR New York [i a expozi]iei.3 august: Alexandru Andrei, purt\torul decuv`nt al lui Nicolae V\c\roiu, pre[edinteleSenatului, a anun]at demararea uneianchete `n jurul activit\]ii ICR, „[i caurmare a celor semnalate pe mai multecanale, inclusiv prin pres\, referitoare laexpozi]ia organizat\ zilele acestea de ICRla New York“.– Pe blogul senatorului PSD Ion Iliescu seg\se[te o impresionant\ colec]ie demateriale despre expozi]ia organizat\ deICRNY.6 august: Articole calomnioase [idezinformate `n „Ziua“ [i „Evenimentulzilei“. Antena 3 `i dedic\ o edi]ie aemisiunii „La ordinea zilei“.7 august: ICR a organizat la C\rture[ti oconferin]\ de pres\.9 august: A `nceput atacul pe Antena 3 [ipe blogul lui Badin la persoana lui CristianNeagoe, coordonatorul pe comunicare laICRNY, cu imagini preluate [i deTVR Cultural.Despre scandal apar [tiri `n prestigioaselecotidiene „Le Monde“ [i „InternationalHerald Tribune“.11 august: Cristian Neagoe (ICR NewYork) a primit, la insisten]ele CNA, drept lareplic\ [i spa]iu de emisie la postul Antena3, egal cu timpul acordat calomnierii lui.La emisiune particip\ [i Corina {uteu. Peparcursul emisiunii s-au `nregistrat 1.000de mesaje pe forumul Antenei 3, din careau fost afi[ate mai pu]in de 100, restulfiind cenzurate de editorii online ai acesteiteleviziuni. Pentru c\ sus]ineau libertateade opinie [i con[tiin]\, profesionalismul [inormalitatea angaja]ilor ICR New York.CONFERIN}| DE PRES| LA C|RTURE{TI„Scandalul a devenit politic“Isteriei media cu tent\ politic\, iscat\ `n jurulexpozi]iei Freedom for lazy people! & a poneiuluiroz cu svastic\, Institutul Cultural Român (ICR) i-aopus, `n calitatea sa de organizator al expozi]iei,o dezbatere, g\zduit\ de libr\ria C\rture[ti,s\pt\m`na trecut\, pe 7 august.Adriana GheorgheMiza explicit\ a `nt`lnirii a fost discutareaacuza]iilor (de rasism, antisemitism[i pornografie) aduse institutuluimai `nt`i `n revista „New York Magazin“,preluate apoi de unele canale depres\ din România [i soldate cu o anchet\a Senatului pe marginea activit\]iiICR, acuza]ii pe care Horia-RomanPatapievici, pre[edintele institu-]iei, le-a declarat „riguros false“ [i „lipsitede orice baz\“.Scopul implicit al dezbaterii l-au reprezentat„restituirea adev\rului expozi]iei“,rea[ezarea ei `n contextul real,dejucarea acuza]iilor calomnioase la a-dresa institu]iei, demascarea aspectuluipolitic al `ntregului demers al massmedia din diaspor\ [i autohton\ [i, nu`n ultimul r`nd, oferirea spre dezbaterea unor subiecte reale, de tipul: ce felde art\ e ok s\ fie finan]at\ din banipublici sau ce presupune street art-ul[i cum poate p\trunde `n institu]ii saucare e, de fapt, adev\ratul scandal (acelac\ arta devine instrumentat\ politic).Al\turi de Horia-Roman Patapievici,au participat la discu]ii Corina {uteu,directoarea ICR New York, artistulDan Perjovschi, Dan Popescu, directorulGaleriei H’art, jurnalistul culturalCezar-Paul B\descu [i ziarista AndraMatzal. Din sal\ au intervenit: MihaiOroveanu, directorul MNAC, Sorin Ioni]\,director de cercetare la SocietateaAcademic\ Român\, Alex. Leo {erban,critic de film, Liviu Papadima, decan alFacult\]ii de Litere, Pavel {u[ar\, criticde art\, Carmen Mu[at, critic literar,[i Dorana Co[ovanu, critic [i istoric alartei, care [i-a amintit de dosarul cucare s-a ales `n perioada comunist\,c`nd autorit\]ile au considerat lucr\rilelui }uculescu nepotrivite pentruMuzeul Na]ional de Art\. „Graffitistulde }uculescu“, va ad\uga Perjovschi.Au mai venit la conferin]\Cristian Mungiu, regizor de film, MihaiChirilov, critic de film, Ioana Neme[,artist vizual, Alina {erban, curator, IoanaAv\dani, director executiv al Centruluipentru Jurnalism Independent,Mihai Mihalcea, director al CentruluiNa]ional al Dansului, Tatiana NiculescuBran, scriitor [.a.Un scandal politicDiscu]ia a debutat cu Horia-Roman Patapievicirelu`nd modul `n care func-]ioneaz\ institu]ia pe care o conduce.Aceasta `[i propune s\ promoveze culturaromân\ `n str\in\tate, dar cu o diferen]\specific\ fa]\ de maniera tradi]ional\`n care institu]iile statului exportaucultura român\: f\r\ ca produseleculturale s\ fie certificate `n prealabilde statul român ca fiind valoroaseori reprezentative.„Nu mai e vorba de o diploma]iecultural\ care face propagand\, ci unacare conecteaz\ artele [i care, de fapt,a dus la modernizarea viziunii despreRomânia“, a accentuat Corina {uteu.ICRNY e o institu]ie emergent\, asubliniat aceasta, [i care promoveaz\reprezentativitatea doar corelat\ cuperforman]a, [i nu reprezentativitateaculturii române[ti, ci aceea a „acteloremergente `n România“.Directoarea ICRNY [i-a motivatalegerea [i prin invita]ia pe care ceitrei street arti[ti au primit-o din partearegizorului Bill T. Jones, laureat alTony Award, dar [i a scenografei MarinaDr\ghici, de a picta pere]ii s\lii `ncare acesta a produs muzicalul Fela!,spectacol comentat, s\pt\m`na trecut\,de „New York Times“.„Scandalul a devenit politic pentruc\ este implicat [i Parlamentul, dar, `ntr-unsens filosofic, el a devenit politicdin momentul `n care o judecat\ degust (...) a fost transformat\ `ntr-o judecat\de stigmatizare politic\ [i ideologic\“,este de p\rere pre[edinteleICR. Ba, mai mult, ICR-ul e chemat lajudecata unei comisii pentru Cultur\al c\rei pre[edinte, Adrian P\unescu,s-a antepronun]at asupra rezultatuluicercet\rilor afirm`nd c\ „ICR va fi supus`n sf`r[it oprobiului public“.Perjovschi a reamintit audien]ei c\e vorba de anul 2008, iar pre[edinteleComisiei pentru Cultur\ este AdrianP\unescu.„ICR e una dintrepu]inele institu]iidin ]ara asta carefunc]ioneaz\ din ce`n ce mai bine“Referitor la svastica de pe coapsa poneiului,pre[edintele ICR a ar\tat c\ folosireaacestui simbol `n SUA nu esteinterzis\ `n mod absolut, ci doar `n cazurile`n care apare pe o sinagog\ saupe peretele casei unde locuiesc evrei.Sorin Ioni]\ a reamintit faptul c\disputa a venit la coinciden]a dintreart\ [i bugetul public [i a subliniat c\,din pricina noului set de reguli defunc]ionare ale ICR, care n-au leg\tur\cu gustul, Senatul nu trebuie s\ judeceexpozi]ia pe criteriul reprezentativit\]ii,ci strict al adecv\rii [i al performan]ei`n contextul pentru care a fost propus\.Alex. Leo {erban a atras aten]ia c\adev\ratul scandal e manipularea artei`n scopuri politice, chiar felul `n carea fost inventat scandalul „poneiului roz“pentru a se ajunge la Horia-Roman Patapievici[i Traian B\sescu.Remarc`nd „interesul dlui V\c\roiupentru arta contemporan\“, Dan Perjovschia declarat c\ „ICR e una dintrepu]inele institu]ii din ]ara asta care(...) func]ioneaz\ din ce `n ce mai bine“.„Eu s`nt un artist care folose[teun limbaj aproximativ asem\n\tor culimbajul celor trei arti[ti tineri, dar euvin dintr-un mediu diferit. Eu am f\-cut o dat\ o expozi]ie la muzeul deart\ din Köln, [i pentru c\ desenez lafel ca ei, dar alb-negru, am avut dou\tipuri de reac]ii de la românii care tr\-iesc `n diaspor\: supraveghetoarea s\-lii gigantice `n care expuneam eu eradin România, fugise prin 1988. {i eaera extrem de fericit\ c\ la muzeulunde lucra expunea `n sf`r[it un român– n-o interesa ce fac, prezen]amea `n acel muzeu `i schimbase eistatutul. La un moment dat apare odoamn\ `n v`rst\, tot din România,care `ncepe s\ ]ipe direct la mine, spun`nd:«Ce-s prostiile astea? Asta nu-iart\ româneasc\, arta româneasc\ ecolorat\»“, a povestit Dan Perjovschi.Dan Popescu, un obi[nuit al stigmatelorde pe urma expozi]iilor „scandaloase“,a povestit cum poli]i[tii chema]ipentru a cerceta dac\ ce se `nt`mplala H’art Gallery era sau nu art\“au sunat la Ministerul Culturii“ [i auaflat c\ da, este art\.Mihai Oroveanu a declarat c\ a[-teapt\ cu deliciu maxim concluzia Senatului.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro

UN PLUS DEPRESTIGIUImaginea institutelor culturale române[ti [i, implicit,a României a avut de c`[tigat `n mari centre culturale precumNew York, Londra, Stockholm, Praga sau Berlin, tocmai datorit\prezent\rii artei contemporane.11 «dosarOPINIA INVITA}ILORPentru ce au emigratoamenii \[tia?Mihai Pop este artist vizual, curator [i ini]iator al Galeriei Plan Bdin Cluj ([i, `n cur`nd, din Berlin).Matei BejenaruMihai PopStreet art-ul `ntr-o galerie (nu ne intereseaz\ aici c\-i a statuluisau privat\) poate func]iona `n m\sura `n care adun\ – ca`n expozi]ia de la Institutul Cultural Român din New York –imagini puternice, magnetice, deja consacrate `n mediul lorini]ial – strada, f\c`nd prin al\turare o cronic\ a societ\]ii carele-a generat. „Poporul Român“ – instan]a suprem\ invocat\ cuo frecven]\ sup\r\toare `n scandalul ICRNY – e cel portretizat`n street art-ul despre care vorbim. C`t despre scandalulprovocat de expozi]ie, la `nceput mi se p\rea nesemnificativ,`nc\ o [ican\ a c`torva agita]i nemul]umi]i de programulP`n\ acum c`]iva ani, majoritatea proiectelorde art\ contemporan\ erau finan-]ate de c\tre institu]ii private sau centreculturale str\ine. Cu excep]ia proiectelordin Pavilionul românesc din cadrul Bienaleide la Vene]ia, produc]ia arti[tilorvizuali români [i participarea lor la e-venimente artistice profesionale interna-]ionale erau mult prea pu]in sus]inutede c\tre institu]iile culturale ale statuluiromân. Cu to]ii, cei care f\ceam partedin lumea mic\ [i invizibil\ a artelor vizualeromâne[ti, eram obi[nui]i cu a-ceast\ stare de lucruri [i am privit cu optimismfaptul c\ dup\ 2005 o nou\ institu]ieprecum Administra]ia FonduluiCultural Na]ional a `nceput s\ finan]ezeproiecte culturale pe baza unor concursuritransparente.{i pentru ca surprinderea s\ fie [i maimare, unele institute culturale române[tidin str\in\tate au `nceput s\ invite arti[ti[i manageri români pentru a-[i prezentaproduc]iile [i a-[i dezvolta contacte profesionale.Noii manageri ai acestor instituteerau oameni competen]i, care `n]elegeaucum func]ioneaz\ cultura contemporan\`n lume [i ce beneficii de imaginear putea aduce prezentarea produc]ieiartistice a sectorului independent românesc.Tinerii arti[ti români, fie ei coregrafi,muzicieni, scriitori, oameni de teatru sauarti[ti vizuali, au avut astfel [ansa de aputea dezvolta un dialog profesional cuparteneri str\ini.Personalit\]ile consacrate precum regizoriide film sau unii arti[ti vizuali auICRNY. ~n cele dou\ vizite la NY pentru Armory Show `n2007 [i 2008, v\zusem deja c`t de stupid-na]ionalist\ [i conservatoaree o bun\ felie din diaspora româneasc\ de acolo.Pentru ce au emigrat oamenii \[tia? (Par croi]i asemeni na]ionali[tilorla putere din Clujul anilor ’90.) {i asta unde? La NY,locul cel mai deschis experimentelor `n art\! Vizit`nd galeriiledin Chelsea, `n martie, fredonam piesa lui AC/DC, I feel safein New York City; ca artist m\ sim]eam safe `n NY City, acolounde certitudinile [i prejudec\]ile s`nt puse permanent subsemnul `ntreb\rii. New York-ul e `n mod tradi]ional locul experimentului,iar Corina {uteu [i cei cu care lucreaz\ laICRNY au `n]eles acest lucru [i l-au [i pus `n practic\. Dup\seara de ieri (11 august – n.r.), c`nd doi reprezentan]i ai PoporuluiRomân – moderatori ai canalului Antena 3 – i-au judecatsumar [i condamnat pe Cristian Neagoe [i Corina {uteu,nu mai cred c\ a fost doar un scandal de rutin\, din contr\cred c\ e un moment-cheie, de criz\ [i reevalu\ri, pentrufelul `n care cultura `n România va rela]iona pe viitor cu societatea[i politicienii.Despre schimbarea `n bine a ICRputut, prin rela]iile [i prestigiul lor, s\medieze parteneriate `ntre ICR [i institu]iiculturale importante.Imaginea institutelor culturale române[ti[i, implicit, a României a avut dec`[tigat `n mari centre culturale precumNew York, Londra, Stockholm, Pragasau Berlin, tocmai datorit\ prezent\riiartei contemporane.Evident, multe proiecte artistice, prinspiritul lor experimental, critic ori chiarsubversiv, vor fi mai greu de digerat dec\tre „gardienii“ tradi]ionali[ti ai culturiiromâne care nu vor sc\pa prilejul s\ criticevehement orice schimbare sau ie[iredin tiparele clasice ale modelului culturalce trebuie exportat.Eu cred c\ marile valori culturaleromâne[ti trebuie continuu prezentate`n forme adaptate spiritului timpului `ncare tr\im, dar acest fapt nu trebuie s\ne `mpiedice s\ privim atent [i laformele noi care reflect\ realitatea contemporan\a lumii noastre [i s\ [tim, cuinteligen]\ [i expertiz\ profesional\, s\ lealegem pe acelea care au calitate artistic\[i care pot fi apreciate `n context interna-]ional.Cravata lui UliseSECRETUL ADRIANEIAdriana BABE}ICa s\-mi `ncep rubrica mai me[te[ugitdup\ at`ta dezertare, i-a[ pasa [tafetalui {erban Foar]\ [i mi-a[ `nchipuicum ar dep\na el istoria cravatei`n Balada baionetei din Bayonne.Dac\ „Venea olanda din Olanda,/veneaca[mirul din Ca[mir“, cravata-iclar c\ n-are cum s\ vin\ dec`t dinCroa]ia. Mai mult de-at`ta nu-s `nstare s\ spun, de[i `n cartea despreb\rba]ii spilcui]i am adus [i eu cumam putut imn de slav\ g`tleg\uluilansat ca trend ad`nc `n mod\ de cavaleriicroa]i. Acum `ns\ nu vreau dec`ts\-mi fac p`rtie pentru scurta povestea unui concediu de vis `n Croa]ia.Pentru mine, deschiz\torii dedrum turistic spre coastele dalmateau fost nepo]ii Dan [i Claudiu. Ca doipictori ce s`nt, mi le-au zugr\vit `ntoate culorile paradisului, iar la `ntrebareade baraj deci cum a fost, n-auavut dec`t un singur cuv`nt stereo: mortal!Au urmat Alina [i Gheo, care – `ntor[ide la Opatija – au descris ca ni[-te prozatori minunea de pe p\m`nt`n cuvinte bine sim]ite [i au tras oconcluzie la unison: durere! Anul trecut`n august, un prieten a transmisdin Dubrovnik concis [i ferm: calumea!A[a c\, `mpreun\ cu Delia, Eugen,Rodica [i Silviu ne-am burdu[it portbagajele[i am pornit `n c\l\toria vie-]ii noastre: dou\ s\pt\m`ni prin toat\Croa]ia, ba[ca Muntenegru, Bosnia,Her]egovina [i Serbia. Fiindc\ Secretul...e (repet pentru fixare) bucuria, artrebui s\ dau glas st\rii de prea-plin24 h din 24 (exact: p`n\ [i-n vise!),care mi-a ie[it prin to]i porii `n celepai[pe zile de aventur\. C\ci o adev\rat\aventur\ a fost nebunia de ane petrece vacan]a ca ni[te juni sc\-pa]i de-acas\, o expedi]ie, un raliust`mp\rat doar de teama amenzilor,f\r\ rezerv\ri [i programe strict stabilite,cu neprev\zutul sufl`nd `n cefe,la 50 de grade sau pe furtun\, `n insule,pe coast\, `n peninsule sau `ncreierii mun]ilor, pe malul m\rii, l`ng\r`uri, lacuri [i cascade, pe meterezeleunei cet\]i, `n turnuri de catedral\, pestr\zi `ntortocheate din ora[e vechi.La sf`r[it, `n ultima sear\, am trasun chef de adio, cu toat\ recuzita [im\[tile dintr-o trus\ complet\ happybirthday („pentru copii `ntre 4-10ani“), c\rat\ cu zel de la Timi[oara,cu concursuri [i premii care ne-auf\cut s\ ne t\v\lim de r`s pe terasa vileidin Drace, `nfipt\ `ntr-o livad\ dem\slini, pe malul m\rii. Gazda (numede cod mo[ Bozdr`ng\) a `n]epenit pur[i simplu de uluire [i admira]ie. Dup\ce s-a dat de ceasul mor]ii s\ `n]eleag\ce se `nt`mpl\ cu b\tr`neii gata decarnaval `ntr-o veselie, le-a explicat `nruse[te cehilor, polonezilor [i ungurilorde la masa din curte, de parc\ s-arfi revigorat pactul de la Var[ovia, cume cu sufletul latin al românilor [i ne-af\cut trei poze.Ca s\ primim c`te-un premiu, a trebuits\ facem fiecare un top. Deci ce-afost cel mai [i cel mai din toat\ deambula]iunea.Pentru Delia [i Rodica –Trogirul, pentru Eugen – Dubrovnikul,pentru Silviu – Splitul. M-am zv`rcolitmult p`n\ s\ m\ pot hot\r` `ntre drumulcu barca lui Ricardo Ivanov peinsula Osijak, dimine]ile de la Krizac,`n geamul aflat la fix 1,5 m. de mare,tihna de sub cel mai vechi m\slin dinlume (1.500 de ani!) sau splendoriledin Korcula sau, oh, Ceruri!, c`te altele.Dar parc\ totu[i cel mai sus a urcatpentru mine insula Mljet, desprecare – pun pariu pe ce vre]i – nu-imult\ lume s\ [tie c\ l-a priponit culan]uri nev\zute pe `nsu[i Ulise vremede [apte ani. Presim]i]i de ce era s\fac infarct de emo]ie [i bucurie?(va urma)Poneiul roz [i românii verzi (I){tiam eu, pe timpul vacan]ei turce[tiat`t de dulci, c\ n-o s\ m\ plictisescdeloc la `ntoarcerea acas\...Cobor`nd din avion, am plonjat `nplin scandal na]ional al poneiului rozcu svastic\ pe fund. ~n presacotidian\ [i `n emisiuni de televiziune,pe site-uri [i bloguri, discu]ii [iparadiscu]ii despre expozi]ia de la ICRNew York: acuze, mont\ri [idemont\ri, impreca]ii [i spumega]ii`mpotriva expozi]iei, a PR-ului [i adirectorului ICR New York, apre[edintelui ICR, a pre[edintelui]\rii... Pe aceast\ spiral\ institu]ional\,cel mai bine au ie[it, paradoxal,arti[tii `n[i[i, de care vehemen]iiap\r\tori ai moralei `n art\ aproapec\ au uitat.Din p\cate, aceast\ furtun\`ntr-un pahar cu ap\, tipicd`mbovi]ean\, a `ngropat un subiectrealmente important, care nu fusesetran[at cum trebuie: reprezentareacorpului academic românesc, laBerlin, de c\tre doi turn\tori dovedi]i.Lipsa lor de decen]\ caremurd\re[te, prin refrac]ie, gesturiledisiden]ilor ie[eni [i nu numai (ace[tiav\z`nd cu stupefac]ie cum, indiferentde regimul politic, oameni „de`ncredere“ circul\ nestingherit pecanalele oficiale române[ti) a fostacoperit\ de indecen]ele românoamericanerev\rsate, ca un potop,asupra unei expozi]ii ca oricare alta.Dup\ o tehnic\ a focaliz\rii`ndelung exersat\, un detaliu dinexpozi]ia cu pricina a fost dilatat [i adevenit una cu arta alternativ\expus\ acolo; iar respectivamanifestare artistic\ (asupra c\reia,nefiind specialist `n domeniu, n-amcompeten]a s\ m\ pronun]) a fostprezentat\ ca o p`ng\rire a tradi]iilorromâne[ti [i evreie[ti, deopotriv\.~n aceast\ mascarad\, rolulini]iator [i activ l-au avut c`]ivamembri ai diasporei noastre dinAmerica, ni[te români verzi, cum le-arfi zis Caragiale, care, `n fundulsufletului lor, au vechi porniriantisemite. Pute]i recunoa[tesimptomele din textele [i interven]iilelor pe Internet.La ad\postul anonimatului, ace[tioameni care tr\iesc, by chance, `ncea mai liberal\ ]ar\ din lume semanifest\ `ntr-un mod primitiv,vehicul`nd acelea[i teoriiconspira]ioniste, depl`ng`nd, culacrimi de crocodil, dec\derea]\ri[oarei lor. Ce au f\cut ei, concret,pentru aceast\ ]ar\, care estecontribu]ia lor [tiin]ific\, artistic\ orim\car economic\ pentru RomâniaBUCURE{TI FAR WESTDaniel CRISTEA-ENACHEcontemplat\ [i judecat\ de departe,nu e greu de spus. N-au f\cut nimic.Au perpetuat, doar, codulcomportamental al românuluiinadaptat `n lumea larg\, un soi dejalnic boschetar cultural de care toat\lumea se fere[te cu grij\. {i-au creatun cerc al lor, na]ional la modulcaricatural, „dacic“, „eminescian“,„brâncu[ian“ `n forme joase, cetrivializeaz\ [i `njosesc modelele.Pentru ace[ti anali[ti de trei paralearta modern\ este desigur decadent\(oper\ de homosexuali, evrei,dezaxa]i, alcoolici, droga]i), iarexperimentele care se fac s`nt porc\riicu bani de la bugetul „lor“. C`ndacelea[i experimente s`nt omologatede o pia]\ artistic\ [i `ncep s\ aib\ ocot\, atunci a intervenit, desigur,conspira]ia iudeo-masonic\.{i tocmai ace[ti caragialienipatrio]i de [coal\ veche s-au sim]itprofund leza]i de poneiul roz cusvastic\ pe fund!E mai pu]in important `ns\la ce nivel se opre[te `n]elegerea arteide c\tre ace[ti diletan]i. Mai grav\ mise pare tentativa lor de [antajareinstitu]ional\ a ICR New York, care artrebui s\-[i adapteze proiecteleculturale la fantasmele „dacice“ [ielucubra]iile „artistice“ ale românilorverzi. Astfel se ap\r\ morala `n art\.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro

» 12dosarNE PIERDEMCREDIBILITATEAInterven]ia politic\ `n domeniul artei este o practic\ la fel dediscutabil\, `ndoielnic\ sau dubioas\ ca aceea care a avut loc petimpul nazi[tilor prin „entartete Kunst“, adic\ „artadegenerat\“.Veronica D. Niculescu: M\ invidia]i?S\ fim serio[i, e doar diferen]a dintredecenii. Conteaz\ a[a de multun casetofon, vi se pare un r\sf\]?...~n ce balan]\ s\ a[ez\m b\ie-]elul „imposibil de grav“ care se uitaseara la cabinele actri]elor? Eu num\ uitam nici la mine `ns\mi, at`teram de timid\! Dar la v`rsta aceeasexualitatea exist\ [i se manifest\a[a, cu toat\ timiditatea, sau tocmaia[a, `necat\ `n emo]ii infinite,`n mirosuri nou descoperite, `n imaginifurate, [i mai ales `n interdic]ii.Sigur c\ putem polei pove[tile `ncele mai fine arginturi. Sau le putemdiseca de s\ ]`[neasc\ s`ngelede peste tot. Dar mai bine v\ maispun una. ~ntre clasa a cincea [i a[asea, la 11 ani, am plecat pentruprima oar\ de acas\, `ntr-o expedi-]ie, cu mai mul]i copii de la [coal\.Eram [i cu sora, mai mare cu un an,[i cu al]i colegi, vai, a[a de mari:treceau pe a opta! Am plecat dinPite[ti (`ntreaga copil\rie e petrecut\acolo, cu vacan]e la Timi[oara)[i am ajuns p`n\ la B\ile Felix, apoine-am `ntors t\ind Transilvania `ndou\. Poposeam prin cabane sautabere, a doua zi o luam din loc...Pe Valea Arie[ului mi-a pl\cut celmai mult. Acolo am dormit `n podulunei cabane, `nghesui]i, `n[ira]ica pe[tii, de-a latul. {i atunci am auzitni[te sunete stranii, din dreapta,de la copiii de-a opta, care s-au h`rjonit`ntr-un mod ciudat, vai, cumg`f`iau [i oftau de parc\ ar fi ad\postitni[te animale s\lbatice sub pl\-pumi! N-am putut `nchide un ochi.Cam pe atunci `ncepeam s\ observastfel de n\zdr\v\nii. Dar fetele s`ntaltfel, nu se suie s\ vad\ `n cabineleactorilor, mai degrab\ `nchid ochii[i caut\ s\ `[i imagineze. Tot cam `nanii aceia m\ certa mama s\ mai iesdin cas\, `mi tot spunea c\ s`nt verde,m\ `nverzeam la fa]\ de la statul `ncamer\. Citeam `ntruna, era mareamea pl\cere, o pl\cere `nfoiat\, ascunz`nd`n\untrul ei altele [i altele...~mi amintesc cartea de basmeruse[ti, at`t de minunat\ [i de...DIABLOGURIVeronica D. Niculescu &Emil BRUMARUFragment cu vacan]eispititoare `n aluziile ei, `nc`t am m`zg\lit-ocu cuvinte interzise pe margine.~mi schimbasem scrisul, daram fost prins\ dup\ cerneala cutent\ verzuie. P\rin]ii au fost [oca]i,la noi nu se spuneau astfel de cuvinte,de unde, de unde le scosesem?!S-a l\sat cu mare scandal...Un adev\rat proces ca la tribunal,`ncheiat cu pagini zbur`nd noaptea,`n mici p\tr\]ele, pe geamul dormitoruluimeu.Emil Brumaru: Am r\mas pe g`nduri,nu [tiu de ce dar am impresiac\ copil\ria unei fete e cu mult maipalpitant\ ca a unui b\iat... {i apoimai e [i felul `n care scrii, voalatcumva, dar `nchipuind at`tea dup\perdeaua aceea aproape transparent\...Ai darul de a incita prin e-chivocul interpret\rilor multiple, l\-sate la `ndem`na celui ce cite[te...Eu s`nt scandalos de „direct“!!! Amdormit [i eu ca pe[tii, la gr\mad\,`n[ira]i unul l`ng\ altul, pe Omul,`ntr-o caban\, numai c\ aveam vreo17 ani, [i l`ng\ mine era o m\tu[\cochet\ ce `n timpul somnului (sause pref\cea!) mi-a pus m`nu]a fragil\pe piept... [i acolo a amor]it onoapte `ntreag\... M-am `ntrebatmereu-mereu, cu vremea, de cenaiba nu am fost doar un pic, cuat`tica doar, mai `ndr\zne]? A[ fic`[tigat enorm! S\ [tii c\ pe b\ie]eiimici [i iste]i `i v`neaz\ femei destulde coapte, experte `n pl\ceri c`tmai par[ive... {i mereu se prefac c\dorm, c\ totul se `nt`mpl\ f\r\[tirea lor!!!M\ bucur c\ citeai ca apucata!Iar cu basmele ruse[ti e de tot hazul!Eu am `nv\]at acele cuvinte deprin clasa `nt`i, nu [tiu de unde, [iam [colit-o pe o feti]\ mic\, blond\,cum se cheam\ toate, ar\t`ndu-i cudegetul locul, precis, pe trupul eiplinu], gol (fiindc\ ini]ial amdezbr\cat-o, ascun[i `ntr-un cote]cu buc\]i de lemne). A fugit [i m-ap`r`t, tr\d`ndu-m\, la maic\-sa!!!(Va urma)OPINIA INVITA}ILORPrecedentul Vene]ia:Fuck you Eu.ro.pa!Daniel Knorr `n timpul Bienalei de la Vene]ia din 2005SEMNALDaniel KnorrDiscu]ia `n jurul temei expozi]iei cu pricinade la ICRNY mi se pare justificabil\[i un lucru pozitiv `n propagarea culturiicontemporane. Arta este punctul culminant`n reprezentarea unei societ\]i [ir\m`ne un loc care mereu va st`rni discu]ii[i polariz\ri.Cu c`t mai `nalte s`nt locul [i momentulunde se desf\[oar\ „piesa“, cuat`t mai mult poate deschide discu]ii polarizante`n societate. Cred c\ este unprilej bun de a deschide o discu]ie serioas\despre o societate extins\ globalcare c`[tig\ sau pierde o viziune prin„asumarea conceptual\“ a comunit\]ilorromâne[ti de peste hotare. Se poatefoarte bine discuta [i despre spiritul republicanconservator al minorit\]ilorromâne[ti din SUA, spirit cunoscut prinziarele publicate [i `nt`lnirile organizate`n ultimii ani. Aceste comunit\]i au c\utats\ men]in\ [i s\ materializeze un„spirit românesc na]ional“ (`n societatea~n 2005, proiectul românesc participant la Bienala de laVene]ia, European Influenza, a f\cut prima pagin\ aziarelor pentru c\ doi senatori, paraleli cu artacontemporan\, au produs un scandal public. Curatorul,Marius Babias, [i artistul, Daniel Knorr (foto), mai aveauun p\cat `n plus: nu erau români care locuiesc `nRomânia. La fel cum cei trei arti[ti din expozi]ia de laNew York nu poart\ nume române[ti. Poate c\ e mult s\vorbim de un pattern al recept\rii (deviat\ `ntotdeaunade ideea c\ arta româneasc\ e na]ional\, deci tracoget\!),dar exist\ similarit\]i „periculoase“.O interven]ie a lui Dan Perjovschi, `n revista „22“, se`ncheia a[a: „European Influenza: Un proiect relaxat,f\r\ constr`ngeri istorice sau provinciale. Daniel Knorr [iMarius Babias creeaz\ artei române[ti contemporane obun\ platform\ intelectual\ [i conceptual\. S\ vedemdac\ o merit\m“. La trei ani dup\, `ntrebarea a primitun r\spuns negativ.L-am invitat pe Daniel Knorr, artistul care a trecut odat\prin ciocnirea artistic-politic\ `n România, s\ prezintecum se vede scandalul poneiului roz din Berlin.democratic\ american\) care le ofer\ unc`mp bun de fermentare. De multe oriceea ce rezult\ din aceste procese sociopoliticee de natur\ reac]ionar\ [i fascist\.R\m`ne de analizat [i partea adversar\poneiului, r\m`ne a c\uta svasticanu la suprafa]\, ci ascuns\ `n inimaacestei comunit\]i.Spiritul american este liberal, `ns\ nupretutindeni, [i a provocat de multe oricenzuri `n multe domenii. ~n art\ a existat[i exist\ cenzur\ `n America, iar `nmulte cazuri se ajunge la tribunal, undese face dreptate `n favoarea arti[tilor.Este un proces care la sf`r[it nu poate fic`[tigat dec`t de artist, pentru c\ dezbaterile[i problemele angajate de societatedevin un proces cultural ce ridic\ lucrareala nivelul reprezent\rii acelei societ\]i.Noi to]i s`ntem modelatori ai recept\riilucr\rii ([i poate chiar ai lucr\-rii). Pentru c\ toate aceste detalii ale discu]ieidevin un criteriu de `n]elegere alucr\rii, aceasta fiind „ancorat\“ `ntr-unproces social. De obicei, multe lucr\riau fost create dup\ un proces social,cum a fost `n cazul lui Gerhard Richter[i al seriei despre terori[ti Red ArmyFaction, Baader [i Meinhof (`n 2005, laBerlin [i Graz).~n cazul nostru, lucrarea, expozi]iadeschide o discu]ie, dar este „criminalizat\“de media [i societate.Interven]ia politic\ `n domeniul arteieste o practic\ la fel de discutabil\, `ndoielnic\sau dubioas\ ca aceea care aavut loc pe timpul nazi[tilor prin „entarteteKunst“, adic\ „arta degenerat\“.Dac\ acum se caut\ o dreptate „moral\“pe un c`mp politic, atunci risc\m s\ nepierdem credibilitatea.Nu e posibil mai degrab\ ca aceia care„construiesc“ acest scandal [i reac]ioneaz\la ni[te cai verzi pe pere]i s\ pun\`n pericol „prestigiul“ ]\rii `n procesuls\u de a deveni un stat membru UE modern,cu o viziune deplin european\?Nu este poate acest complex de a fimereu un „membru“ controlat al UE unpunct de plecare `n a deschide „stareade excep]ie“ pentru a salva ceva timp `natingerea baremurilor europene?Vladimir Nabokov, Lolita, traducere de Horia Florian Popescu, colec]ia „Biblioteca Polirom“, 360 depagini, 39,95 lei~mpreun\ cu romanele Glorie, Ada sau ardoarea. O cronic\ de familie [i cu volumul autobiografic Vorbe[te,memorie, romanul Lolita deschide seria de autor „Vladimir Nabokov“ la Editura Polirom.Romanul a beneficiat de dou\ ecraniz\ri `ndelung discutate: cea a lui Stanley Kubrick din 1962, cu JamesMason, Sue Lyon [i Shelley Winters `n rolurile principale [i, respectiv, cea a lui Adrian Lyne din 1998, av`ndu-ica protagoni[ti pe Jeremy Irons, Dominique Swain [i Melanie Griffith. Din cauza subiectului s\u extrem de[ocant – pasiunea morbid\ a unui b\rbat matur pentru o feti]\ de doisprezece ani –, romanul Lolita a fostrespins de editori, fiind publicat `n Statele Unite abia dup\ apari]ia sa `n Fran]a. Construit\ pe schema mitologic\a povestirilor cu fauni [i nimfe, Lolita este `ns\, `nainte de toate, un poem de dragoste.„Nu voi regreta niciodat\ c\ am scris Lolita. A fost asemenea unui joc frumos de puzzle – pe m\sur\ ce-linventam, `i [i g\seam solu]ia. Bine`n]eles c\ a eclipsat cu totul celelalte scrieri ale mele, dar nu pot s\-i portpic\. Un farmec straniu, tandru o `nv\luie pe aceast\ nimfet\ mitic\.“ (Vladimir Nabokov)„Lolita a fost interpretat\ mai ales ca o metafor\, poate datorit\ pove[tii de iubire at`t de tulbur\toare. Humbertreprezint\ Europa, Lumea Veche, protocolar\ [i cultivat\, `n timp ce Lolita este asemenea Americii: `nfloare, atr\g\toare, dar nu foarte sclipitoare [i pu]in vulgar\... Humbert Humbert nu-[i poate dep\[i condi]ia –juisarea lingvistic\ este pentru el la fel de important\ ca [i satisfacerea libidoului s\u captiv.“ (Simon Leake)SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro

MAI E TIMPLa Tate Modern, `ntre 23 mai [i 25 august se desf\[oar\ oexpozi]ie numit\ simplu: Street Art. P`n\ acum, nici oteleviziune nu s-a sesizat.13 «dosarANTENA, ROZUL, ARTA {I SCANDALULUn alt precedent:„satanistul Gorzo“Adriana GheorgheDac\ a[ fi artist underground, plin de`ndr\zneal\ [i de viziuni care mai de caremai riscante (artistic), mi s-ar p\rea,probabil, firesc ca un manager cultural,fie el [i reprezentant al unei institu]ii destat, s\ m\ caute [i s\ m\ promoveze. Astadac\ a[ fi [i foarte t`n\r.Dac\ n-a[ mai fi a[a de t`n\r [i nicipe deplin inspirat s\ refuz s\ `n]eleg „regulilejocului“ pentru a `nv\]a s\ ocolescobstacolele realit\]ii române[ti, de totfelul, atunci gestul unui director de institutcultural român `n str\in\tate de am\ cerceta pe mine [i arta mea pentru am\ `n]elege cu precizie [i a m\ `mpachetainteligent & transporta la New York,`n fa]a unui public potrivit mie [i de nori mai atent la ce am eu de oferit dec`tConstantin Vic\Trustul Intact nu este la primul scandal dedicat artei contemporaneromâne[ti. Acum patru ani, postul Antena 1 prezentaun documentar de patru minute, `n prime time, despre satani[tiicare atac\ ora[ul Bucure[ti. Probele constau `n c`]iva coconiroz lipi]i pe zidurile unor cl\diri din capital\. Româniaintr\ `n alert\. Scandalul se dezumfl\ rapid c`nd se afl\ c\ aceicoconi fac parte dintr-un proiect al lui Dumitru Gorzo, `nceput`n urm\ cu un an, `n 2003. A[a cum afirma [i Dan Popescu,„experimentul lui Gorzo a vizat tocmai inabilitatea trec\toruluide a privi mai atent“. {i cum televiziunea e la fel de trec\toare[i neatent\, atacul mediatic a dus la interpret\ri hazardate: coconiis`nt fie manifest `mpotriva avortului, fie semnale pentrucl\dirile cu risc seismic, fie simboluri sataniste. Scandalul s-a`nchis repede, neav`nd mize politice.My Little PonyPoneiul roz este un obiect-cult al tinerei genera]ii de americani,de vreo 20 de ani `ncoace. Ap\rut pe pia]\ `n 1982, ca juc\riepentru fete, s-a creat o `ntreag\ isterie consumist\ `n jurullui, ajung`nd s\ devanseze `n v`nz\ri, la finalul anilor ’80,celebra p\pu[\ Barbie. ~n 2003, compania produc\toare `llanseaz\ la nivel global. ~n acest moment exist\ show-uri tv,reviste [i zeci de site-uri dedicate poneiului roz.a[ g\si la Bucure[ti, gestul cu pricina mis-ar p\rea cel pu]in neverosimil.Din tot ce s-a spus `n argumenta]iaoferit\ de ICR pentru a contextualiza `nmod corect ([i a oferi, astfel, premiseleunei judec\]i adecvate pentru) expozi]iafilialei sale de la NY, am re]inut urm\-toarele lucruri de o noutate [i o juste]ede-a dreptul impresionante:» Profesionalismul cu care H.-R. Patapievici,care e departe de a putea fi b\nuitca fiind adept al artei contemporane, a`n]eles s\ promoveze, prin institu]ia condus\,[i, `n ultim\ instan]\, s\ apere, dincolode gustul personal, o form\ de art\contemporan\ aproape riscant\.» Politica ICRNY discret-func]ional\ de 2ani jumate, care `[i propune, pentru primadat\ `n istoria diploma]iei culturaleScandalul expozi]iei de la New York, `n care svastica ridic\la un nivel neb\nuit nici m\car arti[tilor acest ready-made, aimpus poneiul [i `n imaginarul cam tern al românilor. Au e-xistat poll-uri online despre soarta poneiului (pe bleen24.blogspot.com), un blog dedicat vie]ii de ponei roz cu svastic\(„The Pony’s Life“) [i bloguri de unde `]i po]i desc\rca poneiul,`n format vectorial, pentru un tricou do-it-yourself (eugens.wordpress.com[i www.feeder.ro).Pe blogul artistei Linda Barkasz (blogululinda.blogspot.com),re-creatoarea simpaticului ponei roz, exist\ un post cu imagini[i filmule]e despre ponei, iar coloana sonor\ e asigurat\de imnul na]ional, varianta instrumental\.Street is ArtRiscul artei contemporaneLa Tate Modern, `ntre 23 mai [i 25 august se desf\[oar\ o expozi]ienumit\ simplu: Street Art. E prima expozi]ie major\ `nEuropa dedicat\ acestui fenomen al artei urbane [i cuprinde[ase dintre cei mai cunoscu]i arti[ti [i grupuri de arti[ti stradali:Blu, Faile, JR, Nunca, Os Gemeos [i Sixeart. Ace[tia aufost invita]i s\ intervin\ [i asupra fa]adei Tate Modern, f\r\ cavreun englez, spaniol sau american s\ aib\ ceva `mpotriv\.Exist\ [i o versiune online interactiv\ a expozi]iei, dar [i unjoc `n care copiii s`nt invita]i, tot online, s\-]i exerseze m`na peun perete virtual cu spray-uri [i pensule digitale (pe tate.org.uk/modern/exhibitions/streetart). P`n\ acum, nici o televiziunenu s-a sesizat.române[ti, s\ ri[te, neoferind spre promovareextern\ patrimoniu, ci mostre de art\vie, a timpului nostru, chiar risc`nd pariulde a explora [i descoperi. Demers dublatde inteligen]a de a adecva la contextulpotrivit pentru performan]\ maxim\.» Nu o cunosc pe Corina {uteu. De la distan]\`ns\, gesturile sale par a indica o curiozitategenuin\ cople[itoare, total lipsit\de agend\ (dar nu de strategie). Esuficient s\ aud\ de un artist sau de unloc unde `ncepe s\ pulseze un nou tipde creativitate [i e capabil\ de cel mai seriosresearch pentru a cunoa[te cu preciziecontextul, impactul, poten]ialul [iperspectiva proprie a artistului vizat. {ise pricepe de minune s\ g\seasc\ receptoriipotrivi]i dincolo de Ocean, s\ fac\leg\turile. M\ `ntreb ce altceva [i-ar puteadori orice artist român contemporan,confirmat sau neconfirmat de instan]eleautohtone de evaluare ([i care, m\ rog,nu are prejudec\]i fa]\ de America sau,mai [tiu eu, r\u de avion...).VERBA WOLANDRuxandra CESEREANUStraniadaDe c`nd am `nceput s\ m\g`ndesc s\ scriu o carte de eseuriintitulat\ Biblioteca stranie `mi totscotocesc mintea despre ce c\r]is\ scriu, caut, r\sfoiesc, citesc pebr`nci, arunc `napoi `n diverselebiblioteci particulare la care amacces. Amigos de tot felul mi-aurecomandat una-alta, dar nu`ntotdeauna recomand\rile lor sepotriveau cu ce voiam eu. Straniulmeu nu era straniul lor. {iviceversa. Mai `nt`i ce `nseamn\un roman straniu? Sensul meu,simplist spus: foarte (sau destulde) bine scris, cu subiectneobi[nuit, `ntr-o tratare nou\,exploziv\, nonconformist\. M\a[teapt\ a[ezate `n teancuri pecovorul verzuliu cu modelegeometrice de acas\ destuleromane noi, de la Ondaatje laEugenides, de la Sijie laPalahniuk, apoi puhoi Rushdie,Roth, Houellebecq, Murakami. Peunii i-am citit de c`]iva ani, dar pevremea aceea nu aveam `n minteideea de Bibliotec\ stranie.Fiindc\ am anun]at relativ oficialc\ `n biblioteca aceasta vor fidoar 100 de c\r]i (iar cartea pecare o voi publica `n vreo doi anichiar a[a se va [i numi –Biblioteca stranie), lumea-i curioas\ce c\r]i a[ putea prinde-ninsectar `ntre cele 100. Bonus vafi, `ntr-o addenda, tot ce am scrisdespre Maestrul [i Margarita, cas\ [tim o treab\ (de[i este romandin prima jum\tate a secoluluiXX). La urma urmei nu po]i sc\pade obsesii dec`t duc`ndu-le p`n\ lacap\t. Cazul meu cu Bulgakov.Am comandat o gr\mad\ deromane la varii edituri. Musai vaintra [i Mesi@ co-pilotului meuAndrei Codrescu (din Submarinuliertat). Vreau romane faine, cunarativitate suculent\, stil muncit[i personaje bizare. Dac\ `mipute]i recomanda ceva `n acestsens, face]i-o (nu-mi stric\ s\r\sfoiesc m\car, astfel `nc`t s\ m\dumiresc). Neap\rat s\ fie `ns\romane de la jum\tatea secoluluiXX p`n\ acum. Oric`t a[ vrea, numerge s\ scriu la bibliotecastranie despre Miller sau Celine,sau Joyce, sau Proust, sauSalinger. Pe unii, pe Miller, depild\, `l voi potcovi `ntr-o carte,c`nd voi scrie la opul despreerotism `n romanele secolului XX[i XXI. La fel pe Bukowsky,Bruckner etc. A[a c\ domniile lornu intr\ `n Straniada mea (poatec\-i o stran\! de fapt). Iar cusudamericanii mei delicio[i nu [tiuce s\ fac: Marquez, Llosa, Sabato,Carpentier, Cortazar, chiar [i BioyCasares (Borges, nu [i nu [i nu,am, dep\[it etapa). A[a c\ da]i-misfaturi de lectur\, le a[tept [i leprimesc.» Oric`t a[ vrea,nu merge s\ scriula biblioteca straniedespre Miller sauCeline, sau Joyce, sauProust, sau Salinger.Pe unii, pe Miller,de pild\, `l voi potcovi`ntr-o carte, c`ndvoi scrie la opuldespre erotism `nromanele secoluluiXX [i XXI. La felpe Bukowsky,Bruckner etc. A[ac\ domniile lor nuintr\ `n Straniadamea (poate c\-i ostran\! de fapt).Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!Dieter Schlesak, Capesius, farmacistul de la Auschwitz, traducere din limba german\ [i note de CosminDragoste, colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“, Editura Polirom, 408 pagini, 29,95 leiRomanul Capesius, farmacistul de la Auschwitz (2006) – al doilea volum al trilogiei transilvane care mai cuprindeVaterlandstage und die Kunst des Verschwindens (Zile acas\ [i arta dispari]iei), respectiv Die letzteHeimkehr (Ultima `ntoarcere acas\) – a st`rnit reac]ii intense `nc\ din momentul lans\rii sale `n cadrulT`rgului de carte de la Frankfurt. ~mbin`nd excep]ionala calitate literar\ cu o munc\ asidu\ de cercetare,cartea este un montaj de documente, interviuri, `nregistr\ri ale unor martori oculari, fragmente de memorii[i comentarii, prin intermediul c\rora se contureaz\ figura sighi[oreanului Viktor Capesius, care afunc]ionat, din 1943 [i p`n\ la sf`r[itul r\zboiului, ca farmacist `n lag\rul de concentrare de la Auschwitz,unde nu a ezitat s\ trimit\ la moarte mii de oameni. Mai mult dec`t un roman documentar despre Holocaust,cartea este o medita]ie profund\ [i nuan]at\ despre culpabilitate [i c\in]\, precum [i despre r\ul totalitaral secolului.„Ca martor al istoriei (nu a[ spune c\ m\ simt obligat, ci c\ nu pot face altfel) m\ simt `mpins s\ nu facaltceva dec`t s\ scriu despre toate cele `nt`mplate, ca prin aceasta s\ purific, s\ cur\], s\ ajut la cunoa[tereafaptelor. Cunoa[terea purific\ [i traumele.“ (Dieter Schlesak)„Ceea ce Hannah Arendt definea ca «banalitatea R\ului» devine aici o «familiaritate» transilv\nean\ aR\ului.“ (Georg Aescht)SUPLIMENTULDE CULTUR| SEAUDE LA`n fiecare vineri,de la 20.00Cu George Onofrei[i Anca BaraboiSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro

» 14muzic\CHITARISTULNUM|RUL 1Dumitru Ungureanu: „Nu [tiu dac\ meseria de chitarist eatestat\ de nomenclatorul breslelor de la noi; dar, dac\ este,George Baicea ar trebui s\ de]in\ primul brevet. Pentru c\ estechitaristul num\rul 1 care tr\ie[te azi, `n România“.ROCKIN’ BY MYSELFDumitru UNGUREANUBaicea, vechi & viuPe coperta a doua a recentuluis\u disc Vintage Stories, GeorgeBaicea mul]ume[te lui Dumnezeupentru c\ i-a dat „a secondchance“... B\nuiesc la ce se refer\,dar nu vreau s\ chibi]ez peseama b\nuielii mele. Ca s\ deturnezun pic interesul, comit urm\toareacugetare, ad`nc scris\:„Cei de pe locul doi s`nt mereunedrept\]i]ii locului `nt`i!“. Eucred c\ George este un chitaristcare `nc\ nu se ia foarte `n seriosca artist. Motivele ]in decontextul socio-cultural `n cares-a n\scut [i tr\ie[te, poate [i de`mprejur\rile istorice, dar [i depersonalitatea sa. Baicea secomport\ ca un om obi[nuit, estemuzician f\r\ ifose [i apuc\turi devedet\, f\r\ manii de geniune`n]eles, f\r\ „ie[iri“ publicedestinate s\-i creasc\ notorietatea[i audien]a. Nu pune cartu[ier\ lacureaua chit\rii, ca s\ sugereze c-o folose[te drept arm\, nici m\carnu-[i `ndeas\ [apca peste obasma colorat\, doar s\ atrag\aten]ia, cum fac al]ii c`nd se urc\pe scen\ sau apar la TV! Iarbluesul (adic\ nevoile [inecazurile personale) [i-l c`nt\ `nlimba matern\, limba `n careorice lovit de soart\ `[i exprim\durerea. Vie]uie[te modest, ca unbluesman autentic, din alte venituridec`t cele muzicale. Darcaut\ permanent s\ perfec]ionezeceea ce practic\. Nu [tiu dac\ meseriade chitarist e atestat\ denomenclatorul breslelor de la noi;dar, dac\ este, Baicea ar trebui s\de]in\ primul brevet. Pentru c\este chitaristul num\rul 1 caretr\ie[te azi, `n România.Discul ap\rut la A&A Recordseste `nregistrat `n Germania, cuWolfgang Ziegler, bas, [i AdrianMilitaru, tobe. Nu avem bucuriaunor piese noi, ci, cum anun]\ titlul,pe-a „vechiturilor“ f\r\ v`rst\!O singur\ compozi]ie proprie: ~mispune mama, restul s`nt buc\]ilefavorite ale lui George, semnatede Stevie Ray Vaughan, Jimi Hendrix,Buddy Guy, Jimmy Reed etc.Bine, [i ce-i nou `n asta? – m\`ntreab\ un prieten care c`rcote[-te `n preajm\ [i m\ sile[te s\ g\-sesc r\spunsuri diverse la chestiunifumate. P\i, m\ prefac a nu[ti c\ el [tie mai bine ca mine, fiiatent la ceea ce profesioni[tii numesc„dinamica“ `nregistr\rii!Este un parametru pe care mul]i `lreclam\, destui `l disting, c`]iva `idau importan]\ [i doar pu]ini [tius\-l capteze cu instrumentele dindotare. O fi vorba de faimoasa tehnic\german\? Mai degrab\ e lamijloc [tiin]a doz\rii parametricela pupitrul de control, ce se cap\-t\ `n timp [i-n decursul nenum\-ratelor ore de concerte adev\rate.{i mai este acel sim] al sunetului,cu care unii se nasc, iar al]ii nu.C`nd mi-a spus c\ a f\cut, `nsf`r[it, discul reclamat de nenum\-ra]ii s\i fani, George m-a p\c\litoarecum. Nu s`nt `nregistr\ri dinconcerte, ci unele trase „dintr-obucat\“ fiecare. Concret, cei treis-au lansat `n jam-session liber,deta[a]i de presiunea tipic\ orelorobligatorii de studio, c`nd faci repeti]iiplicticoase [i `ncerc\ri chinuitoares\ finalizezi piesa. Pl\cereade a c`nta se simte de la primala ultima not\. George are unfel anume de a pune degetul pegriful chit\rii. E amprenta sa, etu[eul s\u unic. Seam\n\ cu almae[trilor Jimi [i Stevie, dar esteinconfundabil. Po]i recunoa[tepiesele lor, desigur, fiindc\ au a-celea[i note. Dar m`na lui Georgeapas\ cu s`ngele, nervul [i oscioarelede neg\sit altundeva! Voceaparc\ n-a dep\[it timiditatea natural\,probabil nici n-o s\ reu[easc\,probabil c\ posesorul nici nuinten]ioneaz\ s\ c`[tige asprimeac`nt\re]ului de club. Dar nu pentruvoce `l iubim noi pe George!Rezum`nd, discul VintageStories este unul ce „sun\ adev\rat“(o remarc\ special\ pentrubasul profund [i cald), `ns\ Baiceane r\m`ne dator cu discul dinconcert! Live & tremulous!Vederi de var\ cuBruckner [i heruvimiCa `n fiecare var\ s`nttentat de fie [i un scurtpelerinaj muzical. Prietenidin sudul Cehieim-au dus la c`]ivakilometri dincolo degrani]\, `n Austria, laWindhaag, un mic satpe coline, unde AntonBruckner [i-a `nceput carieramuzical\ [i, `ntr-unfel, via]a adult\ `n calitatede t`n\r ajutor alprofesorului local. C\avea numai 17 ani [i c\nu a stat `n func]ia sadec`t ceva mai mult deun an, conteaz\ maipu]in. Ast\zi, la Winhaag,sat situat nu departede ora[ul medievalFreistadt, exist\, fire[te,o Societate Bruckner. {ica orice societate carese respect\, ea are laactiv un disc ilustr`ndcompozi]iile de tinere]eale eroului ei.Discul se vinde la muzeuls\tesc de la Windhaag, altfelconsacrat p\durii [i industrieilemnului. Amatorii `n pelerinajpot vedea [coala restaurat\[i casa `n care a locuitBruckner, purt`nd pl\ci memoriale,ca [i o f`nt`n\ dedicat\compozitorului. Brucknernu [i-a pierdut timpul `nmicul sat, unde se p\streaz\amintirea serilor de dans localela care, `n 1842, compozitorulacompania partenerii]\rani la vioar\. Viitorulmare compozitor [i-a copiat`n sat Arta fugii de Bach [i acompus o mis\ (WindhaagerMesse) pentru alto, doi corni[i org\. Discul Societ\]ii Brucknero include, al\turi de altefragmente de muzic\ de camer\compuse `n anii tinere-]ii, cum s`nt dou\ piese pentrupian, dou\ lieduri [i, dat`nddin 1862, singurul s\ucvartet.Cum `n epoc\ satul s\unatal era la c`teva ore lungide po[talion, cum salariuldin care `[i `ntre]inea familia,dup\ moartea tat\lui, era infim,cum `ntre `ndatoririle saleintra [i munca c`mpului,iar profesorul [colii nu erafoarte sensibil la talentele muzicaleale t`n\rului, episodulWindhaag avea s\ se `ncheieSCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)Victor ESKENASY, Pragarepede [i f\r\ regrete. Pentruscurt\ vreme, Bruckner preluao func]ie similar\ de asistentde profesor `ntr-un satl`ng\ Steyr, iar din 1845, revenea`n satul [i la aba]ia impozant\de la Sankt Florian.La dispozi]ia sa se afla un pianmare de concert Bösendorfer,al unui prieten [i, dintimp `n timp, orga mare a a-ba]iei din anii 1770, la care aputut c`nta `n epoca respectiv\,`n cursul unor serviciireligioase de mai mic\ importan]\.Toate pelerinajele Brucknerse `ncheie la St. Floriande unde v\ trimit [i vederileata[ate ale heruvimilor muzicienidat`nd din ultimul deceniual secolului al XVII-lea[i a[eza]i deasupra stranelordin altar, acolo unde se afl\orgile mici, laterale, ale bisericiiaba]iale.Orga cea mare, denumit\azi Bruckner [i sub carecompozitorul a cerut s\ fie`nmorm`ntat, se afl\ pe laturade vest a bisericii. Dac\ vizita]iAustria, nu omite]iSankt Florian, loc de lini[te[i reculegere, `n care organistulactual c`nt\ `n fiecare zi la14.30, un recital pe orga luiBruckner...SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro

FAMILIAMANIERI{TILORRoberto Bolano face parte din familia select\ a manieri[tilor:pentru el e mai important s\ re]in\ un r\s\rit reflectat `ntr-olam\ de ras dec`t o revolu]ie sud-american\.15 «printre r`nduriBola o sau anatomiamelancoliei cazuisticeTrebuie s\ admit c\ a[tept de foartemult timp prima carte a lui Bola otradus\ `n limba român\. O a[teptpentru c\ am auzit extrem de multelucruri despre scriitorul chilian, ofantom\ precedat\ ca faim\ de propriamoarte, a[a cum se `nt`mpl\, `n general,cu marile spectre. Spun c\ l-a precedatmoartea pentru c\ despre divinulBogdan-Alexandru St\nescuRoberto Bolano face parte din acea familiea scriitorilor sud-americani c\reiai-a[ a[eza ca p\rinte fie pe Sábato, fie peCasares... Adic\ fac]iunea ira]ionaluluicontrolat, nu pe cea patronat\ de Borges[i fra]ii s\i, ga[ca unde l-a `nghesuit criticaamerican\. (Citatul cu Borges caren-ar fi refuzat s\ scrie Nocturn\ `n Chilee delicios... `mi vin `n minte exemple peacela[i calapod al non-refuzului virtual:nici Dan Mircea Cipariu nu cred c\ ar firefuzat s\ scrie Animale bolnave, problemast\ altundeva. M\ rog, a[a cum[tiu foarte bine, adev\rata critic\ american\nu prea se `nt`lne[te pe la cotidiene,a[a cum nu o face nici `nRomânia.)Bolano mai are un referent,unul extrem de importantdin punctul meu de vedere:Graham Greene. N-ammai `nt`lnit p`n\ la el aceast\tensiune pur „catolic\“ `ntrevinov\]ie [i „form\“, `ntre i-dealul (auto)impus [i putreziciune.Naratorul luiBolano, preot catolic, poet [icritic literar, e martorul, super-intelectualizat,supersensibilizat,super-subiectivizatal unei epoci absolutciudate, cum Europa n-av\zut. E America de Sud ainstaur\rii lui Allende, eAmerica lui Pinochet, uncontinent fotografiat prinochii unui membru al OpusDei nu foarte convins de misiuneasa pre p\m`nt.P`n\ aici nimic deosebit.Nimic deosebit, dac\ nu iei `nseam\ vertijurile care intervinatunci c`nd cel mai mare criticliterar al „momentului Chile“`i pune m`na pe cur (strecur`nd-osub sutan\, nota bene),c`nd dou\ ]\r\nci `l surprindpe mo[ia aceluia[i Farewell [is`nt gata s\ se spovedeasc\,pline de o venera]ie maculat\de propria ur`]enie, nelu`nd `nseam\ accesul absolut necatolicde r`s care-l cuprinde pep\rin]el, v`n\toarea de [oimi care st`rpescporumbei c\c\tori de biserici `n b\-tr`na Europ\... Dac\ naratorul luiBolano face totul pentru a men]ine aparen]ele,primele sale reac]ii (`ntotdeaunaintelectuale, de o febrilitate cazuistic\,dac\ pot spune a[a) submineaz\ mereuinten]iile ini]iale.Naratorul lui Bolano comprim\, calitativ,destul\ tensiune pentru 6 romane,`ns\ o epuizeaz\ `n 130 de pagini. E unroman arhitectural, al muzicii `nghe]atecare, pe l`ng\ a reflecta „indeciziile“ unuipreot catolic, poet ratat [i critic literar, maireu[e[te s\ proiecteze [i c`teva instantaneeextrem de reu[ite ale unor litera]i chilieni,printre care... Neruda. Neruda preRoberto se auziser\ multe p`n\ `n 2003,c`nd a fost r\pus de „o grav\ boal\ deficat“, dar se cuno[teau pu]ine: moarteaa rezolvat aici tot – scriitorul despre caredoar se auzise a devenit un produs pecare [i-l doresc toate editurile..., iar mainou chiar Wylie {acalul (cel mai mare [ipercutant agent literar al momentului,cred) a ]inut mor]i[ s\ pun\ m`na pe el.[i post Nobel. Nu c-ar fi mare diferen]\,dat fiind c\ evenimentul l-a prins `n plincancer. Un Neruda absolut [ters, r\s\-rind `n principal din propria reflec]ie `nochii unei `ntregi turme de ]u]\ri.Unul dintre mariimelancolici aisecolului trecutBolano e – a fost – unul dintre mariimelancolici ai secolului trecut, unul incurabil,unul dintre cei care se consum\f\r\ `ndoial\, p`n\ la `nt`lnirea cu MèreMerencolie, cu mare u[ur\tate. P\rin]elullui Bolano face parte, voit ori nu, dingaleria blestemat\ a lui Pontormo, pictorulmanierist care se urca`n pod pentru a se izolade... Bronzino, singuruls\u prieten. Simetric,p\rintele Sebastián UrrutiaLacroix caut\, `n toatepunctele-cheie ale existen]eisale, tov\r\[ia monumentaluluicritic Farewell,de[i apropiereaacestuia `i face r\u.Sinistru-uimitor r\-m`ne episodul care u-ne[te un poet-diplomatchilian [i pe Ernst Jünger(`n timpul r\zboiului,purt`nd haineleWehrmachtului), episod`n care ocupantulParisului pe numeJünger (da, `l [ti]i din,par]ial, jurnalele careacoper\ aceast\ perioad\lini[tit\ dinvia]a autorului Falezelorde marmur\),doi diploma]i pe careo discu]ie canalizat\de cognac `i arunc\la mile `ntregi der\zboiul care-i despartesau `i apropie(depinde de perspectiv\,dragul meu Watson):nazistul-umanistJünger devine [iuman `n prezen]aunui pictor guatemalez suprarealist deinspira]ie simbolist\ (asta ca s\ vedemc\ b\ie]ii de la rechizi]ii simpatizau [i cuartistul, nu doar cu opera). Nu, bine`n-]eles c\ Jünger n-a rechizi]ionat, doar eraun erou al primului r\zboi... a propos,nu cunosc roman care s\ bat\ Pe falezelede marmur\. Iat\ c\ un cultivator dero[ii nazist poate s\ fie genial. {i nu numaiFalezele..., ci chiar faptul c\ Falezele...anun]\ venirea unui cataclism dincare chiar autorul romanului nu se poatesustrage.Mai s`nt acolo molo[ii, susur\ viperele,M\mica [tie s\ te fereasc\ de Ro[iiinfectate, t\ticul Jünger [tia tot, era Erou`n primul r\zboi mondial. Mai s`nt acoloalbinele, las\-m\ s\ visez... dealurilep\zite de privirea T\ticului, Jünger [tiece spune, acolo unde Orwell `[i folose[teimagin]ia (anticip`nd), el {TIE...Ce-l desparte pe preo]elul lui Bolanode Greene e tocmai faptul c\ nu se investigheaz\,ci intr\ f\r\ lupt\ `n galeriadeschis\ de Durrell: e un p\c\tos care-[iva purta coroana cu tot ce incumb\ ea –eminamente spini. Secta p\c\to[ilor are`nc\ un membru. Dac\ preo]ii lui Greene[tiu s\ construiasc\ un roman dinpendularea lor „catolic\“, Bolano anuleaz\treaba asta pur [i simplu plant`nd-o`n alt continent [i `n alt\ sensibilitate, unaa catolicismului impus, exportat `ntr-uncontinent „t`n\r“, gata de a fi colonizat,„moralmente vorbind“.Nu pot s\ nu re]in, de[i poate p\reapenibil, momentul `n care marele critic`[i pune paideia `n aplicare, clipa `n carem`na sa popose[te pe crupa t`n\ruluiAdres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111Colegiul editorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici(senior editor)Redactor-[ef: George OnofreiRedactor-[ef adjunct: Anca BaraboiSecretar general de redac]ie: Florin IorgaRubrici permanente:Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), EmilBrumaru, Ruxandra Cesereanu, Emilia Chiscop,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici,Luiza Vasiliu, Constantin Vic\.Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu,Bogdan-Alexandru St\nescu.Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.preot... nici felul `n care amintirea obscuruluitrubadur Sordello se va lega, `n memoriaafectiv\ a viitorului poet, de primulcontact cu Marele Critic.Un roman pe care Borges[i-ar fi dorit s\-l scrieBolano face parte din familia select\ a manieri[tilor:pentru el e mai important s\re]in\ un r\s\rit reflectat `ntr-o lam\ deras dec`t o revolu]ie sud-american\. Prozalui e, slav\ Domnului, destul de departede realismul magic pe care-l cunosc p`n\[i televiziunile, dar aduce cu ea o nuan]\sinistr\ pe care doar `n Pedro Páramo ammai `nt`lnit-o (da, un realism magic de `nceput,destul de ]inut `n fr`u [i de controlatintelectual pentru a nu c\dea `n sm`rcurilerealismului magic mainstream).{i, ca ironia s\ desfiin]eze absolut totuldin construc]ia fragmentat\ [i inutil\care e via]a p\rintelui Urrutia Lacroix,acesta prime[te misiunea de a ]ine 9 lec-]ii de marxism lui Pinochet [i g\[tii lui,b\ie]i s`rguincio[i, cu pixuri [i carne]ele:de fapt, nu Urrutia e cel care d\ lec-]iile, ci p\rintele Ibacache, pseudonimulcriticului literar (Urrutia `[i p\streaz\numele real pentru o eventual\ oper\liric\ de natur\ religioas\ pe care o vada la „maturitate“).Un roman excep]ional, pe care Borgesnu c\ „ar fi fost de acord s\-l scrie“,ci cred c\ [i-ar fi dorit s\-l scrie. M\ `ntrebdac\ ar fi putut.Roberto Bolano, Nocturn\ `n Chile,Editura Curtea Veche, 2008Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu„Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\cu „Ziarul de Ia[i“.Arte vizuale: Matei Bejenaru, Marius Babias.Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.Edi]ia de Ia[i: Diana SoareEdi]ia Na]ional\: Elena Vl\d\reanu, R. Chiru]\,Veronica D. Niculescu.Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Catalogulpresei interne la pozi]ia 2378. Pentru abonamentev\ pute]i adresa oric\rei Agen]iiRodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.Cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa:export@rodipet.ro.Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luniTipar: Print MulticolorResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » „Suplimentul decultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro

» 16fast-foodPUTEREANUMELUIMira Nair vorbe[te despre singur\tatea dintr-o alt\ cultur\,despre aerul rece dintre dou\ civiliza]ii puse fa]\-n fa]\ [idespre maturizare folosindu-se de lucrurile mici, de gesturi,de am\nunte pe care al]i regizori nu le observ\.EN}ICLOPEDIAENCARTALuiza VASILIUTot de laamica inexistent\ a fiului inexistent*.Drag\ domnule Cosa[u, iat\ a douaparte a epistolei mele (acum, c`nd`mi trag sufletul la o por]ie imens\ depapana[i, `ntr-un restaurant din Ia[icare se cheam\, ce zice]i de asta,chiar Oscar). R\m\sesem cu fraza lajum\tate, r\m\sesem de fapt la descoperireanuan]elor pe care am f\-cut-o `n ([i prin) nuvelele dvs. [i scrisorilec\tre fiul inexistent. Nuan]elese afl\, cred eu, `n lucrurile care sev\d numai cu ochiul liber, dar pe care,av`nd de obicei ochii `mp\ienjeni]ide ra]iune sau din ra]iuni diverse, lecam trecem cu vederea, prefer`ndunghiurile, col]urile, plinul [i golul,albul [i negrul. Nuan]e s`nt [i „junghiultandre]ei“ de provenien]\ pninian\(c`t de fantastic e s\ sim]i tandre]eastr\pung`ndu-]i coastele [i devenind,din melancolic\ afec]iune, odurere acut\), dar [i ale dvs. „am intrat`n panica propriei fericiri“ (c`t deminunat e s\ fii, o clip\, speriat lag`ndul fericirii pe care o tr\ie[ti) sau„`ntotdeauna trebuie s\ existe unfleac esen]ial pentru o pl\cere, pentruo revolt\“. Fraza asta ultim\ ams-o lipesc deasupra biroului meu dinGuatemala, `n speran]a c\ fleacurileesen]iale printre care m\ `nv`rt `n fiecarezi `mi vor provoca pl\ceri neb\-nuite, revolte `nchipuite [i, mai ales,fericiri panicate. ~mi place c\ v\ declara]i„un disident al ambelor corectitudinipolitice“, `mi place literaturadvs. – pentru c\, printre multe altele,acolo pot g\si un personaj pe carespaima `l lipe[te „de peretele lemnosal cuierului, ca o explozie de primus“(primus afl`ndu-se de mult\ vreme, a[asimplu] cum e, pe lista cuvintelor melepreferate) –, `mi place felul `n carev\ mai tr\i]i o dat\ via]a `n ceea cescrie]i, v\ citesc chiar [i c`nd e vorbadespre fotbal (de[i m-am desp\r]it desportul \sta de pe la 10 ani, `n timpulcampionatului din S.U.A.), darmai ales c`nd subiectul e oricare altul.~mi place c\ s`nte]i `ncredin]at deexisten]a Serviciului Mondial de Organizarea Coinciden]elor, serviciucare lucreaz\ zi [i noapte pentrucolorarea vie]ilor noastre `n verdeg\lbui,magenta sau turcoaz ([i dingrija c\ruia prima `nsemnare dinSupravie]uirile 6 e f\cut\ cu exact 16ani `nainte s\ m\ nasc eu). ~n fine,`mi place u[ur\tatea `n]elepciuniidvs., [i de aceea cred c\ nu trebuies\ renun]a]i la a-i scrie fiului dvs. inexistent,oric`t de `nc\p\]`nat ar fi!* (numai pentru fic]ionari!)Un film simplu, desprelucruri complicateContinui `ntr-un fel unarticol mai vechi, `n carespuneam dou\ vorbe-treiprostii despre filmelede vacan]\, recomand`ndu-le[i pe unele care potfi g\site pe DVD `nmagazine sau la centrelede `nchiriere. Am mai g\situnul. Puterea numelui/TheNamesake, realizat `n 2006de Mira Nair [i care, nu[tiu cum, a intrat la noidoar pe DVD.Dac\ nu m\ `n[el, e primul film al cineasteiindiene care ajunge pe DVD saupe marile ecrane din România. Nu e unfilm de prestigiul lui Salaam Bombay!(care i-a adus `n 1988 Premiul Camérad’Or la Cannes [i o nominalizare la Oscar)sau Mississippi Masala (trei premiila Vene]ia) sau Monsoon Wedding(Leul de Aur la Vene]ia [i nominalizarela Globul de Aur). Face `ns\ parte dinuniversul intim al cineastei [colite [i laNew Delhi, [i la Harvard, [i care exploreaz\`ntotdeauna `n filmele sale felul`n care se ciocnesc, se evit\ sau se `n-]eleg dou\ civiliza]ii diferite, `n majoritateacazurilor – cea indian\ [i cea occidental\.Puterea numelui e o lectur\ extremde tihnit\ [i de coapt\ pentru zilele devar\. E povestea unui cuplu alc\tuitdintr-un t`n\r intelectual indian stabilitla New York [i so]ia sa, de care `[i leag\destinele conform`ndu-se firesc tradi-]iei de-acas\. Vine cu p\rin]ii la familiaAm f\cut burt\. Cu vreopatru-cinci ani `n urm\,corpului meu – de om pecare [i o pal\ mai hot\r`t\de v`nt `i putea schimbadirec]ia – i s-a `nt`mplatceva. Mai `nt`i a fost a[a, cao inten]ie separatist\ abur]ii, o surprinz\toaredezlipire de [ira spin\riicare, `n scurt timp, s-atransformat `ntr-o declara]iede independen]\. S\ nu v\`nchipui]i acum c\-s vreunfel de Piedone, dar un soide Ronaldinho dec\zut totam ajuns. Talentul meu`nn\scut de sl\b\nog ar\mas, dar a fost cumvaestompat de o relaxareincon[tient\. Pe constitu]iamea de somalez atletic s-aacesteia din India, o cunoa[te cu aceast\ocazie, se c\s\toresc dup\ tot ritualul,apoi pleac\ `mpreun\ la New York.O poveste simplificat\,dar extrem de credibil\B\t\lia de la Piatra Craiuluiad\ugat la mijloc un contursuficient de bombat ca s\devin\ o chestie la fel de`ngrijor\toare precum osarcin\ nedorit\, `n faz\incipient\, un fel de stat `nstat al corpului, a c\ruiidentitate am refuzat mult\vreme s\ i-o recunosc.~nainte de a pleca la munte,i-am declarat r\zboi.„S\ vezi tu ce ]i-o iei pecocoa[\, dac\ ai f\cutprostia s\-l treze[ti peMarele Urs“, `i spuneambur]ii, `n timp ce-mipreg\team rucsacul pentruPiatra Craiului. {i ce rucsaca ie[it! Unul din care doar ocarte `n plus, cu coper]icartonate, mai lipsea pentrua m\ tr`nti la p\m`nt dup\primii trei pa[i c\tre sta]iade autobuz. Dar cu od`rzenie de [erpa[, l-amurcat `n autobuzul din Ia[i,l-am cobor`t `n Bra[ov, l-amc\rat cu trenul p`n\ laZ\rne[ti, iar, de-acolo, cuun taxi, p`n\ `n Plaiul Foii.Burta t\cea m`lc, dar s`ntconvins c\ era impresionat\.Unul dintre cele maisus]inute atacuri la ea l-amf\cut involuntar, prin fricade urs. ~n jurul focului, ne-aspus un prieten din grupulnostru at`tea pove[ti legateur[i – din \ia mari [is\lbatici, care-]i [f`[`ie cortulpe neve, apoi te trag cu elprin camping precum uncopil care-[i t`r`ie ma[inu]ade-o a]\ –, `nc`t n-a preaRealizat dup\ un roman (scris de JhumpaLahiri), filmul arde buc\]ile temporale(elipsele nu vin numai din ra]iuniexplicabile procesului tehnologic al e-craniz\rii, dar hr\nesc stilul aerisit [ivag `n]elept al cineastei), `nl\n]uind firescmacrameul destinului unei familiiconfruntate cu Lumea Nou\.Imaginea lui Frederick Elmes (carea mai lucrat cu Jim Jarmusch [i DavidLynch) decupeaz\ cu aceea[i elegan]\ –New York-ului, ferindu-se de [abloaneori de intelectualiz\ri pre]ioase. Culorilepe care le prinde `n India `]i evoc\parfumuri, Taj Mahal-ul e filmat cu maredeferen]\ [i team\ de a nu c\dea `nturistic, aerul din ambele ]\ri e mereu`nc\rcat de un soi de `n]elegere calm\ avie]ii.Cei doi copii pe care cuplul `i are `nAmerica vor prelua modul de via]\ american.Accentul cade pe primul copil,un b\iat, care e botezat Gogol pentruc\, `n tinere]e, tat\l citea Mantaua luiGogol `naintea unui accident feroviar dincare a sc\pat ca prin minune. Cresc`nd,Gogol `[i schimb\ numele, `l las\ ca peo hain\ veche de care `i e ru[ine. Va revenila el c`nd va `nchide un ciclu.Pornind de la o substan]\ romanesc\pe care o b\nuim destul de vast\,Mira Nair reu[e[te s\ aduc\ pe ecran opoveste poate simplificat\, dar extremFILMfost noapte `n care s\ nu sarbrusc din cort [i s\ fac ture`n jurul lui, cu lanterna `nm`n\. Dac\ altceva n-aveamce-i face ursului carpatin,m\car s\-l orbesc puteam.M\car s\ nu vad\ unde m\duce, s\ m\ m\n`nce c`tmai aproape de so]ia [i deprietenii mei... V\ da]iseama ce stres a `nduratburta.Pe urm\ am atacat-odirect, cu strategie, chiardin prima zi, urc`nd c\trePadina lui C\line]. S\ vezichin pe burt\ prin mersulcu orele, prin c\]\rarea pefelurite st`nci demne [iIulia BLAGAde credibil\, de sincer\ [i de frumoas\.Poate cu at`t mai mult cu c`t marileteme s`nt ]esute discret printre a]ele e-xisten]ei de zi cu zi, printre micile am\-nunte care dau culoare unei pove[ti –am\nunte tr\ite poate de cineast\.F\r\ s\ `]i arate cu indicatorul, MiraNair vorbe[te despre singur\tatea dintr-oalt\ cultur\, despre aerul rece dintredou\ civiliza]ii puse fa]\-n fa]\ [idespre maturizare folosindu-se de lucrurilemici, de gesturi, de am\nunte pecare al]i regizori nu le observ\. Poate deaici vine simplitatea cuceritoare a acestuifilm care trece pe l`ng\ cli[ee cu elegan-]a [i sobrietatea demn\ a eroilor s\i.Puterea numelui/The Namesake.Regia: Mira Nair. Cu: Kal Penn,Tabu, Irfan Khan, Zuleikha RobinsonTRIMISUL NOSTRU SPECIALFlorin L|Z|RESCUde-un alpinist. Apoi lamarea b\t\lie, timp de dou\zile, dup\ ce am urcat curuscacul de [erpa[ pecreast\ – p`n\ la V`rfulAscu]it [i retur pe parteacealalt\ de munte –, amcrezut c\ i-am dat bur]iilovitura de gra]ie.Revenit victorios acas\,am observat c\ am c`[tigatun kilogram `n plus. Eu `nc\mai sper c\ acesta reiese dindiferen]a `ntre c`ntarultat\lui socru [i cel al luiTeodorovici. Iar dac\ nu – ei[i? Burta a c`[tigat doar ob\t\lie, nu r\zboiul pe careabia l-am `nceput.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 192 » 16 – 22 august 2008www.supliment.polirom.ro