Exista functii continue pe multimea numerelor rationale si ...

Exista functii continue pe multimea numerelor rationale si ... Exista functii continue pe multimea numerelor rationale si ...

13.07.2015 Views

Exista funcţii continue pe multimea numerelorraţionale şi discontinue pe mulţimea numereloriraţionale?Constantin P. Niculescu Un recent articol al domnului C. Chiteş ([2]) aduce în discuţie problemadin titlu. Unele observaţii, în special de ordin bibliogra…c, cred c¼a se impunpentru mai buna informare a cititorilor Gazetei matematice.Problema a fost soluţionat¼a (negativ) de Vito Volterra ([7]) în anul 1881,student …ind la Scuola Normale Superiore di Pisa. Raţionamentul s¼au (cutotul elementar) privea un rezultat general, mult mai cuprinz¼ator. Îl red¼amîn formularea lui W. Dunham ([3]):Teorema lui Volterra. Fie f; g : [0; 1] ! R dou¼a funcţii astfel c¼a,mulţimile lor de continuitate (C f şi respectiv C g ) sunt …ecare dense în intervalul[0; 1]. Atunci f şi g au un punct de continuitate în comun.Demonstraţie. Not¼am I 0 = [0; 1] şi alegem un punct p 0 2 C f \ Int I 0(Int I 0 …ind interiorul lui I 0 ). Existenţa lui p 0 este asigurat¼a de faptul c¼aC f este dens¼a în I 0 .Din proprietatea de continuitate a lui f în punctul p 0 deducem (viade…niţia cu " şi ) existenţa unui subinterval închis J 0 I 0 (centrat în p 0 ,de lungime nenul¼a), pentru carex; y 2 J 0 ) jf(x) f(y)j < 1:Similar, putem alege un punct q 0 2 C g \ Int J 0 . Utilizând proprietateade continuitate a lui g în punctul q 0 , deducem existenţa unui subintervalînchis I 1 J 0 (centrat în q 0 , de lungime nenul¼a), pentru care :x; y 2 I 1 ) jg(x) g(y)j < 1=2:Procedând inductiv, vom construi un şir descresc¼ator (I n ) n de intervaleînchise şi m¼arginite, …ecare de lungime nenul¼a şi astfel c¼a:(C) jf(x) f(y)j < 1=2 n 1 , jg(x) g(y)j < 1=2 n ,oricare ar …x; y 2 I n şi oricare ar …n 2 N . Conform principiului intervalelorincluse (vezi de exemplu [6], p. 77), exist¼a un punct z în intersecţia tuturor Publicat în Gazeta matematic¼a, revist¼a de cultur¼a matematic¼a, XIX (XCVII), no. 1,2001, pp. 40-42.1

<strong>Exista</strong> funcţii <strong>continue</strong> <strong>pe</strong> <strong>multimea</strong> <strong>numerelor</strong>raţionale şi dis<strong>continue</strong> <strong>pe</strong> mulţimea <strong>numerelor</strong>iraţionale?Constantin P. Niculescu Un recent articol al domnului C. Chiteş ([2]) aduce în discuţie problemadin titlu. Unele observaţii, în s<strong>pe</strong>cial de ordin bibliogra…c, cred c¼a se impun<strong>pe</strong>ntru mai buna informare a cititorilor Gazetei matematice.Problema a fost soluţionat¼a (negativ) de Vito Volterra ([7]) în anul 1881,student …ind la Scuola Normale Su<strong>pe</strong>riore di Pisa. Raţionamentul s¼au (cutotul elementar) privea un rezultat general, mult mai cuprinz¼ator. Îl red¼amîn formularea lui W. Dunham ([3]):Teorema lui Volterra. Fie f; g : [0; 1] ! R dou¼a funcţii astfel c¼a,mulţimile lor de continuitate (C f şi res<strong>pe</strong>ctiv C g ) sunt …ecare dense în intervalul[0; 1]. Atunci f şi g au un punct de continuitate în comun.Demonstraţie. Not¼am I 0 = [0; 1] şi alegem un punct p 0 2 C f \ Int I 0(Int I 0 …ind interiorul lui I 0 ). Existenţa lui p 0 este a<strong>si</strong>gurat¼a de faptul c¼aC f este dens¼a în I 0 .Din proprietatea de continuitate a lui f în punctul p 0 deducem (viade…niţia cu " şi ) existenţa unui subinterval închis J 0 I 0 (centrat în p 0 ,de lungime nenul¼a), <strong>pe</strong>ntru carex; y 2 J 0 ) jf(x) f(y)j < 1:Similar, putem alege un punct q 0 2 C g \ Int J 0 . Utilizând proprietateade continuitate a lui g în punctul q 0 , deducem existenţa unui subintervalînchis I 1 J 0 (centrat în q 0 , de lungime nenul¼a), <strong>pe</strong>ntru care :x; y 2 I 1 ) jg(x) g(y)j < 1=2:Procedând inductiv, vom construi un şir descresc¼ator (I n ) n de intervaleînchise şi m¼arginite, …ecare de lungime nenul¼a şi astfel c¼a:(C) jf(x) f(y)j < 1=2 n 1 , jg(x) g(y)j < 1=2 n ,oricare ar …x; y 2 I n şi oricare ar …n 2 N . Conform principiului intervalelorincluse (vezi de exemplu [6], p. 77), exist¼a un punct z în intersecţia tuturor Publicat în Gazeta matematic¼a, revist¼a de cultur¼a matematic¼a, XIX (XCVII), no. 1,2001, pp. 40-42.1


acestor intervale. Din relaţiile (C) rezult¼a cu uşurinţ¼a c¼a z este un punct decontinuitate atât <strong>pe</strong>ntru f cât şi <strong>pe</strong>ntru g.Observaţie. Aşa cum remarca D. Gould [5], raţionamentul demonstraţieilui Volterra se poate adapta uşor <strong>pe</strong>ntru a se trage o concluzie maiputernic¼a:C f \ C g este o mulţime nenumarabil¼a şi dens¼a în [0; 1].Lucrarea lui Volterra a fost motivat¼a de exemplul funcţiei luiRiemann, g : (0; 1] ! R: 0 dac¼a x este irationalg(x) =1=q dac¼a x = p=q; p; q 2 N ? ; (p; q) = 1care este continu¼a în punctele iraţionale şi discontinu¼a în punctele raţionaleale lui (0; 1]; vezi faptul c¼a lim x!a g(x) = 0 <strong>pe</strong>ntru orice a 2 (0; 1]. Prelungindaceast¼a funcţie prin <strong>pe</strong>riodicitate, obţinem o funcţie G : R ! Rcontinu¼a în punctele iraţionale şi discontinu¼a în punctele raţionale ale lui R.Cum atât Q cât şi RnQ sunt dense în R, teorema lui Volterra nu <strong>pe</strong>rmiteexistenţa funcţiilor F : R ! R <strong>continue</strong> în punctele raţionale şi dis<strong>continue</strong>în punctele iraţionale ale lui R.În articolul domnului Chiteş [2] inexistenţa funcţiilor F de tipul de maisus este motivat¼a cu ajutorul teoremei lui Baire, de categorie. Deşi nu apareca referinţ¼a, abordarea sa o reproduce practic <strong>pe</strong> aceea din binecunoscutacarte de Contraexemple în analiz¼a, a lui B. R. Gelbaum şi J. M. H. Olmsted([4], pp. 142-144). Cititorul trebuie avizat, de asemenea, c¼a esenţa soluţieiproblemei <strong>pe</strong> care o discut¼am în aceast¼a not¼a nu este den<strong>si</strong>tatea lui Q în R(cum eronat ar putea sugera titlul lucr¼arii [2]) ci <strong>si</strong>multaneitatea den<strong>si</strong>t¼aţiilui Q şi a lui RnQ în R!Profesorul W. Dunham (de la Muhlenberg College, USA) îmi menţionaîntr-un mesaj e-mail c¼a demonstraţia teoremei de categorie dat¼a deRené Baire ([1]) în 1899 prezint¼a <strong>si</strong>milarit¼aţi izbitoare cu demonstraţia luiVolterra, amintit¼a mai sus. Este de inţeles, c¼aci Baire a fost un discipol allui Volterra.Bibliogra…e[1] R. Baire: Sur les fonctions de variables réelles, Annali di matematicapura ed applicata 3 (1899), 1-122.[2] C. Chiteş: Aplicaţii ale teoremei de den<strong>si</strong>tate a lui Q în R, GazetaMatematic¼a (seria <strong>pe</strong>ntru informare ştiinţi…c¼a şi <strong>pe</strong>rfeţionare metodic¼a)IV (1996), nr. 1, pp. 15 –22.[3] W. Dunham: A Historical Gem from Vito Volterra, Math. Magazine63 (1990), nr. 4, pp. 234-237.[4] B. R. Gelbaum şi J. M. H. Olmsted: Contraexemple în analiz¼a, Ed.Ştiinţi…c¼a, Bucureşti, 1973.2


[5] D. Gould: Did the young Volterra know about Cantor ?, Math. Magazine66 (1993), pp. 246-247.[6] C. P. Niculescu: Fundamentele analizei matematice, vol. 1: Analiza <strong>pe</strong>dreapta real¼a, Ed. Academiei române, Bucureşti, 1996.[7] V. Volterra: Alcune osserva<strong>si</strong>oni sulle funzioni punteggiate dis<strong>continue</strong>,Giornale di Matematiche 19 (1881), pp. 76-86. Apare de asemeneaîn: O<strong>pe</strong>re Matematiche di Vito Volterra, vol. 1, pp. 7-15, AccademiaNazionale dei Lincei, Roma, 1954.Univer<strong>si</strong>tatea din Craiovastr. Al. I. Cuza, nr. 13,1100 Craiova3

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!