SEMIOLOGIA FICATULUI

SEMIOLOGIA FICATULUI

MANIFESTĂRI CLINICE 

• Durerea (hepatalgia) 

• sediul hipocondrul drept 

• iradiere epigastrică, hemitorace drept posterior, 

umăr drept. 

• intensitatea 

• redusă, (HC, ICC), 

• puternică (abcesul şi C.H.).


• Manifestări nervoase: 

• astenie - frecventă 

• somnolenţă; 

• agitaţie; 

• delir; 

• comă; 

în stadii evolutive avansate


• Sindrom hemoragipar – semnificaţie clinică 

• gingivoragii; 

• epistaxis; 

• hematemeză şi/sau melenă; 

• rectoragii; 

• Echimoze, peteşii, purpură; 

• Simptome cutanate: 

• prurit;


• Tulburările dispeptice – frecvente dar nespecifice ! 

• inapetenţă 

• intoleranţă la alimente grase; 

• gust amar matinal; 

• greţuri, vărsături; 

• eructaţii, pirozis; 

• balonări postprandiale, flatulenţă; 

• tulburări de tranzit


• Simptome cardio-vasculare: 

• dureri precordiale; 

• tulburări de ritm; 

• Simptome respiratorii: 

• dureri toracice; 

• tuse cu expectoraţie;

EXAMENUL OBIECTIV 

examenul general 

Starea de nutriţie - emaciere, caşexie 

“păianjen” , “om desenat de copii”.


examenul local

EXAMENUL LOCAL 

INSPECŢIA 

• decubit dorsal, 

• ortostatism. 

• descriere topografică


INSPECŢIA


• PALPAREA 

• Volum (, ) 

• sensibilitate 

• consistenţă 

• suprafaţă 

• margine anterioară


• PALPAREA FICATULUI - tehnici 

Procedeul monomanual 

Procedeul prin acroşare 

Procedeul policelui



Procedeul prin lovire 

Procedeul bimanual simplu



. Procedeul Gilbert Procedeul Mathieu Procedeul prin balotare


• PALPAREA FICATULUI – tehnici uzuale


•PERCUŢIA FICATULUI – tehnică 

-determinarea marginii superioare 

-spaţiul V - linia parasternală şi mamelonară 

-spaţiul VII - linia axilară ant 

-spaţiul X - linia scapulară.


PERCUŢIA FICATULUI 

• mărirea matităţii hepatice 

• hepatomegalie 

• pleurezie dreaptă 

• diminuarea sau dispariţia matităţii hepatice 

• atrofia ficatului, 

• emfizem 

• sindrom Chilaiditi; 

• deplasarea ariei matităţii hepatice 

• ascită, tumori abdominale voluminoase, meteorism 

• hepatoptoză, emfizem pulmonar.


• ASCULTAŢIA – rarisim sufluri - Ca.H


examen local – remember! 

• Examenul ficatului 

• limita superioară - percuţie, 

• limita inferioară,- palpare; 

• marginea inferioară: regulată?, ascuţită? 

• faţa anterioară: regulată?, consistenţă? 

• durere ? 

• Limite 

• marii obezi, meteorism, 

• tonicitatea crescută a peretelui abdominal 

• ascită masivă.

EXPLORAREA PARACLINICĂ 

• Diagnostic funcţional 

• Diagnostic morfologic 

• Diagnostic etiologic


Diagnostic funcţional 

• SINDROMUL BILIO-EXCRETOR : 

• pigmenţi biliari: bilirubina, ac biliari, urobilinogen, stercobilinogen 

• enzime de colestază: FA, GGT, 5-nucleotidaza, leucinaminopeptidaza 

• SINDROMUL DE CITOLIZĂ: 

• TGP,TGO, LDH, Ornitin-carbamil-transferaza, Fe, vit B12 

• SDR. DE ACTIVITATE MEZENCHIMALĂ 

• Electroforeza proteinelor, 

• Testele de labilitate serică (timol, Gross, Takata-Ara, sulfat de zinc) 

• Imunoglobulinele serice


Diagnostic funcţional 

• SINDROMUL HEPATOPRIV 

• tulburările metabolismului protidic: 

• serumalbuminele 

• factorii de coagulare 

• fibrinogenul. 

• timpului de protrombină (TP); 

• pseudocolinesteraza 

• tulburările metabolismului lipidic 

• colesterolul, raportul de esterificare 

• lipidele totale 

• trigliceridele 

• fosfolipidele 

• tulburările metabolismului glucidic 

• Glicemia 

• SINDROMUL DE TRAVERSARE 

• testul cu bromsulftaleină (BSP). Proba galactozuriei provocate, 

Probele cu rozbengal, azorubin şi verde de indocianină


Diagnostic morfologic - metode neinvazive 

• Rx abd pe gol – sensibilitate şi specificitate 

• Calcificări, hepatomegalie, bule de gaz 

• Rx baritat – de importanţă istorică 

• varice



Ecografia: 

• Structura hepatică, 

• leziuni circumscrise 

• CBIH, CBP 

• Semne de HTP: 

• VP, VS 

• Ascita 

• Splenomegalie 

• Accesibilă, neinvazivă, sensibilă



• CT 

• RMN 

• scintigrafia (Tc99).


Diagnostic morfologic - metode invazive 

• Laparoscopia 

• Puncţia aspiraţie cu ac fin (leziuni circumscrise) 

• PBH


Diagnostic morfologic - metode invazive 

RADIOLOGICE 

• Arteriografia hepatică 

• Splenoportografia 

• CRE


• Alte explorări 

•EDS 

•paracenteza


Diagnostic etiologic 

• Markerii virali (VHA,VHB, VHC, VHD) 

• Markeri ai consumului de etanol 

• Teste imunologice 

• autoanticorpi, crioglobuline, imunograma 

• Teste specifice 

• ceruloplasmina, feritina, etc 

• serologie leptospira,CMV, echinococoza, etc 

• αFP

CIRCUMSTANȚE DE 

SUSPECTARE A UNEI 

PATOLOGII HEPATICE

1. SINDROMUL ICTERIC

Definiţie 

• Icterul = coloraţia galbenă a tegumentelor 

şi mucoaselor hiperbilirubinemie 

• evident clinic - bilirub > 2,5 mg%, 

• subicter = hiperbilirubinemie > 1,8 mg%, 

“icter scleral” 

• simptom nu boală 

• se asociază sau nu cu colestază.

Metabolismul bilirubinei

Clasificare etiologică 

TIPUL ICTERULUI 

Prehepatic 

Hepatic 

Posthepatic 

CAUZE 

hemoliză 

sindrom Gilbert 

sindrom Crigler-Najjar 

infecţii virale (hepatită A, B, C, E) 

boli autoimune 

toxice 

ciroză 

boala Wilson 

sindrom Dubin-Johnson 

sindrom Rotor 

ciroză biliară primitivă 

toxice 

litiază biliară 

cancer de cap de pancreas şi a căii biliare

Icterul prehepatic

Icterul prehepatic 

• distrugere excesivă a eritrocitelor 

• creşterea bilirubinei neconjugate 

• creşterea ciclului enterohepatic al 

urobilinogenului (urobilinurie). 

Simptomatologie 

• icter uşor sau moderat 

• fără prurit, 

• scaun hipercrom 

• urini normale sau hipercrome 

• paloare 

• splenomegalie moderată. 

Investigaţiile paraclinice 

•hiperbilirubinemie neconjugată 

•stercobilinogen 

•urobilinogenurie 

•teste hepatice normale, 

•reticulocitoză, 

•anemie normocromă, 

•Scăderea duratei de viaţă a 

hematiilor (marcate cu Cr51)

Icterul hepatocelular

Icterul hepatocelular 

Clasificare 

premicrosomal - boala Gilbert 

microsomal 

hepatite acute şi cronice, C.H. 

icterul fiziologic al nou-născutului, 

sindromul Crigler-Najjar, 

postmicrosomal 

sindromul Dubin-Johnson 

sindromul Rotor 

Simptomatologie 

• icter de intensitate variabilă 

• ± semnele afecţiunii hepatice 

• emonctorii culoare variabilă 

Laborator 

• Bilirubină conjugată şi neconjugată 

• ± Sindrom de citoliză 

• ± Hipocolesterolemia, hipoalbuminemia , 

hipergamaglobulinemia

Icterul posthepatic

Icterul posthepatic 

• obstacol pe căile biliare 

• intrahepatice 

• CBP, Hep.cr. colestatice 

• extrahepatice 

• Benigne 

• maligne 

Tablou clinic 

• icter intens, 

• prurit, 

!!! 

Ecografie 

Colangio-MRI 

CRE 

• scaune acolice (absenţa stercobilinogenului) 

• urini hipercrome (bilirubinurie) 

• diaree (steatoree); 

• tulburări în absorbţia vitaminelor liposolubile 

Laborator 

• hiperbilirubinemie conjugată, 

• hipercolesterolemie, 

• fosfataza alcalină , GGT 

• probele hepatice –iniţial normale 

• TP -poate fi corectat cu vit K1

ICTER 

HEMOLITIC 

ICTER OBSTRUCTIV 

ICTER 

PARENCHIMATOS 

bilirubinemie 

Bilirubina urinară abs Frecv. abs 

urobilinogen abs 

FA normal 

ALT / AST normal 

IP 

 

 

normal 

corectabil cu vit K 

necorectabil cu vit K 

Stercobilinogen/ 

 

 

 

scaune 

Scaune 

hipercrome 

Scaune hipocrome 

Scaune hipo sau 

hipercrome

Nuantele icterului 

Nuanţa şi intensitatea icterului pot sugera tipul de icter: 

• icter puţin intens, FLAVIN = icter hemolitic: icter puţin intens (palid 

ca lămâia) 

• icter cu nuanţã roşcatã, roşie-portocalie RUBIN = icter hepatitic 

• icter intens cu nuanţã verzuie, VERDIN = icter colestatic (obstructiv) 

• icter cu nuanţã teroasã, (verzui pământie) MELAS = neo de cap de 

pancreas

Abordare practică a unui icter 

• Prezenta 

• Intensitatea 

• Nuanta 

• Culoarea urinii 

• Culoarea scaunului 

• Caracterul pruriginos 

• Hepatomegalia 

• Splenomegalia 

• Colecistul palpabil

SINDROMUL ICTERIC 

reţineţi ! 

• Importanţă practică deosebită: 

• vârsta 

• semnele de anemie 

• splenomegalia izolată 

• emonctoriile 

• tipul bilirubinei 

• Ecografia 

• Este esenţial de diferenţiat icterul obstructiv de 

celelalte entităţi !

2. HEPATOMEGALIA 

• mărirea de volum a ficatului, 

• marginea inferioară LD > 2 cm r.c., 

• matitatea hepatică > 14 cm pe lmc, 

• ecografic diam longitudinal al ficatului > 15 cm.

Examenul clinic 

• hepatomegalie regulată 

• steatoză, 

• ficatul cardiac, 

• stază biliară 

• hepatomegalie neregulată 

• ciroză, 

• cancer, metastaze 

• chist hidatic, 

• abces. 

• consistenţă dură, +ascitei+ semne de insuficienţă hepato-celulară 

• ciroza. 

• durerea 

• cancer 

• abces. 

• refluxul hepato-jugular 

• - ficat cardiac. 

• suflul sistolic hepatic 

• hepatom. 

• sindrom infecţios sever 

• abces hepatic.

Cauzele hepatomegaliei 

• Boli inflamatorii hepatice: 

virale, bacteriene, parazitare, autoimune 

• Boli hepatice cronice 

• Boli metabolice 

• Afecţiuni biliare 

• Boli vasculare hepatice 

• Tumori 

• tumori hepatice benigne 

• tumori hepatice maligne primitive 

• metastaze hepatice 

• Ficatul polichistic 

• Boli congenitale 

• boli hepatice ereditare de depozitare (hemocro-matoza, boala Wilson, 

amiloidoza, glicogenoze) 

• malformaţii ale ficatului şi căilor biliare9 

• Boli sistemice hematologice 

• Boli sistemice imunologice

HEPATOMEGALIA 

volum

Hepatomegalia regulată 

STEATOZA 

STAZA BILIARĂ 

STAZA CARDIACĂ

Hepatomegalia 

ciroze 

CIROZA 

MICRONODULARĂ 

FICAT 

POLICHISTIC 

CIROZA 

MACRONODULARĂ

Hepatomegalia tumorală 

tumori benigne 

CHIST HIDATIC 

ABCES

Hepatomegalia tumorală 

tumori maligne 

HEPATOM 

METASTAZE

Hepatomegalia depozitară

Explorări paraclinice 

• Examene umoral-biochimice 

• Examen radiologic 

• Ecografia 

• Scintigrafia hepatică 

• Tomografia computerizată 

• Laparoscopia 

• Rezonanţa magnetică 

• Puncţia biopsie hepatică 

• Arteriografia selectivă

3. SINDROMUL ASCITIC 

(grec. ascos=burduf) 

= totalitatea simptomelor şi semnelor, 

consecinţă a acumulării de lichid în 

cavitatea peritoneală; 

• evidentă clinic > 500 ml. 

• origini diferite: CH, cancere (MTS 

peritoneale), anasarca, TB

Tabloul clinic 

variază în funcţie de: 

-modalitatea de debut (acut, insidios), 

-substratul etiopatogenetic 

- cantitatea de lichid (volumul ascitei) : 

• -cantităţile mici → pot trece neobservate; 

• -cantităţile medii → distensie abdominală, 

senzaţie de plenitudine şi disconfort; 

• -cantităţile importante (ascită voluminoasă) → 

anorexie, greţuri, vărsături, saţietate precoce, 

pirozis, durere abdominală, dispnee (necesită 

evacuare !);

• INSPECŢIA 

Examen clinic 

• abdomen mărit de volum, difuz, simetric 

• aspect de “batracian” (în clinostatism) 

• de “desagă” (în ortostatism); 

• ± circulaţie venoasă colaterală 

• ± hernie ombilicală

Examen clinic 

PALPARE + PERCUŢIE 

• Percuţia în evantai 

• semnul valului 

• semnul ghetarului

Examen clinic - percuţia 

• matitate decliva si deplasabila pe flancuri

Examen clinic - percuţia 

Percuţie 

• Semnele percutorice depind de cantitatea de 

lichid din cavitatea peritonealã. 

-Iniţial ascita se va acumula în zonele declive ale 

abdomenului: 

‣ matitate în hipogastru (bolnav în ortostatism), 

‣ deplasabilã pe flancuri (bolnav în decubit lateral: 

unul din flancuri devine sonor, celãlalt mat), 

‣ matitate în zona ombilicalã dacã bolnavul adoptã 

poziţia genu-cubitalã.

Tehnica efectuării paracentezei 

Indicaţii: 

-scop explorator (se extrag numai 50 - 100 ml) 

- scop terapeutic (evacuarea unei ascite sub tensiune). 

Contraindicaţii 

-bolnavi febrili 

-stare generalã alteratã 

-tulburãri de crazã importantã 

-hemoragie digestivã superioarã recentã 

-refuzul pacientului.

Examenul lichidului 

de ascită 

• Confirmare ecografică 

• Paracenteză diagnostică 

• aspect 

• serocitrin, 

• purulent, hemoragic, lactescent, chilos 

• conţinutul în proteine: 

• transsudat /exudat 

• lichid serocitrin; 

• conţinut în albumine < 2,5 g‰; 

• Rivalta negativ; 

• conţinut celular redus (25-200 cel/mm3); 

• bacteriologic – lipsa germenilor şi culturi negative;

4. SINDROMUL DE HTP 

• MANIFESTĂRI: 

• Varice esofagiene si gastrice 

• Splenomegalie 

• Ascita 

• Hemoroizi 

• Circulatie venoasa colaterala abdominala 

Cauze pre-, intra- sau posthepatice

Varice esofagiene: endoscopie şi pasaj 

baritat

Explorãri convenţionale pentru 

evidentierea HTP 

Ecografia abdominalã combinatã cu Eco Doppler permite: 

• evidenţierea venei porte şi aprecierea dimensiunilor 

acesteia (N sub 12 mm), 

• recanalizarea venei ombilicale, 

• cuantificarea splenomegaliei 

• vena splenică în hil (N sub 8 mm) 

• prezenţa ascitei. 

• Ultrasonografia Doppler permite analiza anatomicã a 

patului vascular şi vizualizarea direcţiei de curgere a 

sângelui în sistemul portal (şuntul hepatofug).

5. INSUFICIENŢA HEPATICĂ ACUTĂ 

(FULMINANTĂ) 

Definiţie: sindrom clinic dramatic, sever, cu 

mortalitate crescutã consecinţă a afectării 

brutale a funcţiei hepatice, la persoane cu ficat 

anterior indemn. 

• Consecinţa necrozei masive hepatocitare

Cauze frecvente 

Infecţioase: 

• virusurile hepatitice: A, B, C, D, E, G. 

• virus citomegalic 

• mononucleoza infecţioasã 

• virusul herpetic 

Intoxicaţii 

• anestezice: halotan, cloroform 

• ciuperci otrãvitoare 

• produşi industriali: tetraclorura de carbon, solvenţi 

organici, pesticide 

• medicamente: paracetamol, tuberculostatice (hidrazida, 

rifampicina), antidepresiv 

• etanol

Tulburãri circulatorii 

Cauze 

• ischemia hepaticã din şocul toxicoinfecţios, 

chirurgical şi traumatic 

• sindromul Budd-Chiari acut. 

Tulburãri metabolice 

• steatoza acutã (gravidicã, intoxicaţie cu etanol) 

• sindromul Reye 

• boala Wilson 

Boli neoplazice: infiltraţia malignã masivã

Tablou clinic 

• semne de encefalopatie hepatică 

• cu debut brusc, prodrom scurt şi comă rapid instalată, ce 

precede icterul (uneori făcându-se confuzii cu bolile 

psihiatrice); 

• tulburări metabolice severe şi complexe: 

• metabolism protidic, glucidic, dezechilibru hidroelectrolitic şi 

acido-bazic; 

• sindrom de insuficienţă pluriviscerală (MOFS): 

• insuficienţă cardio-respiratorie, insuficienţă renală, CIVD, 

sindrom infecţios → stare şoc, frecvent ireversibil. 

• Mortalitate crescută (> 80 %);

6. INSUFICIENŢA HEPATICĂ CRONICĂ 

• Definiţie: sindrom clinic funcţional, ce se 

constituie în etapa finală a bolilor cronice de 

ficat, fiind caracteristic cirozei hepatice 

• se datorează pe de-o parte insuficienţei 

hepatocelulare şi, pe de altă parte, sindromului 

HTP, şunturi porto-sistemice (EPS).

Clinic 

modificarea stării generale consecutiv ↓ 

sintezei proteice: 

• astenia; 

• ↓ randamentului intelectual şi profesional; 

• ↓ ponderală pânã la casexie

Clinic 

modificări cutanate → specifice CH: 

• angioamele stelate -valoare prognosticã 

(apariţia "explozivã" sugereazã agravarea 

insuficienţei hepatice) 

• eritemul palmoplantar 

• icterul sclerotegumentar cu valoare 

prognosticã nefavorabilã

Clinic 

modificări endocrine: hipogonadismul : 

• modificãri mai pregnante la sexul masculin 

(diminuarea libidoului, potenţei), atrofie 

testicularã cu infertilitate, hipopilozitate, 

ginecomastie). 

• La femei: amenoree, insuficienţa ovarianã şi 

infertilitate.

Clinic 

modificări circulatorii sistemice şi portale: 

• vasodilataţie periferică cu hipo TA; 

• hipertensiunea pulmonară: sindromul 

hepatopulmonar consecutiv anastomozelor 

pulmonare şi hipertensiune arterialã 

pulmonarã. 

• HTP → şunturi porto-sistemice;

• sindromul infecţios: 

Clinic 

• febră sau subfebrilităţi datorită endotoxinemiei cronice 

cu punct de plecare tubul digestiv; 

• frecvent apar septicemii cu diverse puncte de plecare 

• mortalitate crescutã. 

• foetorul hepatic 

• apare în formele severe 

• apariţia lui precede instalarea comei hepatice.

Tablou biologic 

tulburări metabolice: 

• -afectarea metabolismului protidic: 

• -↓ producţiei de uree, ↑ NH3; 

• -↓ sintezei AA (↑ AA aromaţi); 

• -↓ sintezei albumină, factori ai coagulării; 

• -afectarea metabolismului glucidic: 

-hipoglicemii uneori severe,cu risc vital; 

-scăderea toleranţei la glucoză → DZ hepatogen; 

• -afectarea metabolismului lipidic: ↓ colesterolului 

total (prin ↓ fracţiei esterificate endogene a 

colesterolului);

SEMIOLOGIA FICATULUI

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?