Costesti - FPDL

A. Aspecte privind:POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ALCOMUNEI COSTEŞTIRaport întocmit de arh. GABRIEL PASCARIUiunie 2006CUPRINSIntroducere...................................................................................................3Poziţie geografică şi accesibilitate................................................................4Cadrul natural şi resursele naturale..............................................................5Resursele umane (aspecte demografice şi forţa de muncă).........................5Starea economiei locale................................................................................6Echiparea teritoriului şi localităţilor..............................................................7Patrimoniul cultural......................................................................................8Opţiuni ale populaţiei (din sondajele de opinie)...........................................8Concluzii........................................................................................................9Surse bibliografice........................................................................................9ANEXĂ – tablou statistic comparativ: Costeşti, Măldăreşti, Tomşani.........10ANALIZA TSOP /SWOT PRELIMINARĂ PENTRU COMUNA COSTEŞTI.........13FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund2

Introducere 1Comuna Costeşti, se află situată în vecinătatea oraşului Horezu, în partea de nord-vest ajudeţului Vâlcea. Comuna cuprinde 4 localităţi: Costeşti, sat reşedinţă de comună şi cele 3sate aparţinătoare, Bistriţa, Pietreni şi VăraticiPe teritoriul comunei au fost descoperite urme de locuire din epoca fierului 2 (sec. VI-IVî.e.n.), dar prima menţiune documentară apare în hrisovul emis de Neagoe Basarab, în 1512.Comuna, cu un teritoriu administrativ de cca. 109kmp, are o formă alungită pe direcţia nordsud,de-a lungul văii Bistriţei, pe o distanţă de cca. 18km. Comuna, are o populaţie de 3681locuitori (în 2002) şi se învecinează la vest cu oraşul Horezu 3 (cca. 6800 locuitori), la sudvestcu comuna Tomşani (cca. 4200 locuitori), la sud cu comuna Pietrari (cca. 3400locuitori), la est cu comuna Bărbăteşti (cca. 3900 locuitori) şi la nord cu comuna Malaia (cca.2000 locuitori).Aşezările comunei Costeşti fac parte din sistemul mai larg de aşezări, al zonei submontane,din nordul judeţelor Gorj şi Vâlcea, cunoscută şi sub numele "Oltenia de sub munte" şi dinsub-sistemul delimitat de oraşele Novaci şi Horezu, în a căror zonă de influenţă se situează(a se vedea schema de mai jos).spre Petrosanispre Sebesspre SibiuE79DN 66DN 67CBumbesti Jiu10.500 loc.DJ 665CrasnaBaia de FierPolovragiVaideeniCostestiDN 67SlatioaraTomsaniMaldarestiDN 67BTg. Carbunesti8.700 loc.DN 65CE81DN 7spre Craiova spre Craiova spre Craiova spre PitestiSchema simplificată a sistemului de aşezări din zona ţintă1 Notă metodologică: prezentul material are la bază informaţii şi date statistice din surse variate: date puse ladispoziţie de Primăria Costeşti, date şi informaţii din studii de specialitate pentru turism şi agricultură şi "fişalocalităţii" – INS 2002, anchete efectuate în rândul populaţiei, agenţilor economici şi turiştilor în vara anului2005. Deoarece în multe cazuri datele şi informaţiile sunt contradictorii, s-a optat pentru folosirea cu prioritate acelor furnizate de administraţia locală, apoi în ordine, a celor din studiile de specialitate şi din "fişa localităţii".Insuficienţa sau lipsa unor informaţii în anumite domenii a determinat formularea de estimări, presupunerilogice, care vor trebui verificate în etapele viitoare.2 În satul Ferigile, azi înglobat în satul Costeşti a fost descoperită o necropolă tumulară de incineraţie (conf. Enciclopediageografică a României, ed. Enciclopedică, Bucureşti, pag. 470).3 În oraşul Horezu se află renumita mănăstire Hurezi precum şi o serie de alte monumente istorice.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund3

Poziţie geografică şi accesibilitateComuna Costeşti este situată în partea de nord-vest a judeţului Vâlcea, "în partearăsăriteană a Subcarpaţilor Olteniei, mai precis în Subcarpaţii Vâlcii, pe cursul superior alrâului Bistriţa olteană". Comuna face parte din Depresiunea Horezu 4 şi este situată învecinătatea oraşului cu acelaşi nume, la est de acesta. Teritoriul administrativ, dezvoltat pedirecţia nord-sud se întinde până la creasta principală a masivului montan, la 1979maltitudine (Vf. Zmeuretu). Zona locuită se află în sudul teritoriului, în aria depresionară, laaltitudini de 410-615m. Cele 4 sate ale comunei sunt amplasate de-a lungul DJ 646 (satulPietreni este aşezat pe o ramificaţie a acestuia DJ646A), pe o distanţă de cca. 10km (a sevedea schema de mai jos). Drumul judeţean intersectează DN 67 la sud de Costeşti şi facelegătura spre sud, sud-est, prin Tomşani, Frânceşti cu DN64 şi oraşul Băbeni, cu acces la CF.Satul reşedinţă este situat la cca. 6km pe DN 67 de Horezu (spre vest), la cca. 20km de BăileGovora şi la 36km de Râmnicu Vâlcea (spre est). Pe direcţia perpendiculară pe DN 67,drumul judeţean asigură conectarea la DN 64 şi la calea ferată către Râmnicu Vâlcea şi Sibiu(CF Piatra-Olt – Podu Olt). Legăturile transversale, pe direcţia est-vest, sunt puţine şi dificile,datorită reliefului accidentat. Există totuşi drumuri de legătură (DC) prin comuna Bărăbăteşticătre Păuşeşti Măglaşi şi Băile Olăneşti, dar aceste drumuri sunt nemodernizate. Spre nord,DJ 646, asigurând accesul către zone de interes turistic: mănăstirile Arnota şi Bistriţa, cheileBistriţei şi peştera Liliecilor.DJ 646sprem. Bistrita,m. ArnotaBistrita (1036 loc.)Varatici (460 loc.)DJ 646APietreni (633 loc.)spreHorezu6 kmDN 67TomsaniCOSTESTI (1552 loc.)spreBabeni29 kmspreRm. Valcea36 kmSchema simplificată a sistemului local de aşezări din comuna CosteştiLocalităţile comunei Costeşti sunt aşadar accesibile din drumuri principale (DN67, DN65C,DN64) şi sunt situate la distanţe relativ mici de centre urbane şi de interesante şi atractivezone turistice (cheiuri, peşteri, mănăstiri). Mai trebuie amintită şi CF îngustă, de interesindustrial, care traversează teritoriul comunei, făcând legătura între cariera de calcar şi uzinade sodă de la Govora. În prezent, această cale ferată este rareori, sau deloc utilizată pentrutransportul pietrei de calcar şi ar putea fi amenajată pentru scopuri turistice.4 Depresiunea Horezu este o "depresiune de eroziune în Subcarpaţii Olteniei, mărginită de prelungirea M-ţilor Căpăţânii la nordşi de Măgura Slătioarei la sud-sud-vest, drenată de râul Luncavăţ" (Enciclopedia geografică a României, 2002, pag. 665). La estşi la vest, depresiunea este mărginită de dealurile Costeşti, respectiv Milostea (conf. raport Maiorescu, G. Et. all).FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund4

Cadrul şi resursele naturaleCadrul natural oferă un climat specific de zonă sub-montană şi o structură variată de formede relief şi de vegetaţie. Principalele resurse naturale le reprezintă pădurile, terenurileagricole şi o serie de resurse minerale precum calcarul şi nisipurile cuarţoase (exploatate încarieră) şi izvoare de apă minerală 5 . Din cele cca. 10921ha, 77,4% reprezintă terenuriîmpădurite şi numai 18,8% teren agricol. Păşunile şi fâneţele ocupă peste 50% din terenulagricol, terenurile arabile cca. 35%, restul de cca. 15% fiind ocupat de vii şi livezi.Resursele economice principale sunt cele primare specifice unei zone sub-montane: fondulforestier, produsele animale şi vegetale, fructele de pădure, ciupercile, un important fondcinegetic şi piscicol şi o floră bogată. Arhitectura tradiţională rurală şi manifestările etnofolclorice,reprezintă de asemenea resurse importante pentru comună, care pot fi valorificateeconomic prin dezvoltarea turismului.În trecutul apropiat Costeşti a avut caracter de staţiune balneo-climaterică de interes local,existând un complex de tratament care utiliza izvoarele de ape minerale sulfuroase,clorurate, bicarbonatate, sodice, hipotonice, pentru cure interne şi externe (afecţiuni renale,digestive, hepatobiliare, reumatismale şi endocrine). În prezent stabilimentul balnear estenefuncţional.Comuna Costeşti este "depozitara" unor importante elemente de patrimoniu natural şiconstruit: o parte a parcului naţional Buila–Vânturariţa (4186ha în total), muzeul Trovanţilor,peştera Liliecilor, peştera Valea Bistriţei, cheile Bistriţei precum şi mănăstirile Arnota şiBistriţa, o serie de biserici din secolele XVI-XVIII, unele de lemn, schituri, lucrări de artă(Podul reginei Maria, podul Bibescu Vodă) sau cu caracter funerar (cruci, cavouri). Învecinătatea comunei Costeşti se află oraşul Hurezi cu mănăstirea Hurezi şi centrul istoric,culele din comuna Măldăreşti sau Biserica şi Mănăstirea dintr-un lemn din Frânceşti.Resursele umane (aspecte demografice şi forţă de muncă)Populaţia comunei Costeşti era de 3681 locuitori la recensământul din martie 2002 6 , înscădere constantă cu o rată de 5-8‰, faţă de 1992 (scăderea totală a fost de cca. 11.5%).Se remarcă faptul că satul Bistriţa a scăzut în aceeaşi perioadă cu 30%, comparativ cumediile de 5-15% din celelalte sate (cea mai mică scădere a fost înregistrată în Văratici).Populaţia este concentrată în proporţie de 42% în satul reşedinţă de comună. Sateleaparţinătoare au între 500 şi 1000 de locuitori (Bistriţa – 1002 locuitori, Pietreni – 627locuitori şi Văratici – 448 locuitori). Indicele de dispersie 7 de 1,70 exprimă gradul importantde concentrare în satul reşedinţă de comună.Conform datelor primăriei Costeşti, structura pe vârste a populaţiei indică o pondere apopulaţiei tinere (0-14 ani) de 15,2% şi a celei vârstnice (peste 60 ani) de 18,4%, sugerândun proces de îmbătrânire a populaţiei. Rata de dependenţă demografică este de 50,6% 8 ,indicând o "povară" excesivă asupra populaţiei adulte apte de muncă.5 În trecutul apropiat Costeşti a avut caracter de staţiune balneo-climaterică de interes local, existând uncomplex de tratament care utiliza izvoarele de ape minerale sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice,hipotonice, pentru cure interne şi externe (afecţiuni renale, digestive, hepatobiliare, reumatismale şi endocrine).În prezent stabilimentul balnear este ne-funcţional.6 Date oferite de Primăria Costeşti. Datele oferite de primărie, la acest capitol au fost puţine şi uneori discutabile. Pentruanumite aspecte au fost folosite şi alte surse (INS – fişa localităţii 2002 sau raportul Ioniţă).7 Indicele de dispersie este calculate prin formula I d =(P t -P r )xN/P t , unde P t este populaţia totală a oraşului /comunei, P r estepopulaţia localităţii reşedinţă, iar N este numărul de sate aparţinătoare şi localităţi componente. Formula aplicată este oadaptare a formulei lui Demangeon, în care se luau în considerare casele.8 La nivel naţional, în 2003, ponderea populaţiei tinere (0-14) era de 16,7%, a vârstnicilor (peste 65 ani) de 14,4%, iar raportulde dependenţă demografică ((tineri + vârstnici) /adulţi) de 45%. Sporul natural, a fost în acelaşi an de -2,5 ‰, iar natalitateaşi mortalitatea de 9,8 ‰, respectiv de 12,3 ‰.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund5

Natalitatea şi mai ales mortalitatea au valori îngrijorătoare, respectiv 8,2‰ (sub medianaţională) şi 13,7 ‰ (peste media naţională), în 2002, sporul natural negativ (-5,5‰) 9 fiindpeste media naţională. Sporul migrator a fost 3,0 ‰ în 2002, după numărul de sosiri şiplecări cu domiciliul, dar migraţia totală (cca 29‰ sosiţi + plecaţi) indică o mobilitate medie.Se poate afirma că profilul demografic al comunei Costeşti, indică o capacitateredusă de regenerare a populaţiei, cu riscul unei scăderi continue 10 conducând ladepopulare şi o eventuală concentrare a populaţiei în satul reşedinţă de comună.Stabilirea profilului ocupaţional al populaţiei este dificilă în contextul unor date statisticesumare şi contradictorii. Populaţia ocupată este estimată la 1500-2500 persoane (în funcţiede sursă), din care cca. 350 activează în industrie şi construcţii şi cca. 400 în servicii (comerţ,administraţie etc.). Comuna Costeşti are un profil agrar, cca. 80% din populaţia ocupată,fiind activă în agricultură 11 . Şomajul raportat la populaţia activă (valoarea maximă) era decca. 4,5% în 2002, iar rata de dependenţă economică este de 1625 12 . Pensionarii reprezintăcca. 30% din populaţie, dar este de remarcat faptul că în satul Costeşti, ponderea acestoraeste de peste 40% 13 .Starea economiei localeOcupaţiile şi activităţile economice principale sunt legate de valorificarea resurselor primaredisponibile în zonă şi mai sus-amintite. În prezent, activităţile forestiere, mineritul,agricultura, creşterea animalelor, sunt principalele dominante ale vieţii economice locale.Profilul economic al comunei Costeşti este pronunţat agro-industrial, datorită activităţilorextractive şi de prelucrare a lemnului. Sectorul privat emergent, se manifestă prin existenţaunui număr de 20 IMM-uri şi 24 AF şi PF, majoritatea active în sectorul comercial. Înindustrie şi construcţii sunt active 7 IMM-uri şi 7 AF şi PF-uri.Sectorul primar este dominat de producţia animală. Creşterea animalelor reprezintăun sector important, remarcându-se numărul de ovine (între 1350 şi 2000, în funcţiede sursă) şi de bovine (cca. 900 şi 2000). Produsele vegetale mai importante sunt:porumbul şi cartoful. Există de asemenea o importantă producţie de fructe. Apiculturaeste o altă activitate prezentă, existând un număr de cca. 650 de familii de albine.Conform datelor primite, nivelul de mecanizare în agricultură este redus (pot finumărate cca. 21 tractoare şi utilaje agricole, faţă de cca. 48 pluguri pentru tracţiuneanimală şi 98 de care şi căruţe). Dimensiunea medie a exploataţiei agricole este desub 1,5ha, peste 50% din proprietăţi având sub 1ha şi cca. 40% între 1-3ha 14 .Sectorul secundar, prelucrător îşi face simţită prezenţa pe teritoriul comunei prinactivităţile extractive şi de prelucrare a lemnului. Există o serie de ateliere detâmplărie, gatere, mori de măcinat precum şi secţii ale cooperaţiei, pentru îmbuteliatsucuri, bere. Mai pot fi amintite activităţile meşteşugăreşti: ţesături, împletituri etc.9 Sporul natural a fost în 2003 de -2,5 ‰, iar natalitatea şi mortalitatea de 9,8 ‰, respectiv de 12,3 ‰.10 În ritmul actual, populaţia ar putea scădea cu cca. 500 de locuitori în următorii 40 de ani, mai lent totuşi decât între 1992-2002. Este posibil ca ritmul să se accelereze în următorii ani. Dacă migraţia se menţine însă pozitivă, ritmul de scădere alpopulaţiei va fi totuşi diminuat semnificativ.11 Valorile activilor din sectoarele secundar şi terţiar, oferite de primărie, par exagerate. Dacă sunt reale ele sugerează unnavetism important către Horezu, Băile Govore, Râmnicu Vâlcea etc., deoarece locurile de muncă în aceste sectoare, peteritoriul comunei sunt mult mai puţin numeroase.12 Raportul de dependenţă economică exprimă suma inactivilor şi şomerilor la 1000 de salariaţi. Valoarea R de la nivel naţional, în2003 a fost de 1614. Populaţia salarială este estimată la 815 în 2002, conform datelor Primăriei. Datele INS 2002, indică 423 desalariaţi, valoare mai credibilă care ar creşte rata de dependenţă economică la 3182. În ceea ce priveşte şomajul, unele cifrearată o creştere a acestuia în perioada 2002-2003 (la 186, respectiv 377 persoane).13 Datele primăriei indică o pondere foarte mică a pensionarilor în Văratici. Coroborat cu alte date, este posibil ca Varatici să fieun sat cu populaţie mai tânără provenită şi din imigraţie.14 Conform raport Ioniţă.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund6

Sectorul terţiar este ca în multe alte zone, un sector dinamic şi în dezvoltare îneconomia locală a comunei, numărul de 44 de firme (SC, AF şi PF) înregistrate, fiind omărturie a acestui activism. Serviciile publice (administraţie, educaţie, sănătate, poştăşi telecomunicaţii) sunt prezente în comună. De remarcat, existenţa, în satul Bistriţa,a secţiei "Şcoala de arte şi meserii" a liceului C-tin Brâncoveanu din Horezu. Nu secunoaşte însă contribuţia acestui sector la dezvoltarea economiei locale.În ceea ce priveşte turismul, acesta nu este dezvoltat la nivelul potenţialului naturalşi construit existent. Infrastructura pentru turism este formată din 4 pensiuni cu 31de locuri de cazare şi din cele 2 spaţii de cazare ale mănăstirilor Arnota şi Bistriţa cucca. 42 de locuri de cazare (la care se adaugă 18 în curs de realizare la Arnota). Maiexistă o serie de spaţii de alimentaţie publică, dar nivelul calitativ al tuturor acestorservicii este relativ scăzut. Aceasta explică de ce, în ciuda numărului mare devizitatori (între 50-90.000, în creştere constantă ultimii ani), numărul de turişti cazaţiîn comună s-a menţinut la valori scăzute (150 – 250). Trebuie menţionat că bogăţiapatrimoniului natural şi cultural permite conform studiilor dezvoltarea a 10-11 formediversificate de turism (rural, balnear, cultural, religios, speologic, montan etc.).În concluzie, analiza stării economiei locale indică prezenţa unor activităţi mixte de tipprimar, secundar şi terţiar. În sectorul primar, activităţile sunt de tip tradiţional, iar nivelul demecanizare este scăzut. În sectorul secundar, industria extractivă, mineritul, asigură unnumăr de 100-200 locuri de muncă, iar procesarea lemnului şi produselor agricole alte 50-100 locuri de muncă. În servicii, pe lângă comerţ şi alimentaţie publică s-au dezvoltat şitransporturile de mărfuri. Sectorul privat este mai activ ca în alte comune vecine, asigurând150-200 de locuri de muncă. Ancheta făcută în rândul agenţilor economici 15 a indicat faptulcă există un trend în general ascendent şi majoritatea celor intervievaţi au exprimat intenţiade a dezvolta afacerea, de a face noi achiziţii sau de a-şi diversifica activitatea. Ancheta amai relevat faptul că producătorii din Costeşti au "cucerit" o anumită piaţă "externă" pentrudesfacerea produselor, dar că există nevoi de modernizare, informatizare şi mai ales deaccesare a fondurilor nerambursabile ale UE. O nevoie acut resimţită, mai ales deproducătorii de cherestea este aceea a terenurilor destinate concesionării.Echiparea teritoriului şi localităţilorNivelul de echipare a comunei Costeşti este apreciat în raport de prezenţa reţelelor tehnicoedilitareşi de echipamentele socio-culturale. Din rapoartele şi datele disponibile, rezultă oimagine globală, care reflectă un nivel relativ scăzut de dezvoltare, la acest capitol.Reţelele tehnico-edilitare asigură alimentarea cu curent electric a tuturorlocalităţilor, şi parţial alimentare cu apă şi canalizare. Lungimea reţelei de apăpotabilă este de 18km, iar numărul de abonaţi este de 1200. Reţeaua de canalizareare doar 2km şi serveşte cca. 50 de abonaţi. În ceea ce priveşte telecomunicaţiile,există cca. 300 de abonaţi telefonici 16 . Starea drumurilor este relativ bună (principaluldrum care serveşte localităţile este DJ 646 şi este asfaltat).Echipamentele socio-culturale existente sunt de interes local şi cuprind 3grădiniţe, 3 şcoli generale, un dispensar uman, 3 cămine culturale (cu o sală de 300de locuri) şi 3 biblioteci comunale. Nu se cunoaşte starea acestora. Comuna maidispune de un parc de cca. 5000mp precum şi de serviciu de colectare a deşeurilormenajere. În comună mai funcţionează un centru de plasament şi o secţie a liceuluiC-tin Brâncoveanu din Horezu. Ca dotări de interes teritorial mai trebuie amintite cele2 muzee (al trovanţilor – în aer liber şi colecţia muzeală de artă modernă, donaţie amuzeografului Alexandru Bălintescu).15 La ancheta, efectuată în august 2005 au răspuns un număr de 9 agenţi economici.16 Comuna Costeşti are nivelul unul din cele mai scăzute niveluri de telefonizare din zona studiată.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund7

Fondul construit cuprinde cca. 1200 de locuinţe individuale, majoritatea (cca. 60%), mai noide 50 ani. Din datele statistice rezultă că numai 1/3 din locuinţe sunt echipate cu instalaţiisanitare. Situaţia echipării teritoriului şi localităţilor este ne-satisfăcătoare în raport custandardele moderne, de nivel european şi care odată atinse ar putea contribui la atragereaturiştilor şi dezvoltarea acestui important sector de activitate, dar şi a investitorilor îngeneral. Această situaţie este reflectată şi de opinia persoanelor care au fost intervievate şicare au definit gospodăria comunală ca fiind o problemă gravă a comunei 17 .Patrimoniul culturalPe teritoriul comunei se află 23 monumente istorice aflate pe lista MCC. Dintre acestea seremarcă cele 2 ansambluri mănăstireşti: Arnota şi Bistriţa. Alături de acestea se remarcă şicele 10 biserici şi schituri, majoritatea de sec. XVII-XVIII, dintre care, Biserica cu hramul"Sfântul Grigorie Decapolitul–Eleonul" (sat Bistriţa) cu fresce originare de sec. XV-XVI,Biserica de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (sat Pietreni-Grămeşti), de sec.XVII, biserica-schit "44 de Izvoare" (sau "Schitul de sub Piatră" - sat Pietreni), construită în1701 şi refăcută în anul 1831, sau Biserica Ovidenia din Peştera Liliecilor şi Biserica Bolniţa,ctitorită la 1520 şi păstrată în forma originară.Comuna Costeşti mai găzduieşte şi numeroase evenimente etno-folclorice dintre care celemai cunoscute sunt Bâlciul de Sf. Maria (15 august) şi Festivalul internaţional al romilor (8septembrie). Nu în ultimul rând arhitectura rurală şi funerară completează acest bogatpatrimoniu cultural 18 .Opţiuni ale populaţiei (din sondajele de opinie)Principalele aspecte care au putut fi extrase din centralizarea datelor sondajului pentrupopulaţie 19 sunt următoarele:• 50% dintre respondenţi apreciază că economia comunei Măldăreşti este slab dezvoltată,iar 50% apreciază că este bine dezvoltată.• Agricultura, urmată de gospodărie comunală, industrie, cultură şi recerere (sport) suntconsiderate a fi cele mai grave probleme ale comunei, urmate de asistenţa sanitară.• Domeniile în care majoritatea respondenţilor consideră că trebuie luate măsuri sunt:protecţia mediului, gospodăria comunală, agricultura şi industria.• Domeniile considerate importante şi cele menţionate mai sus (protecţia mediului,gospodăria comunală, agricultura şi industria) la care se adaugă cultura.• Agricultura, industria şi comerţul sunt domeniile considerate importante şi pe care sepoate baza dezvoltarea comunei; mai precis: zootehnia şi pomicultura, prelucrareaproduselor vegetale şi a lemnului precum şi într-o mai mică măsură transporturile.• Respondenţii au identificat drept principale zone concurente, Horezu şi Tomşani (mai alesîn domeniul economic); în acelaşi timp majoritatea respondenţilor au indicat aceleaşidouă unităţi administrativ teritoriale, drept principali parteneri pentru proiecte dedezvoltare (a fost apreciată îndeosebi funcţionarea administraţiei locale).• Aspectele pozitive indicate de respondenţi sunt în general legate de păstrarea tradiţiei.• Din punct de vedere al schimbărilor prioritare au fost menţionate: crearea de locuri demuncă, reabilitarea căminelor culturale, îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă,modernizarea drumurilor şi introducerea INTERNET-ului în comună.17 Chestionar pentru populaţie realizat în perioada 2005-2006.18 Mai poate fi amintită şi vila în stil neo-românesc (1933), a episcopului Vartolomeu din vecinătatea mănăstirii Bistriţa, lângăBiserica Bolniţa.19La chestionar au răspuns 30-33 de persoane (datele centralizării sunt contradictorii), din care 9 agricultori, 7 profesori, 6muncitori, 5 întreprinzători, 5 funcţionari şi 1 proprietar de pensiune.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund8

• Majoritatea respondenţilor (80%), manifestă ataşament faţă de comună, menţionând cănu doresc să o părăsească; în schimb 2/3 doresc pentru copiii lor acest lucru 20 .Sondajul reflectă realism şi consecvenţă în aprecierea problemelor cheie şi a oportunităţilorde dezvoltare 21 . Opiniile locuitorilor comunei Costeşti, denotă un tradiţionalism moderat şideschidere către probleme şi domenii actuale precum mediul, cultura, echiparea saudezvoltarea activităţilor productive. Dorinţa de a-i vedea pe copii lor părăsind comuna arputea fi expresia unor aspiraţii către forme moderne de dezvoltare şi formare profesională.ConcluziiScurta prezentare a comunei Costeşti, nu constituie decât o succintă trecere în revistă a unoraspecte importante, socio-economice şi de dezvoltare spaţială, care să spijine declanşareaunui proces de planificare strategică. Multe dintre aceste aspecte, necesită a fi analizate maiatent, prin întocmirea unor studii de specialitate. Sunt necesare studii demografice, studii demediu, studii şi cercetări etnografice precum şi studii şi analize consistente de dezvoltarespaţială 22 pentru pregătirea unui nou plan urbanistic general. Astfel de studii pot pregătiviitoare proiecte de dezvoltare, care vor putea beneficia de fonduri europene, în cadrulpriorităţilor şi măsurilor din POR (programul operaţional regional) şi POS (programuloperaţional sectorial) pentru agricultură şi dezvoltare rurală.Zonele rurale vor putea accesa viitoarele fonduri europene, după aderare, numai în condiţiileidentificării unor proiecte cu anvergură inter-comunală, adică proiecte care să implicecooperarea cu comune şi oraşe vecine. În condiţiile definirii unei arii de cooperare extinse lazona sub-montană Novaci-Horezu, zonă bine conectată de-a lungul DJ 665 şi DN 67 şi carepoate grupa cel puţin 10 comune şi oraşe, astfel de strategii şi proiecte pot fi elaborate. Înacest scop sunt prezentate în continuare, date comparative pentru Costeşti, Măldăreşti,Costeşti (comune cu profil economic şi ocupaţional similar) precum şi o analiză TSOP /SWOTpreliminară pentru Costeşti. În cazul comunei Costeşti, bogăţia patrimoniului natural şiconstruit şi vecinătatea cu la fel de bogate, impun o strategie de cooperare inter-comunală,pentru a valorifica potenţialul zonal şi poziţia geografică foarte favorabilă.Surse bibliografice1. Ghinea, D., 2002 – Enciclopedia geografică a României, ed. Enciclopedică, Bucureşti.2. Iacobaş, P., 2005, Raport privind posibilităţile de dezvoltare a eco-turismului în zonalocalităţilor Horezu, Novaci, Polovragi, Costeşti, Măldăreşti, Vaideeni.3. Ioniţă, V., Lică, A., 2006, Raport de evaluare a resurselor si oportunităţilor de dezvoltare.4. Maiorescu, G., Velizare, A., Nicoară, L, 2005, Comuna Costeşti - evaluarea potenţialuluituristic, Bucureşti (raport FPDL).5. Petrescu, C., 2006, prelucrare chestionare agenţi economici, - "Şcoala de vară – Horezu2005".6. Petrescu, C., 2006, prelucrare chestionare pensiuni şi vizitatori - "Şcoala de vară – Horezu2005".7. Stoican, 2005, raport privind cadrul şi resursele naturale din nordul judeţelor Gorj şi Vâlcea.8. Chestionare pentru populaţie privind evaluarea stării economice a oraşului (colectate local).9. INS, 2002, "Fişa localităţii".10. Primăria comunei Costeşti, 2005, date statistice şi informaţii generale.20 Majoritatea respondenţilor se declară nemulţumiţi de nivelul de viaţă (1/3 au declarat că au venituri medii şi2/3 au venituri mici).21 Rezultatele sondajului sunt totuşi relative sub aspectul relevanţei, datorită numărului mic şi mai ales astructurii grupului de respondenţi, diferit de structura socio-profesională şi demografică a comunei (ex: 75%dintre respondenţi au fost femei şi 40%au studii superioare).22 Sunt semnalate numeroase construcţii /terenuri abandonate, care ar putea fi valorificate în proiecte de dezvoltare.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund9

ANEXĂTablou statistic comparativ între comunele Costeşti, Măldăreşti şi TomşaniDomenii de analiză comparativă 23 COSTEŞTI MĂLDĂREŞTI TOMŞANIAMPLASAMENTArie geograficăZonă submontanăVâlceaZonă submontanăVâlceaZonă submontanăVâlceaAccese principale DN 67 DN 67şi DN 65 DN 67Distanţe faţă de reşedinţa de judeţ (km)Râmnicu Vâlcea 36 46 37Târgu Jiu 76 66 75Distanţe faţă de alte centre urbane (km)Horezu 6 4 5Novaci 40 38 39Băile Govora 20 30 21Băbeni 29 35 29Berbeşti 29POPULAŢIE ŞI CARACTERISTICIDEMOGRAFICETotal populaţie (locuitori) 3681 2073 4188Populaţie în localitatea reşedinţă (loc.) 1552 1345 820Indicele de dispersie 1,70 1,05 5,60Structura pe vârste (%)0-14 15,2 11,1 11,915-60 66,4 74,5 66,060 şi peste 18,4 14,4 22,1Raport de dependenţă demografică (%) 50,6 34,2 51,6Pensionari (% din total populaţie) 29,1 lipsă date 48,0Spor natural (‰)* -5,5 -7,7 -10,6Natalitate (‰) 8,2 7,6 8,2Mortalitate (‰) 13,7 15,3 18,8Spor migrator (‰) 3,0 1,9 0,9RESURSE NATURALEFond funciar: suprafaţă totală (ha) 10921 2873 4117Agricol (%), din care 18,8 63,0 62,0Arabil (%) 35,0 Cca. 25,0 25,0Păşuni, fâneţe (%) 50,0 Cca. 65,0 62,0Vii, livezi (%) 15,0 Cca. 10,0 13,0Păduri (%) 77,4 30,0 34,0Animale, din careBovine 860 1035 1350Ovine, caprine 1500 255 1025Porcine 950 820 1425Cabaline 115 ? 152Familii de albine 650 ? 375Cariere, zăcăminte etc. Calcar - -Arii protejate (ha) 2,35 + parc** - -* Pentru sporul natural şi migrator au fost folosite date din "fişa localităţii", INS 2002.** La Costeşti au statut de arii protejate: Peştera Liliecilor, Peştera valea Bistriţa şi Muzeul Trovanţilor.Tot pe teritoriul comunei se află şi o parte a Parcului Naţional Buila –Vănturariţa cu o suprafaţă de4176ha.23În general datele prezentate au ca sursă informaţiile furnizate de primăriile din Costeşti, Măldăreşti şi Tomşani. Acolo unde aufost utilizate alte surse, se fac precizările corespunzătoare. Anii de referinţă sunt 2002-2004.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund10

Domenii de analiză comparativă 24 COSTEŞTI MĂLDĂREŞTI TOMŞANIECONOMIAForţa de muncă (persoane)* Cca. 2500 Cca. 1550 Cca. 3000În agricultură (%) 79,0 85,0 94,0În industrie şi construcţii (%) 15,0 8,0 3,0În servicii (%) 16,0 7,0 3,0Şomeri (total şi %) 110 /4,4 130 /8,5 326 /11,0Număr salariaţi** 815 Cca. 200 Cca. 200Raportul de dependenţă economică 1625 3300 8755Număr IMM-uri (total) 20 7 14În industrie 1 2 0În construcţii 6 - 0În servicii 13 5 14Număr IMM-uri la 1000 locuitori 5,6 3,5 3,3Număr AF şi PF 24 18 12Număr IMM-uri cu CA peste 100 mii EUR 7 lipsă date lipsă dateNumăr IMM cu peste 10 salariaţi 1 2 0Locuri de muncă în IMM-uri active (?) Cca. 120 lipsă date 66TURISMUL***Număr unităţi de cazare 6 - 1Hoteluri, moteluri 2 (la mănăstiri) - 1 (han turistic)Vile şi pensiuni 4 - -Campinguri - - -Număr locuri de cazare 73 - 10În hoteluri 42 - 10În vile şi pensiuni 31 - -În campinguri - -- --Număr turişti 252 - lipsă dateRomâni -150 - -Străini -102 - -Număr vizitatori 90000 13125 lipsă dateRomâni 88800 8277Străini 1200 4848Număr obiective turistice (antropice) 23 12De mare interes 3 4De interes local 18 8Forme de turism**** 20 4 lipsă dateAlte aspecteFestiv. Int. alromilor – sept.- "Fagurele de Aur" -iunie* Datele oferite de primării au fost contradictorii şi incomplete. În majoritatea cazurilor au fost făcuteaprecieri, prin compararea diferitelor surse şi valori.** Pentru număr salariaţi au fost folosite şi date din "fişa localităţii", INS 2002. Acolo unde primăriileau comunicat date, acestea au fost utilizate.*** Pentru domeniul turism au fost folosite date din studiile elaborate în 2006 de colectivul condus deG. Maiorescu. Anul de referinţă este 2005, cu excepţia numărului de turişti şi vizitatori pentru care aniide referinţă sunt 2003 – 2004.**** Identificate în studiile elaborate în 2006 de colectivul condus de G. Maiorescu.24În general datele prezentate au ca sursă informaţiile furnizate de primăriile din Costeşti, Măldăreşti şi Tomşani.. Acolo unde aufost utilizate alte surse, se fac precizările corespunzătoare. Anii de referinţă sunt 2002-2004.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund11

Domenii de analiză comparativă 25 COSTEŞTI MĂLDĂREŞTI TOMŞANIECHIPAMENTE (dotări social-culturaleşi echipamente tehnico-edilitare)EducaţieLicee - - -Şcoli generale 3 3 4Săli de clasă şi cabinete şcolare* 34 11 16Cadre didactice* 53 17 35Elevi în învăţământ liceal* - - -Elevi în învăţământ gimnazial şi primar* 305 + 166** 197 296Sănătate***Spitale - - -Paturi de spital (total şi la 1000 de - - -locuitori)*Dispensare (umane) 1 1 1Medici 2 1 3Nr. locuitori /medic**** 1840 2073 1396Personal mediu sanitar* 2 2 4Nr. locuitori /cadru mediu sanitar**** 1840 1037 1047CulturăMuzee, biblioteci 2+3 1+1 3Cămine culturale 3 1 4Alte instituţii importante lipsă date lipsă date lipsă dateBănci, firme asigurări ? ? ?Centre de asistenţă în agricultură, IMM etc. ? ? ?Telecomunicaţii (abonamente la 1000 79,1 81,0 58,7locuitori)*Reţele de distribuţie a apei (km) 18 10,5 daNumăr abonaţi (cca.) 1200 Cca. 400 lipsă dateCanalizare (km) 2 nu -Staţie de epurare da da -Alimentare cu gaze nu nu -Parcuri (mp) 5000 - -LOCUIRESuprafaţă locuibilă /locuitor (mp) 12,3 12,2 13,1Suprafaţă locuibilă /locuinţă (mp) 32,5 28,5 31,7* Aspecte pentru care au fost folosite date din "fişa localităţii", INS 2002.**În comuna Costeşti mai sunt înregistraţi 166 de elevi în şcoli profesionale şi de meserii.*** Comunele Costeşti, Măldăreşti şi Tomşani sunt arondate spitalului din Horezu. Asistenţa sanitarăde specialitate pentru cele 3 comune este asigurată în acest centru urban şi în cabinetele şidispensarele locale.**** În 2003, la nivel naţional, indicatorii arătau că exista 1 medic la 463 locuitori per total, respectiv1736 în mediul rural şi 282 în mediul urban. Pentru cadrele sanitare medii, tot în 2003 exista 1 cadrusanitar mediu la 180 locuitori, per total, respectiv la 764 locuitori în mediul rural şi 108 locuitori înmediul urban.25În general datele prezentate au ca sursă informaţiile furnizate de primăriile din Costeşti, Măldăreşti şi Tomşani. Acolo unde aufost utilizate alte surse, se fac precizările corespunzătoare. Anii de referinţă sunt 2002-2005.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund12

ANALIZA TSOP /SWOT PRELIMINARĂ PENTRU COMUNA COSTEŞTIPUNCTE TARI (T)PUNCTE SLABE (S)Aspecte generale: poziţie, rol teritorial, accesibilitateLegături bune cu oraşe mici vecine (Horezu, BăileGovora, Băbeni)Legătură bună cu reşedinţa de judeţLipsa unei strategii de dezvoltare locală şi decooperare cu comunele şi oraşele vecineLipsa acţiunilor de promovare activă a comuneiAccesibil din DN67 şi DN 65C precum şi din DN64 Legături transversale (est-vest) mai slab dezvoltateAcces la CF la cca. 30kmDotări de interes teritorial (cămine, muzee etc.)Resurse umane şi socialeMeşteşuguri, artă popularăPopulaţie îmbătrânităTradiţii locale păstrate (port, ţesături, serbări etc.) Natalitate în scădere şi mortalitate ridicatăSpor migrator pozitivAtaşament faţă de valorile localeSpirit antreprenorial în creştereActivi în sectoare productive; rata dependenţeieconomice scăzuteEvenimente socio-culturale, etno-folclorice etc.Resurse naturale /economiceMediu natural nepoluat şi atractiv, climă blândăZonă cu risc redus de calamităţi naturaleResurse minerale: calcar, nisipuri cuarţoase, apemineraleSuprafeţe importante de păduri şi produsespecifice: lemn, fructe de pădure, ciuperciFond cinegetic valorosImportante suprafeţe de păşuni şi fâneţeStoc important de bovine /ovine, /porcineCrescători de albineUnităţi de procesare a produselor forestiere (maiales lemn)Resurse construite şi tehnologiceExistenţa unor capacităţi de producţie (clădiri,terenuri, utilaje) care pot fi utilizateExistenţa unei evidenţe a patrimoniul public aflatîn administrarea primărieiAcces rapid la drumuri naţionale şi CFPunct de plecare pentru posibile trasee turisticeArhitectură şi tehnică populară şi numeroasebiserici monumente istorice – peste 20 MIZone de ridicat interes cultural-ştiinţific (situriarheologice, peşteri, trovanţi etc.)Resurse financiareSpor natural negativ alarmantRaport ridicat de dependenţă demograficăŞomaj în creştereNumăr mic de locuri de muncă în sectoarele secundarşi terţiarExploataţii agricole mici (sub 1,5ha în medie)Nivel redus de mecanizare a agriculturiiLipsa evidenţei cadastrale şi a unei baze /bănci dedate localeLipsa activităţi economice cu valoare adăugatăridicatăSector IMM slab dezvoltatInfrastructură de turism slab dezvoltatăServicii pentru turism de calitate scăzutăLinia CF îngustă neutilizatăLipsa unei strategii de valorificare a resurselornaturale localeNivel redus de dezvoltare a reţelei tehnico-edilitare(apă, canalizare)Lipsă staţie de epurare ape menajereNivel redus de echipare cu utilităţi în gospodăriiLipsa reţelei de gaze naturale pentru energie termică,activităţi menajere şi de producţieDezvoltare redusă a serviciilor de telecomunicaţii şi acelor informatice (IT)Construcţii şi terenuri degradate (ex: stabilimentulbalnear)Resurse insuficiente la bugetul localLipsa de capital a gospodăriilor localeFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund13

OPORTUNITĂŢI (O)AMENINŢĂRI (A)Resurse umane si socialeEvenimente şi sărbători tradiţionale organizate înzonele vecine (Horezu, Măldăreşti, Tomşani)Programe de formare ale MTCT pentru zoneleturistice de interes naţionalExistenţa Asociaţiei pentru Ecoturism, a ANTRECuluietc.Existenţa unei reţele pentru agricultură ecologicăForme care încurajează învăţământul vocaţionalResurse naturale /economiceExistenţa a numeroase obiective de interes turisticîn imediata vecinătate (peşteri, chei, trasee etc.)Zone de interes turistic de mare valoare pe o razăde 50-60 km în jurul oraşuluiInteres turistic în creştere pentru turismul ecologic,turismul rural, agro-turism etc.Interes crescut pentru sporturile de iarnă,drumeţie, sporturi extremeResurse construite şi tehnologiceStrategii de dezvoltare socio-economică alejudeţuluiDisponibilitatea băncilor de a acorda credite pentrudezvoltare atât gospodăriilor cât şi firmelorDeclinul activităţilor industriale din zonă (Horezu,Berbeşti, Alunu etc.)Ingerinţe politice asupra procesului decizional lanivelul JudeţeanSchimbările frecvente şi contradictorii ale cadruluilegislativSchimbările din sistemul de sănătateValorificarea resurselor naturale existente în afarapieţei locale, fără beneficii pentru comunitatea localăExploatarea neraţională a pădurilor şi terenuriloragricoleCooperare redusă cu ROMSILVACompetiţia altor comune şi oraşe mici din vecinătateLipsa unei monitorizări continue a oportunităţilor definanţare a programelor de infrastructurăLipsa unei strategii de dezvoltare economică localăLipsa unei strategii de dezvoltare economică a zonei"Oltenia de sub Munte"Resurse financiarePrograme guvernamentale pentru agricultură, Lipsă cadru reglementar (legislativ /normativ) caremediu, sănătate, turism, învăţământ etc.să asigure flexibilitate în gestionarea bugetului localPrograme ale Băncii Mondiale şi UE pentrureparaţii scoli (Phare VET)Programele de finanţare nerambursabile ale UE(Phare , SAPRAD, viitoarele Fonduri Structurale)Programe pentru fermieri (Federaţia de DezvoltareMontană din România)Programe ale Agenţiei pentru IMM şi Cooperaţie(pentru sprijinirea meşteşugurilor)Programe ale Agenţiei pentru Zonele MontaneColectarea impozitului pe terenul agricol, la nivellocalCompetiţia altor oraşe pentru obţinerea de resursedin redistribuţia bugetarăCompetiţia altor comune, oraşe, asociaţii intercomunaleetc. pentru obţinerea de fonduri europeneFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund14

B. Raport al Şcolii de vară – "De vorbă cu actorii locali"AGENŢI ECONOMICI ŞI VIZITATORI (Horezu,Costeşti, Măldăreşti)Sinteză întocmită de sociolog CLAUDIA PETRESCU, pebaza datelor colectate de studenţi în timpul Şcolii devară – august 2005CUPRINS1. PENSIUNILE ŞI CLIENŢII LOR................................................................162. VIZITATORII OBIECTIVELOR TURISTICE...............................................183. VIZITATORII ATELIERELOR DE CERAMICĂ............................................201.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund15

PENSIUNILE ŞI CLIENŢII LORa. CategorieDin cele 12 pensiuni existente în evidenţa primăriei Horezu, în cadrul cercetării au fostcuprinse 6. Dintre cele 6, 3 erau pensiuni de 2 margarete şi 3 aveau 3 margarete. Pensiuniledin Costeşti au numai 2 margarete.Majoritatea clienţilor intervievaţi erau turişti veniţi fie pentru un sejur scurt de 1 – 2 zile, fiepentru un sejur mai lung (de peste 3 zile). Dintre cei 7 clienţi chestionaţi, 3 reveniseră înHorezu, iar 4 erau pentru prima dată.b. Provenienţa clienţilorClienţii pensiunilor din Horezu provin în procent de 80% din România şi 20% din alte ţări.Judeţele din care provin turiştii din România sunt, în ordinea importanţei: Bucureşti,Constanţa, Braşov, Cluj şi Prahova. Turiştii străini vin din: Franţa, Italia, Anglia, Germania,Japonia, Olanda, Belgia, Israel şi Mexic. În cazul localităţii Costeşti, 90% dintre clienţi suntromâni şi numai 10% sunt străini, iar locaţiile de provenienţă sunt aceleaşi ca la Horezu.c. Gradul de ocupare pe luniÎn lunile de vară (iulie-septembrie) se înregistrează cel mai mare grad de ocupare alpensiunilor turistice din Horezu – 73%. Cel mai scăzut grad de ocupare este înregistrat înlunile decembrie - martie, respective 17,5%. Şi în Costeşti numărul cel mai mare de turiştisunt în lunile iulie – august, dar gradul de ocupare ajunge în aceste luni numai la 17,5%.d. Nevoia de cunoştinţe- cunoştinţe de specialitate în turismDoi dintre cei chestionaţi au declarat că au nevoie de cunoştinţe de specialitate în domeniulturismului într-o mare măsură.- cunoştinţe de contabilitate şi planificare financiarăDintre cei intervievaţi, jumătate au afirmat că pentru a îşi putea dezvolta afacerea au nevoiede cunoştinţe de contabilitate şi planificare financiară.- cunoştinţe de promovare a produselor şi identificare clienţiÎn ce priveşte promovarea produselor, 3 proprietari de pensiuni susţin că au nevoie de astfelde cunoştinţe.- operarea cu calculatorulDoar 3 au afirmat că au nevoie de cunoştinţe de operare cu calculatorul pentru a-şi dezvoltaafacerea.- limbă străinăJumătate din cei intervievaţi au declarat că au nevoie de cunoştinţe de limbă străină pentru ase putea dezvolta, iar limba străină pe care ar trebui să o ştie ar fi engleza.e. Nevoia de resurse- credite bancareCreditele bancare sunt apreciate ca fiind necesare într-o mare măsură de 2 dintre ceichestionaţi, iar 2 consideră că nu au nevoie deloc de aceste resurse deoarece dobânzile suntmari şi profiturile obţinute sunt mici. Dacă cererea ar fi mai mare ar putea apela la acestecredite, însă ar trebui să fie acordate cu o dobândă mai mică.- fonduri nerambursabileFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund16

Dacă creditele bancare nu sunt dorite, fondurile nerambursabile sunt considerate ca fiindnecesare într-o mare măsură de 5 dintre cei 6 intervievaţi. Aceste fonduri nerambursabile learpermite să se dezvolte fără a fi presaţi de faptul că trebuie să scoată profit imediat pentrua îşi putea plăti ratele şi dobânzile.- teren concesionat din partea autorităţilorAceastă resursă nu este necesară proprietarilor de pensiuni pentru a îşi dezvolta afacerea.- îmbunătăţirea reţelei de drumuri şi şoseleToţi cei chestinaţi au declarat că este nevoie ca reţeaua de drumuri să fie îmbunătăţită,deoarece drumurile sunt foarte proaste.- aducţiuni de apăJumătate au declarat că este nevoie ca reţeaua de apă să fie îmbunătăţită, iar cealaltăjumătate au apreciat că nu este nevoie să se facă nimic în acest domeniu.- sisteme de canalizare4 dintre cei 6 au apreciat că este nevoie ca sistemul de canalizare să fie modernizat pentruca afacerea lor să se poată dezvolta.- extinderea sistemului de iluminat publicCa şi în cazul sistemului de apă, jumătate consideră că este necesară îmbunătăţireasemnalizării rutiere pentru ca afacerea lor să se poată dezvolta, în timp ce cealaltă jumătateconsideră că semnalizarea rutieră nu are nevoie de îmbunătăţiri.- semnalizare rutierăÎn ce priveşte semnalizarea rutieră, 4 dintre cei 6 intervievaţi apreciază că este necesară întrofoarte mare măsură îmbunătăţirea acesteia.- alte lucrări publiceAlte lucrări publice care ar trebui să fie realizate de către administraţia publică astfel încât săse poată dezvolta turismul în localitate sunt: realizarea unor servicii de salubritate mai bune,introducerea de gaze, publicitate pentru zonă care să atragă turiştii.f. Intenţii de dezvoltare- amenajări interioare şi construcţii suplimentareDintre cei chestionaţi, 4 au declarat că vor să facă lucrări de amenajări interioare şi săextindă spaţiul construit al pensiunii astfel încât aceasta să devină mai atrăgătoare pentrupotenţialii turişti.- publicitateToţi cei chestionaţi au afirmat că doresc să îşi promoveze mult mai intens pensiunea pentrua putea atrage mai mulţi turişti.g. Aspecte care să atragă turiştiiPrincipalele aspecte prin care proprietarii consideră că ar putea atrage turiştii sunt: tradiţiilecare se păstrează (vezi olăritul), confortul, pârtiile, natura, liniştea.h. Servicii oferiteCele 6 pensiuni cuprinse în cercetare oferă următoarele servicii turiştilor: cazare, mic dejun(numai 4 din ele), masa de prânz (3), masa de seară (4) şi mese colective (doar 1). Acesteservicii sunt oferite şi de către cele 2 pensiuni din Costeşti.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund17

În ce priveşte serviciile oferite, clienţii au apreciat că mărimea camerelor este în generalsatisfăcătoare, acordând note de 5, 6, 8 pe o scală de la 1 la 10, unde 1 este totalnesatisfăcătoare şi 10 – total satisfăcătoare. Clienţii s-au declarat mulţumiţi şi de curăţenialenjeriei, a camerelor, iluminatul din camere şi presiunea apei la baie. Notele acordate decătre clienţi acestor servicii sunt de 8, 9 şi 10.i. Ofertă cazareÎn cele 6 pensiuni studiate există un număr de 27 de camere care au capacitatea săgăzduiască 62 de persoane. Dintre acestea 21 sunt camere cu baie, 6 numai cu toaletă, 14camere cu 2 paturi şi 13 au pat dublu. Pensiunile din Costeşti au fiecare 4 camere cu patdublu.j. FacilităţiFacilităţile care se regăsesc în toate cele 6 pensiuni sunt: apa caldă, încălzirea centrală, accesla bucătărie, televizor, telefon, semnal GSM, livadă/grădină, acceptare animale de companieşi parcare. Mic dejun inclus în preţ şi terasă – restaurant există numai la 2 dintre pensiunilestudiate. Numai 1 are şi sală de conferinţe.Clienţii intervievaţi au apreciat că este necesar să fie camere mai mari, să existe bucătăriiutilate, amenajările interioare ale camerelor să fie mai atrăgătoare şi să existe şi spaţiu dejoacă pentru copii.2. VIZITATORII OBIECTIVELOR TURISTICEa. Categoria de vizitatorVizitatorii mănăstirii Hurezi sunt în principal turiştii care au venit în localitate pentru un sejurmai lung de 3 zile şi cei care sunt în trecere prin localitate, fiind plecaţi la „plimbare în zonă”.Culele de la Măldărăşti au, în principal, vizitatori care fie sunt veniţi la rude şi prieteni, fie autreabă în localitate (lângă Cule este Institutul Apicol), fie sunt plecaţi „la plimbare” şivizitează obiectivele turistice ale zonei.Categoria de vizitatoriPlimbare33Am venit pentru un sejur mai lung13HureziAm venit pentru un sejur scurtAm venit la rude, prieteni, casade vacanţă11346BistriţaCuleAm venit cu treabă în localitate35Mănăstirea Bistriţa este vizitată în special de turiştii care sunt veniţi în sejururi de 1-2 zile, decei care sunt veniţi cu treabă în localitate (în apropiere se află cariera de piatră de laCosteşti) şi de cei care sunt veniţi la rude şi la prieteni.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund18

Categorie de vizitatori - mănăstirea BistriţaAm venit pentru unsejur mai lung3Plimbare3Am venit cu treabăîn localitate5Am venit pentru unsejur scurt6Am venit la rude,prieteni, casa devacanţă4În cazul mănăstirilor Hurezi şi Bistriţa cea mai mare parte a turiştilor intervievaţi vizitaserăanterior aceste obiective turistice (90% - Hurezi, 60% - Bistriţa). Din cei 11 turişti intervievaţila Culele de la Măldăreşti, 8 vizitau pentru prima dată acest obiectiv.Vizitare anterioară a obiectivului turisticHurezi17Bistriţa812NuDaCule38b. Aprecierea serviciilor- felul în care sunt primiţi turiştiiPeste 70% dintre turiştii intervievaţi s-au declarat foarte mulţumiţi (au acordat note de 9 şi10 pe o scală de la 1 la 10 în care 1 înseamnă foarte nemulţumit şi 10 foarte mulţumit) defelul în care au fost primiţi de către personalul obiectivelor turistice vizitate.- aspectul general al loculuiUn procent de peste 90% dintre vizitatorii chestionaţi au declarat că sunt foarte încântaţi deaspectul general al obiectivelor turistice, acordând note de 9 şi 10 pe o scală de la 1 la 10 (1– deloc încântat, 10 – foarte încântaţi).- calitatea materialelor de prezentareÎn ce priveşte calitatea materialelor de prezentare, 50% dintre vizitatori au declarat că estefoarte bună, 40% au afirmat că este bună, iar 10% nu s-au arătat satisfăcuţi. La mănăstireaFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund19

Hurezi, 50% dintre cei chestionaţi au afirmat că această calitate a materialelor de prezentareeste foarte slabă.- Parcarea50% dintre vizitatori s-au declarat foarte mulţumiţi de calitatea parcării.c. Schimbări necesareVizitatorii mănăstirii Hurezi au declarat că este necesar să se realizeze următoareleschimbări: să existe un ghid care să ofere informaţii turiştilor, pliante care să cuprindăinformaţiile relevante şi transport din oraş, să fie restaurată mănăstirea, să seîmbunătăţească parcarea.La Culele de la Măldăreşti au fost sugerate următoarele modificări: existenţa unui ghid caresă fie cunoscător a 2 limbi străine, plasarea de indicatoare turistice în sat către obiectivulturistic, publicitate astfel încât locul să devină cunoscut, realizarea de pliante cu informaţiirelevante care să facă şi o promovare a zonei.Pentru a îmbunătăţii serviciile şi a atrage mai mulţi turişti mănăstirea Bistriţa are nevoie deurmătoarele schimbări, conform declaraţiilor turiştilor: rezolvarea problemei cerşetorilor,promovarea mai intensă a mănăstirii, peşterii, defileului, îmbunătăţirea accesului (reparareadrumului) către peşteră şi către mănăstirea Arnota, îmbunătăţirea sistemului de iluminat dinpeşteră, amplasarea de indicatoare pentru obiectivele turistice care să indice şi timpul,condiţiile de drum, instalarea unor scurte istorice la intrarea în monumentele istorice,realizarea unei hărţi a zonei, existenţa unui ghid care să ofere informaţii, mutarea fabricii decalcar, renovarea sitului.3. VIZITATORII ATELIERELOR DE CERAMICĂa. Vizitare anterioară a atelierelor /magazinelor de ceramicăDin cele 23 de persoane chestionate, 15 vizitau pentru prima dată un atelier de ceramică, iar7 mai vizitaseră alte magazine.Vizitare anterioară a atelierelor de ceramicăPentru prima dată15Am mai fost înHorezu, dar nu laacestatelier/magazin7Am mai fost înacestatelier/magazin1b. Motivul principal al viziteiPrincipalul motiv al vizitei a fost pentru 14 dintre cei chestionaţi cumpărarea unor obiecte, iar9 au intrat pentru a vedea cum arată un astfel de atelier. Cei care au avut ca motiv principalcumpărarea unor obiecte ceramice vizitaseră anterior aceste ateliere. Dintre vizitatori, 15 aucumpărat obiecte din magazinele /atelierele de ceramică.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund20

Motivul principal al viziteiAm venit săcumpăr ceva14Să văd cum aratăun atelier/magazinde ceramică9c. Utilizarea obiectelor cumpărateProdusele ceramice achiziţionate sunt, în general, păstrate în casă fie ca obiecte decorative,fie pentru utilizare. Unii dintre cumpărători au achiziţionat aceste obiecte din ceramică pentrua le face cadou unor prieteni români.Utilizarea obiectelor de ceramicăPăstrare încasă ca obiectedecorative8Păstrare pentruutilizare în casă7Oferire decadouri unorstrăini1Oferire decadouri unorromâni6d. Acţiuni de promovareVizitatorii atelierelor de ceramică au sugerat că pentru promovarea ceramicii de Horezu artrebui să se întreprindă următoarele acţiuni: promovare pe INTERNET, realizarea de pliantecare să fie trimise agenţiilor de turism, separarea kitch-urilor de obiectele de calitate,includerea localităţii Horezu în cadrul diverselor trasee turistice, panouri şi benere publicitare,participarea la târguri de specialitate.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund21

C. Extrase din raportul:EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC -COMUNA COSTEŞTI,Material elaborat de: Georgeta MAIORESCU,Andreea VELIZARE, Laura NICOARĂ, în decembrie2005 – ianuarie 2006CUPRINS1. ANALIZA OFERTEI...................................................................................231.1 PATRIMONIUL NATURAL ŞI CULTURAL......................................231. 2. OFERTA TURISTICĂ...................................................................272. ANALIZA CERERII...................................................................................313. COMPETIŢIA ŞI TENDINŢELE PIEŢEI......................................................324. DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI.............................................................35FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund22

..................................................................................................................................1. ANALIZA OFERTEI1.1. PATRIMONIUL NATURAL ŞI CULTURALComuna Costeşti este situată într-un areal depresionar, închis spre nord de versanţii sudici aiMunţilor Căpăţânii şi de Dealul Măgura (611 m) spre sud. Prezenţa masivului calcaros Buila –Vânturariţa, cu orientare NE-SV, dă o notă aparte peisajului. Teritoriul administrativ estedispus în trepte de altitudine şi se extinde spre nord până în creasta principală a MunţilorCăpăţâna. Este traversat de pâraiele Bistriţa şi Costeşti, cu direcţie de curgere de la nordspre sud, care şi-au format, la traversarea masivului calcaros, impresionante chei. ComunaCosteşti beneficiază de condiţii naturale deosebit de favorabile practicării turismului, fiindavantajată de lipsa factorilor de poluare şi de un potenţial turistic de excepţie care permitepracticarea unor variate forme de turism.Resurse turistice legate de cadrul naturalFormele de relief submontan şi montan, având ca suport o structură geologicăcomplexă, dispus în trepte de altitudine, îmbogăţesc aspectul peisagistic al zonei şi creeazăoportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere. Importanţa ştiinţifică (geologică,geomorfologică, botanică şi forestieră) a Masivului Buila – Vânturariţa a determinatdeclararea acestuia ca Parc Naţional. Pe seama masivului calcaros Buila – Vânturariţa auapărut forme de relief carstic, unele dintre ele fiind obiective turistice de patrimoniuexcepţional, înscrise în Legea nr. 5 / 2000:• Complexul carstic Cheile Bistriţei (600 m lungime), cele mai înguste chei în calcare dinRomânia, sunt săpate de Pârâul Bistriţa în versanţii abrupţi, calcaroşi, ai Masivului Buila –Vânturariţa; în pereţii aproape verticali ai cheilor există numeroase guri de peşteră, iar lanivelul întregului masiv se întâlnesc exemplare rare, endemice, de floră şi faună, favorizatefiind de influenţele submediteraneene, specifice zonei sud-vestice a Carpaţilor;reprezentative în zonă sunt pădurile de castani comestibili care ocupă suprafeţe extinse perama sudică calcaroasă;• Peştera Liliecilor face parte din Complexul carstic Cheile Bistriţei, este situată în versantuldrept al cheilor, în zona cea mai îngustă a acestora; a fost săpată de apele râului Bistriţa lao altitudine de 850 m, suspendată la 30 m deasupra cotei de nivel a drumului forestier careînsoţeşte cheile. Importanţa speologică deosebită a acesteia, dată de colonia de lilieci pecare o adăposteşte (de unde şi denumirea atribuită peşterii), este completată de obiectivelede cult amenajate de către călugării Mănăstirii Bistriţa, de-a lungul secolelor de restrişte:două bisericuţe, adevărate bijuterii ale artei religioase medievale (cu hramurile „Intrareaîn Biserică” - datată ante 1633 şi „Sf. Îngeri” - 1782) şi o criptă săpată de călugăriimănăstirii, în care s-au păstrat Moaştele Sfântului Grigore Decapolitul, în perioadeleinvaziilor turceşti, motiv pentru care, peştera mai este cunoscută şi sub numele de PeşteraSfântului Grigore Decapolitul. Iniţial, peştera a funcţionat ca vatră de sihăstrie a pustnicilorde pe valea Bistriţei, ulterior a devenit locul de salvare a tezaurului Sfintei Mănăstiri aBistriţei, aflată la ieşirea din chei. Lungimea galeriei subterane este mică (doar 250 m), nuare formaţiuni stalagmitice şi stalactitice, dar este importantă prin prezenţa coloniei delilieci, şi a patrimoniu de cult, unic în România, ca mod de prezentare şi valoare. Peşteraeste obiectiv turistic de patrimoniu cu valoare excepţională, înscrisă în Legea nr. 5 / 2000;• Cheile Costeşti sau ale Pietrenilor, urmăresc pârâul Costeşti, pe o lungime de circa 4 km,sunt deosebit de spectaculoase, dar mai puţin accesibile turistului obişnuit; zona oferănumeroase trasee de alpinism;Izvoare de ape minerale sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice, hipotonice, folositepână în anul 1989 în tratament balnear (în cadrul staţiunii balneoclimaterice de interes localCosteşti), indicate în cură internă şi externă, apele fiind asemănătoare cu cele de la BăileOlăneşti: ape clorurate, sodice, bicarbonatate, calcice, magneziene, sulfuroase, slab iodurate,FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund23

cu mineralizaţii totale cuprinse între 1,014–2g/l, recomandate pentru tratarea afecţiunilorrenale, digestive, hepatobiliare, reumatismale şi endocrine; în prezent staţiunea este închisă,stabilimentul balnear, structurile de tratament şi instalaţiile de captare şi aducţiune a apelorminerale sunt degradate;Muzeul Trovanţilor - Costeşti (rezervaţia naturală de interes interes naţional, de valoareexcepţională), prezintă un interes ştiinţific şi turistic deosebit. Trovanţii de aici, concreţiunigrezoase uriaşe, cu aspect zoomorf, au dimensiuni metrice (cele mai mari de pe teritoriulRomâniei), sunt formate în nisipuri de vârstă Meoţiană. Mărimea, formele variate şi expresiveale trovanţilor de la Costeşti creează privitorului senzaţia unei inedite galerii de sculptură înaer liber;Fondul forestier bogat, care acoperă versanţii sudici ai Munţilor Căpăţâna, reprezentat prinpăduri de foioase şi conifere, îmbogăţesc aspectul peisagistic al regiunii şi creeazăoportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere activă;Domeniul schiabil amenajabil în arealul Zmeuretu - Govora, este o premisăfavorabilă pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă;Traseele celor două cursuri de ape şi afluenţii acestora, însoţite de cele mai multe oride drumuri forestiere, deosebit de pitoreşti, sunt locuri de petrecere a weekend-ului la iarbăverde sau locuri de campare;Flora pajiştilor montane şi a fâneţelor, de o diversitate impresionantă, în funcţie dealtitudine, îmbogăţesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore;Elementele climatice ale zonei, fără valori extreme, sunt favorabile practicării turismului întot timpul anului, pentru repunere în formă a organismului după stres (climat de dealuri -sedativ de cruţare, cu temperatură medie anuală de aproximativ 6°C);Fondul de vânătoare şi de pescuit sportiv – fondul forestier al comunei cuprinde speciicu valoare cinegetică, iar pe cursul superior al pâraielor, în amonte de masivul calcaros alBuilei, trăieşte avifaună specifică arealului montan, pe seama cărora se pot organiza partidede vânătoare şi pescuit sportiv;Trasee turistice marcate – sunt 4 poteci turistice marcate (traseele 23, 27, 28 şi 29), cuplecare din satele Bistriţa şi Pietreni, care duc spre creasta principală a Munţilor Căpăţânii şispre Masivul Buila – Vânturariţa;Trasee de alpinism în Masivul Buila - Vânturariţa există cel puţin 34 de trasee de alpinism,de diferite grade de dificultate.Resurse turistice naturale cu regim protectivUnicitatea şi valoarea unor elemente ale biodiversităţii sau fenomene naturale geologice cuvaloare ştiinţifică, a determinat includerea în categoria arii protejate, în conformitate cuLegea nr. 5/2000, a obiectivelor:• Masivului Buila - Vânturariţa, constituit în Parcul Naţional Buila–Vânturariţa(rezervaţie complexă, suprafaţa 4.186 ha), din care o bună parte se află peteritoriul administrativ al comunei Costeşti;• Peştera Liliecilor, monument natural (rezervaţie complexă, suprafaţa – 1 ha).Patrimoniul culturalMonumente cultural – istorice• Mănăstirea Bistriţa - sat Bistriţa, Comuna Costeşti (la 10 km de Horezu), acărei biserică are hramul „Adormirii Maicii Domnului”, este una dintre cele maiFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund24

importante aşezări monastice şi culturale din Ţara Românească, ctitorie a fraţilorCraioveşti, anul 1494, refăcută în 1519, 1856 - monument de arhitectură;• Mănăstirea Arnota - sat Bistriţa, Comuna Costeşti (la 12 km de Horezu), estectitoria lui Matei Basarab, al cărui mormânt se află aici. Biserica mănăstirii arehramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” şi deţine un mic muzeu de artăreligioasă. Prin pictura, arhitectura şi sculptura sa, poate fi considerată unul dintrecele mai reprezentative monumente istorice şi de artă religioasă din ţară. Poziţiaacesteia, pe versantul sudic al masivului calcaros Buila, la circa 850 m, estedeosebit de spectaculoasă – ctitorită în anul 1634 – monument de arhitectură;• Biserica cu hramul „Sfântul Grigorie Decapolitul – Eleonul” (sat Bistriţa,Comuna Costeşti) are fresce originare din secolele XV - XVI şi a aparţinut fostuluischit Păpuşa – monument de arhitectură;• Biserica cu hramul „Naşterii Maicii Domnului” a fostului schit Ţigănia (satBistriţa, comuna Costeşti) – sec. al XVII-lea – monument de arhitectură;• Biserica Bolniţă „Schimbarea la Faţă” (satul Bistriţa, Comuna Costeşti) –1521, 1710 (pridvorul) - monument de arhitectură;• Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (sat Costeşti,Comuna Costeşti) – ctitorită în anul 1801, monument de arhitectură;• Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (Grămeşti, satPietreni, Comuna Costeşti) – 1644, monument de arhitectură;• “44 de Izvoare” sau “Schitul de sub Piatră” - Sat PietreniI, comuna Costeşti,1701, refăcută în anul 1831;• Centrul etnografic Costeşti: cojocărit, ţesături şi port tradiţional popular,arhitectură tradiţională, tehnică populară, datini sau obiceiuri legate de oierit,formaţii artistice de amatori – cor mixt, fluieraşi, formaţii de dansuri populare,manifestări populare;Elemente de patrimoniu etno-cultural• arhitectură tradiţională – case vechi cu pridvor, specifice zonei etnografice“Oltenia de sub Munte”;• ansamblul rural, între casa Stoian şi casa Ghiuzan, satul Bistriţa;• colecţia muzeală “Al. Bălintescu” - satul Costeşti• instalaţii tehnice – mori de măcinat, joagăre (satul Pietreni);• costumul popular, fie în două culori, alb şi negru, asemănător zoneiMărginimea Sibiului, fie cel oltenesc, la care culoarea predominantă este roşu;• cusături, ţesături şi covoare olteneşti, meşteşuguri cu o răspândire din ce înce mai redusă;• manifestări etnofolclorice organizate cu ocazia unor sărbători cu caracterreligios.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund25

Resurse turistice antropice cu regim protectivNr.crt. Denumire Localitate Adresă Datare1.Necropolă tumulară de sat COSTEŞTI;incineraţie 46 VL-I-s-B-09526 comuna COSTEŞTIHallstatt târziu2. Necropolă24+ VL-I-s-B-09517sat BISTRIŢA;Epocacomuna COSTEŞTImedievală3. Mănăstirea Bistriţasat BISTRIŢA;1494;ref.1519,comuna COSTEŞTI1847 - 18564.Biserica „Adormirea Maicii sat BISTRIŢA;Domnului”comuna COSTEŞTI1847 - 18565.Biserica – bolniţă „Schimbarea sat BISTRIŢA;1520 – 1521;la Faţă”comuna COSTEŞTI1710 (pridvor)6. Turn clopotniţăsat BISTRIŢA;comuna COSTEŞTIref.1847 - 18567. Corp de chilii (din incinta veche)sat BISTRIŢA;comuna COSTEŞTIref. 1847 - 18568. Foişorsat BISTRIŢA; pe latura de E acomuna COSTEŞTI; incintei vechiref. 1847 - 18569. Mănăstirea Arnotasat BISTRIŢA;comuna COSTEŞTI;pe Muntele Arnota 163410. Biserica „Sf. Arhangheli”sat BISTRIŢA;comuna COSTEŞTI163411. Corp chiliisat BISTRIŢA;comuna COSTEŞTI1852 - 185612. Incintăsat BISTRIŢA;comuna COSTEŞTI163413.Biserica „Sf. Grigore Decapolitulsat BISTRIŢA;sec. XV – XVI,– Eleonul” a fostului schitcomuna COSTEŞTI1712 (refacere)Păpuşa14. Biserica „Intrarea în Biserică”sat BISTRIŢA; În peştera Sf.comuna COSTEŞTI; Grigore Decapolitulante 163315. Biserica „Sf. Îngeri”16.17.Biserica „Naşterea MaiciiDomnului” a fostului schitŢigănia (Schitul Păr)Podul Reginei Maria şi celedouă cruci săpate în stâncă18. Moară şi joagăr de lemn19. Casă cu prăvălie20. Stabilimentul băilor21. Biserica „Intrarea în Biserică”22.23.Biserica de lemn „AdormireaMaicii Domnului”Biserica „Sf. Nicolae” a fostuluischit „De sub Piatră”sat BISTRIŢA;comuna COSTEŞTI;sat BISTRIŢA;comuna COSTEŞTI;sat BISTRIŢA;comuna COSTEŞTIsat COSTEŞTI;comuna COSTEŞTIsat COSTEŞTI;comuna COSTEŞTIsat COSTEŞTI;comuna COSTEŞTISat PIETRENI,comuna COSTEŞTISat PIETRENI,comuna COSTEŞTISat PIETRENI,comuna COSTEŞTIÎn peştera Sf.Grigore DecapolitulLa E de sat şi deMănăstirea Bistriţa109, în faţaPrimărieisec. XVII, 1782(pictura)sec. XVII1914 - 1920sec. XIXsec. XIX165 sec. XX1750cartier Grămeşti 16641700 – 1701;ref. 1763 –1784; 1831FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund26

1. 2. OFERTA TURISTICĂOferta de petrecere a timpului liberDiversitatea, volumul şi valoarea potenţialului turistic existent pe teritoriul comunei Costeştisunt premise care favorizează modalităţi multiple de petrecere activă a timpului liber prinpracticarea unor forme de turism specifice.• Turismul cultural-religios este favorizat de o moştenire deosebit de bogată, ce înscriezona depresionară Horezu în ansamblul său în categoria valorilor de vârf ale patrimoniuluicultural românesc, fiind întrecută, ca număr de obiective religioase şi valoare, doar denordul Moldovei - Bucovina. Sunt păstrate în această zonă a Olteniei de Nord, monumenteistorice de valoare universală (Mănăstirea Hurez - monument UNESCO), precum şi unimportant tezaur de artă religioasă de valoare naţională excepţională. Comuna Costeştireprezintă un important centru monahal care contribuie la conservarea spiritualităţii şiculturii ortodoxe româneşti, de la sud de Carpaţi.• Turism etnocultural. Caracterul şi tradiţia acestei zone a orientat locuitorii cătremeşteşuguri artizanale cu specific românesc, precum ţesături executate manual (costumpopular, covoare olteneşti), cusături, pictură religioasă. Originea locuitorilor din comună însatele de peste munte ale Mărginimii Sibiului, se mai manifestă încă prin obiceiuri legate deoierit – păstrate din ce în ce mai puţin, tradiţii, folclor, costum popular. Existenţa centruluietnocultural Costeşti, păstrător de meşteşuguri populare tradiţionale, arhaice, susţinepracticarea acestei forme de turism.• Sărbătorile tradiţionale locale, legate de preponderent de sărbătorile religioase, constituieun prilej de relaxare, de întâlnire a fiilor satului, de stabilirea de contacte umane întrelocalnici şi oaspeţi, între cei plecaţi la oraş şi cei rămaşi în sat, între reprezentanţiiadministraţiei locale şi diverse personalităţi invitate. „La obârşie, la izvor”, Sărbătoarea Sf.Grigore Decapolitul (20 noiembrie) sau “Bâlciul de Sf. Marie” (15 august) sunt sărbătoriintrate deja în tradiţia satului, manifestări aşteptate cu bucurie de localnici.• Pe lângă Căminul cultural „Constantin Popianu” funcţionează de peste 40 de ani o echipă deteatru de amatori. Piesele de teatru puse în scenă sunt prezentate fie la Căminul cultural dinlocalitate, cu ocazia marilor sărbători de peste an, fie la diverse concursuri sau manifestăriculturale din judeţ.• Turismul balnear a constituit până în anul 1989 profilul de bază al comunei Costeşti, apeleminerale de aici fiind asemănătoare cu cele de la Băile Olăneşti. Datorită litigiilor asupraproprietăţii stabilimentului balnear, instalaţiile şi dotările existente s-au degradat continuu,devenind impracticabile. Potenţialul balnear al localităţii (calitatea apelor minerale şibioclimatul, dovedite prin analize de specialitate) oferă suficiente motivaţii pentru iniţiereaunui plan de măsuri, în scopul reabilitării şi relansării acestei staţiuni pe piaţa turistică localăşi chiar naţională.• Speoturismul – este favorizat de prezenţa Masivului calcaros Buila – Vânturariţa şi denumeroase forme de relief carstic adăpostite de acesta. În zonă se cunosc mai multepeşteri, dar două dintre ele sunt mai cunoscute: Peştera Haiducilor şi Peştera Liliecilor.• Turism rural. Dezvoltarea turismului rural în comuna Costeşti este argumentată deexistenţa unor ţinuturi străvechi, pitoreşti, în care obiceiuri, cunoscute de multe generaţii,sărbători strămoşeşti şi meşteşuguri devenite artă, sunt la ele acasă. Promovarea turismuluirural va asigura acestui spaţiu păstrător de valori tradiţionale româneşti o dezvoltaredurabilă şi echilibrată.• Turismul de sfârşit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în ce maiapreciată, locuitorii marilor centre urbane dorind să-şi petreacă sfârşitul de săptămână înlocuri nepoluate, departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe. Apropierea de municipiulRâmnicu Vâlcea, dar şi poziţia localităţii, pe DN 67, favorizează afluxuri importante dinsprecapitala de judeţ sau dinspre alte oraşe mari. Practicarea acestei forme de turism, într-uncadrul natural pitoresc, oferit de ţinutul de sub munte al Olteniei, este din ce în ce mai desîntâlnită.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund27

• Turismul de tranzit derivă din amplasarea zonei pe o importantă arteră rutieră naţională -DN 67 (Rm. Vâlcea – Costeşti - Horezu – Tg. Jiu – Drobeta Tr. Severin), care face legăturaîntre trei magistrale rutiere europene: E 81 (Bucureşti – Piteşti – Rm. Vâlcea – Sibiu – ClujNapoca – Satu Mare – Halmeu/ punct de frontieră RO/UK) şi E 79 (Calafat – Craiova – Tg.Jiu – Deva – Vârfurile – Oradea – Borş/punct de frontieră RO/H) şi E 70 (pct. de frontierăRO/BG – Bucureşti – Craiova – Drobeta Tr. Severin – Timişoara – Moraviţa pct. de frontierăRO/ YU). Prezenţa a numeroase obiective turistice de interes cultural, istoric, etnografic,religios sau natural în întraga zonă de nord a Olteniei, face ca traseul DN 67 să atragă anualzeci de mii de turuişti români şi străini.• Turismul montan. În perspectivă, comuna Costeşti poate deveni un centru important alturismul montan, atât datorită existenţei unor trasee turistice marcate sau nemarcate dinMunţii Căpăţânii, care pornesc pe interfluvii sau pe drumurile forestiere din satele Bistriţa şiPietreni, dar şi datorită potenţialului schiabil al Munţilor Căpăţâna (zona Zmeuret - Govora).• Turismul ştiinţific este susţinut de existenţa pe teritoriul administrativ al comunei aParcului Naţional Buila – Vânturariţa, ce poate constitui un laborator de lucru pentrucercetătorii în domeniu.• Turismul pentru sporturi extreme, o formă de turism cu adresbilitate preponderentăcătre tânăra generaţie, prinde contur din ce în ce mai mult şi în România. Zona oferăsuportul necesar pentru parapantă, cicloturism, snowboard, motocross, deltaplan. În varaanului 2005 în zonă s-a desfăşurat un prim raliu auto pentru maşini de tipul ARO, finalizatcu o festivitate de premiere pentru câştigători. Acesta este un început şi pentru alte tipuride vehicule. Zona Buila - Vânturariţa oferă 34 de trasee de alpinism – din care 32 sunt dealpinism tehnic. În ultimii ani, masivul calcaros al Builei este tot mai des vizitat de membriicercurilor de alpinism, care au reamenajat traseele de căţărare sau au echipat altele noi.Oferta de cazareOferta de cazare a comunei Costeşti este reprezentată de 6 pensiuni rurale, care totalizeazăde 31 de locuri...................................................................................................................................Înainte de anul 1990, comuna Costeşti nu avea de structuri de cazare clasice. Stabilimentulbalnear dispunea de circa 20 de locuri de cazare, oferite doar celor ce veneau la tratamentbalnear, care au fost desfiinţate odată cu închiderea activităţii balneare. În prezent, vizitatoriicomunei pot fi găzduiţi în cele 6 pensiuni rurale de 2 sau 3 margarete, care însumează 31locuri de cazare. Se observă astfel, o creştere a structurilor de cazare de tip pensiune, unlucru favorabil pentru dezvoltarea turismului.Capacitatea de cazare în cadrul mănăstirilorUnitateNumăr locuriMănăstirea Arnota 12 (+18 locuri în construcţie)Mănăstirea Bistriţa 30TOTAL 60Sursa: Primăria CosteştiDacă se mai ia în calcul şi numărul de locuri de cazare din cadrul mănăstirilor Arnota şiBistriţa (...), care din punct de vedere administrativ aparţin comunei Costeşti, atuncicapacitatea de cazare a localităţii ajunge să însumeze un număr de 91 de locuri.În concluzie, se poate observa că în localităţile componente comunei nu există o bazămaterială turistică suficient de dezvoltată care să valorifice potenţialul turistic de excepţie decare dispune zona.Oferta de alimentaţie pentru turismFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund28

Servicii de alimentaţie sunt oferite turiştilor, la cerere, doar în cadrul pensiunilor turistice dinCosteşti. Nu există în localitate structuri de alimentaţie clasice pentru turişti.Posibilităţi de organizare conferinţe-seminariiÎn prezent, comuna Costeşti nu dispune de locuri special amenajate pentru organizarea deconferinţe. ......................................................................................................................Agenţii economici activi în turismÎn comuna Costeşti, există un agent economic ce face parte din sectorul neguvernamental şieste activ în turism. Este vorba despre Asociaţia Kogayon Costeşti, organizaţie înregistrată însecţiunea „Obiective Turistice & Popasuri & Rezervaţii” din domeniul Turism. În afară deacesta, cele 6 pensiuni care oferă servicii de cazare pentru cei care vizitează comuna sunt deasemenea agenţi economici ce activează în turism. În concluzie, numărul total al agenţiloreconomici activi în turism este de şapte.Marketing turisticOferta turistică actuală a comunei Costeşti este creată, în principal, de cadrul naturalatractiv în care se desfăşoară activităţi meşteşugăreşti vechi de sute de ani.Comuna Costeşti este probabil localitatea cu cea mai mare densitate de monumente şiobiective declarate bunuri de patrimoniu naţional din judeţul Vâlcea, cu monumente alenaturii de prim ordin şi cu muzee de o valoare artistică şi geologică inestimabilă. Pe teritoriulsău se află amplasate nu mai puţin de 23 obiective declarate bunuri de patrimoniu, cecuprind situri naturale, arheologice, ansambluri mânăstireşti, schituri şi biserici vechi, crucivechi de piatră sau ansambluri de arhitectură rurală, toate de valoare excepţională.Dacă la aceste obiective se mai adaugă o colecţie muzeală cu sculpturi valoroase semnateGh. D. Anghel, un muzeu geologic unic în România – "Muzeul Trovanţilor", amplasat în plincadru natural, fenomenele endocarstice ale Cheilor Bistriţei - cele mai înguste chei din ţară,cu cele 22 de peşteri ale sale sau ale Pietrenilor, domeniul de alpinism, oferit de pereţiiverticali ai masivului Buila-Vânturariţa sau domeniul schiabil al zonei Govora - Zmeuretu, seobţine o privire de ansamblu a ceea ce poate oferi comuna Costeşti istoricilor, geologilor,speologilor, arhitecţilor, cunoscătorilor de artă, montaniarzilor, amatorilor de sporturi deiarnă sau de sporturi extreme şi nu în ultimul rând turiştilor şi vizitatorilor din ţară şistrăinătate.Acest valoros potenţial turistic trebuie însă susţinut de alte componente ale ofertei precumstructurile de cazare şi de alimentaţie, de infrastructură şi utilităţi, de forţă de muncă dinturism, fără de care nu poate exista produsul turistic final, propus spre comercializare....................................................................................................................................Distribuţia produsului turistic Costeşti se realizează, în principal direct. În ultimul timp,un rol din ce în ce mai important în marketingul turistic revine distribuţiei prin intermediulInternet-ului, văzută ca modalitate de acoperire a unui segment mare de turişti. Oferta decazare din comuna Costeşti este prezentă pe diferite site-uri de turism(ipotesti.pensiunituristice.com, www.romaniantourism.ro, www.rotur.ro), în acest fel turistulfiind informat cu privire la serviciile oferite, categorie, posibilităţi de petrecere a timpului liberetc. Internet-ul, prin avantajele pe care le oferă consumatorului – funcţionare non-stop,acoperire mondială, prezentare cu fotografii color a destinaţiilor şi a atracţiilor turistice,costuri relativ scăzute etc. – este un canal de distribuţie foarte rapid şi din ce în ce maicăutat.Promovarea activităţii turistice pentru comuna Costeşti urmăreşte în primul rândrecâştigarea pieţelor pierdute după anul 1989, concomitent cu pătrunderea pe noi pieţeFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund29

turistice. Acest obiectiv general este susţinut de alte obiective specifice precum: creareanotorietăţii produsului turistic Costeşti şi atragerea de noi segmente de turişti.În vederea promovării comunei Costeşti se pune accentul, în principal, pe densitatea marede monumente şi obiective declarate bunuri de patrimoniu naţional, cu monumente alenaturii de prim ordin şi cu muzee de o valoare artistică şi geologică inestimabilă........................................................................................................................................Calificarea forţei de muncă din turismCalificarea personalului care lucrează în turism este un aspect determinant pentru calitateaserviciilor. În condiţiile unei concurenţe tot mai accentuate, chiar şi numai pe piaţaromânească, serviciile şi calitatea acestora sunt de cele mai multe ori determinante înalegerea unei destinaţii turistice. Autoritatea Naţională pentru Turism, prin CompartimentulCercetare şi Învăţământ, organizează cursuri de specialitate pentru sectorul turistic, prinreţeaua Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi acordă brevete şi certificate de specialitate.Pentru lucrătorii din turismul local, care nu sunt absolvenţi de studii superioare despecialitate, sunt recomandate cursuri de instruire profesională pentru administratori depensiune, ospătari, bucătari, cursuri de perfecţionare pentru de limbi străine şi calculator.Evaluarea ofertei actuale – probleme, disfuncţionalităţiRelansarea activităţii turistice în comuna Costeşti necesită investiţii care să transformepunctele slabe în puncte forte şi, deci, care să creeze condiţii pentru desfăşurarea uneiactivităţi economice profitabile. Oportunităţile identificate se pot constitui în adevărate soluţiide dezvoltare economică a comunei. Turismul va aduce cu sine noi investiţii, locuri de muncăşi diversificarea economică. Astfel, conştientizarea riscurilor oferă posibilitatea analizării loratente şi găsirea soluţiilor care să conducă la scăderea probabilităţii de producere a acestora.Printre problemele şi disfuncţionalităţile ofertei actuale se numără:• starea necorespunzătoare a infrastructurii de acces şi a utilităţilor de bază;• structuri turistice de cazare şi agrement insuficiente şi puţin diversificate;• lipsa unor amenajări specifice şi a unor condiţii optime pentru vizitareaobiectivelor turistice;• servicii turistice insuficiente şi parţial corespunzătoare din punct de vederecalitativ (în principal, lipsa unei informări corespunzătoare a turiştilor, modalităţide petrecere a timpului liber);• slaba diversificare în ceea ce priveşte distribuţia produsului turistic Costeşti;• lipsa colaborărilor cu agenţiile de turism, care să includă localitatea Costeşti înprogramele lor;• lipsa activităţilor de marketing care să conducă la construirea imaginii dedestinaţie turistică;• lipsa organizării unor evenimente care să acopere perioadele de extrasezon;• promovare insuficientă pe plan naţional şi internaţional (insuficiente materialepromoţionale).FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund30

2. ANALIZA CERERIIDiversitatea formelor de turism practicabile în Costeşti, generate de oferta turistică extremde bogată, atrage multe şi variate categorii de turişti. În afara turiştilor români interesaţi devalorile turistice ale comunei, comuna înregistrează şi un număr deloc de neglijat de turiştistrăini care asigură legături cu pieţe externe puternice din punct de vedere turistic.Analiza cererii trebuie să ţină cont în primul rând de evoluţia cantitativă a segmentului deturişti. În acest scop a fost analizat anul 1989, când fenomenul turistic în România a atinsnivelul maxim şi perioada 2002 – 2004. Principalii indicatori ai circulaţiei turistice în comunaCosteşti în anii 1989 şi 2002 - 2003 sunt prezentaţi mai jos:Cererea turistică înregistrată în comuna CosteştiAniiNr. turişti Înnoptări / an Durata medie a sejuruluiTotal Români Străini Total Români Străini Total Români Străini1989 175 165 10 520 500 20 3 zile 3 zile 2 zile2002 285 185 100 850 650 200 3 zile 3,5 zile 2 zile2003 252 150 102 1008 780 300 4 zile 5,2 zile 3 zileSursa: Pentru anul 1989 datele au fost preluate din evidenţele INS şi ale MTCT, iar pentru perioadaanilor 2002 – 2004 datele au fost furnizate de Consiliul Local Costeşti.Analiza circulaţiei turistice pentru anul 1989, comparativ cu perioada 2002 – 2003 reflectăurmătoarele aspecte:• în 1989, circulaţia turistică în Costeşti înregistra valori foarte mici pentru indicatorii turiştişi înnoptări, mai ales în ceea ce priveşte turiştii străini;• în perioada 2002 – 2003, atât numărul turiştilor, cât şi numărul înnoptărilor cunosc ocreştere semnificativă comparativ cu anul 1989. Astfel, numărul turiştilor străini creşte de10 ori, în timp ce numărul total al înnoptărilor creşte şi el cu 63,46 %;• indicatorul „durata medie a sejurului” a înregistrat, atât în 1989, cât şi în perioada 2002 –2003, o valoare foarte scăzută, situaţie explicabilă prin ponderea ridicată a turismuluiitinerant, dar şi lipsei unor unităţi de cazare diversificate şi cu grad ridicat de confort; înacelaşi timp, în cazul turismului de sejur, se constată că turiştii preferă oraşele dinapropiere, acestea dispunând de unităţi de cazare mai diversificate şi cu grad de confortmai ridicat;• tot după 1989, dimensiunile circulaţiei turistice nu sunt redate cu fidelitate de cătreindicatorul “turişti cazaţi”, mai multe categorii de turişti (persoanele care merg în vizită larude şi / sau prieteni şi beneficiază de găzduire în locuinţele acestora, cei care apelează laspaţiile de cazare neomologate – case ale localnicilor, camping-uri şi popasuri turisticeimprovizate etc. – şi cei care îşi petrec vacanţele sau sfârşitul de săptămână în reşedinţelesecundare proprii), nefiind înregistraţi în statisticile oficiale; potrivit unor evaluări aleautorităţilor locale, numărul acestora se ridică la o valoare considerabilă.Dat fiind faptul că numărul turiştilor cazaţi în structurile turistice din comuna Costeşti nureflectă cu exactitate circulaţia turistică, va fi luată în calcul şi prezentată situaţia vizitatorilorînregistraţi la diferite obiective turistice sau manifestări culturale.Situaţia numărului de vizitatori în comuna CosteştiAnul Număr total de vizitatori Număr de vizitatori străini1998 30.000 8001999 35.000 9002000 40.000 1.0002001 50.000 1.1002002 70.000 1.1002003 90.000 1.200Sursa: Administraţia obiectivelor turistice (mănăstirile Bistriţa şi Arnota)FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund31

Informaţiile prezentate completează datele referitoare la cererea turistică, reflectând maifidel dimensiunile fenomenului turistic în comuna Costeşti. Conform administratorilorobiectivelor turistice (mănăstirile Bistriţa şi Arnota), în anotimpul cald au existat perioadecând, la sfârşit de săptămână, în localitatea Bistriţa au intrat circa 20 de autocare. Cei maimulţi vizitatori / zi se înregistrează la sărbătorile religioase de Sf. Marie (15 august) şi de Sf.Grigorie Decapolitul (20 noiembrie). Deplasarea în zonă se face cu autocarul şi cu maşinipersonale.Comparativ cu numărul turiştilor care au înnoptat în spaţiile de cazare din comuna Costeşti,numărul vizitatorilor înregistraţi la obiectivele turistice este mult mai mare. Creştereanumărului de turişti înregistraţi la obiectivele religioase din localitate se înscrie în tendinţagenerală de creştere la nivel naţional a cererii pentru turismului religios şi de pelerinaj, dar seexplică şi prin existenţa în apropierea arealului studiat a unor staţiuni balneare de interesnaţional (Călimăneşti - Căciulata, Băile Olăneşti, Băile Govora) şi a reşedinţei de judeţ(Municipiul Râmnicu Vâlcea), o sursă emitentă importantă a fluxurilor de vizitatori din zonaCosteşti. Datele statistice arată că, în staţiunile turistice şi implicit balneare din România,numărul de turişti a crescut continuu din anul 2002 (raportul 2005/2002 este de 140,1 %).Societăţile din turismul balnear oferă turiştilor veniţi în staţiuni, în zilele fără tratament,modalităţi diverse de petrecere a timpului liber şi deseori acestea se concretizează în excursiide o zi sau două la obiectivele turistice din apropiere.3. COMPETIŢIA ŞI TENDINŢELE PIEŢEIÎn comuna Costeşti, datorită diversităţii, volumului şi valorii resurselor turistice prezente aici,este favorizată practicarea unor variate forme de turism, dintre care principale pot ficonsiderate turismul etnocultural, cel cultural-religios, speoturismul, turismul rural şiagroturismul.Din acest punct de vedere, principalele zone cu care Costeşti intră în competiţie sunt zonelecu ofertă similară din regiunea învecinată comunei. Aici se includ centre etnografice, centrefolclorice, sate turistice, zone de artă şi arhitectură populară, complexe monastice, precum şilocalităţi cu un bogat potenţial speologic din judeţele Vâlcea, Gorj şi Argeş, judeţe ce facparte din frumoasa zonă turistică "Oltenia De Sub Munte"”.Zonele concurente oferă un produs turistic mai mult sau mai puţin complex, unele dintrezone fiind bogate atât în centre etnografice şi centre folclorice, cât şi în ansamblurimonastice. Este cazul zonei Muscelelor Argeşului, care grupează cele mai multe centreetnografice şi mănăstiri dintre toate zonele mari concurente.Produsele oferite de zonele concurente, pe localităţi sunt prezentate mai jos:Localităţile concurente comunei CosteştiLocalitateaProdusArtă şi arhitectură Produs culturalreligiosspeologicProdusProdus folcloricetnograficpopularăJUDEŢUL VÂLCEABărbăteştiCentruetnograficCentru folcloric – Schitul Pătrunsa –Bujoreni –Muzeul satuluitradiţional vâlcean– biserică –HorezuCentruetnograficCentru folcloric – Mânăstirea Hurez –MăldăreştiMuzeuetnografic– – biserică –SlătioaraCentruetnografic– – biserică –Râmnicu Vâlcea – – –Mânăstirea Cornetu;biserici–FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund32

VlădeştiCentruetnografic– – – –JUDEŢUL GORJBumbeşti-Jiu – – –Ruinele mânăstiriiVişinaBaia de Fier – – – –Polovragi – – – Mânăstirea PolovragiTismana – –Târgu Jiu –CâmpulungMuscel– –Centru produseartizanale, manifestăritradiţionaleManifestări popularetradiţionaleAnsamblu şifestival folcloricJUDEŢUL ARGEŞ (Zona Muscelelor Argeşului)Manifestări popularetradiţionaleMânăstirea Tismana,Schitul Cioclovina–PeşteraMuierilorPeşteraPolovragi–biserici –bisericiCurtea de ArgeşMuzeuBiserici; ansamblul– –etnograficCurţii DomneştiAninoasa – – – Mânăstirea AninoasaCorbi – – – Mânăstirea CorbiCotmeana – – – Mânăstirea CotmeanaDâmbovicioara – –Sat turistic PoduDâmboviţeiDragoslaveleCentruetnografic– – –LereştiMuzeuCentru de artă şi–etnograficarhitectură populară–MuşăteştiCentruetnografic– – –Nămăieşti – – – Mânăstirea NămăieştiNegraşi – Centru folcloric – –PoieniţaCentruetnografic– – –RobaiaCentru şimuzeu– – Mânăstirea RobaiaetnograficRucăr – –Centru de artă şiarhitectură populară–SălătrucuCentruetnograficCentru folcloric – –Slănic – – – Mânăstirea SlănicTutana – – – Mânăstirea Tutana–Zonă bogată înpeşteri, chei şiavenePentru analiza concurenţei au mai fost luată în calcul şi capacitatea de cazare. Astfel, întabelul de mai jos este prezentată situaţia capacităţii de cazare pe oraşe, tipuri de unităţi şicategorii de clasificare.Capacitatea de cazare în principalele localităţi concurente ale comunei CosteştiTip unitateNumăr unităţiNumăr locuriTotal 4* 3* 2* 1* Total 4* 3* 2* 1*JUDEŢUL VÂLCEABĂRBĂTEŞTIPensiune 2 - - 2 - 12 - - 12 -TOTAL 2 - - 2 - 12 - - 12 -BUJORENIPensiune 1 - 1 - - 6 - 6 - -TOTAL 1 - 1 - - 6 - 6 - -FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund33

Tip unitateNumăr unităţiNumăr locuriTotal 4* 3* 2* 1* Total 4* 3* 2* 1*HOREZUHotel 1 - - - 1 56 - - - 56Pensiune 9 - - 9 - 46 - - 46 -Căsuţe turistice 1 - - - 1 14 - - - 14TOTAL 11 - - 9 2 116 - - 46 70RÂMNICU-VÂLCEAHotel 5 - 1 2 2 429 - 51 261 117Motel 1 - 1 - - 34 - 34 - -Pensiune 38 - 3 35 - 267 - 28 239 -Camping 1 - - - 1 281 - - - 281Căsuţe turistice 2 - - - 2 218 - - - 218TOTAL 47 - 5 37 5 1.229 - 113 500 616TOTAL JUDEŢ 61 - 6 48 7 1.363 - 119 558 686JUDEŢUL GORJBAIA DE FIERMotel 1 - - - 1 60 - - - 60Pensiune 1 - 1 - - 20 - 20 - -TOTAL 2 - 1 - 1 80 - 20 - 60NOVACIHotel pt. tineret 1 - 1 - - 36 - 36 - -Vilă 2 - - 1 1 59 - 24 35 -Pensiune 8 - 2 6 - 91 - 40 51 -TOTAL 11 - 3 7 1 186 - 100 86 -BUMBEŞTI-JIUCăsuţe turistice 1 - - - 1 22 - - - 22TOTAL 1 - - - 1 22 - - - 22POLOVRAGIPensiune 1 - 1 - - 20 - 20 - -TOTAL 1 - 1 - - 20 - 20 - -TÂRGU JIUHotel 2 - - 2 - 372 - - 372 -Hotel pt. tineret 1 - - 1 - 76 - - 76 -Hostel 2 - 2 - - 88 - 88 - -Motel 2 - - 2 - 100 - - 100 -TOTAL 7 - 2 5 - 636 - 88 548 -TISMANAHotel 1 - 1 - - 60 - 60 - -Motel 1 - - - 1 39 - - - 39Vilă 2 - - 2 - 33 - - 33 -Cabană turistică 3 - 1 - 2 103 - 19 - 84Pensiune 4 - - 4 - 28 - - 28 -Bungalou 2 - - - 2 8 - - - 8Căsuţe turistice 1 - - - 1 22 - - - 22TOTAL 14 - 2 6 6 293 - 79 61 153TOTAL JUDEŢ 36 - 9 18 9 1.237 - 307 695 235JUDEŢUL ARGEŞCÂMPULUNG MUSCELHotel 2 - - - 2 191 - - - 191Vilă 1 - - 1 - 29 - - 29 -Pensiune 7 1 4 2 - 86 6 52 28 -TOTAL 10 1 4 3 2 306 6 52 57 191CURTEA DE ARGEŞHotel 3 - 1 1 1 307 - 43 224 40Pensiune 1 - 1 - - 24 - 24 - -Camping 1 - - 1 - 58 - - 58 -TOTAL 5 - 2 2 1 389 - 67 282 40DÂMBOVICIOARACabană 1 - - - 1 51 - - - 51FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund34

Tip unitateNumăr unităţiNumăr locuriTotal 4* 3* 2* 1* Total 4* 3* 2* 1*Pensiune 11 1 2 7 1 121 20 26 67 8Căsuţe turistice 2 - - 1 1 18 - - 8 10TOTAL 14 1 2 8 3 190 20 26 75 69DRAGOSLAVELEPensiune 2 - - 2 - 27 - 27 - -TOTAL 2 - - 2 - 27 - 27 - -LEREŞTIMotel 1 - - - 1 8 - - - 8Cabană turistică 1 - - - 1 130 - - - 130Pensiune 4 - - 4 - 29 - - 29 -TOTAL 6 - - 4 2 167 - - 29 138RUCĂRHotel 1 - - 1 - 38 - - 38 -Motel 1 - - - 1 34 - - - 34Vilă 1 1 - - - 32 32 - - -Pensiune 29 - 2 25 2 311 - 17 280 14TOTAL 32 1 2 26 3 415 32 17 318 48TOTAL JUDEŢ 69 3 10 45 11 1.494 58 189 761 486TOTAL GENERAL 166 3 25 111 27 4.094 58 615 2.014 1.407Sursa: Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, INCDT - www.rotur.ro.Din punct de vedere al capacităţii de cazare, localităţile concurente prezintă un punct fortecomparativ cu comuna Costeşti. Însă, comuna dispune de un potenţial turistic deosebit devaloros, recunoscut la nivel naţional, care permite practicarea unor forme de turism variate,evidenţiindu-se astfel de localităţile concurente. Dar fără construirea unei baze tehnicomaterialecare să susţină turismul în zonă, această activitate va rămâne doar o dorinţă şi operspectivă, nu foarte apropiată, a administraţiei locale.Localitatea Costeşti dispune de o parte din reţelele tehnico-edilitare de bază (alimentare cuapă în sistem centralizat, canalizare – doar în zona centrală, telecomunicaţii, alimentare cuenergie electrică etc.), de o reţea educaţională, de acces facil la infrastructură feroviară, de oinfrastructură rutieră diversificată (DN, DJ, Dc, DF) şi de un mediu înconjurător nepoluat cunoxe industriale. De asemenea, existenţa unei cereri turistice permanente pentru formele deturism practicate în zonă, fac totuşi din localitatea Costeşti un concurent puternic pentruorice altă zonă cu valenţe etnoculturale, religioase sau naturale.Arealul Costeşti este astfel o destinaţie turistică extrem de valoroasă, din care se desprind celmai bine patrimoniul cultural-religios şi cel natural. Din acest punct de vedere, piaţa pe carelocalitatea îşi oferă valorile către turişti este una cu tendinţe de creştere. Turismulcultural, cu componentele religioasă şi etnografică, începe să se afirme din ce în ce mai multşi în România, fiind un teritoriu marcat de prezenţa unor obiective turistice antropicevaloroase şi variate, care răspund foarte bine dorinţei de cunoaştere a turiştilor. Interesulpentru vacanţele cu valenţe etnografice şi religioase este evidenţiat atât de creştereanumărului de structuri de cazare, care vin să susţină activitatea turistică, cât şi de creştereanumărului de turişti........................................................................................................................................4. DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI PENTRU AUTORITATEA PUBLICĂLOCALĂ ŞI AGENŢII ECONOMICI DIN TURISMDin analiza prezentată reiese că localitatea Costeşti beneficiază de un potenţial turisticvaloros şi de numeroase oportunităţi, aşa încât turismul poate deveni în următorii aniprincipala activitate economică a localităţii. Recăpătarea statului de „staţiune turistică deinteres local”, de care a beneficiat comuna până în anul 1989, trebuie să constituieobiectivul central al oricărei politici de dezvoltare locală, o obligaţie de facto ce revineFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund35

autorităţilor pentru reabilitarea activităţii de turism, activitate bazată pe principiile dezvoltăriidurabile şi care să răspundă actualelor cerinţe ale pieţei europene. În conformitate cu HG1122 / 2002, pentru aprobarea condiţiilor şi a procedurii de atestare a staţiunilor turistice,Anexa nr. 1, trebuie îndeplinite mai multe criterii minime pentru obţinerea statutului destaţiune. Aceste criterii trebuie să se regăsească punctual, ca obiective prioritare în strategiade dezvoltare a comunei Costeşti.Resursele locale de care dispune zona (naturale, antropice, umane) trebuie valorificate astfelîncât să conducă la diversificarea ofertei şi la atragerea unui număr din ce în ce mai mare deturişti.Recomandări pentru autoritatea locală• Prin Planul de Urbanism al localităţii, în capitolul de Propuneri de dezvoltare / Planşade reglementări, turismul trebuie inclus ca o activitate principală, care să stea labaza diversificării unor activităţi economice colaterale (servicii, mică producţie,meşteşuguri).• În cadrul aparatului propriu al Primăriei este necesar a fi înfiinţat un Departamentpentru Turism, a cărui activitate trebuie să se axeze pe organizarea activităţii turisticelocale şi acordarea de consultanţă pentru agenţii din turism.• Primăria, prin angajaţii Departamentului pentru Turism, are un rol determinant înconsilierea / convingerea proprietarilor de gospodării cu un standard corespunzător, înscopul clasificării acestora ca pensiuni turistice. Lipsa structurilor turistice clasicetrebuie suplinită prin apariţia unui număr cât mai mare de pensiuni rurale.• Extinderea reţelei de pensiuni turistice poate fi stimulată de atuoritatea locală prinacordarea, prin Hotărâre de Consiliu Local, a unor facilităţi sau scutiri de taxe/impozitepentru perioade determinate, prin promovarea gratuită a acestora pe site-ul primăriei,prin invitarea şi susţinerea financiară în vederea participării la diverse târguri şimanifestări organizate de primărie, prin racordarea gratuită la reţeaua de utilităţi acomunei ş.a.• Proiectul PHARE CES 2004 – 2006, realizat prin subproiectare, de către InstitutulNaţional de Cercetare – Dezvoltare în Turism, pentru Asociaţia Depresiunea Horezu,cuprinde pentru comuna Costeşti, activităţi investiţionale menite să contribuie ladezvoltarea infrastructurii pentru turism şi anume:1. Asigurarea accesului direct între Staţiunea turistică Horezu – Mănăstirea Hurez –Mănăstirea Bistriţa prin amenajarea străzilor Romani şi Neagota - „ Drumulmănăstirilor”, drum turistic deosebit de pitoresc care va facilita accesul între principaleleobiective turistice ale zonei depresionare Horezu2. Reabilitarea parcării la Mănăstirea Bistriţa (parcare + grup sanitar)3. Amenajarea Peşterii Liliecilor din satul Bistriţa (reamenajarea potecii acces, refacereailuminării peşterii, amenajarea galeriei pentru vizitare);4. Reabilitare “Muzeul Trovanţilor”, care presupune:- îmbunătăţirea accesului din DN 67 şi a potecii din incintă- amenajarea parcării adiacente DN 67- împrejmuirea perimetrală a terenului- amenajarea a 3 platforme pentru amplasarea trovanţilor- amenajare chioşc metalic, în suprafaţă de 7 mp, pentru Casa de bilete şi vânzărivederi, pliante, suveniruri5. Amenajarea unei platforme turistice multifuncţionale în satul BistriţaFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund36

6. Reabilitarea accesului în Depresiunea Horezu, presupune amplasarea unui panouinformaţional şi la intrarea în comuna Costeşti, pe DN 67, în apropiere de „MuzeulTrovanţilor”.• Pentru dezvoltarea turismului din perspectiva obţinerii statutului de staţiune turisticămai sunt necesare şi alte activităţi investiţionale, precum:- concesionarea de către Primărie, de la ANMR, a surselor de ape minerale în vederearealizării studiilor hidrogeologice şi balneologice (refacerea captărilor, a instalaţiilor deaducţiune, efectuarea de analize fizico-chimice, microbiologice şi farmaco-dinamice pentrusursele de ape minerale), în scopul reabilitării izvoarelor de ape minerale şi avalorificării lor prin turism;- reabilitarea drumurilor de acces spre monumentele cultural-religioase (Bisericile Arnota,Grămeşti şi Schitul de sub Piatră) şi a drumurilor forestiere prin Cheile Bistriţei şiPietrenilor;- reabilitarea şi conservarea tuturor clădirilor vechi din localitate şi în măsura în care esteposibil, amenajarea unui muzeu al satului în aer liber – pe un teren al primăriei, depreferinţă în zona centrala a satului Costeşti;- realizarea unei baze de agrement (ştrand – de preferinţă cu apă minerală preîncălzită,terenuri de sport multifuncţionale, alei de promenadă ş.a.) care să deservească turiştiiaflaţi în vacanţă, dar şi populaţia rezidenţială;- extinderea şi reabilitarea utilităţilor de bază ale localităţii, necesare susţinerii unei activităţituristice competitive: alimentarea cu apă, realizarea reţelei de canalizare la nivelul întregiicomune şi amenajarea unei staţii de epurare;- marcarea, pe perioada vacanţei de vară, cu ajutorul elevilor, a tuturor potecilor turisticecare pleacă din satele Bistriţa şi Pietreni, spre Munţii Căpăţânii, făcând legătura cu altetrasee marcate;- iniţierea, cu ajutorul dascălilor, a unor activităţi culturale la nivelul satului, cum ar fi:reînfiinţarea echipei de fluieraşi, a unui ansamblu coral, a unei echipe de dansuripopulare, activităţi dispărute în ultimul deceniu, care vor contribui cu siguranţă nu numaila afirmarea unei vieţi culturale puternice, dar şi la mobilizarea energiilor tinerei generaţiispre domenii educativ-culturale;- realizarea unei hărţi a Munţilor Căpăţânii cu traseele turistice marcate şi afişarea acesteiaîntr-un panou racordat la reţeaua electrică, amplasat într-un loc vizibil;- afişarea, pe DN 67, la ambele intrări în comună, a panourilor personalizate cu „COMUNACOSTEŞTI”, alături de stema localităţii ;- editarea unui ghid turistic / hartă a localităţii, care să se găsească spre comercializare latoate pensiunile turistice şi mănăstirile din localitate, la agenţiile de turism şi chioşcurile deziare din judeţ;- organizarea unui centru de echitaţie, unde turiştii pot închiria sănii pentru plimbare, înperioada de iarnă sau pot face plimbări, vara, cu cai, pe trasee bine stabilite şi însoţiţi deghid; această activitate este susţinută de existenţa la nivelul comunei de un efectiv decirca 150 de cai.• Pentru atragerea unui număr crescut de turişti este binevenită organizarea deevenimente culturale, mondene, întâlniri de afaceri, al căror calendar să fie promovatîn media, pe site-ul primăriei sau prin trimiterea către agenţii de turism, asociaţiiprofesionale interesate, administraţii centrale şi locale.• În perspectiva diversificării activităţilor de turism, Primăria va trebui să facilitezeconcesionarea unui teren în vederea realizării unui sat de vacanţă cu grad de confortla 2 - 3 stele, cu o capacitate de circa 50 locuri, în căsuţe, bungalow-uri + platformăde campare, dotat cu oficiu pentru pregătirea mesei, grup sanitar, parcare, alimentarela utilităţile de bază.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund37

• Pentru creşterea şi diversificarea structurilor de cazare în localitate este necesarăimplicarea Primăriei în reabilitarea ansamblului de construcţii existent, situat învecinătatea Mănăstirii Bistriţa (cămin P+1 cu 32 de garsoniere + cantină) şitransformarea lui într-un complex turistic, prin modernizarea şi extinderea clădirilorexistente, realizându-se următoarele funcţiuni: hotel categoria de confort 2 stele,restaurant categoria I, camping 40 locuri – 2 stele, teren de sport multifuncţional şiparcare. Informaţii detaliate despre investiţie au fost oferite Primăriei Costeşti, decătre INCDT, odată cu “Proiectul de amenajare turistică a Peşterii Liliecilor”.• Exploatarea de calcar din satul Bistriţa reprezintă nu numai locuri de muncă pentrulocalnici şi impozite către bugetul local. Această activitate economică are un puternicimpact negativ asupra mediului şi asupra activităţii de turism. Administraţia localătrebuie să consulte o instituţie specializată pentru identificarea de soluţii tehnicepractice de renaturare a haldelor de calcar şi stabilizarea lor fizică.• Aplecarea către tradiţia şi obiceiurile legate de sărbătorile religioase a populaţiei dinzonă este bine cunoscută. Sărbătorile de iarnă (Crăciun, Anul Nou), sunt aşadar unprilej pentru organizarea de către Primărie a unor manifestări axate pe obiceiurilereligioase ale locului, jocuri distractive şi concursuri şi pot deveni un eveniment caresă atragă în jurul lui nu numai localnicii, dar şi locuitori din centrele urbane apropiate.Manifestarea va depăşi cu certitudine graniţele zonei dacă este bine organizată.Însoţite de o promovare agresivă, de slogane cu adresabilitate spre anumite grupuriţintă, aceste serbări pot deveni o “marcă” a localităţii, iar în timp s-ar putea crea otradiţie. Antrenarea în aceste sărbători a unor categorii socio-profesionale cu unanume nivel de pregătire – profesori, preoţi, elevi, pot imprima manifestării o ţinutăcultural-educativă şi distractivă.Pe parcursul unui an se pot organiza şi alte tipuri de manifestări care pot avea diverse teme:gastronomice, culturale, istorice, sportive, despre protecţia mediului, întâlniri cu fii satului,expoziţii de fotografie tematică ş.a.Recomandări pentru agenţii din turism• Calitatea serviciilor oferite turiştilor trebuie să fie o preocupare permanentă pentru toţiagenţii din turism, pentru a se impune pe piaţă şi pentru a face faţă concurenţei.• Calificarea şi formarea profesională permanentă a angajaţilor din turism este ogaranţie pentru o afacere profitabilă şi nu trebuie privită ca pe o cheltuială, ci ca pe oinvestiţie pe termen lung.• Diversificarea serviciilor oferite turiştilor, aşa cum reiese din studiile de piaţă realizateîn decursul anilor de către INCDT, este una din motivaţiile importante în alegerea uneidestinaţii, de aceea trebuie să i se acorde atenţia cuvenită.• Agrementul este deficitar în oferta turistică de servicii a localităţii, de aceea estenecesar a fi dezvoltat ca varietate şi capacitate.• Pentru deţinătorii de structuri de cazare ar fi utilă asocierea cu diverşi meşteripopulari, în principal pentru vizitarea atelierelor, pentru organizarea de demonstraţiide confecţionare a unor obiecte de artizanat, în cadrul cărora turiştii interesaţi pot luaşi lecţii contra cost; asocierea ar putea deveni o afacere profitabilă pentru ambiiparteneri.• Este recomandat ca fiecare deţinător de structură de cazare să ofere gratuit turiştilor:materiale informative (hărţi ale zonei, pliante, ghiduri sau monografii ale obiectivelornaturale şi culturale din zonă), servicii de ghidaj, mijloc de transport pentru excursiilocale, rezervări pentru mijloacele de transport în comun, servicii care pot atrage unnumăr din ce în ce mai mare de turişti.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund38

D. Extrase din raportul:POSIBILITATILE DE DEZVOLTARE AECOTURISMULUI, IN ZONA LOCALITATILORHOREZU, NOVACI, POLOVRAGI, COSTESTI,MALDARESTI, VAIDEENIMaterial elaborat de PAUL IACOBAŞ în noiembrie2005CUPRINS1.ANALIZA SITUATIEI NATIONALE SI INTERNATIONALE INDOMENIU....................................................................................................402. RECOMANDARI PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI IN NATURA SI AECOTURISMULUI IN ZONA.........................................................................423. CONCLUZII .............................................................................................48FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund39

...................................................................................................................................1. ANALIZA SITUATIEI NATIONALE SI INTERNATIONALE IN DOMENIUOferta de ecoturism & turism in natura la nivelul RomanieiIn România, primele programe de ecoturism au inceput sa apara in jurul anului 2000, initiatede catre cateva Parcuri Nationale si Naturale (Retezat, Piatra Craiului, Vanatori Neamt),beneficiare a unui grant GEF, cat si de catre proiecte de conservare a naturii care aveau si ocomponenta de ecoturism: Proiectul Carnivore Mari in Carpati (Zarnesti) care a dezvoltatprograme axate pe ursi, lupi, rasi si traditiile locale conexe acestora sau proiectul "Actiunicombinate pentru protectia si valorificarea patrimoniului natural al Muntilor Apuseni",implementat de catre Federatia Romana de Speologie, ce a dezvoltat programe de ecoturismaxate pe pesteri si carst in general si a traditiilor locale.In acest moment programele de ecoturism din Romania se concentreaza in urmatoarelezone:- Delta Dunarii si Dobrogea (observarea pasarilor, plimbari cu barca)- parcul National Piatra Craiului si imprejurimi (programe bazate in special peobservarea carnivorelor mari: lup, urs, ras, dar si a unor specii de plante specifice,turism ecvestru, biciclete, plimbare cu rachete de zapada, etc)- Muntii Carpati (numeroase arii naturale protejate, unele cu statut de parc nationalsau natural) cu programe axate pe: turism ecvestru, cicloturism, drumetie tematica,schi de tura, plimbare cu rachete de zapada, etc)- Muntii Apuseni (Parcul Natural Apuseni, rezervatii speologice, geologice si mixte):speoturism, drumetii tematice, programe culturale, schi de tura, turism ecvestru,biciclete, etc)- Transilvania (descoperirea culturii sasesti si secuiesti, calarie, drumetii tematice, etc)- Maramures (programe culturale, descoperirea naturii: fauna si flora, ocupatiitraditionale, arhitectura, calarie, cicloturism, etc)- Bucovina (turism cultural si monahal, combinat cu observarea naturii: flora si fauna,drumetii tematice, etc)Programele de ecoturism din Romania sint oferite spre vanzare prin intermediul unorturoperatori locali, care colaboreaza de regula cu turoperatori din strainatate. Cei maiimportanti turoperatori romani care vand programe de ecoturism in acest moment sint:Daksa, Carpathian Nature Tours, Colin Shaw, Delta Travel, Equus Silvania, InterPares, Stefancel Mare, etc. De asemenea, marile agentii de turism din Romania au dezvoltat in ultimii aniprograme de turism in natura: Tiriac Travel, Paralela 45, J’info Tours, Perfect Tour,Trnasilvania Tour, etc.Majoritatea ofertantilor de programe de ecoturism se regasesc in Asociatia de Ecoturism dinRomania (AER). AER este un parteneriat pentru conservarea naturii şi turism în Româniaîntre asociaţii de turism, organizaţii neguvernamentale de dezvoltare locală şi conservareanaturii, proiecte de conservarea naturii şi agenţii de turism. In acest moment AER are peste20 de membri, dintre care peste 5, turoperatori de ecoturism.Misiunea AER este promovarea conceptului de ecoturism şi a dezvoltăriiecoturismului în vederea sprijinirii conservării naturii, a dezvoltării durabile a comunităţilorlocale din zonele cu valori naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor legate de ecoturism,cât şi promovarea naturii ca element esenţial al imaginii turistice a României. Mai multedetalii despre AER se pot gasi la www.eco-romania.ro .FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund40

Piata nationala si internationala de profil, caracteristici si tendinteEvaluarea mediului in care planificarea ecoturismului trebuie sa aiba loc:Chestiuni ce trebuiesc considerate in procesul de planificare a ecoturismului in zona:- Incepand cu 2007 Romania va fi membra cu drepturi depline a Uniunii Europene- Nivelul coruptiei in Romania este destul de ridicat si influenteaza negative imagineatarii- Probleme de mediu si poluare nerezolvate la nivelul tarii- Instabilitate economica cu tendinte de stabilitate- Schimbarea monedei nationale din ROL in RON si viitoarea trecere la moneda unicaeuropeana- Legislatia europeana in domeniul circulatiei persoanelor, turism, protectia mediului,identitate culturala, etc- Legislatia privind ariile naturale protejate, inclusiv implementarea Retelei Natura 2000in RomaniaProbleme in dezvoltarea de programe de turism si ecoturism in Romania,percepute de catre piata olandeza de profil (Blumer, 2002):- Imagine generala neconcludenta si incoerenta- Acesibilitate redusa pentru anumite categorii de turisti- Infrastructura generala si specifica- Acces limitat la informatii turistice de calitate- Serviciile turistice si conexe (calitate si cantitate)- Cazarea (calitatea si raportul pret / calitate)- Securitatea calatoriilor si securitatea in general- Stabilitatea politica- Sistemul financiar insuficient dezvoltat- Birocratia- Lipsa de parteneri de incredere- Nivelul preturilor raportat la calitate- Probleme de mediu (poluare, managementul deseurilor, etc)Evaluarea industriei turistice in lume si Romania:Sosirile turistice internationale vor creste de la 594 milioane in 1996 la 1.6 miliarde in 2020(Organizatia Mondiala a Turismului, 1998)- Turistii vor avea mai putin timp disponibil si mai multi bani, vor cauta experiente decalatorie intense si stimulatoare, pentru perioade mai scurte de timp (HowarthInternational, 1998).- Ecotourismul este considerat o nisa mica pe piata in cadrul industriei turisticemondiale, insa intr-o crestere sustinuta (Blumer, 2002)FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund41

- Cele mai importante tari furnizoare de ecoturisti sint: Statele Unite, UK, Germania,Canada, Franta, Austria, Olanda, Suedia, Noua Zeelanda, Norvegia si Danemarca(Eagles si Higgins, 1998).- Ingredientele unui program turistic de success vor fi: autenticitate (locuri sioameni unici), diversitate (un amestec de patrimoniu natural si cultural, stimulare sirelaxare, profesionalism si atitudine prietenoasa) si flexibilitate (rezervari rapide,posibilitatea oferita clientilor sa isi combine experientele turistice pentru a le raspundenevoilor specifice) (McArthur, 1998).- Clientii vor fi interesati in: producte acreditate si certificate, interpretarea naturii siimpact redus in mediu (Mc Arthur, 1998)- Turoperatorii manifesta un interes crescut fata de initiativele ce au la baza un cod deetica si turism responsabil (Goodwin, 2001).Viitorul pentru turismul din Romania (2005) – concluziile atelierului ANT/GTZ:- Se manifesta un trend puternic pentru turismul de nisa: croaziere, tururi de oras,turism activ, turism in natura- Rezervarile online sint in crestere- Creste ponderea turismului de afaceri in piata nationala- Interest major in turismul de sanatate si odihna- Tururile de oras: China si Estul Europei vor deveni piete importante ce vor furnizaturisti de acest fel- Trendul celor 4 A: arhitectura autentica, mancare autentica, vinuri autohtone si sateautentice –"Trebuie sa vezi, simti si sa mirosi ca esti in Romania"- Romania are sanse mari sa patrunda pe nisele de piata: turismul rural, ecoturismul,turismul cultural si in circuite, vacante active, plimbari, drumetie, observarea siaprecierea naturii, sporturi extreme, cicloturism, etc2. RECOMANDARI PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI IN NATURA SI AECOTURISMULUI IN ZONA TINTACe este ecoturismul si turismul legat de natura. Cine sint ecoturistii. PrincipiileecoturismuluiTurismul legat de natura:• Calatorii / excursii legate de natura in zone interesante, cu o natura atractiva (adeseazone/arii protejate)Conditii:• Zona trebuie sa aiba un inalt potential natural;• Trebuie sa existe o cerere turistica.Ecoturismul:Parte a turismului legat de natura, care trebuie sa indeplineasca si urmatoarele criterii:• parte din venituri si actiuni directionate spre conservarea naturii si a zonelorprotejate;• marea parte din veniturile de pe urma turismului raman populatiei locale;• caracter educativ atat pentru turisti dar si pentru localnici;• minimalizarea influentei negative asupra mediuluiFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund42

Cine sint ecoturistii si ce isi doresc ? (Organizatia Mondiala a Turismului, 2002)- Au varste cuprinse intre 30-59 ani- Au o educatie peste medie, in general universitara- Au venituri peste medieEcotouristii doresc:- Servicii de calitate- Ghizi locali profesionisti- Grupuri mici (max 15 pers)- Programe educative- Mancare gustoasa si de calitate, bazata pe produse locale- Zone linistite, neaglomerate- Cazare de calitate, insa nu de lux, curata- Conservarea naturii (o parte din banii lor sa mearga direct sau indirect spreconservarea naturii)Turoperatorii afirma ca grupurile de ecoturisti pot si doresc sa se adapteze la obiceiurilelocale, sint iubitori de natura, au spirit de echipa si flexibilitate, sint interesati de diversitateapeisajului, a oamenilor si a culturilor locale, doresc sa calatoreasca cu oameni compatibili cuvalorile lor, sint lipsiti de prejudecati si au mintea deschisa, sint dinamici si activi, vor sainvete intotdeauna ceva, nu le place turismul de masa.Dezvoltarea ecoturismului in zona tinta ar trebui sa tina cont de urmatoarele linii directoare:a. Focalizare pe zone naturaleEcoturismul se axeaza pe experienta directa si personala in natura, se desfasoara in cadrulnaturii si se bazeaza pe utilizarea ei, respectiv a caracteristicilor geomorfologice, biologice,fizice si culturale ale acesteia. Prin urmare accentul pe zona naturala este esential inplanificarea, dezvoltarea si managementul ecoturismului.b. Interpretarea produsului ecoturisticEcoturismul ofera posibilitati de experiente in natura ce duc la o mai buna intelegere,apreciere si bucurie de a descoperi si ocroti natura si cultura traditionala locala, atat pentruvizitatori, cat si pentru comunitatea locala. Totodata, la nivelul destinatiei si al produselorecoturistice, este important sa se creeze oportunitatea ca membrii comunitatilor locale saaiba acces la informatiile si interpretarea oferite in cadrul programului ecoturistic dezvoltat inzona.c. Principiul durabilitatii din perspectiva protejarii mediului naturalActivitatile de ecoturism si planificarea lor trebuie sa ofere cele mai bune practici de turism siplanificare din punct de vedere al conservarii naturii si dezvoltarii durabile. Activitatea deturism trebuie sa fie planificata si derulata astfel incat sa reduca impactul produs asupranaturii.d. Contributie la conservarea naturiiEcoturismul contribuie in mod pozitiv la conservarea ariilor naturale. Ecoturismul implicaparticiparea la conservarea ariilor naturale vizitate, oferind modalitati constructive pentrubunul management si conservarea acestor arii naturale (ex: oferirea ajutorului financiar inactiunile de reabilitare a ariilor naturale, strangerea deseurilor lasate de turisti sau contributiacatre organizatiile de conservare).FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund43

e. Contributie constructiva la dezvoltarea comunitatilor localeEcoturismul ofera contributii durabile privind dezvoltarea comunitatilor locale. Comunitatealocala de multe ori este parte integranta a produsului ecoturistic. Beneficiile ecoturismuluitrebuie sa revina in mare parte si comunitatilor locale. Beneficiile locale pot proveni dinfolosirea ghizilor locali, cumpararea de bunuri si servicii locale si folosirea facilitatilor locale.f. Gradul de satisfacere a turistilorEcoturismul raspunde asteptarilor turistilor. In dezvoltarea produselor ecoturistice trebuieavut in vedere faptul ca, in general, potentialii turisti din acest domeniu au un nivel ridicat deeducatie si de asteptari. Astfel, gradul de satisfacere legat de produsul ecoturistic esteesential, experienta oferita indeplinind sau chiar depasind gradul de asteptare al turistilor.g. Marketing corectSe urmareste realizarea unui marketing corect, ce duce la asteptari realiste. Marketingulpentru ecoturism ofera clientilor informatii complete si responsabile care conduc la cresterearespectului pentru mediul natural si cultural al zonelor vizitate si a gradului de satisfacere aturistilor.Aceste principii sunt agreate si promovate si de catre Asociatia de Ecoturism din Romania(AER) si au la baza doua modele internationale: Nature and Ecoturism Accreditation Programdezvoltat de catre Asociatia de Ecoturism din Australia si Nature’s Best, sistemul deacreditare promovat de catre Asociatia de Ecoturism din Suedia.........................................................................................................................................Din perspectiva noastra, aceste principii trebuie sa fie puse in practica atat de ceice dezvolta produse ecoturistice, cat si de cei ce planifica dezvoltarea unei zonepe baza de ecoturism....................................................................................................................................Avantajele competitive ale zonei*In peisajul ecoturismului European, Romania are cateva puncte tari, care o fac atractiva fatade alte destinatii europene. Conform unui studiu realizat pe piata olandeza (Blumer, 2002)acestea sint: natura neatinsa, autenticitatea traditiilor, 30 % din populatia europeana decarnivore mari, Delta Dunarii, paduri naturale si nefragmentate, ospitalitate, peisaj divers,relatia om natura bine conservata, biodiversitate mare, peste 12.000 de pesteri, mancaretraditionala, mister, traditii crestine, plante medicinale, relief in sare.Dintre acestea , o mare parte se regasesc in structura zonei care face obiectul acestui raport,astfel: natura neatinsa (Parcul National Buila Vanturarita, Cheile Oltetului -partial), traditiiautentice: ceramica de Horezu, rudaritul, scoartele oltenesti; prezenta carnivorelor mari (lup,urs, ras); paduri naturale si nefragmentate (Buila Vanturarita, Cheile Oltetului, CheileBistritei, etc); ospitalitate, peisaj divers, ralatia om-natura bine conservata, biodiversitatemare (Parcul National Buila Vanturarita, fauna cavernicola, etc); pesteri (P.Muierii,P.Liliecilor, P.Polovragi, etc), mancare traditionala, mister, traditii crestine (manastirileArnota, Hurezi, Polovragi, Bistrita), plante medicinale.Tinand cont de cele expuse in acest raport, reiese faptul ca zona are elementelede potential pentru a deveni intr-o perioada de 5-10 ani, o destinatie consacratapentru ecoturism in Romania si Estul Europei.*Notă: termenul de zonă desemnează aria studiatăFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund44

Amenajarea turistica si amenajarea teritoriuluiIn cazul in care zona alege sa dezvolte ecoturismul ca si sector turistic prioritar, amenajareaturistica si intreaga amenajare a teritoriului vor trebui sa tina cont de acest lucru. Astfel, vortrebui proiectate P.U.G-uri si P.U.Z-uri care sa tina cont de principiile ecoturismuluireferitoare la impactul in mediu si la impactul peisagistic al constructiilor si amenajarilorturistice . De asemenea, toate aceste planuri de urbanism vor trebui sa tina cont de limitelesi de regulamentele ariilor naturale protejate, pe care vor trebui sa le inglobeze in cadrul lor.O atentie deosebita vor trebui acordate concesionarii de terenuri pentru case si sate devacanta, concesionare care va trebui facuta pe baza unui contract care sa stipuleze clarobligatiile de a respecta planurile de urbanism de catre cei care construiesc in zona.Recomandam ca aceste planuri sa fie elaborate pe baza unor caiete de sarcini precise, caresa contina precizari exprese privind principiile de limitare a impactului in mediu aconstructiilor, planuri care sa fie trecute prin procese de consultare publica, in caresocietatea civila sa aiba sansa de a-si expune parerea.Dezvoltarea de programe turistice:Activitatile de ecoturim care ar putea fi dezvoltate cu succes in zona sint:- drumetii tematice- speoturism in pesteri amenajate (existenta a 3 pesteri amenajate pentru turism sint opremisa favorabila pentru crearea in zona a unei retele de pesteri amenajate)- turism ecvestru (cu cai)- turism cu atelaje (sanii trase de cai, carute trase de cai)- observarea pasarilor- observarea animalelor salbatice- tururi pentru fotografie in natura, insclusiv fotografie in pesteri- turism stiintific (studiul unor plante si animale)- cicloturism- schi de tura (mai ales in masivul Capatanii si Parang)- drumetie de iarna- tururi culturale (tabere de creatie, demosntratii de mestesuguri, etc)Dezvoltarea unor rute tematice cum ar fi: ruta pesterilor amenajate, ruta manastirilor, rutamestesugurilor si arhitecturii traditionale, ruta ariilor naturale protejate, poate diferentia zonade altele similare si poate oferi experiente turistice de calitate unor segmente de piatadiferite (ca si varsta, statut social, venituri, educatie, etc).Este de dorit ca aceste programe turistice sa fie dezvoltate de catre un turoperatorspecializat (sau de catre asociatia locala de turism), care sa utilizeze servicii locale (cazare,alimentatie publica, ghizi locali, centre de inchiriere echipament, centre de informareturistica). Acest turoperator va prelua o parte din efortul de promovarea si distributie aofertantilor de servicii locale, urmand ca acestia sa se poata concentra in exclusivitate peinbunatatirea calitatii serviciilor lor si dezvoltarea de noi servicii turistice.Marketing-ul si promovarea“ Nu este suficient sa existe un produs bun de ecoturism in Romania, trebuie ca piata sa fiepregatita sa-l cumpere” (tour-operator din Olanda, Aprilie 2002)Turismul mondial a crescut sustinut in ultimii ani, ajungand la peste 700 de milioane decalatorii internationale (OMT, 2001). Aceasta crestere reprezinta o provocare majora pentrumarketingul turistic. Noi destinatii si noi produse sint oferite unei piete in crestere, in timp cepietele si produse traditionale sint intr-o continua diversificare. Destinatiile turistice se luptapentru a se pozitiona cat mai bine pe aceasta piata dinamica, in continua crestere. In acestFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)45Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund

context, este o nevoie presanta pentru strategii inteligente de pozitionare pe piata turistica,completate de canale de distributie si strategii de pret. Cunoasterea pietei turistice, prinstudii si analize, este un proces de lunga durata, costisitor dar foarte necesarO chestiune esentiala in marketingul unei destinatii este accea de a crea si administra cusuccess o imagine distinctiva si atractiva a acelei zone. Acest lucru este legat insa in moddirect si de eforturile Romaniei de a-si crea o imagine proprie, distinctive si de o promova pepietele tinta. Imaginea turistica a zonei va trebui sa tina cont de imaginea generala aRomaniei si va trebui sa o utilizeze in avantajul sau.In efortul de identificare a pietelor tinta, va trebui sa se tina seama de motivatiile pe care leau turistii atunci cand aleg o destinatie sau un program anume, motivatii ce tin in general denevoia de a evada din mediul cotidian intr-un mediu diferit, in care simturile, mintea sisufletul sa isi gaseasca noi stimuli.Marketing-ul, promovarea, strategiile de pret si de distributie, pozitionarea pe piata sint temece vor trebui abordate in cadrul unui plan de marketing al viitoarei destinatii ecoturistice,plan de marketing in care vor trebui implicate toti ofertantii de servicii turistice, autoritatilelocale, agentii de turism, CJ Valcea si Gorj. Este de dorit ca acest plan de marketing sa tinacont de strategia de dezvoltare turistica a Romaniei (in curs de elaborare), de strategiapentru dezvoltarea turismului in regiunea Sud-Vest, Oltenia; de strategia de dezvoltare aecoturismului in Romania (in curs de elaborare) si de strategia de brand de tara a Romaniei(in curs de elaborare).CalitatePentru a asigura un grad corespunzator de calitate al produselor si serviciilor turistice,recomandam sa se aiba in vedere ca toate produsele si serviciile turistice sa fie certificate lanivel national conform legislatiei in vigoare (certificarea structurilor de cazare turistica,licente si brevete, etc).In plus, pentru a asigura o calitate inalta produselor si serviciilor de ecoturism, consideramimportant sa fie luate in considerare posibilitatea ca acestea sa fie acreditate prin sistemul"Eco-certified", implementat de catre Asociatia de Ecoturism din Romania. Acest sistem decertificare turistica, se axeaza pe certificarea:- destinatiei turistice- pachetelor turistice (tururi)- cazariAstfel, pentru ca zona sa fie competitive la nivel national si european, va fi nevoie ca in viitorzona sa fie certificate ca destinatie ecoturistica si de asemenea, un anumit numar de spatiide cazare sa fie certificate ca si cazari pentru ecoturism percum si anumite tururi sauexcursii.Implicarea comunitatilor locale si conservarea naturiiO comunitate este viabilă în măsura în care populaţia ei stabilă şi de vârstă activă îşi poateasigura existenţa prin activităţi desfăşurate în cadrul localităţii respective sau la distanţerezonabile de aceasta (Aluaş, 1998).Contextul actual în care se află comunităţile rurale din zona tinta reprezintă oarecum unparadox – în planul culturii au fost abandonate o sumă importantă de tradiţii, oamenii s-auadaptat modernităţii, în timp ce ocupaţia de bază a rămas agricultura, care se practică dupămetode traditionale, în limitele subzistenţei. În profunzime, mentalitatea este încătradiţionalistă, chiar dacă în majoritatea localităţilor există reţea de televiziune şi telefoniemodernă.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund46

Ecoturismul poate fi un instrument care sa contribuie cu succes la: conservarea naturii(prin actiuni si fonduri directionate direct catre conservarea naturii), la dezvoltareaeconomica (sustinerea de initiative locale-servicii locale de turism, crearea direct sau indirecta unor locuri de munca, taxe locale, turisti care cheltuie in comunitate, etc) cat si ladezvoltarea sociala si culturala a unei comunitati (intercatiuni intre turisti si localnici, legarede prietenii, schimburi de informatii si tehnologii).Implicarea comunitatilor locale in dezvoltarea ecoturismului , atat in fazele de planificarecat si in fazele mai profunde ale procesului este esentiala pentru a asigura reusita acestuidemers. Comunitatile locale trebuie sa inteleaga alternative oferita de ecoturism, principiileecoturismului si avantajele si dezavantajele lui. Ele trebuie sa aleaga in cunostinta de cauzadaca doresc sau nu doresc o asemenea dezvoltare.Lista de posibile proiecte si activitati pentru dezvoltarea ecoturismului siturismului in natura in zonaa) Evaluarea si inventarierea potentialului turistic al zonei (partial ea va fi facuta de Geta si demine, insa aceasta trebuie sa fie o activitate continua si trebuie realizata o baza de date caresa contina inclusiv localizarea prin GPS a obiectivelor turistice, fotografii, descrieri amanuntite,etc)b) Crearea unui marci (brand) al destinatiei turistice Horezu si imprejurimi: nume, logo, sloganc) Sprijinirea infiintarii unei asociatii locale de turism (care sa includa toti ofertantii importanti deservicii turistice si servicii conexe, CJ Rm Valcea, CL din toate localitatile)d) Sustinerea implementarii unui management al deseurilor adecvat zonei si nevoilor prezente siviitoaree) Sustinerea crearii, lansarii si promovarii unor produse cu specific local (lemn, ceramica,branza, bauturi, etc) care sa poarte marca zonei si care sa sustina dezvoltarea marcii de zonaturistica si fidelizarea vizitatorilorf) Furnizarea unui curs de crearea si managementul produselor turistice, cu aplicatii practiceg) Organizarea unui curs de instruire pentru ghizi locali de turism , cu specializari pe cultura sipatrimoniu, ghid montan, ghid de ecoturism, pentru minim 7 persoane de fiecare specializareh) Organizarea unui curs de bucatarie traditionala si tehnica operatiunilor de restaurant pentru30 de persoanei) Organizarea unui curs de marketing (planuri de marketing) si comunicare cu clientiij) Organizarea unui curs pentru scrierea planurilor de afacerik) Crearea a minim 7 pachete turistice dintre care minim 2 pachete turistice de ecoturisml) Sprijinirea deazvoltarii de servicii turistice cu impact redus in mediu si care sa promovezecultura si specificul zoneim) Infiintarea a 2 centre de informare turistica, unul in Horezu, celalalt in Costesti, pt ParculNational Buila Vanturarita si a altor 3 puncte de informare de tip chiosc (fara staff) in imediatavecinatate a unor obiective turistice importante (manastirea Hurezi, manastire Bistrita, culeledin Maldaresti)n) Montarea de panouri informative si de directionare cu harta zonei si obiectivele turisticemajore (cate unul general pentru fiecare localitate, si cate unul specific la fiecare obiectivturistic important, panouri de directionare pe drumurile nationale ce vin dispre Rm. Valcea,Tg.Jiu)o) Dezvoltarea unui plan de marketing integrat al destinatiei turistice Horezu si imprejurimip) Facilitarea participarii membrilor asociatiei de turism/ofertantilor de servicii turistice din zonala minim 2 targuri nationale de profilq) Crearea unui film de promovare de 10 minute despre zona turistica Horezu si imprejurimi sidistribuirea lui pe canele TV nationaleFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund47

) Crearea unui portal de promovare turistica a regiunii , realizarea unei brosuri generale deprezentare in 4 limbi si a minim 5 pliante de promovare a unor rute turistice/obiective turisticeimportantes) Realizarea unei harti turistice a regiunii (GIS), tiparirea si distribuirea eit) Sustinerea crearii (prin intermediul asociatiei locale de turism) a unui centru pentru inchiriatbiciclete si elaborarea unui studiu pentru crearea unui sistem de rute pentru biciclete simarcarea lor corespunzatoare in terenu) Crearea unor noi trasee de drumetie si imbunatatirea marcarii si a amenajarilor de sigurantapentru cele existentev) Infiintarea unui Fond Local de Conservare si Dezvoltare, prin care sa se poata sprijini financiarsi logistic initiative de conservarea a capitalului natural si cultural al zonei3. CONCLUZIITurismul este in crestere sustinuta ca fenomen la nivel mondial, iar ecoturismul este ocomponenta extrem de dinamica in cadrul acestei cresteri. Zona are atuuri de necontestatpentru a deveni o destinatie pentru ecoturism la nivel national si Est European. Dezvoltareaecoturismului in zona trebuie vazuta in relatie directa cu conservarea naturii (ariile naturaleprotejate), cu conservarea culturii autentice si cu implicarea comunitatilor locale in toateetapele acestui proces. Procesul de dezvoltare a ecoturismului in zona este un proces delunga durata (5-10 ani), ce necesita un efort sustinut din partea tuturor celor implicati darcare poate aduce beneficii majore pe termen lung, contribuind in mod direct la crearea de“existente durabile” in zona tinta. Decizia privind initierea unui asemenea proces trebuieluata de catre comunitatile locale, fiind nevoie de initierea unei planificari complexe adezvoltarii ecoturismului in zona, planificare care sa integreze toate aspectele sociale,economice si de mediu........................................................................................................................................FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund48

E. Extrase din raport privind:CADRUL ŞI RESURSELE NATURALE DIN NORDULJUDEŢELOR GORJ ŞI VÂLCEAMaterial elaborat de FLORIN STOICAN(Asociaţia Kogayon), în Noiembrie 2005CUPRINS1. EVALUAREA RESURSELOR ACTUALE ......................................................502. POSIBILITĂŢI DE DEZVOLTARE CARE POT FI AVUTE ÎN VEDERE PENTRUREZOLVAREA PROBLEMELOR ŞI DEZVOLTARE – PROGRAME NAŢIONALE,EUROPENE, INTERNAŢIONALE ...................................................................53FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund49

.......................................................................................................................................1. EVALUAREA RESURSELOR ACTUALEObiective naturale sau aparţinând patrimoniului antropic aflate în staresau în pericol de degradareZona studiată dispune de un potenţial turistic extraordinar, reprezentat atât prin obiectivelenaturale numeroase si valoroase, cât şi prin cele antropice, toate laolaltă făcând din aceastăparte a Olteniei, una dintre regiunile cu cel mai ridicat potenţial turistic. Promovarea şivalorificarea acestui patrimoniu a fost făcută în anumite limite, mult departe de potenţialulsău, aceasta prezentând atât avantaje cât şi dezavantaje. Un avantaj important este ca înzonă sunt încă numeroase obiective foarte puţin sau chiar deloc promovate şi valorificate.Promovarea şi valorificarea insuficiente au dus pe de o parte la păstrarea numeroaselorobiective naturale nealterate de intervenţia umană şi deci cu un potenţial turistic foarteridicat, dar pe de altă parte a dus şi la degradarea unor obiective turistice antropice de ovaloare foarte mare.În zonă, în special în partea montană nelocuită, care constituie majoritatea suprafeţeilocalităţilor componente, s-au păstrat într-o stare foarte bună de conservare suprafeţe întinsede pădure şi gol alpin, în perimetrul cărora se găsesc obiective turistice de interes major:sectoarele de chei din zonele carstice, peşterile, văile râurilor.Efectele negative asupra mediului natural şi implicit asupra obiectivelor turistice naturale seface simţite în zonele intens frecventate de către turişti, cum sunt Cheile Bistriţei, PeşteraLiliecilor, Peştera Urşilor, Cheile Olteţului, Peştera Polovragi, Cheile Galbenului, PeşteraMuierii, etc. În special în zona sectoarelor de chei şi pe văile râurilor, în apropierealocalităţilor, unde circulaţia turistică este foarte intensă, practicându-se în special turismul deweek-end, trebuie luate măsuri in ceea ce priveşte controlul activităţilor turistice, pentruînlăturarea efectelor negative (numeroase vetre de foc, deşeuri, distrugeri ale vegetaţiei,inscripţii, etc.) şi pentru luarea de masuri ce vor duce la evitarea unor distrugeri ireversibile.Un patrimoniu natural aproape deloc valorificat este cel sportiv. Zona montană dispune detoate calităţile pentru practicarea sporturilor specifice: trekking, escaladă, speo-escaladă,rafting /canioning, parapantă, mountain-bike, etc.În viitoarele acţiuni de promovare şi valorificare a patrimoniului turistic natural, trebuie să seţină neapărat seama de următoarele aspecte, în concordanţă cu principiile dezvoltăriidurabile şi ale valorificării durabile a resurselor:• identificare şi păstrarea nealterată a zonelor naturale de interes ştiinţific major;• minimizarea efectelor activităţilor antropice în zonele naturale cu obiectiveturistice naturale vizitabile;• păstrarea echilibrului între promovare /valorificare şi menţinerea obiectivelornaturale nealterate;• păstrarea echilibrului între păstrarea calităţii de obiectiv turistic natural şiasigurarea dotărilor necesare practicării turismului la standarde moderne de confortşi siguranţă;• utilizarea pentru amenajări turistice de infrastructură şi servicii a tehnicilorprietenoase mediului;FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund50

• trecerea de la turismul necontrolat la cel organizat care va duce atât la păstrareacontrolului şi minimizarea efectelor negative, cât şi la obţinerea de beneficiimateriale pentru zonă;• promovarea sporturilor specific montane.În ceea ce priveşte patrimoniul antropic, zona dispune de o mulţime de obiective,reprezentate în special de cunoscutele mănăstiri (Bistriţa, Arnota, Horezu, Polovragi), denumeroase biserici monumente de arhitectură, muzee, manifestări, etc.În cazul mănăstirilor situaţia este bună, toate beneficiind în ultimii ani de campanii deconsolidare şi restaurare.Situaţia este mult mai proastă în cazul bisericilor parohiale, unele foste schituri, unde dininsuficienţa fondurilor nu s-au mai executat de mult lucrări de întreţinere /restaurare sauchiar mai rău, au fost executate lucrări de mântuială, neprofesionist. Există pe de o partepericolul degradării în timp al acestor obiective prin nerealizarea intervenţiilor necesareconsolidării şi restaurării. Un caz tipic este cel al bisericii Gruşeţu din Costeşti, părăsită decâţiva zeci de ani, aflată într-o stare avansată de degradare. Într-o stare ceva mai bună,datorată însă doar faptului că bisericile sunt funcţionale, se află bisericile Peri, 44 Izvoare,Păpuşa, Urşani, bisericile de lemn din Gorj, care necesită însă lucrări urgente. Pe de altăparte, un mare pericol îl reprezintă nerespectarea normelor de restaurare la executarealucrărilor. Se pot da numeroase exemple de lucrări executate cu bune intenţii, dar fiindcă n-au fost făcute de către profesionişti, au făcut chiar mai rău.O parte importantă a patrimoniului local îl reprezintă cel bazat pe tradiţii, meşteşuguri, careeste într-un pericol mult mai mare. În afară de olărit, care s-a menţinut constant în topulpriorităţilor, celelalte activităţi tradiţionale au fost lăsate deoparte, unele pierzându-se saudenaturându-se. În societatea actuală aceasta este un mers firesc, dar fiindcă acesteareprezintă un patrimoniu extraordinar greu sau imposibil de recuperat, trebuie investit pentrupăstrarea a ceea ce mai există. Acest patrimoniu este constituit din: arhitectură tradiţională,instalaţii şi unelte tradiţionale, meşteşuguri tradiţionale (olărit, prelucrarea lemnului cu toateramurile sale, de la cherestea până la manufactura obiectelor de uz casnic, ţesereacovoarelor olteneşti, apicultură, păstorit, pomicultură, etc.), obiceiurile şi tradiţiile locale.În viitoarele acţiuni de promovare şi valorificare a patrimoniului turistic antropic, trebuie săse ţină neapărat seama de următoarele aspecte, în concordanţă cu principiile dezvoltăriidurabile şi ale valorificării durabile a resurselor:• consolidarea şi restaurarea obiectivelor antropice de către profesionişti;promovarea /valorificarea obiectivelor mai puţin cunoscute;• identificarea /păstrarea /restaurarea /promovarea /valorificarea construcţiilor,instalaţiilor şi uneltelor specifice arhitecturii şi tehniciii populare locale: case delocuit, anexe, mori, joagăre, pive, vâltori, instalaţii de transport lemn, utilaje,ustensile, unelte, etc.• stabilirea urgentă a unor norme arhitecturale de către autorităţile locale, pentrupăstrarea specificului zonei;• încurajarea practicării meşteşugurilor tradiţionale, păstrarea şi transmitereaacestora;• crearea şi promovarea unor brand-uri locale pentru produse tradiţionale: obiectedin lemn, covoare olteneşti, ţesături, brânzeturi, fructe, ţuică, miere, etc.• promovarea actualelor manifestări cultural-folclorice şi crearea altora pentrupromovarea obiceiurilor, tradiţiilor şi valorilor zonei.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund51

Situaţia pădurilor – potenţialul economic al acestoraZona dispune de întinse suprafeţe împădurite, în special în zona montană.La ora actuală în zona au fost retrocedate numeroase suprafeţe de pădure proprietarilorprivaţi, urmând să se continue procesul retrocedărilor conform noilor legi ale proprietăţii.Predominante sunt suprafeţele forestiere proprietate a statului, iar proprietarii privaţi cusuprafeţele cele mai importante sunt cele ale obştilor de moşneni din Vaideeni, Horezu,Polovragi, Novaci şi Crasna, precum şi mănăstirile şi parohiile din zonă.Pădurile proprietate a statului din zonă, sunt administrate de către RNP Romsilva - DirecţiaSilvică Râmnicu Vâlcea prin ocoalele silvice Romani şi Horezu şi Direcţia Silvică Târgu Jiu prinocoalele silvice Polovragi şi Novaci.Pădurile proprietate privată sunt administrate fie de către RNP Romsilva prin aceleaşistructuri, fie de către ocoale silvice private: Ocolul Silvic “Buila” Horezu, OS Novaci.Potenţialul economic al pădurilor a fost şi este deosebit, exploatarea şi prelucrarea lemnuluifiind încă de foarte multă vreme ocupaţii de bază ale locuitorilor. Principala problemă care sepune la ora actuală este aceea a valorificării durabile a acestor resurse şi valorificareapotenţialului din activităţi complementare. Un alt risc major este pierderea controlului asupraactivităţilor de exploatare a lemnului prin retrocedarea şi fragmentarea administrativă asuprafeţelor ca urmare a retrocedărilor repetate.Capacitatea de aplicare a normelor de protecţie a mediului şi a patrimoniuluiantropic a autorităţilor din zona (instruire, resurse materiale, etc) şi situaţiaaplicării prevederilor legale din domeniuCapacitatea de aplicare a acestor norme este foarte redusă, în primul rând datorită lipsei deinformare şi pregătire a personalului autorităţilor locale. Există o slabă informare cu privire laactele normative din domeniul protecţiei mediului şi prevederile acestora.Nu există autorităţi competente în domeniile menţionate decât la nivel judeţean, înmunicipiile Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu. La nivelul autorităţilor locale nu exista personalspecializat în aplicarea acestor norme. Instituţiile locale sunt deficitare atât la capitolulinfirmare-cunoaştere cât şi la capitolul echipament-personal. În primul rând ar trebuirealizată o instruire cu privire la aceste norme în rândul personalului autorităţilor locale şiapoi ar trebui să se treacă la aplicarea acestora.Există numeroase acte normative în vigoare care nu sunt aplicate sau nici măcar nu suntcunoscute (Legea Muntelui 347/2004, Legea ariilor protejate 462/2001, etc.).FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund52

2. POSIBILITĂŢI DE DEZVOLTARE CARE POT FI AVUTE ÎN VEDERE PENTRUREZOLVAREA PROBLEMELOR ŞI DEZVOLTARE – PROGRAME NAŢIONALE,EUROPENE, INTERNAŢIONALEDezvoltarea zonei trebuie să aibă în primul rând promovarea si dezvoltarea activităţilor ecoturistice,avându-se în vedere mai multe obiective principale:Turismula) infrastructura• întreţinerea, dezvoltarea şi supravegherea drumurilor de acces la obiectiveleturistice, a traseelor turistice;• amenajarea unor centre de vizitare, puncte de informare;• amenajarea locurilor de adăpost, locurilor de popas, refugiilor şi spaţiilor decampare;• dezvoltarea infrastructurii în localităţile din zonă;• atragerea de fonduri şi consilierea localnicilor în vederea dezvoltăriiagroturismului.b) siguranţa turiştilor:• înfiinţarea serviciilor de ghizi;• înfiinţarea de centre Salvamont.c) promovarea formele de eco-turism:• turismul montan;• turismul sportiv;• turismul educativ şi de cunoaştere ştiinţifică;• turismul de destindere-relaxare;• turismul religios;• turismul cultural;• agro-turismul.d) obiectivele cultural-istorice:• restaurarea obiectivelor cultural-istorice;• promovarea si includerea în circuite turistice a acestor obiective;Dezvoltarea sporturile montane• tracking;• escaladă;• speologie;• mountan-bike;• parapantă;• ski;• înfiinţarea unor şcoli pentru iniţierea şi practicarea sporturilor specific zoneimontane;• organizarea de tabere şi competiţii sportive.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund53

Ocupaţii tradiţionale• încurajarea, susţinerea şi dezvoltarea ocupaţiilor tradiţionale;• identificarea şi promovarea meşteşugarilor din zonă;• salvarea obiceiurilor şi tradiţiilor locale şi promovarea acestora.Manifestări tradiţionale şi cultural-artisticeEducaţia• promovarea manifestărilor locale;• organizarea de târguri ale meşteşugarilor;• organizarea de manifestări folclorice;• înfiinţarea în zonă a unor noi festivaluri de promovare.• informarea permanentă a autorităţilor locale şi a localnicilor;• implicarea elevilor şcolilor din zonă în activităţi turistice, culturale, educative,sportive, ştiinţifice;• organizarea de cursuri şi tabere educative pe diverse teme.Activităţi economice• încurajarea activităţilor economice tradiţionale cu impact cât mai scăzut asupramediului;• utilizarea şi valorificarea viabilă a resurselor zonei, prin activităţi nepoluante;• promovarea produselor ecologice;• dezvoltarea micii industrii artizanale.Conservarea mediului şi a biodiversităţii• inventarierea siturilor prezumtive de a face parte din Reţeaua Natura 2000;• inventarierea şi monitorizarea habitatelor şi speciilor protejate;• monitorizarea permanentă a activităţilor desfăşurate pe teritoriul ariilorprotejate;• păstrarea echilibrului între activităţile tradiţionale şi neafectarea mediului;Cercetarea ştiinţifică• studii şi cercetări multidisciplinare pentru o cunoaştere mai bună a zonei;• studii şi cercetări de stabilire a impactului activităţilor antropice;• înfiinţarea unui centru de cercetare în domeniul ştiinţelor pământului;• studii şi cercetări socio-economice, etnografice, etc. în localităţile din zonă.Sursele de finanţare pentru îndeplinirea acestor obiective pot fi multiple, atât locale, prin redirecţionareafondurilor existente către astfel de activităţi de promovare şi dezvoltare azonei, naţionale (Administraţia Fondului pentru Mediu, Ministerele de resort din domeniileturism, cultură, mediu, agricultură, etc.) cât şi externe, existând numeroase posibilităţi de aaccesa finanţări în perioada care a mai rămas până aderarea României la UE (PHARE,SAPARD, Life, etc.), cât şi după aderare (fondurile structurale).........................................................................................................................................FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund54