Exist\ o ax\ cultural\ [i func]ioneaz\! - Suplimentul de Cultura

RADU MUNTEANPENTRU „SDC“Artistul asociat al „Suplimentului de cultur\“ scrie `naceast\ s\pt\m`n\ despre ce `l enerveaz\ [i ce `i placela filmul românesc.~N » PAGINA 6PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » EDI}IA NA}IONAL| » WWW.SUPLIMENT.POLIROM.ROARTISTUL ASOCIATS\pt\m`na 1 – InterviuS\pt\m`na 2 – Text de autorS\pt\m`na 3 – Criticii despre...S\pt\m`na 4 – Colegii debreasl\ despre...1,5LEINR. 182 » 7 – 13 iunie 2008 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.roiunie –RADUMUNTEANSIBIU – CLUJ-NAPOCA – BUCURE{TI:Exist\ o ax\ cultural\[i func]ioneaz\!Culture jammingMarius BabiasCulture jamming este o ac]iuneterorist\ `ndreptat\ `mpotriva media,care atac\ modurile de produc]ie [i dedistribu]ie. Mesajele s`nt eliberate,devenind corpuri vii [i mobile.~N » PAGINILE 10-11Trei evenimente culturalede amploare au dominataceast\ s\pt\m`n\:Festivalul Interna]ional deTeatru de la Sibiu (FITS),Festivalul Interna]ional deFilm Transilvania (TIFF) [iSalonul C\r]ii „Bookfest“2008.» Un raport provizoriu dup\dou\ zile de „Bookfest“ deGeorge Onofrei .~N » PAGINA 3~n c\utareasufletului pierdutBogdan RomaniucCel care cheam\ ecoul de RichardPowers – o carte `n care suspansul estedozat cu m\iestrie de un scriitor foartetalentat. Nu ne r\m`ne dec`t s\a[tept\m ecranizarea acestui romanpolifonic.~N » PAGINA 12» Veronica D. Niculescutransmite de la Sibiu, dinmijlocul evenimentelorprogramate`n cadrul FITS.~N » PAGINILE 4-5» Un amplu grupaj dedicat TIFF –texte de Iulia Blaga, LuizaVasiliu [i Adriana Gheorghe,precum [i un interviu cudirectorul festivalului, MihaiChirilov.~N » PAGINILE 7-9

editorialT|CERELucian Dan Teodorovici: „PD-L-ul [i personajul politic de cares`nt `ndr\gosti]i unii ziari[ti, anume Traian B\sescu, au adoptatde ceva vreme o alt\ politic\ fa]\ de liberali. Una a t\ceriicurtenitoare“.CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:Cameleonii s`ntfascinan]iOrice comentariu a[ face pe marginea alegerilor de duminic\mi-ar crea, `nainte de toate, mie o senza]ie de redundan]\.N-a[ mai avea ce s\ spun, rezultatele au fostdisecate, analizate, presupozi]iile au fost epuizate, victorio[iiau fost identifica]i `n func]ie de interesele fiec\-ruia. ~mi mai r\m`n la dispozi]ie simple observa]ii. Iaruna dintre ele, care m-a frapat `n aceast\ perioad\, estereac]ia presei recunoscut\ prin simpatia fa]\ de Cotroceni.O pres\ prins\ `ntr-o iner]ie ce o distan]eaz\, practic,tot mai mult de planurile de viitor ale pre[edintelui TraianB\sescu [i ale partidului subordonat. O s\ m\ explic.Am remarcat, `n ultima s\pt\m`n\, o revitalizare a ideilorde tip „322“ sau „patrulaterul ro[u“. Mul]i ziari[ti s-au`nghesuit s\ observe, mai ales pe fondul op]iunii liberalilorprivind turul doi bucure[tean, c\ s-a creat o coali]iePNL-PSD, la care au fost ad\ugate aproape inutil PC [iPRM, `n scopul d\r`m\rii PD-L-ului. Bun. S\ zicem c\ arfi argumente pentru a se vorbi despre a[a ceva. Lipsa delogic\ se manifest\ `ns\ `n adversitatea furibund\ pe careo denot\ acei ziari[ti, `n subiectivitatea extrem\. Una care`i face s\ nu observe c\ partidul pe care-l iubesc, anumePDL-ul, [i personajul politic de care s`nt `ndr\gosti]i,anume Traian B\sescu, au adoptat de ceva vreme o alt\politic\ fa]\ de liberali. Una a t\cerii curtenitoare.Rezultatele alegerilor de duminica trecut\, mai ales laconsiliile jude]ene, acolo unde votul politic e realmenterelevant, exprim\ aproape o catastrof\ pentru partidulpreziden]ial, care tr\ia ini]ial `n cadrul unorvise ce-l apropiau de un 50% la alegerile generaleviitoare. Procentul care-l situeaz\ `n rang cu PSD-ule cutremur\tor pentru to]i oamenii pre[edintelui. Iarprocentul liberalilor, care a crescut cu m\car 4-5%fa]\ de ceea ce s-a `nt`mplat la alegerile pentru ParlamentulEuropean, transform\ PNL-ul `ntr-un felde prin]es\ pentru m`na c\reia se lupt\ at`t social-democra]ii,c`t [i popularii lui Traian B\sescu. Pentruc\ altfel nici unii, nici al]ii nu vor avea [anses\ fac\ un guvern `n toat\ puterea cuv`ntului.Se vorbe[te pe la col]uri, [i nu numai, despre oviitoare guvernare PSD-PD-L, bazat\ pe r\d\cinilecomune feseniste. N-am talent de prezic\tor, nici m\-car de analist veritabil, pentru a afirma c\ e imposibil\o asemenea „solu]ie“. Dar ceva din comportamentuloamenilor ce formeaz\ partidul preziden-]ial `mi spune c\ o asemenea variant\ nu poate fi luat\`n calcul. Pentru c\ PD-L-ul nu beneficiaz\ de unelectorat tradi]ional, ci de unul construit cu migal\,populist, tocmai pe lupta anti-PSD, propus ca reprezentantal st`ngii nedemocratice [i al corup]iei. Or, ate asocia ulterior unor alegeri generale tocmai cu acest partidar `nsemna un risc enorm pentru viitorul t\u pe scenapolitic\. PD-L exist\ prin PSD. Mai exact, prin anti-PSD.Un pro-PSD `ncep`nd cu 2009 ar putea `nsemna sf`r[itulpolitic al partidului [i al pre[edintelui B\sescu, a-cesta din urm\ nevoit s\ se prezinte ulterior acestei eventualealian]e de guvernare `n fa]a electoratului.PNL-ul n-are aceea[i problem\. Beneficiind de un e-lectorat c\pos, mare parte liberal prin defini]ie [i princultur\ politic\, partidul condus de T\riceanu `[i poatepermite o guvernare chiar al\turi de PSD. Procentele i-arsc\dea probabil, dar nu dramatic. {i ar avea la dispozi]iesuficient timp s\ le recupereze. Totodat\ `ns\, venindacum pe alte coordonate, aproape de 20% adic\, PNL-ular avea mult mai multe de c`[tigat dup\ generale dac\» Se vorbe[te pe la col]uri, [inu numai, despre o viitoareguvernare PSD-PD-L, bazat\ per\d\cinile comune feseniste.N-am talent de prezic\tor, nicim\car de analist veritabil,pentru a afirma c\ e imposibil\o asemenea „solu]ie“.s-ar reapropia, `n vederea unui guvern, de PD-L. ~n primulr`nd, pentru c\ ei ar fi cei care ar putea pune condi-]iile, ba chiar ni[te condi]ii `nrobitoare. ~n al doilea r`nd,pentru c\ n-ar trebui s\ suporte atacuri venite din parteadreptei, care ar vedea mai fireasc\ o asemenea alian]\ pentruguvernare.Prin urmare, e de a[teptat ca, `n decursul acestui an,atacurile dinspre PDL spre PNL s\ fie tot mai pu]ine, totmai amortizate. Pentru c\, datorit\ modului `n care parea se configura viitoarea scen\ politic\, oamenii pre[edinteluinu-[i prea pot permite o alt\ abordare. Au e[uat `ntentativa lor de a elimina de pe scena politic\ PNL-ul[i de a-l `nlocui `n preferin]ele electoratului, acum se v\daproape de a juca precum c`nt\ partidul aflat actualmentela guvernare. Nu-mi dau seama c`nd se va prinde [ipresa pro-PD-L de acest lucru. ~ns\ m\ a[tept ca, atuncic`nd o va face, s\ afl\m c\ am avut, vreme de patru ani,o guvernare destul de performant\ [i c\ numai dreaptaadev\rat\, adic\ PNL+PD-L, va putea lupta eficient `mpotrivacaracati]ei st`ngiste. Va fi un an interesant, cusiguran]\, [i din acest punct de vedere.~ntotdeauna ne-au fascinat cameleonii, nu-i a[a? Cumreu[esc ei oare s\-[i schimbe culoarea dup\ conjunctur\,mediu, context? Sta]i, nu comuta]i televizoarele peAnimal Planet. Realitatea TV [i alte posturi v\ vor satisfaceaceast\ curiozitate `n cur`nd.ROMÂNII E DE{TEP}ICampanieCa [i acum patru ani, pe stadionul centrala `nceput forfota muncitorilor. Por]ile defotbal au fost scoase. S-a ridicat o schel\metalic\. Pe schel\ s-au at`rnat sforile, s`rmele[i trapezii. Peste gazon s-a `ntins o foliede polietilen\ groas\. S-a turnat nisipul,`ntins apoi `ntr-un strat uniform. S-a montatpodiumul central, cu tot cu instala]ia desunet. ~n fine, s-a pavoazat totul cu afi[elegrup\rilor ce urmau s\ se `nt`lneasc\ `naren\, pentru a cuceri sufragiile publicului.Stadionul s-a umplut p`n\ la refuz, iarpe la mijlocul dup\-amiezii a `nceput [imarele spectacol. Prima grupare care a intrat`n scen\ a fost cea a ro[iilor. To]i erau`mbr\ca]i `n tricouri de un ro[u aprins, cuexcep]ia c`torva domni gravi, la costumegri, care purtau doar cravate ro[ii, cu undesen cu trei trandafiri. In[ii `n costum auurcat pe podiumul din mijloc, iar unul dinei s-a apropiat de microfon.— Iat\ for]a noastr\! a strigat el, ar\t`ndcu un gest larg spre o intrare.~n scen\ au p\truns c`]iva elefan]i`mbr\ca]i `n h\inu]e, cu cei trei trandafiridesena]i `n alb pe fond ro[u.— Nu spunem c\ ne pricepem, darjudeca]i [i voi! a strigat iar b\rbatul.LUCIAN DANRADU PAVELTEO&GHEODOROVICICITI}I S|PT|M~NA VIITOARE ~N» Dosar Observator cultural: Pia]aUniversit\]ii – memoria unui loc» TIFF 2008: românii impresioneaz\ dinnou. Cinematografia româneasc\ova]ionat\ la scen\ deschis\» Gerhardt Csejka prime[te cel maiprestigios premiu pentru traducere `nspa]iul german» Civiliza]ia fotbalului: Alexandru Hâncuva comenta primul meci al României,cel cu Fran]a, de la EURO 2008A `nceput un num\r de dresur\, `n careelefan]ii jucau fotbal, s\ltau pe ni[te butoaieplasate la distan]\ unul de altul, iar lasf`r[it s-au ridicat `n dou\ picioare [i audansat pe o muzic\ vesel\.Apoi spectacolul s-a dezl\n]uit. Tinerii`n ro[u au adus un paravan de lemn vopsit`n portocaliu. O t`n\r\ `ntr-un costum cupaiete ro[ii s-a a[ezat `n fa]a lui, cu m`inile[i picioarele r\[chirate. Pe paravan erau desenateni[te cercuri mari, `n care scria„Corup]ie“, „Abuz“, „Nedreptate“, „Minciun\“[i altele asemenea. Un cu]itar `mbr\cat`ntr-un costum elegant, din stof\ro[ie, a aruncat vreo zece cu]ite `nsprefat\, str\pung`nd fiecare cerc cu `nscrisurirevolt\toare. Apoi b\rbatul a fost legat laochi. Tobele au duruit r\u-prevestitor. Cu]itarula apucat ultimele dou\ cu]ite [i le-a a-zv`rlit spre g`tul fetei. C`nd v`rfurile lor s-au`nfipt, zb`rn`ind, la un centimetru de pieleatinerei, str\pung`nd cuvintele „Corup]ie“ [i„Minciun\“, lumea a icnit. Apoi a oftatu[urat\.— Iat\ esen]a programului nostru! aanun]at cineva la microfon, dup\ care a]inut un discurs de vreo cinci minute.Spectacolul ro[iilor a continuat `nc\vreo jum\tate de or\, cu o dresur\ de lei,ni[te dansatoare trupe[e [i o discu]ie `ntredoi papagali vorbitori, ce imitau voceapre[edintelui ]\rii [i pe cea a premierului. Afost un dialog plin de umor.Dup\ ei a intrat `n scen\ o echip\ `mbr\cat\`n galben, cu un desen ce reprezentao s\geat\ orientat\ `n sus. Publiculuii-a pl\cut `n mod deosebit un iluzionist cubarb\, care lua de la spectatori bancnotede valoare mic\ [i le transforma, printr-osimpl\ atingere, `n bancnote cu o valoarede zece ori mai mare. La final a transformatbanii române[ti direct `n euro [i apoi,cu mi[c\ri rapide, a f\cut s\ apar\ `n aren\a[a, din neant, machete `nalte de blocuri [icase elegante.— Iat\ ce am f\cut [i ce vom face noi`n ]ara noastr\! a anun]at tare de la microfonun b\rbat `n costum gri, dar cu cravat\galben\.Gruparea galbenilor a mai avut, printrealtele, [i un num\r cu trapezi[ti. Spre surprindereatuturor, la trapez au urcat chiarb\rba]ii `n costume ce se instalaser\ pepodiumul din centru. Erau uimitori!Merita s\ vezi cum f\ceau salturimortale, rotiri `n aer, [pagate [iprinderi `n ultima clip\! Unul din eia ratat `ns\ `n ultima clip\ baralansat\ spre el de un coleg. Dinp\cate, de c`]iva ani toate tabereledeciseser\ s\ renun]e la plasa deprotec]ie. Acrobatul a c\zut `naren\ cu un bufnet sec [i a r\masnemi[cat. C`nd l-au scos din scen\,liderul grupului a plecat repede [iel `n culise, a dat c`teva telefoane [ii-a t\iat numele de pe list\.Show-ul a continuat cu un grup`mbr\cat `n portocaliu, care a avuto splendid\ dresur\ de [erpi, c`]iva`nghi]itori de fl\c\ri [i s\bii [i unmagician escapist, care era scufundatcomplet `ntr-o cuv\ imens\,`nchis `ntr-un sicriu de sticl\ [i legatcu c\tu[e [i lan]uri ro[ii, galbene [iverzi. Magicianul a reu[it s\ le desfac\`n c`teva secunde, a sf\r`mat [i lac\tulsicriului [i a ie[it nev\t\mat din cuv\. La final,un grup de acroba]i au f\cut o piramid\uman\ imens\, de [ase etaje. Ofeti]\ simpatic\, c\]\rat\ tocmai `n v`rf, afluturat drapelul portocaliu cu trandafir, pecare scria mare „Unitate!“.Ca de obicei, a dezam\git grupul na]ionali[tilor`n albastru, ce aveau ca `nsemnun vultur cu tricolor. Spectatorii nu s-au`nc\lzit nici m\car c`nd au ap\rut cei doifaimo[i clovni ventriloci: `mb\tr`niser\ [i numai aveau nici cheful, nici verva dealt\dat\.Una peste alta, lumea a plecat mul]umit\.A doua zi caravana a plecat `n alt ora[,ca s\ continue lupta pentru voturile de laalegerile din luna viitoare. Conform sondajelor,se putea conta pe o prezen]\ bunicic\la urne: `ntre 60 [i 70 de procente dinpopula]ie. M\car din punctul \sta de vederenoul model de campanie se dovedeaeficient. Altfel z\u c\ ar fi fost greu s\ maiconvingi cet\]enii de avantajele democra-]iei indirecte!SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 182 » 7 – 13 iunie 2008www.supliment.polirom.ro

» 4ordinea de zi~N TOP~n miezul festivalului, a[ez `n v`rful unui top personal Povestiridespre nebunia (noastr\) cea de toate zilele, de Radu Afrim, cutrupa Teatrului Tineretului din Piatra-Neam]. Un exemplu str\lucital unei combina]ii ideale `ntre un text bun [i ni[te actori minuna]i.PE SCURTRose Tremain a c`[tigatpremiul OrangeBroadbandScriitoarea britanic\ RoseTremain a c`[tigat, miercuri, 5iunie, premiul OrangeBroadband pentru fic]iune pe2008, pentru cel de-al doilearoman al s\u, The Road Home, `ncare poveste[te aventurile unuiv\duv rus ce a emigrat `n MareaBritanie pentru a-[i g\si o slujb\,informeaz\ AFP. C`[tig\toareaacestui premiu creat `n 1996,care onoreaz\ „excelen]a,originalitatea [i accesibilitatea `nliteratura scris\ de femei“ [i careare o valoare de 30.000 de liresterline (37.000 de euro), a fostanun]at\ miercuri seara, la RoyalFestival Hall din Londra. Laacela[i eveniment a mai fostacordat un premiu `n valoare de10.000 de lire sterline (12.000de euro) pentru cea mai bun\scriitoare debutant\, ce a revenitJoannei Kavenna, pentru romanulInglorious. Premiul OrangeBroadband pentru fic]iune esteacordat scriitoarelor de limb\englez\ ale c\ror opere au fostpublicate `n Marea Britanie `ndecursul ultimului an. Printrec`[tig\torii din anii anteriori senum\r\ Zadie Smith pentru OnBeauty (2006) – ap\rut anulacesta cu titlul Despre frumuse]e,la Editura Leda –, Lionel Shriverpentru We Need to Talk AboutKevin (2005) [i Andrea Levypentru Small Island (2004).C`nd se anun]\ Nobelul?Numele laurea]ilor premiilorNobel pe 2008 vor fi anun]ate `nperioada 6-13 octombrie, aprecizat mar]i, 4 iunie, Funda]iaNobel, informeaz\ AFP. Primulpremiu acordat va fi cel pentrumedicin\ sau psihologie, pe 6octombrie, urmat de cel pentrufizic\, pe 7 octombrie, cel pentruchimie, pe 8 octombrie, celpentru economie, pe 13octombrie, [i cel pentru pace, celmai celebru, pe data de 10octombrie, se arat\ `ncomunicatul Funda]iei Nobel.Membrii comitetului Nobel nudezv\luie niciodat\ numele cares`nt propuse. Totu[i, persoanele`n m\sur\ s\ propun\ laurea]i,parlamentari [i mini[tri dinlumea `ntreag\, membri ai unordiverse instan]e interna]ionale,profesori de universitate [ilaurea]i preceden]i pot s\-[idezv\luie preferin]ele. Se [tiedeja c\ 197 de persoane [iorganiza]ii au fost propusepentru premiul Nobel pentrupace pe 2008, a doua cea mairidicat\ cifr\ din istoriaprestigioasei distinc]ii, dup\ anul2005 (199).FITS 2008Povestiri despre teatrulnostru cel de toate zileleNu [tiu al]ii cum s`nt, dar pentru mine teatrulr\sare `ntotdeauna dintre coper]i de carte, chipurileactorilor s`nt modelate din litere [i emo]ie. FestivalulInterna]ional de Teatru de la Sibiu (29 mai – 8 iunie)a venit [i `n acest an cu bucurii legate de c\r]i.Veronica D. NiculescuPovestea a `nceput cu mirosul m\rii, cuo insul\ ale c\rei contururi au fost trasatede-o dung\ alb\ de sare, curg`nd dintr-ovaliz\ spart\, purtat\ de m`na uneifemei. Scrisorile de dragoste din romanulFestivalul de var\: O oglind\ a Osak\i,spectacol al companiei japonezeHeisei NakamurazaExist\, de vreo lun\ de zile`ncoace, un personaj omniprezentpe ecranele patriei.Unul cu care `ncepe aproapeorice [tire, fie ea desprealegeri, fotbal, fie c\ se i]e[-te din domeniul social saudin cel infrac]ional. Un personajdespre care vorbescto]i actorii evenimentelor `ncauz\; `n jurul c\ruia graviteaz\,din cauza c\ruia seceart\, f\r\ de care, cum s-arzice, [tirea n-ar mai fi [tire [inici micile drame nu s-ar reg\si`n povestire. Un personajce face talk-show-uri `nfiecare sear\, chem`nd lavatra reflectoarelor politicieni,ziari[ti, finan]i[ti, morali[ti,con]opi[ti, laptopi[tiiar, de se va-ncorda eficientvreo vr\jitoare otevist\,chiar [i pa[opti[ti.FOTO: Russell YoungSe face tot mai t`rziu, al lui Antonio Tabucchi,au fost legate `n spectacolul Salt –Sare, pus `n scen\ de Odin Theatre dinDanemarca, `n regia celebrului EugenioBarba.A[a a `nceput festivalul, `ntr-o fost\sal\ de sport de la Casa Sindicatelor, devenit\`nt`i scen\, apoi insul\. Femeiacare `n roman nu r\spunde niciodat\ scrisoriloreste cea care, `n mijlocul insulei, poveste[te.Un spectacol-r\spuns, plin de poezie[i muzic\. B\rbatul e cel care, de ast\dat\, tace. C`nt\ la mandolin\ `ntr-un col]al scenei [i soarbe din paharul de vin, `ntimp ce dintr-un munte de sare, m`inilesub]iri ale femeii scot sticlu]e [i tije argintii,str`ng [uruburi [i, iat\, se fierbe cafeauape muntele alb, cu grij\ tasat de palmeleei, o mas\ instabil\ sub care se ad\-poste[te povestea. Femeia (Roberta Carreri)tr\ie[te `n limitele insulei, praful alb zboar\[i curge, o cortin\ fin\ de sare curge lafinal, ea dispare pentru totdeauna. B\rbatul(Jan Ferslev), r\mas singur, g\se[-te un plic. „A[ vrea s\-]i scriu `ntr-o zi oscrisoare, o scrisoare total\, o scrisoareadev\rat\ [i total\, cred, [i m\ g`ndesccum ar fi dac\ ]i-a[ scrie-o: ar fi scris\ `npu]ine cuvinte simple [i care se repet\din c`nd `n c`nd, tocite de c`]i oameniMoney Channel, versiunea emoBanul este cel carer\stoarn\ [tirea `n scandal.E cel care trimite reporterii„la fa]a locului“, unii dintreei risc`nd s\ li se dea [i cucarul de transmisiuni – saucu „carul 4x4“, valoareamea, valoarea mea – `ncap pentru c\ se afl\ peteritoriul pe unde a c\lcatad`nc m\ria sa. A[a s-aupetrecut lucrurile acumaproape o s\pt\m`n\, camde c`nd a izbucnit celebra„b\t\lie“ de la {tef\ne[ti,Ilfov. Domni[oara Cre-]ulescu, aflat\ `n comuna `ncare, p`n\ la urm\, se vorreface alegerile, era s\ fieluat\ pe sus de p`lcurile descandalagii. ~i [ti]i, aceicet\]eni despre care nu s-a`n]eles prea bine nici ast\zidac\ au luat, numelecandida]ilor fie l\udat!, nicidac\ au votat, numeleadversarului fie scuipat!,nici dac\ au mai votat,capul caprei vecinului fie-npicioare c\lcat! Evident c\dintr-un asemenea taifunnu putea lipsi domnu’Minune, el `nsu[i simbolulbanului, ag\]at de-unmicrofon [i-nfipt `ntr-opereche de ochelari desoare, probabil, de firm\,nu, nu am v\zut dac\ erau`ncrusta]i cu cristaleSwarovski.Tot cam a[a st\ treaba [ipe la centru, unde Steaua afost depunctat\ pentru c-arfi `ncercat, nu se [tie, darse cerceteaz\, s\ se asigurede onestitatea [i desportivitatea celor de laUniversitatea Cluj. S\ te ]iile-au spus [i aproape naive...“, spuneTabucchi. ~n plic, e doar sare. Cuvinteleni se scurg printre degete.Lulu, dedicat OfelieiCu mirosul m\rii `n n\ri am trecut strada.Peste drum, la teatru, am fost fericit\ s\prind un loc la premiera spectacoluluiLulu, `n regia lui Silviu Purc\rete. S-ajucat numai de dou\ ori `n festival.Spectacolul, conceput pe baza textelorlui Frank Wedekind, a fost montat`ntr-un cadru neobi[nuit. Spectatorii auluat loc `ntr-un amfiteatru pe scen\, martorila o „disec]ie“ academic\. Un spectacoldiferit de mont\rile cu care SilviuPurc\rete ne-a obi[nuit `n ultima vreme.F\r\ decoruri grandioase [i mi[c\ri scenicela o scar\ ie[it\ din comun, Purc\-rete a pus `n centrul piesei femeia, ca u-nic\ for]\, `nger [i demon, care ridic\ [idistruge, pe al]ii [i pe ea `ns\[i. „~n descrierealui Lulu am ]inut s\ desenezcorpul unei femei prin cuvintele pe carele roste[te. La fiecare dintre expresiile eim\ `ntrebam dac\ `nfrumuse]eaz\ sau`ntineresc“, spunea Wedekind. Purc\retea creat acest rol anume pentru Ofelia Popii,dup\ interpretarea rolului Mefisto,din Faust.Actri]a de la teatrul sibian a f\cut unrol excelent, dus `n extreme, pun`ndu-[i`n valoare `ntreaga feminitate, interpret`ndla `nceput femeia senzual\, de ofrumuse]e ie[it\ din comun, pentru careb\rba]ii [i-ar da [i via]a – [i chiar ajungs\ moar\, pe r`nd –, pentru ca spre finalea s\ intre perfect `n rolul dec\zut alprostituatei ce va sf`r[i `njunghiat\ deconferin]e de pres\ „laPalat“, emisiuni pe canaleletv de profil, film\ri din fa]asediului federal! ~n cazul\sta nu s-a l\sat cu violen]\fizic\, dar s`nt toate[ansele, dat fiind c\ se [tiuactorii piesei, s\ ias\ cuamenin]\ri verbale. Maiales c\ domnul Gigi Becalia [i spus, `ntr-o reac]ie caredeja nu mai face mirareanim\nui de pe planeta.ro,c\ va avea d`nsul grij\ s\zboare acea comisie care-aluat hot\r`rea respectiv\,m-a]i `n]eles?!Singura [tire din aceast\isteric\ perioad\, carevorbe[te despre bani launul dintre clien]i, nimeni altul dec`t JackSpintec\torul. Un rol dificil, care a presupusscene de nuditate [i pe care Ofelial-a dus la cap\t cu succes. Al\turi deea au jucat directorul Teatrului „RaduStanca“, Constantin Chiriac, interpret`ndunul dintre so]ii lui Lulu [i un client, MarianaPresecan, Doru Presecan, Dan Glasu,Adrian Matioc. Un spectacol adus la zi[i `n]esat de replici pline de umor, dezv\-luindu-ne un regizor dispus parc\ maimult ca oric`nd s\ se joace [i s\ ne joace.Kabuki, `ntretradi]ie [i modernImediat dup\ Lulu, la uzina Balan]a, `ntr-ofost\ hal\ industrial\, s-a jucat kabuki,Festivalul de var\: O oglind\ a Osak\i,cu compania japonez\ Heisei Nakamuraza.Sute de spectatori au ocupat scauneledin hala special amenajat\, pentrua-l vedea pe celebrul Nakamura Kanzaburoal XVIII-lea. Un spectacol cu „o sum\de contradic]ii“, dup\ cum l-a caracterizatcriticul Octavian Saiu, moderatorulconferin]elor din cadrul festivalului,venit tocmai din Noua Zeeland\.Regizorul Kushida Kazuyoshi a explicatacest amestec: „Adaptarea `ntr-o form\modern\ e foarte dificil\. Actorii nu potrenun]a la anumite forme de exprimarecare ]in de tradi]ie. Dar dac\ spectacolulnu are leg\tur\ cu ce se `nt`mpl\ azi,r\m`ne doar la stadiul de muzeu“.„S`ntem foarte entuziasma]i. Am maifost cu acest spectacol la New York [i laBerlin, iar reac]ia e foarte diferit\. LaBerlin, spectatorii au fost foarte crispa]iLA LOC teleCOMANDAAlex SAVITESCUmodul serios, a fostdezb\tut\ prin studiourilede prime-time miercuriseara. E aceea care spunec\ s`ntem, deocamdat\, ceimai prost pl\ti]i europenipe ora de munc\. Evident,informa]ia asta nu va faceniciodat\ prima pagin\,sau, dac-o va g\zdui vreogazet\ `n deschidere, va fiuna la fel de urm\rit\ ca [ipostul Money Channel.Asta pentru c\, `n [tirileimportante, banul nu estefotografiat f\c`nd lupinguriprin mul]ime, nu se lipe[te„d\ piept“ [i are prostulobicei de-a nu c\l\tori cuvaliza.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 182 » 7 – 13 iunie 2008www.supliment.polirom.ro

LULUSpectacolul a fost montat `ntr-un cadru neobi[nuit. Spectatorii auluat loc `ntr-un amfiteatru pe scen\, martori la o „disec]ie“academic\. Un spectacol diferit de mont\rile cu care SilviuPurc\rete ne-a obi[nuit `n ultima vreme.5 «ordinea de ziLulu, `n regia lui Silviu Purc\reteFOTO: Russell Youngla `nceput, pentru ca spre final s\ devin\aproape inocen]i, ca ni[te copii. Publiculde la Sibiu a fost de la `nceput curios,dornic s\ vad\ cum se desf\[oar\ povestea.Numai aplauzele din final s`ntpeste tot la fel“, avea s\ spun\ regizorulKushida Kazuyoshi.Criticul George Banu a apreciat calitateaevenimentului: „Faptul de a avea unteatru kabuki `n România este excep]ional“.Teatrul kabuki, a explicat Banu, ainfluen]at avangarda european\. „~n anii’20, teatrul european a descoperit scenelerotative datorit\ kabuki. Apoi, `nanii ’70-’80, marii cercet\tori au descoperitc\ exist\ leg\turi `ntre Shakespeare[i scena elisabetan\ [i kabuki“, a explicatrenumitul critic.Autobuzul, un spectacoldespre absen]\Pe Nakamura Kanzaburo al XVIII-lea a-veam s\-l rev\d f\r\ masc\ [i costumtradi]ional, ci `n blugi [i tricou cu castelulBran, a doua zi, ca spectator `ntr-oalt\ hal\. O surpriz\ deosebit de emo-]ionant\ s-a dovedit a fi Ast\zi nu sefumeaz\, spectacolul pe texte de IustinPan]a [i Mircea Iv\nescu, `n regia lui GavriilPinte, cel care a montat [i Un tramvainumit Popescu. Un spectacol desprecum „absen]a unei fiin]e ne spune maimulte dec`t fiin]a `ns\[i“, o c\l\torie cu unautobuz fantom\, drapat `n negru, pornindde la teatru, spre o fost\ hal\ industrial\,transformat\ `n labirint al vie]iipoe]ilor.„Cunosc pe cineva care seam\n\ cutine. Dar pe tine nu te cunosc“, ]i se spune.M`na str\in\, a actorului, te duce maideparte. „Care este diferen]a dintre cenu[ade la o ]igar\ [i cenu[a de la un om?“,e[ti `ntrebat. „Putem s\ ne lu\m vie]ile `ntrenoi, dar nu putem s\ ne lu\m mor-]ile“ – astfel de replici se repet\ de-a lungulspectacolului-c\l\torie. E[ti mutatdintr-un decor `n altul. Totul e `n dubluexemplar. Este un concert la patru m`ini –doi scriitori `[i bat textele la ma[in\, dou\femei le stau al\turi. Pe dou\ paturi s`nt`ntinse trupurile lor, din dou\ r\ni curges`ngele albastru. Dou\ s`nt miresele, daruna e alb\, alta e neagr\.Spectacolul se bazeaz\ pe volumulLimitele puterii sau Mituirea martorilor,de Mircea Iv\nescu [i Iustin Pan]a, [iurmeaz\ destinul t`n\rului scriitor disp\rut.Din distribu]ie, Florin Co[ule],Adrian Neac[u, C\t\lin Neghin\, CiprianScurtea.Pia]a Mare,prin foc [i ap\Am l\sat la urm\ spectacolele de strad\.Prin ap\ [i foc a trecut Pia]a Mare. Companiaspaniol\ Xarxa, cea mai puternic\trup\ din Spania care folose[te focul [ipirotehnia, a deschis [irul acestor spectacole,demonstr`nd ceea ce [i-a propuss\ demonstreze Constantin Chiriac, directorulfestivalului: c\ „spectacolele de strad\nu `nseamn\ c\ vin ni[te saltimbanci[i fac c`teva giumbu[lucuri“. Xarxa a adaptatspecial pentru Sibiu trei spectacolediferite.O corabie uria[\ instalat\ `n fa]a MuzeuluiBrukenthal a fost `n centrul aten-]iei `n prima sear\. P`nze [i v`nt, o reprezenta]ieconceput\ pentru ceremonia deinaugurare a Canalului M`necii, a fost readaptat\special pentru Sibiu. ~n fiecaresear\, mii de spectatori s-au bucurat dejocurile de lumini, artificii [i muzic\.~n miezul festivalului, a[ez `n v`rfulunui top personal Povestiri despre nebunia(noastr\) cea de toate zilele, deRadu Afrim, cu trupa Teatrului Tineretuluidin Piatra-Neam]. Un exemplu str\-lucit al unei combina]ii ideale `ntre untext bun [i ni[te actori minuna]i – CocaBloos, Cezar Antal, Constantin Cojocaru.Dar mai s`nt `nc\ multe de v\zut.Festivalul continu\ p`n\ pe 8 iunie.»„Am p\]it [i eu ce a p\]it Wedekind. A scris o pies\ pela 1890, au fost scandaluri, procese, iar evenimentulnu a avut o soart\ public\. Abia apoi, prin 1913, ascris forma final\, cunoscut\ sub cele dou\ piese –Spiritul p\m`ntului [i Cutia Pandorei – care e o formul\cam ca la statuile acelea cu haine... A `nceput s\pun\ chilo]ei, perdelu]e, a ie[it un text foarte rafinatestetic, fa]\ de textul ini]ial, O tragedie monstruoas\.A[a am p\]it [i eu, am fost cuprins de pudoare [i s-an\scut un spectacol destul de cuminte.“ – regizorulSilviu Purc\rete(Citi]i despre conferin]a de pres\ a regizorului Silviu Purc\rete pe site-ul „Suplimentuluide cultur\“ – www.supliment.polirom.ro –, `n sec]iunea „Exclusiv online“.)Dimensiunile frumuse]ei des\v`r[ite, la 1907DAMELE GAZETIEREFermec\toarea doamn\ descris\de ziaristul „Evenimentuluide Ia[i“ pe 22 iulie 1907,„`nalt\, frumoas\, cu splendoarea[i carna]iunea celor30 de ani, p\rul blond ondulat,un blond cu adev\ratauriu“, `ntrup`nd „tipul celmai des\v`r[it al femeii frumoase“,ar fi devenit, poate,personajul lui Emil Brumaru,dac\ s-ar fi intersectat cu elfie [i pre] de o clip\. C`ndziaristul a v\zut-o „purta orochie de batist, vergat\ curoz [i alb, f\r\ garnitur\.Dungile erau a[ezate c`nd `nlung, c`nd de-a curmezi[.Corsajul se termina cu oplatc\ bebe de tulle alb“.M`neca era „delicioas\, prins\`n mici pliuri, aranjat\ de-alungul bra]ului p`n\ la cot“.Pe cap avea „p\l\rie alb\ cubujori rose, iar sub un voalde tulle cu mici puncte negreobrazul sur`dea viesel“. ~npicioare – „col]uni albi ajura]i[i pantofi de piele alb\ de c\-prioar\“.Ast\zi, o rubric\ precumaceea din care face parte descriereade mai sus s-ar numi,probabil, „Fashion“ sau„Tendin]e“. Pe atunci, titlulera „Foemina“ [i e prima rubric\permanent\ de mod\pe care eu am `nt`lnit-o `n colec]iilepresei ie[ene pe caream apucat s\ le r\sfoiesc.Consilierul „Foemina“ sf\tuiadoamnele cum s\ se `mbracepentru a fi `n pas cu „b\ilemodei“. Pentru „un efectinten]ionat provocat“, garderobatrebuia s\ cuprind\ o„toilet\ de diminea]\ `n oland\alb\, cu fust\ scurt\ `n pliuri,garnisit\ pe poale cu oband\ brodat\ de suta[uri latecolorate“, cu o „jaquet\ totsut\[it\, lung\ p`n\ la genunchi“,]inuta fiind des\v`r-[it\ de o „p\l\rie de pai albgarnisit\ cu capete de penero[ii [i voille d’angleterre cudesenuri dese“ [i de„umbrela de oland\ brodat\cu umbre [i garofe a jour pem\tase verde“. ~n timpulzilei, era recomandat\ „orochie mai serioas\, cu fustaaranjat\ pe poale cu band\de oland\ brodat\, cu`ncrusta]ii de irlanda“, un„corsaj de aceea[i dantel\,aranjat\ cu benzi de oland\brodat\, la fel ca aceea afustei“, „centur\ lung\ dem\tase verde Empire [i cufranjuri“ asortat\ cu umbrela,p\l\rie alb\ cu flori [iacoperit\ cu tulle.Acestor repere esteticeautorul articolului le adaug\`n aproape fiecare num\rportretul unei doamne„trendy“. Iat\ una dintre ele,purt`nd o rochie „demuselin\ pictat\, la careEmilia CHISCOPcochet\ria a[teapt\complimente, cu flori dinvisuri, ce nu se g\sesc nici `ngr\din\, nici `n serelenoastre“. Al\turi de acesterochii superbe, cu corsajebrodate din moda prim\verii1907 mai f\ceau parte [i„costumele de taffetas“, `ntrecare „un model deosebit ejacheta tailleur scurt\ laspate, `n modelul Empire, cum`nceca scurt\, `n form\japonez\, adic\ pu]in larg\jos, cu ale sale garnituri finede taffetas plisat“.Iar dac\ ast\zi frumuse]eaideal\ are dimensiunile 90-60-90, iat\ cum descrie unziarist francez „dimensiunilefrumuse]ei des\v`r[ite“, dup\o parad\ a modei de la 1907:„Fa]a nu poate fi mai lat\ cade cinci ori m\rimea ochilor.M\rimea ochilor trebuie s\corespund\ ca de dou\treimi din m\rimea gurei.Urechea nu poate fi mai mareca m\rimea `ndoit\ aochiului, iar distan]a dintreochi trebuie s\ fie egal\ cum\rimea ochilor“.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 182 » 7 – 13 iunie 2008www.supliment.polirom.ro

» 6campanieREVOLT|„Nu s`ntem `n stare s\ profit\m de un moment pe care tot noi l-amcreat [i nu ne revolt\m suficient `mpotriva celor care, `n trena acestuielan nesperat al filmului românesc, fac filme mai proaste dec`t celedin anii ‘80, cu activi[ti, `nv\]\toare frustrate [i ingineri stagiari.“ARTISTUL ASOCIATS\pt\m`na 1 – InterviuS\pt\m`na 2 – Text de autorS\pt\m`na 3 – Criticii despre...S\pt\m`na 4 – Colegii debreasl\ despre...RADU MUNTEAN PENTRU „SUPLIMENTUL DE CULTUR|“:Ce m\ enerveaz\ lafilmul românesciunie –RADUMUNTEAN„Suplimentul de cultur\“ alansat campania „Artistulasociat“. Timp de o lun\, unartist selectat de echipa revisteiva fi promovat `n paginilepublica]iei.» MAI: GABRIELAADAME{TEANU. RomanulDiminea]\ pierdut\, care aap\rut `n 1983, va fi tradus`n 2009 la Editura Europa dinBudapesta, dar [i la RandomHouse Mondadori dinBarcelona. Traducerea `nfrancez\ a romanului Drumulegal al fiec\rei zile (1975),realizat\ de Marily Le Nir, afost predat\ [i este `n lucrula prestigioasa editur\francez\ Gallimard. Coordonatorullunii: George Onofrei.{coala româneasc\ de filmC`nd intri `n ATF, UNATC sau cum s-omai numi [coala noastr\ de teatru [ifilm, ]i se sugereaz\ c\, gata, ce-a fostmai greu a trecut, acum e[ti artist [i nuai cum s\ ratezi. Vei face film mai devremesau mai t`rziu. Ai voca]ie, de aiaai luat examenul. Trebuie doar s\ facifilmele pe care le `n]eleg [i le gust\ profesorii– doctori `n film (a[a apar pe genericelefilmelor de [coal\). De la premizaasta pornesc genera]ii `ntregi dedeprima]i, care afl\ dup\ patru ani c\via]a `n lumea real\ e cu totul alta, c\[coala nu i-a `nv\]at nimic [i c\ trebuies\ se descurce; a disp\rut principiul socialistal reparti]iei.Expresia „noul valromânesc“~n primul r`nd, pentru c\ e un cli[eu gazet\rescde rahat, promovat probabil decineva care s-a trezit peste noapte c\ trebuies\ scrie despre film, dup\ ce ani dezile a scris despre cenacluri literare [imuzic\ folk. De unde p`n\ unde „nou“?Adic\ a fost [i unul vechi de care n-a [tiutnimeni, sau cum? Am uitat cam repedecum ni se f\cea ru[ine c`nd num\rampe degetele de la o m`n\ filmele bunedin cinematografia noastr\.M\ mai enerveaz\ pentru c\ expresia,a[a de rahat cum e, are o conota]iepozitiv\ pe care, din p\cate, n-o g\sim`n realitate. Nu-i adev\rat c\ s`ntem ungrup, un val, de[i mi-ar pl\cea s\ fim.Nu g`ndim la fel, nu avem aceea[i p\reredespre cinema [i despre moralitate [i,mai ales, nu putem s\ ne unim [i s\ lupt\m`mpotriva imposturii [i mediocrit\]iidin cinematografie.De fapt, asta m\ enerveaz\ cel maitare, c\ nu s`ntem `n stare s\ profit\mde un moment pe care tot noi l-am creat[i nu ne revolt\m suficient `mpotrivacelor care, `n trena acestui elan nesperatal filmului românesc, fac filme maiproaste dec`t cele din anii ’80, cu activi[ti,`nv\]\toare frustrate [i ingineri stagiari.Conceptul regizoruluidemiurgAsta vine din vremurile `n care regizoruluii se spunea „maestre“ pe platou,filma c`t vroia el – c\ era pe banii statului– [i la final avea depresii pentru c\trebuia s\ lupte cu cenzura. Ar fi dorit,normal, ca filmele s\ fie despre spectaculosullor univers interior [i nu doardespre Ceau[escu. Boala e imposibil deeradicat, ea se transmite din genera]ie `ngenera]ie, a[a c\ s`nt `n continuare mul]icare `[i etaleaz\ cu m`ndrie eul, `ncerc`nds\ ne arate c`t s`nt de de[tep]i [i s\ne serveasc\ lec]ii despre lume [i via]\,de la `n\l]imea con[tiin]ei lor superioare.Campaniaanti-minimalismUrmare a rezultatelor mediocre ale fotbali[tilorno[tri, `n sectorul [ahi[tilordin Ci[migiu s-a discutat `n ultima vrememai mult despre film. S-au format i-mediat tabere [i s-au ascu]it conflictelede idei. Ne-am plictisit de cadre lungi [ide pove[ti simple, ne-am s\turat de „miculfiresc“ [i de realism, vrem pove[ti cuz`ne [i pitici, cu personaje „larger thanlife“, cu indiana jone[i [i star trek[i. Perfect,[i eu a[ vrea ca filmul s\ fie o industrie`n România [i s\ avem, vorba celorde la România Actualit\]i, un „florilegiude genuri cinematografice“. {i miemi-ar pl\cea ca minimalismul \sta s\ nudevin\ o mod\, un refugiu pentru cei caren-au nimic de spus [i care se fac minimali[tic\ se poart\. Dar a[ vrea s\ avemtotu[i ceva mai mult discern\m`nt c`ndjudec\m filmele ca s\ putem amendae[ecurile [i s\ l\ud\m filmele cu adev\-rat bune, chiar dac\ par la prima vederec\ intr\ toate `n acela[i sert\ra[.AmatorismulFac parte dintr-o genera]ie de autodidac]i,de oameni care au `nv\]at singurimeserie v\z`nd filme, f\c`nd c`rca pe laamericanii care vin aici s\-[i fac\ filmelecu vampiri sau regiz`nd publicitate [itombole cu surprize. Cei care au continuats\ cread\ `n sloganul atefist „regia defilm nu e meserie, ci voca]ie“, fie s-auapucat de altceva, fie au `ngro[at o-brazul [i au cerut bani de la CNC pebaz\ de diplom\, s\-[i fac\ filmelede autor. Faptul c\ nu te pricepi lanimic `n via]\ pare s\ fie un motivsuficient de bun s\ te faci regizorde film. {i uite-a[a te a-puc\ dorul de Sergiu, `n zilelelui bune.EuNu-mi place de minec`nd constat c\ s`nt`nc\ suficient de inhibat,c\ simt, de[i nu recunosc,presiunea rezultatuluiimediat, c\ alerg s\fac filmul vie]ii. Poate c\m\ plictisesc `n c`]iva ani s\fac filme personale, `n carem\ dezbrac [i-mi ar\t fizicul`n fa]a publicului, [iam s\ bag ni[te filme deac]iune cu urm\riri [i sex `ngrup. A[a, de distrac]ie.BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBUCE-MI PLACE LA FILMUL ROMÂNESC» IULIE: Regizorul RADU AFRIM.Afrim e creatorul eroilor moi,copiilor din plastilin\ [ib\tr`nilor ghidu[i care sejoac\ de-a razna `ntr-o lumehipersensibilizat\. Afrimsimte tare toat\ nebuniapove[tilor noastre dinrealitatea imediat\.Coordonatorul lunii: MihaelaMichailov.Cristi Mungiu, Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, R\zvan R\dulescu, AlexBaciu, Radu Jude, C\t\lin Mitulescu, Tudor Giurgiu, Cristi Nemescu, TitusMuntean, Tudor Lucaciu, Alecu Solomon, Florin Iepan, Nae Caranfil, ViviDr\gan, Dumitru Budrala, Tic\ Popescu.Oamenii \[tia, plus ni[te actori, doi-trei produc\tori [i c`]iva critici(m-am oprit, c\ `ncepuse s\ semene a pomelnic) au trezit din mor]i filmulromânesc. C`]iva dintre ei m\ enerveaz\, cu unii m\ v\d din c`nd `n c`ndla bere [i cu foarte pu]ini s`nt cu adev\rat prieten, dar le v\d cu pl\cerefilmele, cred c\ au ceva de spus [i [tiu c\ au priceperea s\ transmit\ ceeace-[i doresc. Mul]i dintre ei s`nt [i produc\tori, a[a c\ au `n plus curajulde a-[i asuma r\spunderea pentru produsul lor artistic. Sper s\ nu-i lasebateriile prea cur`nd.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 182 » 7 – 13 iunie 2008www.supliment.polirom.ro

» 8dosarO TRANS|PL|CUT|TIFF-ul provoac\ un fel de trans\ pl\cut\, care te face s\ salu]ipe strad\ oamenii pe care `i [tii doar de la cinema, s\ ui]i s\ mai[i m\n`nci [i s\ mergi la c`t mai multe filme cu putin]\ (chiardac\ la unele adormi, pu]in ru[inat).TIFF 2008 – sub `naltul patronaj al luPe 30 mai, a `nceput cea de-a [aptea edi]ie aFestivalului Interna]ional de Film Transilvania de laCluj (sau TIFF, a[a cum `l [tie toat\ lumea – iar c`ndzic „toat\ lumea“, m\ refer [i la cronicarii de la„Variety“, dar [i la v`nz\torii de floricele de pe str\zileClujului). Cum e fix a [aptea, organizatorii s-au jucatcu cifrele [i miturile cinematografice: a[a au ap\rutafi[e cu haiducii lui [apte cai (`n spatele must\]ilor lorse ascund c`]iva actori români, inclusiv AnamariaMarinca) [i [apte spoturi bondiene regizate, printreal]ii, de Caranfil (cel mai ludic [i mai autoreferen]ialdintre to]i), Porumboiu, Muntean [i Negoescu.Luiza VasiliuPrimarul Boc a dat dovad\ de mare fler cinefilatunci c`nd a declarat cu toat\ seriozitatea,la deschiderea oficial\ de vineri,30 mai, c\ acest festival „na]ional [i interna]ional“se desf\[oar\ „sub egida luiCatherine Deneuve (invitata de onoare dinacest an, n.m.) [i a lui James Bond“. ~ntr-adev\r,Agentul 007 e printre noi, dar e deghizat`n Catherine Deneuve, chestie care-lface aproape imposibil de recunoscut (chiar[i pentru primari).Tot `n seara deschiderii, directorulTIFF-ului, simpaticul critic Mihai Chirilov,i-a sf\tuit pe spectatori „s\ se descurcesinguri printre filme“, lucru destul de greude f\cut, mai ales c`nd vorbim de 200 defilme `n 10 zile, de trei loca]ii `n plus (printrecare [i un drive-in la mall) fa]\ de celecinci deja existente, de expozi]ii, concerte[i workshop-uri. De fapt, cu c`t ai mai mult\experien]\ `n ale TIFF-ului, cu at`t h\r-]ile personale de pe programul festivaluluidevin mai u[or de desenat. Harta meaa str`ns `n 5 zile 20 de filme, un concert [io expozi]ie. {i dac\ vi se pare cumva excesiv,trebuie s\ [ti]i c\ TIFF-ul provoac\un fel de trans\ pl\cut\, care te face s\salu]i pe strad\ oamenii pe care `i [tii doarde la cinema, s\ ui]i s\ mai [i m\n`nci [i s\mergi la c`t mai multe filme cu putin]\ (chiardac\ la unele adormi, pu]in ru[inat).15.000 de bilete v`ndute `nprimul sf`r[it de s\pt\m`n\al festivaluluiAcela[i director (Chirilov adic\), fiind [i selec]ionerulfestivalului, [i-a zdruncinatspectatorii `nc\ din prima sear\, `n bunatradi]ie a deschiderii-[oc tiffiene (e un adjectivpe care `l omologhez aici). Mai `nt`i i-adus de nas cu un scurtmetraj regizat de ConstantinPopescu (Fatza galben\ care r`de),pe un scenariu c`[tig\tor anul trecut la Concursulde scenarii HBO – TIFF. Cu TeoCorban [i Lumini]a Gheorghiu `n rolurilea doi p\rin]i care `ncearc\ s\ comunicepe mess cu fiul plecat `n America, Fatza...e un filmule] bine f\cut despre inadecvareanoastr\ `nduio[\toare la noile coduride comunicare. S-a r`s [i s-a aplaudat,dar z`mbetul a `nghe]at instantaneu,odat\ cu primele cadre din Funny GamesU.S., remake-ul lui Haneke la propriulfilm, f\cut `n Austria acum 10 ani. Povesteae simpl\ (`nfior\tor de simpl\): o familieaflat\ `n vacan]\ e sechestrat\, torturat\ [iucis\ de doi tineri. Ar sem\na poate cu cear fi f\cut uciga[ii din Cu s`nge rece al luiCapote dac\, `n loc s\-[i ucid\ victimeleimpulsiv, ar fi avut r\bdare p`n\ a douazi [i le-ar fi umilit, juc`nd cu ele partideucig\toare. ~ns\, `n timp ce la Capote (romanul-documentarfusese inspirat de unfapt real) existau motive (psihanalizabilesau nu), la Haneke totul se rezum\ la unschimb de replici `ntre tat\ (jucat de TimRoth) [i unul dintre criminali: „– De ce face]iasta?; – De ce nu?“. Pentru pura pl\cere ajocului violent se `nt`mpl\ toate, iar Hanekee necru]\tor cu noi [i cu victimeledin film. Naomi Watts face unul din celemai bune roluri din carier\, Michael Pittte-nghea]\ `n scaun atunci c`nd se `ntoarcespre camer\ [i ne ia la `ntreb\ri, iar filmul,lucrat perfect, cadru cu cadru, pas cupas, las\ impresia unei geometrii t\ioase.Dup\ asemenea deschidere, orice-ar fi urmatera oricum mai u[or de suportat, a[ac\ spectatorii nu s-au mai temut de nimic.Dovad\ c\ `n primul sf`r[it de s\pt\m`n\al festivalului s-au v`ndut 15.000 debilete (ceea ce e un record, chiar [i pentruTIFF). Sala a fost plin\ la Lake Tahoe(r: Fernando Eimbcke, Premiul Juriuluila Berlin), o poveste a acomod\rii dup\moartea cuiva apropiat, filmat\ elegant,cu r\bdare pentru fiecare secven]\ `n parte.~n cadrul campaniei „~mpreun\ pentrumuzeu“ (`nceput\ de acum c`]iva ani),spectatorii de TIFF au v\zut puzzle-ul biograficI’m Not There (r: Todd Haynes), unfilm aiuritor despre Bob Dylan (sau desprecum dumnealui are bunul obicei dea fi paradoxal [i imposibil de cuprins`ntr-o descriere cuminte). Banii aduna]i dinv`nzarea biletelor vor fi dona]i pentrurestaurarea Palatului Banfy (care g\zduie[teMuzeul de Art\). Din combina]ia asta deDylan [i salvarea unui muzeu n-ar fi pututie[i dec`t o proiec]ie-eveniment, asta `ns\dac\ n-ar fi existat un mic detaliu foartederanjant: subtitrarea la I’m Not There afost cea mai proast\ traducere a unui film1/2 TIFF 2008. Profil de spectatorUna dintre preocup\rileinteligente ale organizatorilorTIFF-ului e s\ capete feedback.Iar partea amuzant\ const\ `naceea c\ feedback-ul e doritdoar `ntr-o anumit\ m\sur\pentru evaluarea festivalului,iar restul pentru „cunoa[tereagustului spectatorilor [iaproximarea unor eventualeprofile“.Adriana GheorgheStrategie de marketing, b\gat `n seam\[i alintat spectatorul de TIFF (pu]inpentru c\ restul de love e luat de ceicu badge), nu prea conteaz\ ce [i dece, ideea e c`t se poate de `n spiritul[\galnic al tiraniei individului & gustuluis\u din textele revistei „Republik“.Individul `n vizor e, printre pic\turi,spectatorul. Lui [i numai lui i se adreseaz\AperiTIFF-ul care `ncearc\ s\-leduce (s\-i bage pe g`t/`n ven\, depindede c`t de bine e scris textul), tot lui[i numai lui i se adreseaz\ filmele [ichestionarele infinite despre filme, dar[i despre el, spectatorul, despre familia& background-ul s\u etc. {i asta efoarte dr\gu]. E chiar prea dr\gu] cas\ mai fie adev\rat. Pentru c\, dac\ nus-a sesizat ironia, TIFF este cel mai bizaramestec de autism [i voaierism ever(dar thk Gd, gustul directorului festivaluluie un spectacol destul de`nc`nt\tor, iar atunci c`nd enerveaz\,scoate din min]i de-a binelea). E ca [icum Chirilov ar da o petrecere cu totce-i place lui s\ consume [i te invit\ [ipe tine. Ba, mai mult, te mai [i `ntreab\cum te cheam\, dac\ te sim]i bine,de cine `]i place sau pe cine nu po]isuferi. Norocul celor veni]i `n cuno[-tin]\ de cauz\ sau nenorocul celor nimeri]ila petrecere (ajuns\ la a [apteaedi]ie) reprezint\ amestecul de-a dreptuldelicios de scandalos de filme consumabile,mainstream, artsy, underunder-undergroundsau kestii Provocatoarecu P (mare). Non[alan]a cu careface acest cocktail an de an, chiar [ianul acesta pe care l-a dorit mai pa[nic(de[i propune cel mai mare num\r defilme de p`n\ acum), singura vedet\ –Catherine Deneuve, la final.Deci subiectul: ATIPIC – venit pentruprima dat\ la TIFF, special pentrufestival, stat patru zile, din ziua nr. 2p`n\ `n ziua nr. 5 (ar mai fi stat, nuTIFF-ul a fost cauza plec\rii).Filme v\zute`n medie pe zi: 3Regulament ad-hoc: La toate `ntreb\-rile, fie ele standard, fie m\gulitoare,de-a dreptul, de tipul: „v`rsta? sexul?single?“ [.a. din AperiTIFF nr. 1 se var\spunde indic`nd filme de la TIFF:» Filmul votat „excelent“ (cu m`nape inim\)?loudQUIETloud: a film about thePixies» Filme care „merit\ v\zute“ (spreexcelente)?I’m Not There (despre Bob Dylan),Paranoid Park (al lui Van Sant), Ploy (althailandezului Ratanaruang), La Zona(din competi]ie)» Film adictiv care dintr-o dat\ s-astricat?I’m Not There» (Singurul) film de la care a plecat:Testimonial (regia: R\zvan Georgescu,detalii pe www.tiff.ro).» Dude (p\c\leli ale AperiTIFF-ului):Lo bueno de llorar (Beneficiilepl`nsului) de Matias Bize [i „noir-ul“ AbleDanger (Pericol real) de Lave Herman.Secven]e perfecteZborul (skaterilor `n lumina dup\-amiezii`n Paranoid Park sau al Aishei printrefulgii de z\pad\ care nu se depun niciodat\din Fighter), lumina albastr\ a dimine]ii`n care orice se poate `nt`mpladin Ploy, mitralierea fanilor cu sunetuldat la maxim ca s\ nu se mai `n]eleag\cuvintele de c\tre Bob Dylan-Cate Blanchet,incredibilele personaje de un farmecnebun [i o cruzime pe m\sur\,plus reale, care s`nt Charles (un amestecde Crogan, Capote & Andrei Codrescu),Kim (o Bjork mai pu]in s\lbatic\,hipersensibil\ turned alcoolic\ [i,asemeni lui Charles, captiv\ `ntr-uncorp imens care n-are leg\tur\ cu ea)[i David (un Cosmo Kramer magicianplus tragic, care refuz\ s\ dep\[easc\moartea tat\lui) de la The Pixies.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 182 » 7 – 13 iunie 2008

MIHAICHIRILOV„Este o edi]ie mai redus\ ca amploare, dat fiind [i num\rul redus deloca]ii, cu filme care s-au putut vedea la Cluj, dar tocmai pentru a ofericeva exclusiv sibienilor, `n Pia]a Mic\ va fi proiectat, `ntr-una din seri,un film eveniment: Ashes of Time Redux, regizat de Wong Kar-wai.“9 «dosarui James Bondpe care am v\zut-o vreodat\. Nu [tiu acui e vina, dar la TIFF se `nt`mpl\ destulde des s\ cite[ti mai degrab\ subtitrareaenglez\ a filmelor, pentru c\ la cea `nromân\ se mai confund\ femininul cu masculinul,iar fogg poate s\ devin\ frog (adic\cea]a s\ se transforme `n broasc\),lucru absolut regretabil pentru un festivalde talia TIFF-ului.Proiec]ii `n aer liber p`n\la 3 diminea]aN-am sc\pat zilele astea nici de un r`s s\-n\tos ([i nu din cauza subtitr\rii), laExperien]e perfecteProiec]ia `n aer liber a horror-ului mut& hipnotic La Chute de la MaisonUsher (1928) (regia: Jean Epstein,scenariul Luis Bunuel, adaptare dup\povestirea omonim\ de Edgar AllanPoe), acompaniat\ live de AnsamblulEinuiea. Duminic\ seara, melancolia asufocat curtea interioar\ a Muzeuluide Art\. Iar luni, Cosmin Bumbu] [iVlaicu Golcea au g`ndit Still Sound,instala]ie fotografie-sunet de-a dreptultransportatoare (Vlaicu a r\spunsafectiv la c`te o imagine a lui Bumbu],fie ea c`mpul verde sub cerul grinegru,fie un instantaneu cu un copilcare arunc\ o pung\ `n aer pe un culoarde tren sau oamenii alba[tri de laAiud; de ascultat `n c\[ti c`t timp seprive[te fotografia).Regrete?Primii ani din via]a lui Erik Nietzsche:Partea I, film hilar [i sarcastic, regizat deJacob Thuesen pe un scenariu scris deLars Von Trier [i inspirat, se pare, chiardin anii de studen]ie ai regizorului laAcademia de film danez\. Dar n-am sc\-pat nici de enerv\ri, la Ploy, al thailandezuluiRatanaruang, sau de st\ri avansatede somnolen]\, la c`teva filme pe carem\ ab]in, dintr-o urm\ de pudoare, s\ lemen]ionez.Cele mai frumoase nop]i de p`n\ a-cum au fost cele de la cafeneaua Enigma,unde s-au f\cut proiec]ii `n aer liberp`n\ la 3 diminea]a [i unde lumea a statchiar [i pe ploaie, sub umbrele, ca s\vad\ fantasticul documentar Heima despreseria de concerte Sigur Ros `n Islanda,sau Testimonialul lui R\zvan Georgescu– o anchet\ emo]ionant\ asupra mor-]ii [i a puterii de rezisten]\ a artei.La TIFF am mai [i dansat: pe scaun –la documentarele muzicale, `n aer liber –la concertul lui Elvis Romano (starul dinfilmele lui Nemescu). {i am v\zut expozi]ialui Cosmin Bumbu], Still Sound –unde privitorul se a[az\ pe scaun, `n fa-]a fiec\rei fotografii [i-[i pune c\[tile peurechi, ca s\ asculte melodia compus\de Vlaicu Golcea pentru/despre fotografiarespectiv\.Am c\l\torit fascinat\ `n cele trei s\liale expozi]iei, de la o destina]ie la alta (P\-durea B\neasa sau un tren sau plaja dela Costine[ti), iar muzica lui Golcea m-aurm\rit [i dup\ ce-am plecat, din nou,spre s\lile de cinema ale ora[ului.Dup\ prima jum\tate de festival, potdoar s\ spun un singur lucru: c\ cinefiliicare nu s`nt zilele astea la Cluj ar face bines\ lase totul balt\, s\ se urce repede `ntren (mai au timp p`n\ pe 8 iunie) [i s\vin\, chiar [i pentru ciudatele lucruri carese pot `nt`mpla `ntr-o sal\ de cinemanumai la TIFF (un necunoscut `]i poateexplica `n timpul unui film, de exemplu,f\r\ s\-l fi rugat, care e boala de care sufer\personajul [i care s`nt simptomeleschizofreniei...), dar, `n primul r`nd, cas\ arate c\ se pot descurca singuri printreat`tea filme.Lipsa carnetului auto (propriu ori a-par]in`nd unor prieteni mi[to & amatoride TIFF). Zilele filmului românesc(care urmeaz\).» Ce tip de divertisment n-a pututconsuma ori[ic`t de simpatic i s-a p\-rut directorul TIFF?Orice made in Bollywood(revela]ia festivalului Om Shanti Omincluded)» V`rsta?The Fighter ([i no way pentrutema emancip\rii adolescentei musulmane,c`t pentru povestea unei fetezbur\toare cu pielea ar\mie [i privireaGREA & coregrafia Kung Fu semnat\de acela[i Xian Gao, care le-a f\cut s\zboare pe z`nele din Crouching Tiger,Hidden Dragon)» Ce-l adoarme sigur?Beneficiile pl`nsului [i Pericol real» ~nt`rzie la film?O, da, la Primii ani din via]a luiErik Nietzsche (relativ\ autobiografiea lui Lars Von Trier)» Alte `ntreb\ri: planuri de viitor?FighterINTERVIU CU MIHAI CHIRILOVTIFF aduce Arca ruseasc\ la SibiuInterviu realizat deVeronica D. NiculescuA]i promis anul trecut, dup\ ce TIFF[i-a `ntins o prim\ arip\ de la Clujspre Sibiu, c\ `n 2008 ve]i organizala Sibiu o edi]ie separat\. V\ ]ine]ide cuv`nt, iar sibienii vor aveafestival timp de cinci zile, `ntre 11 [i15 iunie, dup\ edi]ia consacrat\ dela Cluj. Ce le va aduce TIFF sibienilor[i care s`nt diferen]ele dintre edi]iade Cluj [i cea de Sibiu?Continuarea de la Sibiu vabeneficia, la fel ca anul trecut, deproiec]ii `n Pia]a Mic\, c`te un filmpe sear\, dar [i de un program deproiec]ii digitale `n sediul Casei deCultur\, unde are loc, de regul\,Festivalul Astra – `n jur de patrufilme pe zi. Este o edi]ie mai redus\ca amploare, dat fiind [i num\rulredus de loca]ii, cu filme care s-auputut vedea la Cluj, dar tocmaipentru a oferi ceva exclusivsibienilor, `n Pia]a Mic\ va fiproiectat, `ntr-una din seri, un filmeveniment: versiunea integral\ afilmului regizat de Wong Kar-wai,Ashes of Time Redux, prezentat [i laedi]ia de la Cannes din acest an.Foarte interesant sun\ [i grupajulReal time. M\rturisesc, `n afar\ deminunatul film Arca ruseasc\, nu amv\zut o alt\ realizare de acest gen –un film dintr-un singur cadru, f\r\t\ieturi de montaj. Ce filme vor rula?Filmele f\cute dintr-un singurcadru, f\r\ t\ietur\ de montaj, s`nto ciud\]enie [i un experimentdestul de rar `n istoriacinematografului. Arca ruseasc\este, `ntr-adev\r, highlight-ulacestui grupaj, din care nu vor lipsiun film columbian, PVC-1, despreun ciudat act de terorism (`n el, ofemeie e for]at\ s\ poarte o bomb\cu ceas la g`t pe toat\ duratapove[tii) [i un film chilian, Sabado(`n care o nunt\ o ia razna dinpricina geloziilor [i a secretelor careies la iveal\ `nainte de ceremoniapropriu-zis\).S`nt fericit\ s\ aflu c\ TIFF-ul dinacest an pune focus pe Rusia. V\ rogs\ ne spune]i c`teva detalii despreprezen]ele din festival.~n primul r`nd, Playing the Victim:un film care adapteaz\ modernHamlet-ul shakespearian, dup\ opies\ de teatru pe care regizorul amontat-o `nt`i pe scen\, [i apoipentru cinema. Filmul a ob]inutMarele premiu la Festa di Romaacum doi ani. Apoi, un fals policier,Nothing Personal, care folose[te undispozitiv similar cu cel din The Lifeof Others pentru o poveste despresupraveghere [i rela]ia care se na[te`ntre urm\rit [i cel care urm\re[te.Nu `n ultimul r`nd, un film foartepoetic [i straniu, Soar, careporne[te de la premisa unuiaccident aviatic [i a c\ut\riisupravie]uitorilor, constituindu-se,`n cele din urm\, `ntr-un eseudespre ce-nseamn\ s\ pierzi pecineva drag [i cum s\ accep]iaceast\ dispari]ie.~n Sibiul lui 2007, au existat anumiteprobleme de „consum“ cultural. S\ne amintim: Pia]a Mic\, unde sef\ceau proiec]iile gratuite, era plin\ochi `n fiecare sear\. La fel a fostcortul, la proiec]iile filmelorromâne[ti prezentate la Cannes. ~nschimb, la Cinema Arta, filmeexcep]ionale au rulat [i cu 10-20 despectatori. Cum organiza]i edi]ia2008 din acest punct de vedere [icare v\ s`nt a[tept\rile de la public?Tocmai pentru c\ proiec]iile dinPia]a Mic\, `n aer liber, aufunc]ionat ideal, vom insista asupralor, oferind, `n fiecare sear\, c`te unfilm bubuitor: fie c\ e remake-ul luiMichael Haneke la propriul s\u film,Funny Games, un studiu cinic [iinconfortabil despre fascina]iapublicului pentru violen]\ (care adeschis edi]ia de la Cluj, l\s`ndu-ipe spectatori praf), fie biografianeconven]ional\, premiat\ laVene]ia anul trecut, I’m Not There,`n care regizorul Todd Haynes aavut temerara idee de a distribui numai pu]in de [ase actori `n pielea luiBon Dylan (printre care CateBlanchett `n travesti [i regretatulHeath Ledger), fie capodopera dearte mar]iale a lui Wong Kar-wai,Ashes of Time Redux, care se vaproiecta exclusiv la Sibiu. Nea[tept\m la acela[i succes `n Pia]aMic\ [i tot ce putem spera este caproiec]iile din timpul zilei de laCasa de Cultur\ s\ fie maifrecventate dec`t cele de la CinemaArta de anul trecut.Tudor Giurgiu, pre[edintele onorific, Mihai Chirilov, directorul festivalului, [i Mihai Gligor, secretarul general TIFFFOTO: Adi Marineciwww.supliment.polirom.ro

» 10specialAC}IUNECONTRA MEDIACulture jamming este o ac]iune terorist\ `ndreptat\ `mpotrivamedia, care atac\ modurile de produc]ie [i de distribu]ie.Mesajele s`nt eliberate, devenind corpuri vii [i mobile.Veronica D. Niculescu: Balul des`mb\t\ seara! Am `n st`nga o carte,`n dreapta un dic]ionar, ambele `ncremenite-n[pagat – vorba lui IoanGro[an din Domni[oara Bovary – [ivreau, vreau, vreau s\ ascult, dup\pauza mare sau c`nd ve]i dori, despreavioanele care c\deau [ib\ie]elul de patru ani, cu degetulridicat spre cer.Emil Brumaru: Da, acolo, r\m`neparc\ o carte `n [pagat. O, despreb\ie]elul de 4 ani s`nt multe de zis.Venisem din refugiu, din Basarabiaocupat\ de ru[i. ~n canton eram eu,v\rul meu mai mare, mama, tata...Cantonul se afla l`ng\ un pod defier... Meri[ani e aproape de Curteade Arge[. Acolo, la canton, am v\-zut trenul regal, de un albastru uluitor,fulgerat `n viteza luminoas\, trec`ndspre Curtea de Arge[. Era defapt un automotor cu dou\ corpurilucioase, orbitoare. Tat\l meu eraimpegat la Meri[ani. Apoi a fost deta[ataltundeva, cert e c\ ne-am mutat`n sat, `ntr-o curte `n care proprietarul,un militar pensionar, stacumva `n valea cur]ii, iar eu cu mama`n dealul ei. O p\zeam cu str\[-nicie, eram doar, cum m\ alinta ea,„b\rb\]elul“ ei. Normal c\ eram gelospe proprietarul care mai purtauneori haine militare, ceea ce-i daun aer b\t\ios, cuceritor...V.D.N.: „B\rb\]elul“ e cel maidulce alint pentru unicul b\iat. LaMeri[ani am fost [i eu de multe ori –doar s`nt n\scut\ `n Arge[. Mergeamcu tata la pescuit, de c`nd eram mic\.La `nceput, credeam c\ trebuie s\ fiemeri mul]i acolo, `mi imaginam livezi`ntregi, cu pomi alinia]i c`t vezi cuochii, cu mere mari [i verzi, lucioase.Am fost cam dezam\git\, dar mi-atrecut repede, fiindc\ pe malul uneiape sau `n p\dure m\ simt cel maibine. N-am mai ajuns de c`]iva ani`n Arge[. {i e a[a de aproape deSibiu; c`nd vin din centru spre cas\,`n cap\tul bulevardului larg, drept,DIABLOGURIVeronica D. Niculescu &Emil BRUMARUFragment cu„b\rb\]el“v\d mun]ii. Pare a[a simplu: acolo,dincolo de crestele lor, e toat\ copil\riamea. Dar cum a fost cu para[utistul?E.B.: S\ nu uit toate vacan]elepetrecute, p`n\ eram deja student,la Curtea de Arge[. Aveam stabili]iacolo, la un moment dat, dou\ suroriale mamei [i un frate de-al ei...St\team la fiecare, cu r`ndul... O, celecturi `nfundam, singur, pe nisipulmalului Arge[ului, ferit de lume... Sau`n patul larg, dintr-o camer\ dat\mie anume, la tante Vera [i neneaMitic\... Para[utistul a disp\rut cuma [i ap\rut, dup\ ce a dormit ad`ncsub prunul de la cantonul din Meri-[ani... Dar despre vacan]ele de laCurtea de Arge[ am infinit depovestit... La M\n\stire aveam unloc al meu, `n p\[unile bisericii,unde m\ ascundeam [i citeam`ntins pe un covor luat de acas\...V.D.N.: {tiam de vacan]ele dinArge[, de lecturile pe malul apei aleb\ie]elului-b\rb\]el tol\nit pe burt\,cu ochii pe Robinson, dar nu [tiamc\ a]i locuit acolo. Cum a fost, defapt? {i v\rul, [i m\tu[ile... {i dragosteapentru bilele de biliard... Caredintre m\tu[i v-a oferit mult doritabil\ galben\ de filde[? {i toate acestease petreceau cu mul]i ani `naintes\ m\ nasc eu – o spun nu ca s\ m\strecor `ntr-o poveste frumoas\, doarcaut s\-mi imaginez o ax\ a timpului–, s\ vin [i eu apoi pe malul Arge-[ului, s\ v\d pentru prima oar\ `nvia]\ o barz\, s\ m\ apropii tiptil dep\s\roiul `nalt c`t mine, Doamne,c`tamai p\s\roiul [i [tie s\ stea `ntr-unpicior! Uite c\ `nv\] [i eu de la el,stau a[a, cu talpa dreapt\ proptit\deasupra genunchiului st`ng [i `ntindaripile, f`l, f`l... Ieri am pozatmun]ii care stau ca un perete alb,imens, `n cap\tul bulevardului. Para[a de u[or de trecut. Dar tot maiu[or e cu mintea, [i mult mai frumosce se vede.Culture jammingUnica posibilitate `n vederea produceriiautonome de sens `n interiorulma[in\riei sociale de produc]ie desemne o reprezint\ produc]ia propriilorsemne. Aceast\ concluzie se afl\ labaza strategiilor subversive care, sub`nveli[ul unor concepte precum culturejamming, ajung s\ fie utilizate subforma aproprierii, a deturn\rii, aMarius BabiasCulture jamming vizeaz\ interac]iuneanoastr\ cu mass media [i produc]ia denoi semnifica]ii `n interiorul sistemuluisemnic al mass media.Strategia artistic\ a acestei noi forme anesupunerii civile const\ `n relegitimareaconflictului ca form\ a confrunt\rii sociale[i `n stabilirea unei noi gramatici apoliticului. ~n acest proces, se mizeaz\pe considera]ia lui Baudrillard, conformc\ruia sistemul nu mai are posibilitateade a devaloriza critica drept ilegitim\, dea r\spunde a[adar la critic\ sub forma u-nui act de dona]ie care s\-i satisfac\ pecet\]eni [i pe cet\]ence. Imaginea ora[ului[i via]a noastr\ interioar\ s`nt pavatecu apelurile industriei publicitare la shopping[i la configurarea vie]ii, fa]\ de carenu putem dec`t cu greu s\ ne opunem.Mai cu seam\ legile de protec]ie a m\rcilorfac imposibil\ criticarea public\ aunei m\rci. Reclama nu vrea s\ i se r\spund\.Din aceast\ cauz\ se `nmul]escvocile care cer ca dreptul la exprimarealiber\ a opiniilor s\ fie revendicat juridic[i sub form\ de suprafe]e de reclam\[i timpi de emisie liberi.Interna]ionalasitua]ionist\Numitorul comun al tuturor mi[c\rilorsociale se situeaz\ `n lupta `mpotrivaautorit\]ilor, `n disponibilitatea de asumarea riscurilor [i `n angajamentul deeliberare a momentelor de adev\r. Situa-]ioni[tii formulaser\ deja necesitatea penetr\riinormelor [i legilor `n vigoare, at`t`n teorie, c`t [i `n practic\. Interna]ionalasitua]ionist\ fusese `ntemeiat\ `n 1957ca o uniune a cercurilor radicale artistice[i intelectuale. Situa]ioni[tii erau reprezentan]iiteoriei focaliz\rii `n metropoleleoccidentale. Revolu]ia cubanez\ ar\-tase c\ un grup hot\r`t, de dimensiunireduse, e capabil s\ fac\ o revolu]ie `ntr-o]ar\ din Lumea a Treia. Aceast\ experien]\a fost generalizat\ de Che Guevara[i Regis Debray `n a[a-numita teorie aparodiei [i a distan]\rii evenimentelor [icampaniilor media. Culture jammingprovine din termenul jamming, carese refer\ la zgomotele de bruiaj aleemi]\torilor amatori ce interveneau cuobscenit\]i `n emisiunile radio. Culturejamming poate fi `n]eles ca producereade zgomote de bruiaj `n comunicareahegemonic\.focaliz\rii. Conform acesteia, un mic focarrevolu]ionar (foco) poate declan[a orevolu]ie. Conceptul de „spectacol“ estecentral `n analiza social\ a situa]ioni[-tilor. Se orienteaz\ `n conformitate cu a-naliza feti[ismului m\rfurilor a lui Marx,care `n]elege rela]iile sociale ca rela]ii `ntrelucruri, ceea ce `n „societatea spectacolului“(Guy Debord) este [i mai mult`nt\rit de c\tre un totalitarism al mijloacelorde comunicare `n mas\. Imaginilevie]ii adev\rate `nlocuiesc via]a adev\rat\.Spectacolul men]ine omul `ntr-o trans\de mas\ specific\ minoratului [i esteun mecanism al controlului social, `ncare acesta apare ca o alegere liber\. Situa]ioni[tiiau dezvoltat o metod\ a permanentei`nstr\in\ri fa]\ de conven]iilesociale. Prin intermediul acestei strategiisubversive, ei c\utau re`nsufle]irea unorelemente `ncremenite `n teorie [i practic\.Situa]ioni[tii c\utau fisuri `n interiorulsociet\]ii, pe care voiau s\ le m\-reasc\ folosindu-se de satir\, blufuri,provoc\ri [i violen]\. Scrierile [i ac]iunilelor con]ineau o sentin]\ executorieadresat\ realit\]ii. R\sp`ndeau noi poeticiradicale ale unor benzi desenate [i afi[epublicitare cunoscute.Deturnarea (détournement) practicat\de situa]ioni[ti desemneaz\ actul dedistorsionare [i reinterpretare a imaginilor,evenimentelor [i situa]iilor. Astfel,semnifica]ia este redefinit\, conven]iaeste `nc\lcat\, iar discursul este recucerit.Ac]iunile artistice critice s`nt `n primulr`nd puneri `n scen\ ale unui comportamentopozi]ional, care scot `n eviden]\alternativele la sistemul subordon\rii.Uneori este utilizat propriul corp,pentru a `nc\lca `n mod public o interdic]ie[i pentru a prelua r\spundereapentru acest lucru. Astfel, un lettristprovocateur deghizat `n c\lug\r a reu[itSEMNALOctavian Paler, Mitologii subiective, prefa]\ de Daniel Cristea-Enache, edi]ia a III-a,cartonat\, colec]ia „Seria de autor «Octavian Paler»“, 312 pagini, 32.95 leiPublicat\ ini]ial `n 1976, Mitologii subiective este o carte remarcabil\, scris\ `n mai multe registre,care invit\ la reflec]ie. Diferitelor personaje din mitologia greac\ le este alocat c`te uncapitol ce `mbin\ descrierea istoric\ [i interpretarea eseistic\: prezentarea secven]ei mitologiceeste completat\ de comentariul autorului, pasionant, adesea surprinz\tor, care ne invit\ lao „aventur\ interioar\“, mai important\ dec`t orice excursie turistic\.„Pe tot timpul «derivelor» [i melancoliilor eline, Octavian Paler se reconstruie[te [i se reinventeaz\,dincolo [i dincoace de boli, `mpotriva [i `n dispre]ul lor, cu o tenacitate creatoarecomparabil\ cu a lui Marin Preda. Rezultatul? Aceast\ carte absolut remarcabil\, substan]ial\[i grav\ f\r\ a fi mohor`t\, g`ndit\ intens [i scris\ impecabil, `n registre distincte [i consonante.~ntr-unul din cele mai frumoase fragmente ale c\r]ii, Octavian Paler se confeseaz\ direct. Latreizeci [i trei de ani de la apari]ia acestor splendide Mitologii subiective, s`ntem `n m\sur\ s\-lcomplet\m pe autorul lor. Nu mai `ncape dubiu c\ Octavian Paler a `ndeplinit, prin via]a [iopera sa, toate cele patru condi]ii puse de E.A. Poe fericirii.“ (Daniel Cristea-Enache)Octavian Paler, Un om norocos, prefa]\ de Mircea Iorgulescu, edi]ia a II-a, cartonat\,colec]ia „Seria de autor «Octavian Paler»“, 488 de pagini, 45.00 leiUn azil de b\tr`ni izolat pe malul m\rii, `n vecin\tatea unei mla[tini, a unor faleze de marmur\[i a unui sat de pescari. Este locul `n care Daniel Petric, un sculptor f\r\ voca]ie, dup\experien]e lamentabile (adolescent fiind, trece printr-o [coal\ de corec]ie, apoi este internat`ntr-un ospiciu, ajunge [i la pu[c\rie), descoper\ o realitate absurd\, o via]\ guvernat\ defric\, ur\, denun]uri, la[it\]i agresive, violen]\ [i amenin]are.„«Omul norocos» din romanul lui Octavian Paler se afl\ `n captivitatea f\r\ speran]\ a co[-marului permanent [i generalizat. Totul `n aceast\ carte, una dintre cele mai `ntunecate c\r]i dintoat\ literatura român\, e co[mar, halucina]ie, un nesf`r[it vis r\u. Delirul oniric angoasat s-asubstituit realit\]ii complet [i ireversibil. Nu s`nt anulate diferen]ele, frontiera dintre veghe [ivis, pragul dintre real [i co[maresc: anulat este realul `nsu[i, anulat\ e starea de veghe. Un romande ambian]\ fantastic\, o parabol\ neagr\ [i enigmatic\, `n genul prozei lui Franz Kafka,Dino Buzzati, Julien Gracq, Samuel Beckett [i, dintre români, A.E. Baconsky. {i un romansardonic, titlul fiind – era evident dup\ numai c`teva pagini – `n r\sp\r.“ (Mircea Iorgulescu)SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 182 » 7 – 13 iunie 2008www.supliment.polirom.ro

SITUA}IONI{TIIC\utau fisuri `n interiorul societ\]ii, pe care voiau s\ le m\reasc\folosindu-se de satir\, provoc\ri [i violen]\. Scrierile [i ac]iunile lorcon]ineau o sentin]\ executorie adresat\ realit\]ii. R\sp`ndeau noipoetici radicale ale unor benzi desenate [i afi[e publicitare cunoscute.11 «specials\ ]in\ o predic\, `n Duminica Pa[telui,`n catedrala Notre Dame, acuz`nd BisericaCatolic\ de „risipirea letal\ a energieivitale `n schimbul unui cer gol“.Revista publicat\ de grup `ntre 1958[i 1969, „Internationale Situationiste“, documenteaz\succesele practicilor situa]ioniste.Afi[ele publicitare [i benzile desenatereinterpretate dau de `n]eles c\ revista„Adbuster Magazine“, contemporan\nou\, se afl\ `ntr-o rela]ie direct\de `nrudire cu publica]ia situa]ioni[tilor.Adbusterii pornesc campanii, care nu sedeosebesc `n prezentarea lor de reclamelecomerciale, dar care `n schimb sepronun]\ `n av`ntul lor `mpotriva unoradintre cele mai eficiente simulacre alelumii publicitare. M\rcile de]in idei, pentruca `n cele din urm\ s\ le `nlocuiasc\.Reclama anexeaz\ valori precum egalitatea,libertatea [i toleran]a [i producesimboluri care structureaz\ tot mai multsocialul. Activi[tii [i activistele culturejamming preg\tesc lumii burgheze unsughi] discursiv.Eroii clasei adbusterilorUn meme 1 este o unitate-informa]ie caresare de la creier la creier. Unit\]ile memeconcureaz\ una cu cealalt\ `n vederear\sp`ndirii [i se transmit `n societate, precumgenele `n interiorul unei specii. Culturejammer-ul vrea s\ foloseasc\ putereamemelor. Trebuie s\ identifice macromemele[i metamemele [i s\ le instige`mpotriva memelor concernelor. Unmetameme des\v`r[it trebuie s\ generezeo disonan]\ cognitiv\ de cel mai `naltnivel. Spoturile publicitare, anti-afi[ele[i subvertising-ul se perind\ prin realitateanoastr\ mediatizat\ [i dezv\luie momentulgol al spectacolului. Distorsionareamesajului nu face referire `n primulr`nd la produs. Disonan]a cognitiv\ia na[tere pe un plan mai general, acolounde valorile comunicate ale originaluluis`nt puse sub semnul `ntreb\rii. Iat\un avantaj al acestei tehnici: culture jammer-ulpoate l\sa imaginea valor`nd milioanea oponentului s\ lucreze pentru el.Insurec]ia nu se `ntemeiaz\ pe raporturiefective de for]\, ci pe diferen]\. Mobilizareacontracampaniilor produce capacitateade ac]iune, iar ac]iunea o concretizeaz\propriu-zis. Internetul este celmai important mijloc pentru r\sp`ndireamemelor. Peti]iile cyber (conform principiuluibulg\relui de z\pad\, s`ntadunate semn\turi prin intermediultransmiterii de e-mailuri), protestul virtual(utilizatorii s`nt direc]iona]i c\trepaginile oponentului), sit-in-urile virtuale(apel la vizitarea concomitent\ a unuisite inamic, p`n\ ce acesta cade) [i gripesite-urile (site-uri dezvoltate `n mod expres,dedicate unui oponent) pot fi realizaterapid [i cu eficacitate.Viral marketing-ul reprezint\ o alt\form\ de ac]iune. ~n acest proces estevorba de dezvoltarea propagandei de laom la om, condi]ionat\ prin prezen]a [iperforman]ele comunica]ionale ale Internetului.Satul global se contract\ tot maimult. Dat\ fiind accesibilitatea comunic\rii`n mas\, pragul de inhibi]ie pentrumultiplicarea unui con]inut scade. Principiulmarketingului viral se bazeaz\ pepresupozi]ia c\ un num\r mare de oamenieste gata s\ transmit\ mai departe[tiri virale, cunoscu]ilor [i prietenilor. Prinintermediul culture jammer-ilor rezisten]alingvistic\ penetreaz\ media. Ace[-tia atac\ emi]\torul [i transform\ mesajul`ntr-o `nregistrare critic\, echivalent\unei anul\ri. Culture jamming este o ac-]iune terorist\ `ndreptat\ `mpotriva media,care atac\ modurile de produc]ie [ide distribu]ie. Mesajele s`nt eliberate, devenindcorpuri vii [i mobile.Media HoaxingSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 182 » 7 – 13 iunie 2008„Sniperi“ precum Billboard LiberationFront (BLF) din America de Nordmizeaz\ pe atacuri `mpotriva reclamelordeja existente, av`nd drept scop alienarealor prin mici modific\ri care le transform\`n ni[te exprim\ri cu semn opus.~n cadrul acestui proces, un aspect esen-]ial `l reprezint\ crearea de concepte. Creareasugestionat\ de concepte ar trebuis\ `mpiedice impresia unei nemijlociteconstr`ngeri exercitate [i s\ intensifice`n schimb procesul public de formare aopiniilor `n leg\tur\ cu obiectul conflictului.Consumatorii [i consumatoareletrebuie s\ interogheze conceptul pe carevor s\ `l st\p`neasc\. Drept reac]ie la dezastrulExxon Valdez, `n mai 1989, BLFa modificat reclama billboard [i radiofonic\cu sloganul „Hits Happen“ `n „ShitHappens – Exxon“. Pe 24 martie 1989s-a petrecut cel mai mare accident petrolierdin istoria american\. PetrolierulExxon Valdez s-a lovit de un recif pecoasta Alask\i [i a pierdut 40.000 de tonede petrol care au contaminat mediulcostier. Concernul petrolier Exxon nu apl\tit nici p`n\ ast\zi vreo amend\ comunit\]iitr\itoare pe coast\, cu toate c\ afost condamnat la asta `n 1994.Principiul despre care este vorba `ncazul tuturor acestor strategii de culturejamming devine evident prin exemplulmedia hoaxing: media s`nt f\cute s\ relateze`n prealabil despre evenimente puse`n scen\ ca falsuri. Dup\ cum afirm\hoaxerul Joey Skaggs, este mai pu]in vorbade credibilizarea evenimentului contraf\cut,ci mult mai mult de generareaunei sensibilit\]i `n privin]a modurilorde producere a a[a-numitului „adev\r o-biectiv“ din jurnalism, care este suficientde des determinat de rate de profit[i de circula]ie. Skaggs a lansat anun-]uri false despre mi[carea „Walk Right!“(grupare milit`nd pentru p\strarea eticheteipe trotuare), despre un bordel pentruc`ini, ca [i despre pretinsa descoperirea unui medic, cum c\ hormonii g`ndacilormutila]i pot fi utiliza]i pentru combatereaartritei, a co[urilor [i a bolilorprovocate de radia]iile nucleare. Mediahoaxing face poate cea mai evident\ trimiterela modurile de producere a simulacrelor[i demonstreaz\ c`t de atotprezenta devenit acest concept care este men-]inut `ntr-o nebuloas\ la Baudrillard.Adbusting-ul [i spining-ul au performan-]e asem\n\toare pe planul vizualului,care a devenit, mai mult dec`t cel lingvistic[i cel conceptual, o parte component\solid\ [i neprovocat\ a realit\]ii cotidiene.Aceste practici par s\ ofere `n prezento [ans\ de a te sustrage, cel pu]in lanivel punctual, de la mecanismele deincluziune [i de incapacitare a logicii deexploatare capitalist\, cre`nd `n acela[itimp o con[tiin]\ critic\ fa]\ de acesteprocese exploatatorii.Logica de exploatare a codurilor capitalistereprezint\ o form\ de exercitare adomina]iei pe plan simbolic. Plec`nd dela premisa c\, odat\ cu virtualizarea lumiim\rfurilor, valorile s`nt generate totmai mult `n propria recep]ie, exist\ [ansanu de a penetra mecanismele de crearea valorilor, ci de a le modifica func]ionarea`n vederea propriilor scopuri. ~ncazul ideal, produc]ia hegemonic\ desemnifica]ie este sabotat\, lu`nd na[tereteritorii ale gener\rii de valori simbolicede consum, generare care st\ sub semnulalterit\]ii.P.S.: Acest text reprezint\ o practic\ detip culture jamming [i se bazeaz\ pe materialerecompilate.Traducere din limba german\de Cristian Cercel1 Termen introdus de biologul RichardDawkins, `n cartea sa The Selfish Gene(Gena egoist\ – 1976). (n. trad.)www.supliment.polirom.ro

» 12printre r`nduriUN ROMANPOLIFONICCel care cheam\ ecoul, de Richard Powers, este o carte `n caresuspansul este dozat cu m\iestrie de un scriitor foarte talentat.Nu ne r\m`ne dec`t s\ a[tept\m ecranizarea acestui romanpolifonic.www.supliment.polirom.roNebunie [i adev\rVasiliu, foi volante, de Ion Vianu, este unroman despre boal\, despre boala min]ii [ia sufletului. Romanul face parte din ciclulArhiva tr\d\rii [i a m`niei (primul roman afost Caietele lui Ozias, 2004, Polirom).„Foile volante“ ar putea s\ fac\ trimiterela un text dezordonat [i f\r\ logic\, textpe care autorul `l las\ la `ndem`nacititorului, care are datoria s\-linterpreteze [i s\-i dea o anumit\form\.EXCLUSIV ONLINE:{tirile SDCZilnic informa]ii din lumea cultural\{tirea s\pt\mînii pe webFESTIVALUL INTERNA}IONAL DE TEATRU DE LA SIBIU 2008Silviu Purc\rete: „Eu lucrez foarteartizanal. Me[te[ug\re[te“Regizorul Silviu Purc\rete,participant la FestivalulInterna]ional de Teatru dela Sibiu cu trei spectacole –Faust, A[tept`ndu-l peGodot [i Lulu, toatemontate la Teatrul Na]ionalRadu Stanca din Sibiu – asus]inut pe, 2 iunie, oconferin]\ de pres\.Apari]ia sa public\ este uneveniment, regizorulevit`nd, `n general, s\ `[iexplice crea]iile [i prefer`ndca opera s\ vorbeasc\ de lasine. – Un text de VeronicaD. NiculescuAlte titluri:» BOOKFEST: Ministrul Iorgulescu a t\iat panglica» Proverbele românilor, pe coloanele Universit\]ii dinBucure[ti» TIFF 2008: Viktoria Petranyi cere sprijinireacoproduc]iilor» FITS 2008: Meduze [i crabi deasupra Sibiului» Art\ printre copacii din Gr\dina Icoanei» Premiile Nobel pe 2008 vor fi anun]ate `n octombrieSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 182 » 7 – 13 iunie 2008Bogdan RomaniucVasiliu, foi volante este de fapt un romanal deconstruc]iei, un roman `n careperspectivele multiple, apar]in`nd registruluibolii, creeaz\ impresia unei lipsede coeren]\: „Voi povesti faptele, exactcum s-au petrecut, cel pu]in cum credeu c\ s-au petrecut, dup\ ce am stat devorb\ cu f\pta[ii, cu martorii, am cititpaginile l\sate de Vasiliu [i `nscrisurile labaniene,pe ciudatele lor suporturi, buc\]ide moloz, c`rpe, ruginituri. Dac\ povesteamea e istorie sau fantasmagorienu pot s\ spun, cu toate c\, foarte adesea,pe anumite meridiane, cele dou\ajung s\ semene p`n\ la identitate“. PsihiatrulVladimir Vasiliu [i pacientul Labans`nt protagoni[tii acestui roman. ~njurul lor se rotesc toate celelalte personaje,pe fundalul unui tablou sumbru alepocii comuniste. Cel care adun\ la unloc toate foile volante, toate paginile dejurnal, toate confesiunile [i toate m\rturiileeste Dan Naidin.Cel mai interesant personaj al romanuluieste poate pacientul Laban, „nebunul“rostitor de adev\ruri. ThomasMann spune `n Muntele vr\jit c\ boalacreeaz\ „iluzia independen]ei“. ~n Vasiliu,foi volante boala `l transform\ pe Laban`ntr-un rostitor de adev\ruri. Laban tr\-ie[te `n lumea lui, `ntre real [i imaginar,`n izolarea `n care-l arunc\ boala. ~n Eccehomo, Nietzsche recunoa[te „meritele“bolii sale, care l-a ajutat de foarte multeori s\ dob`ndeasc\ o claritate `n g`ndire.Boala este v\zut\ ca o s\n\tate superioar\,iar aceast\ idee nietzschean\ va fipreluat\ de Thomas Mann `n multe dintrescrierile sale.~n finalul romanului,personajulLaban estemetamorfozatdin bolnav mintal`ntr-un martir.Laban, spuneIon Vianu,„este [i un inscu o imens\ experien]\a suferin]ei [i un geniu. Ajuns `npozi]ia regal\ de «cel mai mare nebun»,sentin]ele lui vor avea o greutate pe m\-sur\“.O „poetic\ a nebuniei“Chiar dac\ ofer\ posibilitatea dob`ndiriiunei s\n\t\]i superioare, boala, `n a-cela[i timp, `nsingureaz\, izoleaz\ la felca adev\rul ur`t. Izolarea aduce cu sinenaufragiul fiin]ei. Boala creeaz\ un anumitconflict critic cu lumea, o revolt\:„Psihoza `n care se pr\bu[ise... nuf\cuse din el (din Laban) unul dintreacei infirmi, batjocura lumii; dimpotriv\,`l ridicase la rangul de zeu viu. ã...ãNu trebuie s\ ne mire faptul c\ dob`ndiseo adev\rat\ putere regal\. ã...ã Ceicare-l `nconjurau `n]elegeau foarte binec\ `ntrupa revolta legitim\ a nebuniei`mpotriva ap\s\rii, a imagina]iei `mpotrivarealit\]ii prozaice, confiscate de om`n\ de netrebnici“. Lumea romanului esteo lume sumbr\, stranie, `n care nici iubirea[i nici umorul nu-[i g\sesc locul. Boalaocup\ `ntreg spa]iul romanului: boalapersonajelor [i a unei `ntregi epoci, o boal\care a infestat o `ntreag\ societate. Tocmai`n aceasta const\ originalitatea romanuluiRICHARD POWERS » CEL CARE CHEAM| ECOUL~n c\utarea sufletului pierdutBogdan RomaniucluiIon Vianu, un romancu m\[ti, `n spatele c\rora descoperimpersonaje istorice u[or de recunoscut.Vasiliu, foi volante se `nscrie astfel `nr`ndul romanelor care descriu perioadacomunist\.Dan Naidin este acela[i personaj dinCaietele lui Ozias, fiul lui Laban [i al M\-riei din S`mb\ta, care poveste[te despreperioada comunist\, folosindu-se de foilevolante ale medicului psihiatru Vasiliu,un personaj ciudat, un b\tr`n stalinist(„Stalin e absolutul“, spune el) care `ncearc\s\ se „reg\seasc\“ `ntr-un azil psihiatric,la R\stoaca Melcilor. R\stoaca Melciloreste [i un loc al evad\rii, un refugiu. ~nspitalul de la Melce[ti, Vasiliu dore[te s\realizeze o „Sistematic\ a nebuniei“. Ion Vianuvorbe[te chiar [i despre o „poetic\ anebuniei“, pe care o descrie ca fiind „studiulacelei capacit\]i a spiritului de-a creafiguri de stil [i alegorii exprim`ndu-senu `ntr-o oper\ de art\, ci `n limbajul patologic[i `n via]a corporal\ [i mintal\“.Ion Vianu, Vasiliu, foi volante, colec]ia„Fiction Ltd“, Editura Polirom,2006, 19.95 leiRichard Powers a c`[tigat National BookAward for Fiction, iar `n 2007 scriitorul a fostfinalist al Premiului Pulitzer. Intriga celui mairecent roman al s\u, Cel care cheam\ ecoul,este simpl\: „Un scr`[net de fr`ne, zgomotulmetalului strivit de asfalt, un strig\t fr`nt [iapoi un altul trezesc c`rdul (de cocori) din a-mor]ire. Camionul se arcuie[te prin aer, pr\-bu[indu-se `n spiral\ pe c`mp. Un fior s\geteaz\p\s\rile. ~[i iau zborul cl\tin`ndu-se, b\t`nddin aripi. Covorul cuprins de panic\ se `nal]\.Se rote[te, apoi se a[az\ din nou. Strig\tele cepar scoase de ni[te fiin]e de dou\ ori mai maridec`t ele str\bat kilometri `ntregi `nainte s\ sesting\. Diminea]a, e ca [i cum zgomotul nicin-ar fi fost“. Exist\ ceva fascinant la aceste p\-s\ri migratoare, obligate s\ treac\ `n fiecare anprin aceea[i aventur\ periculoas\. Ac]iunea romanului`ncepe `n Nebraska, unde Mark Schultereste victima unui grav accident de ma[in\.www.supliment.polirom.ro

MONOPOLY,ESEN}ACAPITALISMULUIDaniel Cristea-Enache: „Monopoly era [i este esen]acapitalismului, a economiei de pia]\. Bunul gospodar, carechipurile `l concura, p\rea la fel de ridicol ca sistemulcentralizat, etatizat pe care `l reproiecta la scar\“.13 «printre r`nduriBunul gospodar~n anii copil\riei mele,produc\torii români dejocuri [i juc\rii s-aug`ndit s\ contracarezeinfluen]a nes\n\toas\ aanglo-saxonuluiMonopoly.Jocul acesta capitalist ne fascinase pe to]i,cel pu]in `n aceea[i m\sur\ cu fotbalulde strad\ [i fotbalul cu nasturi. Era cevade vis. D\deai cu zarul [i ajungeai pe oanumit\ strad\, pe care o puteai cump\ra.Aveai banii t\i, te mai `mprumuta(cu dob`nd\) Banca, f\ceai achizi]ii, investi]ii,schimburi profitabile. Treptat,cu ni]el noroc [i cu mult\ perseveren]\,ajungeai s\ de]ii un domeniu, ceea ce `icrispa pe ghinioni[tii nimeri]i pe str\ziletale. Ap\reau [i disp\reau case, hoteluri,se f\ceau ipoteci [i r\scump\r\ri. Maist\teai la `nchisoare, mai tr\geai lozuricu surprize de obicei nepl\cute. Lozurile„bune“ erau de genul: ai c`[tigat un concursde frumuse]e, prime[ti 10 lire de laBanc\. Lozurile rele (f\r\ ghilimele) te o-bligau s\ pl\te[ti sute de lire pentru fiecareproprietate de]inut\. Sf`r[itul eramereu tensionat, cu un c`[tig\tor plinde bani, privind z`mbitor un competitordisperat, r\mas `n curs\ [i `ncerc`nd s\nu dea faliment. Oftico[i cum eram maito]i, am fi adus [i bani de acas\, numais\ nu ne recunoa[tem `nfr`n]i.Dar cum s\ produci [i s\ comercializezi,`n Republica Socialist\ România,un joc similar? Monopoly era [i este esen]acapitalismului, a economiei de pia]\.Bunul gospodar, care chipurile `l concura,p\rea la fel de ridicol ca sistemulcentralizat, etatizat pe care `l reproiectala scar\. Dac\ juc\torul de Monopolyreprezenta un investitor la nivel macro,bietul participant la deliciile Bunului gospodarse g`ndea cum s\-[i achizi]ionezeo chiuvet\. Visul unuia era s\ de]in\ toat\tabla (`ntreaga Londr\). Utopia celuilaltera s\ aib\ un apartament mobilat.P`n\ [i `n domeniul jocurilor, unde libertateaimagina]iei ar trebui s\ fie f\r\limite, planificarea socialist\ impuneaun tipar meschin. {i odios, dat fiind c\,`n lumea real\, existau str\zi, domenii,cartiere `ntregi de]inute de unii, monopoli[ticomuni[ti propagatori ai „egalit\]ii“.BUCURE{TI FAR WESTDaniel CRISTEA-ENACHEDespre ipocrizia vechii p\turi superpusede activi[ti se mai poate vorbi [i cualte ocazii, fiindc\ `i tot vedem, ast\zi,pe aceia[i in[i practic`nd cu succes re]etelecapitaliste. Deocamdat\, merit\ s\-iobserv\m la lucru pe bunii no[tri gospodariedilitari, `n perioada alegerilor.Dup\ trei ani [i jum\tate `n care nu l-amz\rit o dat\ la fa]\ pe primarul meu desector, de c`teva luni figura lui tonifiant\`mi z`mbe[te `ncurajator de pe toategardurile. Este un tip masiv [i serios, `ncare po]i avea `ncredere. Dup\ ce amf\cut at`ta vreme slalom cu ma[ina prinpuzderia de gropi care joac\ rolul de filtru(cine se `ncumet\ s\ intre pe stradaFloare Ro[ie merit\ f\r\ `ndoial\ s\ ajung\[i la blocul meu), brusc au `nceputrepara]iile structurale. De vreo patru lunibunii gospodari trudesc la un drumeagde acces, `n care am tot studiatstraturile geologice. Dup\ ce am trecutini]ial pe marginea gropii, apoi prin noroi,`n fine printr-un nisip fin, meseria[iiau b\gat smoal\ [i au dat strada `nlucru. Asta s-a `nt`mplat cu o s\pt\m`n\`nainte de vot. Primarul `n exerci] a a-juns, cum-necum, `n turul doi de scrutin[i `[i joac\ `n s\pt\m`na ce vine destinuladministrativ [i politic.Oare ce va mai face dom’ Primar pestrada noastr\, ca s\ nu uit\m cumva s\-lvot\m? Ne va supra`n\l]a blocul, `l varevopsi ori va demara proiectul indispensabilal unei arteziane colorate, `nparcare?VERBA WOLANDRuxandra CESEREANUVe[ti despre mineAm stat la taclale cu oarecare vreme`n urm\ cu cea mai bun\ prieten\din timpul facult\]ii: spre noroculnostru s`ntem la fel ca odinioar\ (dedou\zeci [i cinci de ani s`ntem a[a)[i prietenia noastr\ continu\ s\func]ioneze, de[i ne `nt`lnim rar. Eami-a relatat ceva ciudat `n ce m\prive[te: mi-a spus c\ unul dinb\ie]ii ei, care circul\ pe Internet`n sistemul unui joc de strategie [icultur\ general\ (vezi www.con-QUIZtador.ro), a primit la un momentdat urm\toarele `ntreb\ri:c`nd s-a n\scut Ruxandra Cesereanu[i c`nd a murit. R\spunsurile „corecte“(gre[ite) erau urm\toarele:1957, respectiv 2005. C\ m-amn\scut cu [apte ani mai devremedec`t m-am n\scut de fapt, deh, astaeste, strategii jocului cu pricinami-au pus ni[te ani `n c`rc\; c\ ammurit `n 2005, asta-i ceva mai greude explicat! M-am g`ndit atunci lac`t de manipulabil\ este realitateainclusiv prin cifrele na[terii [i mor]ii,[i am jonglat pu]intel `n mintea meacu termeni precum metarealitate,pararealitate, ortorealitate. C\ciceea ce pretindeam eu de la cei cegre[iser\ datele mele de na[tere [ide moarte era un soi de orto-realitate!O realitate corect\ [i impecabil\.G`ndindu-m\ la toate acesteacu varii ocazii, am `n]eles c`t de incontrolabilvariaz\ proiec]ia celorlal]iasupra noastr\, `n cazul de fa]\asupra mea. {i am f\cut o recapitulare.C`nd am publicat volumul depoeme Oceanul Schizoidian, mi s-aspus c\ ar fi trebuit s\ stau c`teva luni`ntr-un ospiciu ca s\ fi putut scrie oasemenea carte. De ce, am `ntrebateu `nc\ perplex\ pe vremea aceea –nu avem destui dintre noi oricumun ospiciu pe din\untru? C`nd ampublicat volumul de proz\ Purgatoriile,mi s-a spus, privitor la ultimabucat\ de text, microromanulUcenica, o chestie stupefiant\: c\ arfi trebuit s\ fiu c\lug\ri]\ [i s\tr\iesc `ntr-o m\n\stire ca s\ amdreptul s\ scriu a[a ceva! C`nd ampublicat Tricephalos, `ntreb\rile aufost puhoi, care mai de care maismintite: 1. dac\ am `nt`lnit `ntr-adev\rminotaurul `n Creta (romanulera scris la persoana I, dar, pentruDumnezeu, cum de se face cu at`tanon[alan]\ suprapunerea `ntre via]\[i literatur\, habar nu am!); 2. dac\peep-showurile pariziene din primaparte a c\r]ii s`nt reale sau nu? (erauinventate toate [i eram m`ndr\ deasta); 3. dac\ Muzeul Sexului, descris`n prima parte, are o adres\ [iunde poate fi vizitat (`ntrebareaaceasta mi-au pus-o doi confra]i, pecare i-am dezam\git spun`ndu-le c\respectivul Muzeu al Sexului se g\-se[te la Amsterdam [i nu la Paris – [ic\, oricum, am inventat destul `nroman). C`nd am publicat volumulde poeme Vene]ia cu vene violete.Scrisorile unei curtezane mi s-a spusc\ nu a[ fi avut dreptul s\ scriu desprecurtezane, at`ta timp c`t nu amfost eu `ns\mi a[a ceva [i nu amtr\it `n secolul al XVIII-lea, desprecare scriu acolo! Finalmente, dup\ce am publicat volumul de proz\Na[terea dorin]elor lichide, care `n adoua parte con]ine portretele (fictive,fiindc\ vorbim de literatur\) a108 b\rba]i, am aflat cu stupoare c\circul\ zvonul dup\ care am fi[at `na doua parte a c\r]ii mele experien-]ele avute cu cei 108 b\rba]i, pecare i-am `nregimentat [i clasificat`ntr-un mini-dic]ionar! Toate acestevoci care au comis varii proiec]iiasupr\-mi nu au fost, fire[te, majoritare,ci minoritare, dar acest lucruconteaz\ mai pu]in. Orto-realitateae greu de respectat [i manageriat!Iar acum c\ am aflat c\ am murit `n2005, ce mai pot s\ spun? ~n cur`ndvoi fi anun]at\ c\, `n sistemul dejocuri [i strategii culturale, m\cheam\ nu Ruxandra Cesereanu, ciMesmeea Cesereanu... dar m\caracest lucru nu ar fi chiar at`t degrav, ci mai degrab\ amuzant.Mark intr\ `n com\, iar sora sa,Karin, `l vegheaz\ `n toat\ aceast\ perioad\.Atunci c`nd Mark iese dincom\, el nu o recunoa[te pe Karin,crez`nd c\ este o impostoare, o sosie asurorii sale. ~n acest moment aparecelebrul neurolog Gerald Weber, carerecunoa[te la Mark Schulter un caz raral sindromului Capgras, o form\ deamnezie ce apare la schizofrenici. Oameniicare s`nt atin[i de sindromulCapgras cred c\ apropia]ii lor s`nt sosiisau extratere[tri, explic\ Powers. Chipullui Karin declan[eaz\ `n mintea luiMark multe amintiri, dar nici un fel deemo]ie.Romanul devine din ce `n ce mai interesant,iar doctorul Weber, datorit\descoperirilor pe care le face `n privin-]a pacientului s\u, traverseaz\ o perioad\de criz\. Cel care cheam\ ecouleste un roman ce abordeaz\ problemaidentit\]ii [i a condi]iei umane. ~n acestsens, motto-ul care deschide cartea luiRichard Powers este foarte sugestiv:„Ca s\ g\se[ti sufletul, trebuie s\-lpierzi mai `nt`i“ (A.R. Luria).O carte `n care suspansul este dozatcu m\iestrie de un scriitor foarte talentat.Nu ne r\m`ne dec`t s\ a[tept\mecranizarea acestui roman polifonic.Cel care cheam\ ecoul devine `ncet-`ncet [i o metafor\ a atentatelor de la11 septembrie, o medita]ie asupraidentit\]ii Americii [i a transform\rilorpe care aceasta le-a suferit `n ultimiiani.Traducere din limba englez\ [i notede Iulia Gorzo, colec]ia „BibliotecaPolirom“, Editura Polirom,2008, 39.50 leiSUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 182 » 7 – 13 iunie 2008www.supliment.polirom.ro

» 14muzic\URCU{URI {ICOBOR~{URIDumitru Ungureanu: „The Stranglers urc\ `ncet [i sigur treptelebox-office p`n\ devine nr. 1 printr-un hit over the world. Dup\care coboar\ lent `n anonimat, de[i muzica f\cut\ este agreabil\[i melodioas\, conectat\ la curentul zilei (new wave)“.The StranglersROCKIN’ BY MYSELFDumitru UNGUREANUG`nduri nocturne,f\r\ opusIstoria trupei The Stranglers esteaproape didactic\ pentrumecanismul showbiz. O forma]ienecunoscut\, dar serioas\, cu cevaani de c`ntat prin localuri obscure,ancoreaz\ `ntr-un curent muzical lamod\. Urc\ `ncet [i sigur treptelebox-office p`n\ devine nr. 1 printr-unhit over the world. Dup\ carecoboar\ lent `n anonimat, de[imuzica f\cut\ este agreabil\ [imelodioas\, conectat\ la curentulzilei (new wave). Trupa ]ine primapagin\ `n s\pt\m`nale despecialitate [i – prin ispr\vile extraartistice(chefuri, scandaluri,arest\ri, stupefiante) – chiar `ntabloide. Contractul cu o cas\ dediscuri puternic\ rode[te din plin.Tot personalul & tehnicadepartamentului de marketing]intesc ob]inerea profitului maxim.Produc\tori, promotori [i regizori devideoclipuri s`nt angaja]i [i lucreaz\din r\sputeri pentru `mpingerea c`tmai `n fa]\ a „produsului“ artistic.Din `nt`mplare, `n cazul TheStranglers acest produs chiar exist\,nu e tocmai inventat.O colec]ie de videoclipuri,editat\ pe caset\ VHS, apoi peDVD, st\ m\rturie afirma]iei dinprima propozi]ie. S`nt 16 piese, din[ase ani de carier\ standard, 1977-1982, cu farmecul [i nostalgiaintacte. Pentru mine, unul, acestemelodii [i clipuri au aerul nealteratal amintirilor de tinere]e, al iubirilortrecute, al acelei vremi f\r\ grijiprea mari, c`nd lumea mi se p\rea oscoic\, iar eu perla din\untrul ei...Desigur, exagerez un pic, dar cinen-o face cu propriile e[ecuri, lav`rsta c`nd balan]a a `nclinat de multspre trecut, viitorul nu sun\ delocbine – ci clopotul desp\r]irii batetot mai distinct `n p`cloase insomniide martie, `n ce]oase priveli[ti lasf`r[it de mai? Cum s\ nu (re)veziatunci fotografiile (de)colorate alec`te unei zile de var\, cu soarele sus[i umbre pe ziduri de blocurimuncitore[ti, unde ]i-ai consumatfantezia iubirii de-o clip\ [i de-ove[nicie, f\r\ s\ [tii c\ tu `nsu]i e[tio fantasm\ pe p`nza de celuloid acine [tie c\rui aparat Practika, pecare te miri c`nd o re`nt`lne[ti?Primele film\ri ne arat\ patrub\ie]i f\r\ alur\ de vedete `ndevenire (cum, de exemplu, se vedestra[nic `ntr-un clip de tinere]e al luiBilly Idol, pe vremea c`nd era `ntrupa Generation X). Hainelefolosite pe scen\ s`nt acelea[i pecare le poart\ [i-n strad\, lacump\r\turi sau la serviciu.Tunsoarea e tipic\ oamenilorobi[nui]i, atitudinea normal\. ~nfapt, The Stranglers se integrauperfect curentului punk, al c\ruislogan era „do it yourself“. Cuprecizarea c\ ideea genera]iei apornit de la sentimentul tradus cama[a: po]i s-o faci [i tu!Pe m\sur\ ce trupa cap\t\experien]\ [i faim\, stilul deexprimare (nu doar) pe scen\devine sofisticat [i preten]ios.Albumele marcheaz\ un drum dec\ut\ri, nu repet\ re]eta succeselordinainte. C`nd piesa Golden Brownsparge topurile, forma]ia pare unade prin anii ’30, c`nt`nd cu pian,contrabas [i ansamblu de viori! F\r\s\ uite scopul comercial,produc\torii mar[eaz\ pe un a[a-zisimpact „blasfemiator“ [ipromoveaz\ un videoclip – Duchess– ce pare un fleac, o f\c\tur\. Astad\, `ntr-un fel, m\sura judec\]iistupide a celor ce „bag\ banii“`ntr-o afacere doar ca s\-i scoat\`nmul]it, nu s\ promoveze o idee,un artist cu glas autentic! De g\sit,`n cazul The Stanglers, pe`nregistrarea video dintr-un concert`n Hyde Park, 1977. Unde, la piesaNice’n’Sleazy pe scen\ este adus\ otrup\ de stripteuze, a c\ror presta]ief\r\ mult\ pasiune, dar plin\ dezv`c, atrage c`]iva spectatori b\ie]icare urc\ al\turi de fete [i-[i scothainele dans`nd... De unde p`n\atunci concertul „beneficia“ de unulsau doi fotografi, deodat\ asaltulfotoreporterilor face concuren]\,fiind un spectacol `n sine!The Stranglers mai c`nt\ [i azi.Cine [tie, poate-i auzim-vedem peaici,la vreo zi festiv\... C\ stripteuzese g\sesc!~n urm\ cu vreo c`tevaluni, un legionar aparentmai `n v`rst\, ce ne face,se pare, onoarea s\citeasc\ „Suplimentul decultur\“, m\ blestema dela u[a cortului s\u, a[ezatundeva `n lume,dezorientat s-ar spune defaptul c\ nu apreciezcum se cuvine culturamuzical\ alegionarismuluiinterbelic. Nici o noutatec\ muzica a fost`nh\mat\ la toatecale[tile regale sauimperiale [i la toatec\ru]ele ideologice.Sigur, e o diferen]\ `ntrecultura suburban\„nou\“, a manelelor [iapelurile muzicale la„soarele de pe cer“, ceau precedat coralele `ncinstea [antierelor de pediverse v\i. Dar nu amidee ca legionarismul s\fi l\sat `n urm\capodopere muzicale,dup\ cum nici de peurma nazismului nu creds\ fi r\mas ceva deneuitat.~n Germania, reciclarea [i piedestalurilenoi pentru muzica lui Wagner [i Bruckner(acesta din urm\ total apolitic) aucoincis cu `nmorm`ntarea muzicii dodecafonice[i a experimentelor mai populareale republicii de la Weimar. ~n România,la venirea la putere a guvernuluilegionar, nu prea exista nimic de reciclat[i, probabil, a[a se face c\, trimis\ `nturneu `n Germania, Filarmonica de laBucure[ti, cu George Georgescu la pupitru,a primit dispozi]ia ca fiecare concerts\-l `nceap\ cu imnul Tr\iasc\ regele [i s\-l`ncheie cu cel Sf`nt\ Tinere]e Legionar\.SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)Victor ESKENASY, Radio Europa Liber\, PragaWilhelm Furtwängler dirij`nd un concert de propagand\ alFilarmonicii din Berlin `n anii r\zboiuluiDup\ m\rturia lui Dumitru Cristian Amz\r,ata[at de pres\ la Berlin, reprezentantulministrului propagandei germanea interzis intonarea oric\rui imn, `n]elesde propaganda de la Bucure[ti ca o „manifestareartistic\ româneasc\“. ~n parantez\fie spus, acela[i martor pre]ios pentruaspecte mai pu]in cercetate din istoria e-pocii [i a muzicii contemporane ei, aminte[tec\ `n acela[i an de gra]ie 1941, `nBoemia sub ocupa]ie, George Georgescu,`n acela[i turneu de propagand\, a primito scrisoare din partea unui localnic,„`n care i se spunea c\ e o ru[ine c\ el, caromân, a acceptat s\ dea `n Praga concertul`ntr-o sal\ german\“. Sala ar fi fost,de altfel, „`n mare parte goal\ [i numai`n ultimul moment umplut\ cu solda]i“.George Georgescu a fost numai unuldintre muzicienii, intelectualii care nu auavut t\ria de caracter s\ refuze s\ slujeasc\cu arta sa propaganda legionar\.Chiar istoric fiind ca forma]ie, am oarecaredificult\]i s\ `n]eleg ata[amentulunor intelectuali maturi, cu vigoare, uneoricu exaltare, la o ac]iune, ni se explic\ast\zi, ce ar fi fost exclusiv de „m`ntuirespiritual\“ a neamului. Oric`te p\cate arfi avut sistemul parlamentar democratic,a m`ntui o ]ar\ de el nu poate p\rea unc`[tig [i o cauz\ demn\ de voca]ia unui intelectualrespectabil. O spune profesorulmeu, {erban Papacostea, care d\dea [i oexplica]ie `ntr-un interviu acum c`]iva ani,`n revista „Memoria“, vorbind de anacronismulmi[c\rii române[ti de extrem\dreapt\, prin dimensiunea sa religioas\,`n raport cu alte forme contemporaneale acestui tip de de sistem totalitar.Cel de tip comunist este o alt\ discu-]ie, iar de o dimensiune religioas\ a stalinismuluicontemporan legionarismuluinu se poate vorbi. M`ntuirea nu se doreaspiritual\, se f\cea direct prin Gulag. ~ntr-unmod ce ar putea p\rea paradoxalazi, cel pu]in `n primul deceniu [i jum\-tate de regim comunist sovietic avangardismul,curentul muzical consonantcu cel central european, a fost permis,dac\ nu chiar `ncurajat prin vizitele laMoscova ale unui Alban Berg, Hindemithsau Krenek. ~n a doua parte a anilor’30, cle[tele totalitar s-a str`ns, Pravda aincriminat „noroiul `n muzica“ lui {ostakovici,dar regimul nu a reu[it performan-]a de a stopa compozi]ia unor capodopere,transform`nd muzica exclusiv `n imnuriale Sfintei Tinere]i staliniste. Aspiran]ila m`ntuire spiritual\ au existat, desigur,[i ei, dar „derivele“ lor mentaleparc\ nu au l\sat urme at`t de `nr\d\cinate,nimeni nu `i mai revendic\ altfel dec`tparte a istoriei. Istoriile s`nt paralele,dar paralelele inegale.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 182 » 7 – 13 iunie 2008www.supliment.polirom.ro

UN STILDE VIA}|„Tineretul de azi“ [i-a g\sit Kurt Cobain-ul/Depeche Mode-ul/deathrockul zilelor lor. Se nume[te Emo [i este un stil de via]\. Aplecat din muzic\, un stil care se apropie de un punk mai emotiv, cuversuri care vorbesc de multe ori despre moarte, pierderi, triste]e.15 «fast-food~n c\utarealui EmoAcum c`teva zile, o fereastr\ de messenger m\ invita la unmiting anti-emo. Ceea ce nu `nsemna dec`t c\ `n ultimas\pt\m`n\, poate `n timp ce m`ncam cartofi pr\ji]i sau `miordonam [osetele pe criterii cromatice, lumea s-a schimbat`n mod dramatic. ~ntre timp, „emo“ devenise cumva un felde `njur\tur\, chiar mai puternic\ dec`t „b\ nihilistule“ carele era aruncat\ colegilor mei un pic mai filosofi [i carescrijeleau SLAYER pe caietul de teme de la matematic\.Totodat\, ni[te oameni s-au decis s\ se adune [i s\protesteze `mpotriva curentului care i-a `nv\]at pe b\ie]i s\`[i exprime sentimentele. Ceva sigur este `n neregul\.Emo reprezint\ genul de cuv`nt care teface s\ te sim]i b\tr`n dac\ nu [tii ce este.~nseamn\ c\ e[ti oarecum dep\[it, c\ numai urm\re[ti mi[carea din jurul t\u [ic\ ai `nceput s\ treci [i tu pe l`ng\ copiiidin parc `mbr\ca]i `n negru pe ditamai canicula,ciufuli]i [i poate cu un piercing `nbuze [i s\ zici ceva de „tinerii din ziuade azi“.Termenul „emo“ a devenit o vedet\ mediatic\dup\ ce o t`n\r\ de doisprezeceani din Bucure[ti [i-a pus cap\t zilelor;to]i jurnali[tii care au relatat incidentulau avut grij\ s\ adauge c\ era „adept\ acurentului emo“. ~n toat\ povestea, detaliulcu pricina s-a transformat `ntr-un„pentru c\“ mai rapid dec`t ar fi f\cut unsilogism `nsu[i Aristotel.Au fost chema]i la datorie psihologi,sociologi, p\rin]i, profesori, consilieri [ivedete pentru a-[i da cu p\rerea despreinfluen]ele nocive ale cultului. Articole dinziare ne informeaz\ despre apuc\turile ciudateale acestei aproape-c\-nu-i-s-a-spus„secte“: „au blogguri pline de fotografii [icoduri“, ne poveste[te „Evenimentul Zilei“.Feri]i-v\, oameni buni. Au fotografii. ~naceea[i `n[iruire [i cu acela[i grad de generalitateafl\m c\ se „cresteaz\ cu lamape corp“ [i uneori se sinucid. Pe un sitelocal din Ia[i, un interviu cu o „fost\ a-dept\ a curentului emo“ este anun]at deparc\ ar fi o m\rturie inedit\ a unui m`nc\torde cadavre. ~n fapt, citim o discu]iecu o t`n\r\ care este un pic nemul]umit\c\ lumea `i zice c\ este normal\.Converse de 200 RON[i p\r ciufulit~n rezumat: „tineretul de azi“ [i-a g\sit KurtCobain-ul/Depeche Mode-ul/deathrockul(a se completa dup\ preferin]e [i experien]epersonale) zilelor lor. Se nume[teEmo [i este un stil de via]\. A plecat din muzic\,un stil care se apropie de un punkmai emotiv, cu versuri care vorbesc demulte ori despre moarte, pierderi, triste-]e. Dac\ nu `]i place, s`nt ok [i melodii maitriste de la Avril Lavigne.~ns\ un ghid Cum-s\-fii-un-emo nuar vorbi doar despre muzic\, ci ar avea [ipoze. Fotografii care arat\ cam care ar figradul corect de ciufulire a p\rului pentrustandardele emo, cum s\ te dai `n jurulochilor cu creion negru, cum s\ combini`n vestimenta]ie rozul aprins cu negruldepresiv, ce fel de rame trebuie s\ aib\ochelarii t\i. Se nume[te mod\, iar hainelese g\sesc la mall.Atitudinea este cheia. Trebuie s\ fii introspectiv,g`nditor, profund, sensibil sau,dac\ e[ti un pic mai nefericit, se poateajunge la am\r\ciune, depresie [i furie.Ceea ce nu este nici pe departe dificil,mai ales la 15 ani, c`nd [tim cu to]ii c\ via-]a e grea. Dac\ te ajut\, scrie o poezie.Crest\turile de pe m`ini nu intr\ `n niciun set de reguli, dar s`nt practicate. Ceidin urm\ s`nt echivalentul tinerilor care`nainte fugeau de-acas\, `[i zdrobeau pumniilovind teatral `ntr-un gard din cauzeamoroase sau `nghi]eau pastile pentruCOOLTURISMEM\d\lina COCEAc\ p\rin]ii nu le d\deau suficient\ aten-]ie. Poart\ numele de „copii cu probleme“,dar s-ar putea s\ fie mai mult problemacelor care habar nu au cum s\ reac]ioneze`n fa]a unei genera]ii care nu a aflat c\este social inacceptabil s\ strigi `n guramare c\ e[ti trist.~n ap\rarea Emo, a[ mai enumera lucrurilebune pe care le-a adus `n lume:teni[ii Converse, Pon [i Zi – dou\ personajede desene animate la fel de profunde[i emo]ionante ca un volum deproz\ scurt\ premiat de AcademiaFrancez\ –, cea mai nou\ colec]ie cucranii argintate de la H&M. {i s\ nuuit\m c\ `i `ndeamn\ pe b\ie]i s\ pl`ng\.VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDEBOBOConfesiune `ntreunghiile mor]iiDegeaba te ui]i a[a. Am [i eusuflet, s\ [tii. M\ dor [i pe minelucruri. Simt, percep lumea dinjurul meu [i m\ doare s-o v\d a[a,`nvelit\ `n cea]\, degrad`ndu-secu fiecare salt. Tr\iesc [i mor lafel ca tine. Oare dac\ m\ love[tecineva nu m\ doare? Bine, s\zicem c\ am o rezisten]\ crescut\la lovituri, am avut o copil\riegrea, bla bla bla, am crescut f\r\p\rin]i, ei [i? Ce vin\ port? Din ce`n ce mai mul]i cre[tem singuri.Aproape to]i, dac\ stai s\ teg`nde[ti. Nu mai avem timp s\ necre[tem copiii. P\rin]ii pleac\ s\fac\ al]i copii, tot al]ii, al]ii. Dece? Dac\ m\ taie cineva, oare nus`ngerez? S`ngele meu e la fel dero[u ca s`ngele oricui. Nu e nici odiferen]\. E exact acela[i s`nge.Suf\r la fel ca voi, de varii boliadministrative. Unde stau? Cem\n`nc, cu cine m\ culc? Recunosc,nu pl\tesc chirie. Nu-miplace. Ce s\-i faci? Nu-mi st\ `ncaracter. La urma urmei s`nt unparazit. Am crescut f\r\ cas\, f\r\sentimentul de apartenen]\. Dar,m\ crezi sau nu, nu-mi lipse[te.Prefer de 1.000 de ori libertatea.De aia m\ [i mut a[a des. Stau pecapul cuiva c`te o s\pt\m`n\-dou\, [i gata. At`t, nu mai mult.C\l\toresc u[or, nu las semne.Hopa-]up, nici nu-[i d\ seamac`nd am [ters-o. {i nu revinniciodat\. Rela]iile astea nu ]in peAdres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP 266,tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/214111Colegiul editorial: Emilia Chiscop,Florin L\z\rescu, Lucian Dan Teodorovici(senior editor)Redactor-[ef: George OnofreiRedactor-[ef adjunct: Anca BaraboiSecretar general de redac]ie: Florin IorgaRubrici permanente:Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), EmilBrumaru, Ruxandra Cesereanu, Emilia Chiscop,M\d\lina Cocea, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Casiana Ioni]\, Florin L\z\rescu,Diana Soare, Lucian Dan Teodorovici,Luiza Vasiliu, Constantin Vic\.Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu,Bogdan-Alexandru St\nescu.Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Mihaela Michailov.termen lung. Cel mult facrecomand\ri altora: mergi lacutare, e de treab\, se spal\ rar,are mul]i prieteni... Recunosc, amun feti[ pentru p\r. ~mi place s\umblu prin p\r. E toat\ via]amea... {i pielea! Multora le placs`nii, eu ador pielea. Nu numai lafemei, s`nt [i b\rba]i care au opiele foarte fin\. Probabil setrateaz\... Dar aia tratat\ e fals\.~ntotdeauna am fost adeptulnaturalului, p\rul de la subbra]m\ incit\, e de-a dreptulr\v\[itor, stai!! Iubesc animalele!{i c`inii [i pisicile la fel. Mai alesdac\ au p\rul lung... Detestperioada de n\p`rlire. E o defri[arebarbar\! {i oamenii care-[i tundanimalele, ni[te cretini! Stai, nu`nc\!! ~mi plac vagoanele dedormit. E un bun loc de refugiu,ca o m\n\stire, printrea[ternuturi. Acolo se fac cele maibune schimburi `ntre oameni. {ispa]iile verzi, troleibuzeleaglomerate... Am spus c\ `mi placanimalele?! {i copiii, iubesccopiii... Hai, fii bun, nu facnim\nui nici un r\u permanent.Stau pu]in, fac 3-4 pi[c\turi,oamenii m\ uit\ repede. Au alteprobleme mai grave!! Las\-m\ s\tr\iesc, `mi place via]a! Te ro-hoho-hoog!S`nt un biet puriceinofensiv, am at`tea de f\cut `n...`n via]\... `mi doresc foarte mults\ sar de pe un bloc... POC!Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu„Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\cu „Ziarul de Ia[i“.Arte vizuale: Matei Bejenaru, Marius Babias.Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).Grafic\: Ion Barbu. TV: Alex Savitescu.Edi]ia de Ia[i: Diana SoareEdi]ia Na]ional\: Elena Vl\d\reanu, R. Chiru]\,Veronica D. Niculescu.Publicitate: Oana Asaftei, tel. 0232/ 252294Distribu]ie / Abonamente: Mihai Sârbu, tel.0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel.0232/ 216112„Suplimentul de cultur\“ este `nscris `n Catalogulpresei interne la pozi]ia 2378. Pentru abonamentev\ pute]i adresa oric\rei Agen]iiRodipet din ]ar\ sau oric\rui oficiu po[tal.Cititorii din str\in\tate se pot abona la adresa:export@rodipet.ro.Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luniTipar: Print MulticolorResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » „Suplimentul decultur\“ utilizeaz\ fluxurile de [tiri NewsIn » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 182 » 7 – 13 iunie 2008www.supliment.polirom.ro

» 16fast-foodUN FILMMANELIST CUBANI PUBLICIPoveste de cartier a c`[tigat chiar [i finan]are de la CNC, adic\bani publici. Asta-i fain! CNC-ul nu-i poate da bani lui Cristi Puiuca s\-[i dezvolte scenariul, dar poate finan]a un film manelist.EN}ICLOPEDIAENCARTALuiza VASILIUPantofiS\ zicem c\ v\ trezi]i `ntr-odiminea]\ [i, `nainte s\ pleca]i latreburile dumneavoastr\, constata]ic\ nu v\ mai pute]i `nc\l]a cu nici opereche de pantofi. To]i v\ str`ng,v\ bat, v\ fac r\ni, ca [i cum i-a]i fisup\rat cu ceva [i peste noapte ar fihot\r`t s\ se r\zbune (sau ca [i cumo Amélie n\stru[nic\ v-ar fischimbat toate perechile cu uneleidentice, dar mai mici). S\ [ti]i c\ eun lucru care s-ar putea `nt`mplaoric`nd, nu numai `ntr-un film s.f.pentru copii. Se poate `nt`mplavara, c`nd absolut toate perechilede sandale devin neprietenoase, iar`nc\l]\rile vechi, de prim\var\, setransform\ `n cuptoare `ncinse.A[adar, s\ zicem c\ `ntr-o zi vre]i s\ie[i]i din cas\ [i n-ave]i cu ce. ~n[o[oni totu[i nu se poate. Descul]i?~n alte ]\ri (nu imaginare), ar fiposibil. Asfaltul e neted, curat,r\coros (pentru c\ `l `ngrijesc ca pegazon). La noi, dup\ primii cincipa[i, picioarele ar aduna buc\]elede sticl\, murd\rie de toate felurile,p\m`nt [i scuipat. Apoi, nici pantofiidin cas\ nu-i pute]i lua, c\ e p\cats\ umbla]i prin ora[ ca o balerin\r\nit\. Ce e de f\cut? Un proverb]ig\nesc (da, exist\ [i a[a ceva)spune c\ nu-i bine „s\ intri `nsufletul meu `nc\l]at“. Or, noiintr\m `n sufletul ora[ului `n fiecarezi `nc\l]a]i [i chiar nu ne pas\ dac\-lr\nim cumva. ~ntr-o carte de-a luiErri de Luca am citit c\ „`ntreaganoastr\ poveste e ca un pantof carene desprinde de suprafa]a lumii“ [iam vrut s-o scriu cu carioca pet\lpile sandalelor mele preferate, cas\ citeasc\ „suprafa]a lumii“ [i s\priceap\ c\, din c`nd `n c`nd, maitrebuie s\ c\lc\m [i pe aer. M-amr\zg`ndit [i am `nceput s\ adun, deprin c\r]i sau de aiurea, fragmentede text care vorbeau despre pantofi.Pentru c\ am visat `ntotdeauna s\g\sesc forma ideal\ a pantofului,cea care s\ se muleze pe picior ca oplastilin\ de m\tase u[oar\,elegant\. Iar c`nd s`nt am\r`t\ lag`ndul c\ plastilina mea n-o s\existe niciodat\, trag cu ochiul`nspre Mark Twain [i z`mbesc citindc\ „o minciun\ face `nconjurul p\-m`ntului c`t timp adev\rul de-abia areu[it s\-[i pun\ pantofii“. Iar o`ntrebare f\r\ r\spuns (dilema demai sus) face `nconjurul p\m`ntuluic`t timp rubrica noastr\ se `ncheie la[ireturi. P`n\ la urm\, `[i ia teni[iibej [i iese a[a. Fie ce-o fi.Pove[ti cu [i pentrudiverse gusturiIubire cu gust de afineIubire cu gust de afine/My BlueberryNights d\ impresia c\ a fost f\cut deWong Kar-wai cu team\. E primul luifilm american [i, ca [i `n cazul lui FunnyGames U.S. de Michael Haneke, teamaa `nvins prin a-l men]ine pe cineast`n limitele str`mte ale obi[nuin]ei. Pentruc\ [tiau o re]et\ care se dovedisebun\, am`ndoi regizorii au p\strat-o.Tot ce v-a pl\cut `n filmele anterioareale lui Wong Kar-wai v\ amenin]\ `nMy Blueberry Nights cu diabetul. NataliePortman, care e excelent\, dar careapare doar de la un moment dat `ncolo,nu poate salva de la zaharisire stilulflou [i moliciunile, [i fumul de ]igar\ (`nu[a c`rciumii! Doar s`ntem `n SUA), [igrosplanurile, [i povestea de iubire care,toate, s`nt o copie palid\ a ceea ce afost In the Mood for Love. ~n plus, `ntreJude Law [i Norah Jones alchimia eca `ntre dulce [i s\rat.Indiana Jones [i regatulcraniului de cristalMult mai digerabil, ce spun, mai spectaculos[i mai distractiv este IndianaJones [i regatul craniului de cristal, alpatrulea film din celebra serie creat\ deSteven Spielberg. Filmul a fost lansat laCannes cu doar c`teva zile `nainte depremiera mondial\, iar jurnali[tii de a-colo l-au primit cu ova]ii [i aplauze laproiec]ia de pres\, ca pe stadion. Pel`ng\ c\ e profesionist [i inocent [i c\ sep\streaz\ `n h\inu]ele seriei, f\r\ a venicu efecte speciale spectaculoase [i update-urica nuca-n perete, filmul ad\poste[teo gr\mad\ de trimiteri la succeselelui Spielberg, delicatese pentru fani.Ba[ca, are [i extratere[tri! Nu m-ar fi deranjats\-[i v`re l\bu]a [i E.T. (Spielbergn-a mai fost la Cannes din 1982, c`ndlansase E.T. – moment istoric!) ~n plusfa]\ de aceste referin]e, partea a patra aS`mb\ta trecut\ [i s`mb\taviitoare, doi dintre prieteniimei – Doris Mironescu [iBogdan Cre]u – s-au/se vorc\s\tori(t). Pentru c\ dinmotive obiective n-am apucat/n-apucs\ ajung lanun]ile lor, p`n\ la revedere[i la cadouri, le dedic opovestire `nt`mplat\ `naintede c\s\toria mea:M-am `nvoit de la serviciu[i m-am dus s\ m\ spovedesc.Am a[teptat preotuldou\ ore, convins c-am sfeclit-odac\-i spun c\ e primasau a doua mea spovedanie,c\ fumez de sparg, c\ n-ampostit `n via]a mea. Mi-amlui Indiana Jones are [i c`teva autoreferin]e,ca [i cum Indiana Jones ar fi devenitcon[tient de faptul c\ e un icon[i, prin urmare, se uit\ `n oglind\ [i-[iface cu ochiul (vezi faza cu p\l\ria).Poveste de cartierAm v\zut [i Poveste de cartier, produc-]ie local\ destinat\ publicului manelist.Regizorul Theodor Halacu-Nicon a dorit,[i a[a a [i fost lansat filmul, un remakela Poveste din cartierul de vest.Dedica]ie. O spovedaniepreg\tit [i replici: „Da’, dareu nu ur\sc pe nimeni, iubescoamenii...“. Habar n-aveamce-o s\ m\-ntrebe. Lachestii din astea de via]\ omai `ntorc din vorb\. Am oare[cecuno[tin]e de comunicare.M-am temut c\ o s\ m\`ncurce cu teste de cultur\general\. ~mi [i `nchipuiampreotul cu o tav\ de bilete.{i, la ie[ire, discu]ii: „}ie ce]i-a c\zut?“ „Versetul cutaredin Deuteronom!“ „Nasol!“„Da’ ]ie?“ „Pe mine m-a ajutatDumnezeu. Mi-au c\zutprimele c\r]i din Facerea... “.C`te ceva despre Facere tre’s\ [tii, m\car a[a din auzite.Treci la sigur...Eu eram convins c\ o s\m\ `ntrebe cele zece porunci[i nu mi le mai aminteam petoate. De emo]ie, fire[te. Dac\a[ fi fost la calculator, le-a[fi c\utat pe google, dar acoloera numai `ntre mine [iDumnezeu. C`nd m-am maicalmat, mi-a revenit [i memoria.Aveam [i un as `nm`nec\, cu care s\-l uimescpe preot: am auzit c\-n textuloriginal, de la mama lui,cele zece porunci nu sun\a[a imperativ: „S\ nu ai al]iDumnezei `n afar\ de mine!”,„S\ nu-]i faci chip cioplit“etc., ci-s formulate pe timpulProiectul a c`[tigat chiar [i finan]are dela CNC, adic\ bani publici. Asta-i fain!CNC-ul nu-i poate da bani lui CristiPuiu ca s\-[i dezvolte scenariul, darpoate finan]a un film manelist. |sta separe c\ ar trebui s\ fie trendul – filmeminimaliste [i filme maneliste. ~n Povestede cartier, protagoni[tii – SorinCopilul de Aur [i Monica Meri[an – auo inocen]\ care-i face simpatici, iar momentelemuzicale, `n pofida muzicii,seam\n\ cu cele din filmele indiene, dar}ociu [i Palade, g\[tile de cartier, FlorinIubire cu gust de afine/My Blueberry Nights, `n regia lui Wong Kar-waiFILMviitor „Nu vei avea al]i Dumnezei`n afar\ de mine!“, „Nuvei fura!“ etc. Dar lucrul \stal-a[ fi folosit numai `ntr-o situa]iedisperat\... N-a fostdefel a[a. Chiar merit\. Spovedaniae cool! M\ oprescaici pentru c\ `mi vine `n minteporunca „Nu vei lua numelelui Dumnezeu `nde[ert...“.C`t am a[teptat preotul,am asistat la o scen\ oarecumhamletian\. A venit c\trenoi – eu, Ralu [i na[a – unmuncitor care lucreaz\ la renovareaexteriorului bisericii:Iulia BLAGAC\linescu [i toat\ drama à la Romeo [iJulieta s`nt penibile. N-am `n]eles cec\uta M\d\lina Ghi]escu `n film, [i-mipare r\u c\ a acceptat.Iubire cu gust de afine/My BlueberryNights. Regia: Wong Kar-wai. Cu: JudeLaw, Norah Jones, Natalie PortmanIndiana Jones [i regatul craniului decristal/Indiana Jones and the Kingdom ofthe Crystal Skull. Regia: StevenSpielberg. Cu: Harrison Ford, CateBlanchett, Shia LaBeoufPoveste de cartier. Regia: TheodorHalacu-Nicon. Cu: Sorin Copilul de Aur,Monica Meri[an, Florin C\linescuTRIMISUL NOSTRU SPECIALFlorin L|Z|RESCU„Nu vre]i s\ vede]i un mort?“.L-am urmat f\r\ vreun motivprecis, ca [i cum singura curiozitate`nainte de spovedaniear fi s\ vezi un mort. ~ntrun[an] de l`ng\ zidul bisericii,la vreun metru ad`ncime,era un schelet aproapeintact. Oamenii aduna]i pemarginea gropii comentau:„Vai, da’ ce din]i buni a avut\sta!“. Le-am dat dreptate.Muncitorul ne-a explicat c\ a-colo a fost un cimitir. {i pelocul al\turat, unde e acumbarul Corso, cic\ a fost cimitir.Abia apoi m-am spovedit.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » NR. 182 » 7 – 13 iunie 2008www.supliment.polirom.ro