Costesti - FPDL

Natalitatea şi mai ales mortalitatea au valori îngrijorătoare, respectiv 8,2‰ (sub medianaţională) şi 13,7 ‰ (peste media naţională), în 2002, sporul natural negativ (-5,5‰) 9 fiindpeste media naţională. Sporul migrator a fost 3,0 ‰ în 2002, după numărul de sosiri şiplecări cu domiciliul, dar migraţia totală (cca 29‰ sosiţi + plecaţi) indică o mobilitate medie.Se poate afirma că profilul demografic al comunei Costeşti, indică o capacitateredusă de regenerare a populaţiei, cu riscul unei scăderi continue 10 conducând ladepopulare şi o eventuală concentrare a populaţiei în satul reşedinţă de comună.Stabilirea profilului ocupaţional al populaţiei este dificilă în contextul unor date statisticesumare şi contradictorii. Populaţia ocupată este estimată la 1500-2500 persoane (în funcţiede sursă), din care cca. 350 activează în industrie şi construcţii şi cca. 400 în servicii (comerţ,administraţie etc.). Comuna Costeşti are un profil agrar, cca. 80% din populaţia ocupată,fiind activă în agricultură 11 . Şomajul raportat la populaţia activă (valoarea maximă) era decca. 4,5% în 2002, iar rata de dependenţă economică este de 1625 12 . Pensionarii reprezintăcca. 30% din populaţie, dar este de remarcat faptul că în satul Costeşti, ponderea acestoraeste de peste 40% 13 .Starea economiei localeOcupaţiile şi activităţile economice principale sunt legate de valorificarea resurselor primaredisponibile în zonă şi mai sus-amintite. În prezent, activităţile forestiere, mineritul,agricultura, creşterea animalelor, sunt principalele dominante ale vieţii economice locale.Profilul economic al comunei Costeşti este pronunţat agro-industrial, datorită activităţilorextractive şi de prelucrare a lemnului. Sectorul privat emergent, se manifestă prin existenţaunui număr de 20 IMM-uri şi 24 AF şi PF, majoritatea active în sectorul comercial. Înindustrie şi construcţii sunt active 7 IMM-uri şi 7 AF şi PF-uri.Sectorul primar este dominat de producţia animală. Creşterea animalelor reprezintăun sector important, remarcându-se numărul de ovine (între 1350 şi 2000, în funcţiede sursă) şi de bovine (cca. 900 şi 2000). Produsele vegetale mai importante sunt:porumbul şi cartoful. Există de asemenea o importantă producţie de fructe. Apiculturaeste o altă activitate prezentă, existând un număr de cca. 650 de familii de albine.Conform datelor primite, nivelul de mecanizare în agricultură este redus (pot finumărate cca. 21 tractoare şi utilaje agricole, faţă de cca. 48 pluguri pentru tracţiuneanimală şi 98 de care şi căruţe). Dimensiunea medie a exploataţiei agricole este desub 1,5ha, peste 50% din proprietăţi având sub 1ha şi cca. 40% între 1-3ha 14 .Sectorul secundar, prelucrător îşi face simţită prezenţa pe teritoriul comunei prinactivităţile extractive şi de prelucrare a lemnului. Există o serie de ateliere detâmplărie, gatere, mori de măcinat precum şi secţii ale cooperaţiei, pentru îmbuteliatsucuri, bere. Mai pot fi amintite activităţile meşteşugăreşti: ţesături, împletituri etc.9 Sporul natural a fost în 2003 de -2,5 ‰, iar natalitatea şi mortalitatea de 9,8 ‰, respectiv de 12,3 ‰.10 În ritmul actual, populaţia ar putea scădea cu cca. 500 de locuitori în următorii 40 de ani, mai lent totuşi decât între 1992-2002. Este posibil ca ritmul să se accelereze în următorii ani. Dacă migraţia se menţine însă pozitivă, ritmul de scădere alpopulaţiei va fi totuşi diminuat semnificativ.11 Valorile activilor din sectoarele secundar şi terţiar, oferite de primărie, par exagerate. Dacă sunt reale ele sugerează unnavetism important către Horezu, Băile Govore, Râmnicu Vâlcea etc., deoarece locurile de muncă în aceste sectoare, peteritoriul comunei sunt mult mai puţin numeroase.12 Raportul de dependenţă economică exprimă suma inactivilor şi şomerilor la 1000 de salariaţi. Valoarea R de la nivel naţional, în2003 a fost de 1614. Populaţia salarială este estimată la 815 în 2002, conform datelor Primăriei. Datele INS 2002, indică 423 desalariaţi, valoare mai credibilă care ar creşte rata de dependenţă economică la 3182. În ceea ce priveşte şomajul, unele cifrearată o creştere a acestuia în perioada 2002-2003 (la 186, respectiv 377 persoane).13 Datele primăriei indică o pondere foarte mică a pensionarilor în Văratici. Coroborat cu alte date, este posibil ca Varatici să fieun sat cu populaţie mai tânără provenită şi din imigraţie.14 Conform raport Ioniţă.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund6