cercetari asupra capacitatii biogenice a unor ape ... - EdituraSilvica.ro

CERCETARI ASUPRA CAPACITATII BIOGENICE A UNORAPE DE MUNTE DIN ROMANIAr. vrForANU - I.c.A.s. BUCURE$TrA. TLTESCU - /.C.,4.S. BUCURE$TIM. MUNTEANU - STATTUNEA 1.C..4.S. CLUJ-NAPOCARiurile de munte sint ecosisteme in care pegtele reprezintl ultimul qicel mai inalt stadiu al <strong>unor</strong> serii de transformlri ce se petrec in apd. Inceputulacestor transformiri il constituie procesul creator de substanfd vie, fotosintezacare are loc in bioderma din api. Grafie asimilSrii clorofiliene, vegetaleleacvatice integreazd in protoplasma lor substanle minerale qi bioxidulde carbon. Fitofagele (larve de insecte, crustacei etc.) consumd aceastd piturdvegetalS in stare vie sau in stare de detritus, transformind astfel materiaorganici vegetalS in materie organicl animalS. La rindul s5u pegtele consumdanimalele fitofage qi carnivore din ap5, hrinindu-se deci indirect cu substanfede origind vegetald. Aceastd ultimd verigd a lantului trofic al riului, are deciposibilitatea valorificdrii din punct de vedere biologic a faunei gi florei dinaoele - de munte.Gospoddrirea gi valorificarea acestor ecosisteme in vederea obfinerii<strong>unor</strong> productivitifi cit mai ridicate de salmonide, nu se poate face decit dupdo cunoagtere temeinicd a capacitdtii <strong>biogenice</strong> a lor. Capacitatea biogenicisau potenfialul biologic al acestoriuri de munte se stabileqte dupi mai multemetode.O primd metodd este aceea a lui L6ger care pornegte de la deierrninareacantitlfii de faund endogend existentd pe unitatea de suprafafd dinriu ca prim elemeut determitratrt, 9i de la artaliza a o serie intreagi de factoride influenfd ca: bogdfia florei acvatice, natura geologici a patului albiei,calit5|ile fizico-chimice, alura curentului gi regimul general al <strong>ape</strong>lor, vegetafiamalurilor qi natura lor etc. Corelind influenfa acestor factori el determinicapacitatea biogenicd care poate diferenfia riurile in zece clase de bonitate.Deoarece pentru stabilirea capacitdfii <strong>biogenice</strong>, in cadrul acesteimetode o serie de factori de influenfd sint evaluafi prin apreciere, este necesardo experienfd indelungatd pentru obtinerea uhoi rezuitate reale. In acelasitimp, L 6 g e r neglijeazd gi alf i factori de influenti pe care nu-i ia in seamdla stabilirea capacitdtii <strong>biogenice</strong> ca: viteza curentului, altitudinea, prezen-{a sau absenfa a;ezirilor omeneqti de-a lungul riului etc.Datoritd dificultdfilor intimpinate in determinarea valorii nutritivea riurilor, precum ;i in aprecierea<strong>unor</strong>factori, Fulton lncearciclasificarea<strong>ape</strong>lor din punct de vedere al capacit5fii <strong>biogenice</strong>, dupq conformafia indivizilorcare alcdtuiesc efectivul piscicol existent in riu. In principiu s-a pornitde la considerentul cd pegtii se dezvoltd diferentiat in raport cu cantitateade hrand ;i conditiile de mediu caracteristice fiecdrui riu. Se stabileqte in

final o relafie intre greutatea qi lungimea peqtelui cu ajutorul cdreia se obiinecoeficientul de talie sau coeficientul de conformaiie. Astfel, valoareacoeficientului de talie, determinat prin mdsuritori efecluate Ia un anumitnum{r de pegti in virstd de 2 ani dintr-un riu, il situeazi pe acesta in categoriariurilor cu capacitate biogenici ridicatd, ntedie sau sidzuti. Un alt circetdtorgerman, Ma n n (1959), a intreprins cercetdri qi a efectuat misurdtorila pegti stabilind coeficientul de talie -a efectivelor piicicole din mai multeriuri gi gdsind valoarea medie de 0,921 pentru <strong>ape</strong>le b6gate in hrani gi 0,731pentru <strong>ape</strong>le sdrace in hrand.Rezultatele obtinute cu aiutorul coeficientului de talie pot fi influenfateinsl de densitatea efectivului piscicol din riu. Astfel, intr-un riu cu potenfialnutritiv ridicat, dacd efectivul este numeros, indivizii nu vor prezentao conformafievidenfiatd, de o valoare ridicatd a coeficientului d6 talie,pe cind intr-un altul cu mai pufinl hrand, dar cu un efectiv redus, acestapoate^prezenta un coeficient de talie mai ridicat.In cadrul lucrdrilor de cercetare pentru stabilirea metodei de cartarea, <strong>ape</strong>lor .de munte, care se efectueazd in prezent de cdtre institutul nostru,a fost adaptatd metoda Ldger care insi a fost imbunetdtite. Pentru eliminareasubiectivismului in aprecierea influenfei a o serie de factori naturali,a fost alcdtuitd o cheie de determinare, in cadrul cdreia influenfa factorilora f9s-t gradatd gi incadratd in valori numerice, iar pentru determinarea citmai.fidelS a cantitdfii de hrani pe unitatea de suprafifd din riuri, a fost construitun dispozitiv bentocolectbr ICAS, care asigurd o colectaie integralda launei bentonice de pe o anumitd suprafafd.. .. Dispozitivul bentocolector ICAS func{ioneazd. pe acelagi principiu cagi dispozitivul tip Melecea care se foloseqte pentru determinarea cantitntiide fauni endogend in riuri si lacuri, prezentind citeva imbundtdfiri.!l se compune dintr-un corp circular din PVC, care are labazd, pe perimetrulde contact cu patul albiei, un inel de buret moale din material'plastic, carese_muleazd pe denivelSrile intilnite gi este previzut cu o plasd cu ochiuri de1/10 mm cu buzunar prin care se introducs mina pentru i colecta stratul depietriq de pe fundul albiei. Avantajele pe carc le prezinta dispozitivul sereferd la faptul cd oferi o etan;eizare peifectS, inlSturind astfel-posibilitateapierderii faunei endogene ;i in acela;i timp dispunind de o .secfiune circulardpermite colectarea ugoara gi totald a intregului strat de pe suprafala,acoperitd,spre deosebire de cel tip Mdlacea care avind secfiunea dreptunghiulai5,ingreuiazi colectarea in porfiunile aflate in colfuri, unde se prbduc pierderide faund.Pentru verificarea si definitivarea cheii de determinare a capacitdtii biogericeau fost intreprinse iercetdri pe riurile: Dimbovita, Dimbovidioara,'Sebeq,Alba, Lotru, Azuga, Teleajen qi in prezent se efectueazd cercetdri pe riurile:Ialomifa, Buda, Somegul Recti. in cadrul cercetirilor s-a stabilit capacitateabiogenicd gi productivitatea piscicold ln paralel prin cele trei metbde:L6ger, Mdnn-Fuliori gi cheia de deierminare propusd de colectivul I.C.A.S.Aspectele de cercetat au fost urmdtoarele:* elementele hidrografice ale riurilor._ caracteristicile fizico-chimice ale <strong>ape</strong>lor- investigafii <strong>asupra</strong> faunei enrloge'ne-coeficientul de talie al efectivelor piscicole-analize hematologice pentru determinarea stdrii fiziologice a peqtilor.96

Elementele hidrobiologice ale riurilor au fost extrase din studiile sicercetdrile intreprinse de diferite institute de specialitate: Comitetulde stdtal <strong>ape</strong>lor, Institutul de Meteorologie gi Hidro6iologie, Institutul de Studiigi Proiectlri Hidroenergetice.Analizele fizico-chimice ale <strong>ape</strong>lor au fost efectuate cu trusa de terenmodel Delta 50, folosindu-se metoda titrametricd si colorimetricd. S.au analizat:cantitatea de o{ig9l solvit in ap5, pH-ul, COr, Calciu, Cloruri, Crcmafi,Sulfafi, Cupru, Fierul, Manganul etc. Vdrlorile rezriltate se inscriu in timiteteprevdzute ^de Raportul Consultativ European gi dovedesc cd <strong>ape</strong>le riurilorcercetate intrunesc condifiile pentru cre$terea'gi dezvoltarea salmonidelor.Pentru determinarea cantitativd 9i 'calitativd <strong>asupra</strong> faunei endogene,riurile studiate au fost impdrfite in trrlnchiuri biologicb si in cadrul ldr aifost fixate stafii de colectare'a faunei. Fauna bentoiicd i fost colectatd cudisqgzitiv_ul bentocolector iar cea de pe pietre cu ajutorul unui cadru cu laturilede71/70,5 cm care delimiteazd o supiafhfa de 0,s m2. s-au scos din riu toatepietrele incadrate, s-a determinat ploportia celor cu fauni si aceasta a fostcolectatd cu ajutorul lupei gi a penset-ei.'cantitifile medii rbzultate s-au inscrisintre valorile de 6,674. g/^: pe riul Dimbovicioara gi 1,593 g/ma, petrunchiul biologic nr. 2 al iiului'Sebeq-AlbaPe lingd cantitatea de faund a fost important de analizat cantitateabiomasei, adicd componenfa ei qi de determinat care este ordinul de nevertebratedominant, deoarec ele au valori nutritive gi calorice diferite. Pentrua avea o imag.ine justi_<strong>asupra</strong> valorii hranei, este necesar sd se fini seamade raportul celor cu valoare nutritivd qi caloricr superioard, altfel se poategjung-e la.o aprecierg. gregitd a posibilitdfilor nutritiu. ui. lnui riu. bupdG e n g (1925) clasificarea ordinelor de nevertebrate in functie de valoar'eanutritivi este urmitoarea: ordinul Trichopterelor, Ephemeropterelor, plecopterelor,_Amphipodelor,Dipterelor. Din pirnct de ved'ere at catitalii trranei,pe primul loc s-a situat tot riul Dimbovicioara cu un procent de 43,7% trichopt9rg,a. urmat ,riul Sebeg, trunchiul nr. I cu 22,6o/t, tiichoptere, Lotru cu 2l %,Dimbovifa cu 20,9%, Tbleajenul, Azuga.Simultan cu determinarea cantitativi gi calitativi a faunei s-a urmiritgi dinamica dezvoltdrii ei de-a lungul profilului longitudinal al riului. Inperioada..irrlie-august^ q-u, ridicat piobe'de faund din- b in 5 km pe riurileDimbovi{a, Lotru, sebeg gi din km in km pe riul Dimbovicioara pentrua.avea -o imagine asupia dinamicii de rdspindire a faunei endogenehe-aIungul riurilor.^ ..ordineleprincipale de nevertebrate au fost prezente pe toatd lungimeaiiurilorcu va.riafii mai accentuate la ordinul Eirhemeropiera, plechoftera,Diptera. celelalte ordine sint_ regartizate mai uhiform iu o'prezenfi maiaccentuatd spre izvor in special a Trichopterelor Ei mai pregnant'pe riul Dimbovicioara.^ Coeficientul de talie al efectivelor piscicole din riurile luate in studiu.In cercetirile intreprinse s-a urmrrit coeficientrt a" trii. ,i p"gtii"r i" r;;p;iverificdriin garalel a ap_recierii capacitdfii <strong>biogenice</strong> a riuriioi, dupd metodaL6ger, Mann-Fulton 9i ICAS. Au f6st mrsurafi 288 pesti, li s-a caiculat coeficientulde talie si au fost stabiliti indicatorii siaiistici ai distributiilorexperimentale. val6rile coeficieniuluf ae iaii"ge1 (Sa^Iry9-trutta fario) au fost:0,896 pentru "biinudt;i"-pa.iia""iltiai-pestravii provenili din riulSebeg, 0,865 pentru cei din riul Dimboviia, 0,876 pentru iei din Lotru.

Analizind comparativ valorile coeficienfilor de talie obtinufi $! gaPacitd{ile<strong>biogenice</strong>, apreciate prin metoda L6ger, rczultd ci pentru riul Sebegla capacitatea biogenicd B : 9 corespunde un coeficient de talie mediu de0,895, pentru Dimbovita la B : B, un coeficient de talie mediu de 0,865si oentru Lotru la B : 7 : 0.878. Coeficientul de talie ln cazul riului Lotruire valoare mai mare decit cel rezultat din misurdtorile efectuate la pdstrdviidin riul Dimbovi{a degi capacitatea biogenici este 8 pentru Dimbovifa 9i7 oentru Lotru. Datoritd faotului cd in riul Lotru efectivul oiscicol este foarteredus, constatare fdcutd cu ocazia unui sondaj efectuat cu agregatul electric,se poate aprecia cd coeficientul de talie este influen{at de densitatea efectivLrluipiscicol. in acelaqi timp valorile inregistrate de coeficientul de talieau varialii mici, fapt rezultat gi din cercetirile efectuate de Mann.Diferen{aintre <strong>ape</strong>le bogate;i cele sdrace este de 0,190, ceea ce inseamnd cd la acestinierval este dificild o clasificare, care si poatd reliefa diferenfieri de fine{e.Cercetdrile viiioare vor elucida definitiv aceste aspecte.Verificarea stdrii fiziologice a efectivelor piscicole. In paralel cu determindrilede faund endogend, pentru a putea compara rezultatele, s-au efectuatla pegtii de pe riurile respective analize hematologice, in vederea controluluistdiii fiziolofice. S-au dete]minat prin analize numdrul de eritrocite, procentulde hemoglobind, confinutul mediu eritrocitar de hemoglobin5, dimensiunileeritrocitelor, procentul de eritrocite forme tinere gi in final procentul de proteineserice totale. Rezultatele determinlrilor efectuate relevd urmdtoareasitua{ie:- numlrul mediu de eritrocite la exemplarele capturate din riul Azugaare valori maxime, in comparaf ie cu exemplarele din celelalte riuri. La exemplareleprovenite din riul Teleajen, degi valoarea medie a numdrului de eritrocitedepiEegte I mil./ml, ea se gdsegte la nivelul minim realizat de speciegi chiar sub acest nivel dacd luim in considerare faptul cd ln perioada iulie-6ctombrie numdrul de eritrocite manifestd o tendinfd de creqteie. De mentionatci la unele exemplare s-au inregistrat valori foarte scdzute ale numiruluide eritrocite (0,755 rnil./ml) ceea ce atestd prezenfa unei stdri de anemie;- formele tinere ale eritrocitelor sint mai pufin frecvente la exemplareledin riul Sebeq, trunchiul biologic nr. 1, in comparatie cu celelalte, faptce atesti prezenta unui proces de formare al eritrocitelor de intensitate mairedusd la pe;tii din Sebeg;- la aceeagi suprafa{5 medie eritrocitard, diametrele eritrocitare indicdprezen{a <strong>unor</strong> celule de formd mai alungitd la exemplarele din riul Sebeg, ceeace pledeazd pentru existenfa <strong>unor</strong> eritrocite mai bdtrine in singele acestoragi deci o reducere a procesului de formare a celulelor rogii sanguine;- cantitatea de oroteind sericd totald este mult mai redusd la lotuldin riul Sebe; trunchiui nr.2 ;i la cel din riul Teleajen decit a celor din celelalteriuri, dar nu se gdsesc sub valorile normale pentru aceasti specie. Decirezultatele obtinute pun in eviden{d o stare de anemie la exemplarele capturatein riul Sebeq, care este datd pe seama scdderii procesului de formarea eritrocitelor in organele eritroformatoare.Avind in vedere ci se inregistreazd modificdri ale continutului mediueritrocitar in hemoglobind ;i ale dimensiunilor celulare, scdderea numdruluide eritrocite la lotul de peqti din Sebeg nu poate fi datd pe seama lipsei fierului.De asemenea tinind cont de scdderea cantitdtii de proteind serice, la pegtii9B

din riul Sebeg se poate considera cI formarea eritrociielor este deficitard caurmare a scdderii sup-ortului proteic necesar. Deficitul de proteind poate fidatorat unei alimentiri insuficiente sau unilaterale.Estimarea capacitifii <strong>biogenice</strong> a riurilor pe care s-au efectuat cercetiri.Dupd determinarea cantithtii de hrand, a valorii nutritive a ei si analizareacelorlalli factori de influen{i, s-a trecut la aprecierea capacitdjii <strong>biogenice</strong>a riurilor studiate. Capacitatea biogenicd a fost apreciatd atit prin metodaclasic_i a lui L6ger cit -gi cu ajutoru'i cheii de deteiminare propuid de ICAS.Rezultatele obfinute au fost foarte apropiate, ceea ce denoti c5, concretizareacifricd a <strong>unor</strong> factori elimind subieitivismul in apreciere. conducind larezultate corespunzitoare.Valorile capacitdlii <strong>biogenice</strong> au fost urmdtoarele: Dimbovicioara 9,Sebeg trunchiul nr. 1,9, Dimbovita 8, Azuga 8, Lotru Z, Teleajen 6, Sebeqtrunchiul nr. 2, 6.Productivitatea piscicold care reprezintd produsul dintre capacitateabiogenici ;i ld{imea medie a albiei riului, rezultatd in urma cercetdrilor a fost:43,20 kg/km Dimbovicioara45,5 kg/km Lotru48 kg/km Azuga90 kg/km Teleajen108,8 kg/km Dimbovi{a108,9 kg/km Sebeg, trunchiul biologic nr.l.118,8 kg/km Sebq, trunchiul biologic nr.2.1. CONCLUZII* In urma rezultaielor obf inute gi prezentate se desprind urmdtoareleconcluzii:- Apele de munte care au fdcut obiectul cercetirilor in cadrul acesteilucrdri,..prezintd condi{ii hidrobiologice favorabile cregterii gi dezvoltdriisalmonidelor.condi{iile sta{ionale ale fiecdrui riu sint diferite in funclie de pozifiageograficd. s-au inregistrat variafii chiar,de-a lungul aceluia;i riu,-ceeace-a.impus in cazul riului sebeg, impdr{irea lui in doud trunchiuii bioiogicediferite.-Analizele chimice efectuate <strong>asupra</strong> <strong>ape</strong>i riurilor au aratat cd valorileelementelor chimice se inscriu in liniite dormale.- Testele serologice efectuate <strong>asupra</strong> populafiilor de pdstrrv indigen,in scop.ul determindrii stdrii fiziologice, sirit in cbncordanf'a cu rezulta'teleanalizei valorii nutritive a faunei bentonice.-coeficientul de talie variazd de la o apd la alta, in funcfie cle posibilit5{ilenutritive ale fiecdruia, iar valorile lui pot fi influenfate qi de'den-:itttql efectivului piscicol existent in riu. El piezintd variafii caie pot daindicii <strong>asupra</strong> capacitdfii <strong>biogenice</strong> a riurilor dar trebuie veiificatd hependenfalui^de..den:jtatea efectivului. Pentru determinarea <strong>unor</strong> gradalii'distinctea riurilor din punct de vedere al capacitilii <strong>biogenice</strong> baZate ie valoareacoeficientului de talie, sint necesare-cercethri <strong>asupra</strong> unui mare'numdr

de riuri,,respectiv.de pesti, pentru a putea stabili o scard de determinare acapacltalll blogentce.-Cheia de determinare a capacitnfii <strong>biogenice</strong> propusd de ICAS, s-adovedit corespunzrtoare, eliminind' in mare mEsurr subiectivismul gi'uni-Iormizeazd, aprecierile. Este necesard in continuare verificarea si dbfinitivareaei.-cartarea riurilor de munte se impune ca o mrsurd fireascd in ansamblulde mdsuri care urmdresc.gospoddrirei rafionali, centralizategi meioaicaa <strong>ape</strong>lor de munte din Republici Socialistd'RomAnia.BIBLIOGRAFIEI.,3.4.Decei Pau I 1960 - indrumitorul crescdtorului de salmonideM.A.s. Bucuregti.H u e t,M. tflg - ,Apr6ciation de la valeur piscicole des eaux dauces. ImprimerieI. de Llerec.L 6ger L. 1912 - Principes- de Ia M6tode rationelle du peuplement desCurs d'eaud Salmonides - Grenoble.Mann_.H- - Kdrperforau, Organgervichte und Fettgehalt Wied und Teichlorelleu,Fischwirt 16.4... D. l-4.-UNTERS{"JC{JUNGEN UBER DIE BIOGENISCHE KAPAZITAT EINIGERGEBIRGSGEWASSER DER S. R. RUMANIENS- Zusammenfassung -,,,- ,,,^U,fi._9i.,-!i?gTir.",hgKapazitiit einiger Fischbestdnde, die direkt vom DepartamentIur waloDau bewirschattet werden, zu bestimmen, wurden in der Zeitspanne lg73 - 1975d9nY:.1::.".Illlg91a1folgenden Fiiissen: Dimbovifa, Di;i;;ici;a;,'Siu.;_;;5u-, t-gr'"llZU$A, I eleajen, unternommen.Die Arbei tsmethods wurde fesigelegt, eine Sammelvorrichtung f rir die bentonische Faunaaufgestellt, eine grosse Z-ahl von Faun"aproben gesammelt, dan-n wui6n;il;t"16;iril;Analysen zwecks UberDr[ilung des p-hysiologischen St-ands der Fische, Analysen desMa{eninhaltes, sovie auch des Gross-enkoef f i/ientei durihgetiitrrt.Zum. Schluss wurde die biogenische Kapazit?t dieser Gewdsser bestimmttragund der Er-in kg/km festgelest,Die Untersuihungen werden auch auf andere Gebirgsgewdsser Rumiiniens ausgedehnt.