13.07.2015 Views

ORAŞUL HOREZU - FPDL

ORAŞUL HOREZU - FPDL

ORAŞUL HOREZU - FPDL

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

ROMANII DE JOS; oraş<strong>HOREZU</strong>13. VL-II-a-A-09894.04 Mănăstirea Hurezsat aparţinătorROMANII DE JOS; oraş1692 - 1697<strong>HOREZU</strong>14. VL-II-m-A-09894.01sat aparţinătorBiserica mare „Sf. ÎmpăraţiROMANII DE JOS; oraşConstantin şi Elena”<strong>HOREZU</strong>1692 - 169415. VL-II-m-A-09894.02sat aparţinătorParaclisul „Naşterea MaiciiROMANII DE JOS; oraşDomnului”<strong>HOREZU</strong>1697sat aparţinător16. VL-II-m-A-09894.03 Palatul DomnescROMANII DE JOS; oraş1692 – 1697<strong>HOREZU</strong>17. VL-II-m-A-09894.04 Trapezasat aparţinătorROMANII DE JOS; oraş1692 - 1697<strong>HOREZU</strong>18. VL-II-m-A-09894.05 Turn poartă - clopotniţăsat aparţinătorROMANII DE JOS; oraş1692 - 1697<strong>HOREZU</strong>19. VL-II-m-A-09894.06sat aparţinătorCorpuri de chilii – laturilesec. XIX;ROMANII DE JOS; oraşN,V,S (incinta I-a)1692 - 1697<strong>HOREZU</strong>sat aparţinător20. VL-II-m-A-09894.07 Zid de incintăROMANII DE JOS; oraş1692 - 1697<strong>HOREZU</strong>21. VL-II-m-A-09894.08 Fântânăsat aparţinătorROMANII DE JOS; oraş1692 - 1697<strong>HOREZU</strong>22. VL-II-m-A-09894.09 Clădiri anexe (incinta a II –a)sat aparţinătorROMANII DE JOS; oraşsec. XIX<strong>HOREZU</strong>23. VL-II-a-A-09895sat aparţinătorAnsamblul bolniţei mănăstiriiROMANII DE JOS; oraşHurez<strong>HOREZU</strong>1696 - 169924. VL-II-m-A-09895.01sat aparţinătorBiserica – bolniţă „AdormireaLa E de incintaROMANII DE JOS; oraşMaicii Domnului”mare a mănăstirii<strong>HOREZU</strong>1696 - 1699sat aparţinător25. VL-II-m-A-09895.02 Ruine bolniţăROMANII DE JOS; oraş1696 - 1699<strong>HOREZU</strong>26. VL-II-m-A-09895.03 Foişorsat aparţinătorLa E de incintaROMANII DE JOS; oraşmare a mănăstirii<strong>HOREZU</strong>sec. XVIII27. VL-II-a-A-09896sat aparţinătorAnsamblul schitului „Sf.La 1 km V deROMANII DE JOS; oraşŞtefan”mănăstire<strong>HOREZU</strong>170328. VL-II-m-A-09896.01 Schitul „Sf. Ştefan”sat aparţinătorLa 1 km V deROMANII DE JOS; oraşmănăstire<strong>HOREZU</strong>170329. VL-II-m-A-09896.02 Chiliisat aparţinătorROMANII DE JOS; oraş1703<strong>HOREZU</strong>sat aparţinător30. VL-II-m-B-09897 Biserica „Sf. Îngeri”ROMANII DE JOS; cartier Ţigănia 1700oraş <strong>HOREZU</strong>31. VL-II-a-A-09898 Mănăstirea Hurezsat aparţinătorStr. MănăstiriiROMANII DE JOS;164oraş <strong>HOREZU</strong>169232. VL-II-a-A-09899 Schitul „Sf. Apostoli”sat aparţinătorROMANII DE JOS;Str. Schitului 23;la 500 m N de 1698oraş <strong>HOREZU</strong>mănăstire33. VL-II-m-A-09899.01 Biserica „Sf. Apostoli”sat aparţinătorROMANII DE JOS;Str. Schitului 23;la 500 m N de 1698oraş <strong>HOREZU</strong>mănăstire34. VL-II-m-A-09899.02 Chilii sat aparţinător Str. Schitului 23; 169811


35. VL-II-m-A-09899.03 Zid de incintă38. VL-II-m-A-09953Biserica „Intrarea în Biseric㔺i „Sf. Ioan Botezătorul”ROMANII DE JOS;oraş <strong>HOREZU</strong>sat aparţinătorROMANII DE JOS;oraş <strong>HOREZU</strong>Sat aparţinătorURŞANI;oraş <strong>HOREZU</strong>47. VL-IV-m-B-10032 Cruce de piatră oraş <strong>HOREZU</strong>la 500 m N demănăstireStr. Schitului 23;la 500 m N demănăstire1698Str. Urşani 65 1800În curtea bisericiidin Târg18071.5. Oferta de sporturi şi de petrecere a timpului liberDiversitatea, volumul şi valoarea potenţialului turistic existent pe teritoriul oraşuluiHorezu favorizează variate modalităţi de petrecere activă a timpului liber, de odihnă, derecreere şi de practicarea unor forme de turism specifice.Turism etnocultural. Caracterul şi tradiţia acestei zone a orientat locuitorii cătreactivităţi de artizanat specific românesc, precum olăritul, ţesăturile executate manual(costum popular, covoare olteneşti), pictura religioasă. La Horezu se lucrează una dintrecele mai frumoase ceramici din România, atât datorită formelor perfecte pe care leexecută olarii, cât şi a decorului foarte delicat, obiecte realizate pe deja cunoscuta roatăa olarului. Fiecare dintre formele modelate de olarii din Horezu, într-o cromatică bazatăpe ocru, verde şi brun, aminteşte de ceramica smălţuită, lucrată cu secole în urmă, depe vremea lui Constantin Brâncoveanu (sec. al XVII – lea). Existenţa centreloretnoculturale, păstrătoare a meşteşugurilor populare tradiţionale, arhaice, unele cuvaloare de unicat la nivel naţional şi european, susţine practicarea acestei forme deturism.Turismul cultural-religios este favorizat de o moştenire deosebit de bogată, ceînscrie zona Horezu în categoria valorilor de vârf ale patrimoniului cultural românesc,fiind întrecută, ca număr de obiective religioase şi valoare, doar de nordul Moldovei -Bucovina. Sunt păstrate în această zonă a Olteniei de Nord, monumente istorice devaloare universală - Mănăstirea Hurez - monument UNESCO, precum şi un importanttezaur de artă religioasă. Horezu reprezintă un important centru monahal naţional şicontribuie la conservarea spiritualităţii şi culturii ortodoxe româneşti, la sud de Carpaţi.Turism rural şi agroturism. Dezvoltarea turismului rural în zona Horezu estesusţinută de existenţa unor locuri în care obiceiurile cunoscute de multe generaţii,sărbătorile strămoşeşti şi meşteşugurile devenite artă, sunt la ele acasă. Promovarea12


turismului rural va asigura acestui spaţiu păstrător de valori tradiţionale româneşti odezvoltare echilibrată şi durabilă.Turismul de sfârşit de săptămână (wek-end) este o formă de turism din ce înce mai apreciată, locuitorii marilor centre urbane dorind să-şi petreacă sfârşitul desăptămână în locuri nepoluate, departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe.Apropierea de municipiul Râmnicu Vâlcea, dar şi poziţia oraşului, pe DN 67 şi DN 65C,favorizează afluxuri importante dinspre capitala de judeţ sau dinspre municipiul Craiova.Practicarea acestei forme de turism, într-un cadrul natural pitoresc, oferit de ţinutul desub munte al Horezului, este din ce în ce mai des întâlnită.Turismul de tranzit derivă din amplasarea zonei pe o importantă arteră rutierănaţională - DN 67 (Rm. Vâlcea – Horezu – Tg. Jiu – Drobeta Tr. Severin), care facelegătura între trei magistrale rutiere europenee: E 81 (Bucureşti – Piteşti – Rm. Vâlcea –Sibiu – Cluj Napoca – Satu Mare – Halmeu/ punct de frontieră RO/UK) şi E 79 (Calafat– Craiova – Tg. Jiu – Deva – Vârfurile – Oradea – Borş/punct de frontieră RO/H) şi E 70(pct. de frontieră RO/BG – Bucureşti – Craiova – Drobeta Tr. Severin – Timişoara –Moraviţa pct. de frontieră RO/ YU). Prezenţa a numeroase obiective turistice de interescultural, istoric, etnografic, religios sau natural în întraga zonă de nord a Olteniei, faceca traseul DN 67 să atragă anual zeci de mii de turuişti români şi străini.Turismul montan. În perspectivă, Horezu poate deveni un pol important alturismul montan, atât datorită existenţei unor trasee turistice marcate sau nemarcate,din Munţii Căpăţânii, ce pornesc din satele Urşani, Tănăseşti, Ifrimeşti sau Romanii deSus, pe interfluvii sau pe drumurile forestiere ce însoţesc prinncipalele pâraie din zonă,dar şi datorită potenţialului schiabil al Munţilor Căpăţâna (izvoarele Luncavăţului/Vf.Urşani, zona Vf. lui Roman). În prezent turismul montan nu reprezintă o formă de turismprioritară, dar odată cu obţinerea statutului de staţiune turistică a oraşului Horezu vorapărea noi oportunităţi pentru dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii turistice, înprincipal de acces, cât şi pentru pentru sporturile de iarnă.Turismul de afaceri este o formă de turism ce înregistrează la nivel naţional odinamică accentuată, ca urmare a intensificării relaţiilor economice. În perspectivă, înzona Horezu se poate promova turismul de congrese şi reuniuni, cu condiţia realizării deamenajări turistice specifice (structuri de cazare cu grad ridicat de confort, structuri dealimentaţie, săli de conferinţe). Fiind o formă de turism care aduce încasări ridicate, estenecesar să i se acorde interesul cuvenit.13


Turismul ştiinţific este susţinut de existenţa pe teritoriul administrativ al oraşuluiHorezu a unei suprafeţe din Parcul Naţional Buila – Vânturariţa, ce poate constitui unlaborator de lucru pentru cercetătorii în domeniu.Turismul pentru sporturi extreme, o formă de turism cu adresbilitatepreponderentă către tânăra generaţie, prinde contur din ce în ce mai mult şi în România.Zona oferă suportul necesar pentru parapantă, cicloturism, snowboard, motocross,deltaplan. În vara anului 2005 s-a desfăşurat un prim raliu auto pentru maşini de tipulARO, finalizat cu o festivitate de premiere pentru câştigători. Acesta este un început şipentru alte tipuri de vehicule.Manifestările tradiţionale culturale locale, „Cocoşul de Hurez” şi „Zilele oraşuluiHorezu” sunt un prilej de întâlnire a fiilor satului, de stabilirea de contacte umane întrelocalnici şi oaspeţi, între cei plecaţi în alte localităţi şi cei rămaşi, între reprezentanţiiadministraţiei locale şi diverse personalităţi invitate, iar pentru locuitorii oraşului un prilejde valorificare a resurselor locale, de petrecere a timpului liber sau de relaxare.1.6. Oferta de cazareSituaţia comparativă a capacităţilor de cazare (pe tipuri de unităţi) înainte de1990 şi la nivelul anului 2005 este prezentată în tabelul nr. 1.6.1.Structura capacităţii de cazare pe tipuri de unităţiTabelul nr. 1.6.1Tip unitate1989 2005Nr. unităţi Nr. locuri Nr. unităţi Nr. locuriHotel - - 1 60Pensiune - - 10 46Han turistic 1 54 - -Căsuţe turistice 1 70 1 64Total Horezu 2 124 12 170Sursa: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Consiliul Local Horezu,INCDT, www.rotur.ro, www.horezuonline.roÎn anul 1989 în zona cultural – istorică a OraşuluiHorezu existau doar 2 unităţi de cazare clasice (Hanul TuristicHorezu şi Complexul Turistic 3 Stejari) cu un număr total de124 de locuri. În anul 2005, numărul de unităţi a fost de 12,acestea însumând un număr total de 170 locuri. Ca număr deunităţi se observă o creştere majoră, prin introducerea în circuitul structurilor de cazare14


a 10 unităţi de tip pensiune, în timp ce numărul locurilor de cazare creşte cu aproximativ37 %, ajungând la 170 de locuri.Capacitatea de cazare în cadrul mănăstirilorUnitateNumăr locuriMănăstirea Horezu 20TOTAL 20Sursa: Consiliul Local HorezuTabelul nr. 1.6.2Dacă se ia în calcul şi posibilitatea de cazare la Mănăstirea Hurez din zonă (vezitabelul nr. 1.6.2), precum şi locurile de cazare disponibile încasele de vacanţă (reşedinţe secundare), atunci numărultotal al locurilor de cazare din Horezu se depăşeşte 190 delocuri. Situaţia gradului mediu de ocupare pentru Hotel„Horezu” şi pentru Camping „Stejarii” este prezentată întabelele nr. 1.6.3 şi 1.6.4.Tabelul nr. 1.6.3Gradul de ocupare pentru Hotel „Horezu”Anul Gradul de ocupare - %1989 90,32002 272003 112004 55Sursa: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,Consiliul Local HorezuTabelul nr. 1.6.4Gradul de ocupare pentru Camping „3 Stejari”Anul Gradul de ocupare %1989 88,42004- iunie51,2530- iulie40- august70- septembrie 65Sursa: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,Consiliul Local HorezuÎn 1989, atât pentru Hotel „Horezu”, cât şi pentru Camping „3 Stejari”, gradulmediu de ocupare a înregistrat valori foarte ridicate (90,3 % şi, respectiv 88,4 %), fiindsingurele unităţi de cazare din zonă.15


În perioada 2002 - 2004, Hotelul „Horezu” cunoaşte o scădere drastică a graduluide ocupare, pe fondul unei reduceri a cererii turistice înregistrate la nivelul întregii ţări,cât şi ca urmare a apariţiei de noi unităţi de cazare de tip pensiune, ce au preluat oparte din cererea pentru cazare.Campingul „3 Stejari” funcţionează doar 4luni/an, cu un vârf de sezon în luna august, în carese înregistrează cel mai ridicat grad de ocupare,respectiv 70 %. Pentru celelalte luni de funcţionare,gradul de ocupare se situează în intervalul 30 – 65%, media anuală, de 51,25 %, fiind inferioară celeiînregistrate în 1989.În concluzie, se poate observa că Horezu nu dispune de o bază materialăturistică suficient de dezvoltată având în vedere potenţialul turistic deosebit de valoros.1.7. Oferta de alimentaţie pentru turismLa nivelul anului 2004, în Horezu existau 2 unităţi de alimentaţie clasice deschiseturiştilor, cu un total de 418 locuri la mese. Acestea se regăsesc în componenţaunităţilor de cazare: restaurant în cadrul Hotelului „Horezu” 2* - 268 locuri, din care 238 locuriîn restaurant cu terasă şi 30 de locuriîn cofetărie; restaurant cu terasă în cadrulComplexului Turistic „Stejarii” - 150locuri.Raportul dintre numărul locurilor la masă şinumărul locurilor de cazare (inclusiv locurile de lamănăstiri) este de 2,2, ceea ce permite acoperirea cererii pentru acest serviciu turistic.În plus, servicii de alimentaţie sunt oferite turiştilor, la cerere, şi în cadrulpensiunilor turistice din Horezu.1.8. Posibilităţi de organizare conferinţe – seminariiTurismul de afaceri este o formă de turism ce înregistrează la nivel naţional odinamică accentuată ca urmare a intensificării relaţiilor economice. În perspectivă, înOraşul Horezu, se poate promova turismul de afaceri, cu condiţia realizării de amenajări16


turistice specifice (structuri de cazare cu grad sporit de confort, structuri de alimentaţieaferente, săli de conferinţe dotate cu sonorizare şi traducere simultană). Fiind o formăde turism care poate realiza încasări substanţiale, trebuie să i se acorde un interesdeosebit, mai ales în perspectiva noului statut de staţiune turistică a oraşului.Momentan, în Oraşul Horezu, există o sală de conferinţe în cadrul hoteluluiHorezu. O posibilă locaţie pentru organizarea de conferinţe ar putea-o constitui sala despectacole din cadrul Casei de Cultură Horezu, sală ce are o capacitate de 400 delocuri. De asemenea, mai poate fi luat în calcul şi Centrul pentru Finanţări şi AfaceriZonal. Acesta a fost înfiinţat la nivelul Oraşului Horezu de către Primărie, împreună cuUniunea Generală a Industriaşilor din România, considerând că numai turismul nu poaterezolva în întregime problemele economice. Acest centru îşi propune printre altele:identificarea şi elaborarea de proiecte de finanţare pentru credite comunitare sau deorice natură, inclusiv nerambursabile şi urmărirea promovării acestora; acordarea deconsultanţă pentru licitaţii; obţinerea de oferte şi acordarea de consultanţă pentruafaceri etc.1.9. Agenţi economici activi în turismDin totalul celor 242 de agenţi economici înregistraţi în Horezu, numai 31 îşidesfăşoară activitatea în domeniul turismului sau în domenii conexe acestuia (vezitabelul nr. 1.9.1.). După statut, se împart în: o societate pe acţiuni, o societatecooperativă, 5 asociaţii familiale, 9 societăţi cu răspundere limitată şi 15 persoane fizice.Lista agenţilor economici activi în turism înregistraţi în Oraşul HorezuTabel nr. 1.9.1.Nr.Domeniul de activitate FormaSocietatea comercialăcrt.conform clasificării CAEN juridică1. ConsumCoop HorezuComerţ – Servicii hoteliere –Alimentaţie publicăS.CO2. Poliprod Hoteluri şi moteluri – Restaurant S.A.3. Crinuserv Servicii de cazare S.R.L.4. Mocanu Sorin Pensiune A.F.5. Figura Constantin Pensiune P.F.6. Criveanu Pensiune S.R.L.7. Dabartour Pensiune cazare S.R.L.8. Tardei Marin Comerţ - pensiune A.F.9. Fârtat Ilie Pensiune Turistică Pensiune turistică P.F.10. Silva TransServicii turistice – TransportpersoaneS.R.L.11. Mischiu IoanaAtelier de ceramică – Magazinvânzări ceramicăA.F.12. Ciubega Ion Sorinel Atelier de ceramică – Magazin P.F.17


vânzări ceramică13. Palosi IonAtelier de ceramică – Magazinvânzări ceramicăP.F.14. Handoreanu ViorelAtelier de ceramică – Magazinvânzări ceramicăP.F.15. Camil GheorgheAtelier prelucrare lemn – Magazinsuveniruri din lemnP.F.16. Popa Constantin Atelier de ceramică P.F.17. Mihai Biscu Atelier de ceramică A.F.18. Miutoiu Elena Atelier de ceramică A.F.19. Tanasescu Gheorghe Cristian Atelier de ceramică P.F.20. Mischiu Ion Atelier de ceramică P.F.21. Iorga Gheorghe Atelier de ceramică P.F.22. Bascu Ion Atelier de ceramică P.F.23. Figura Florinel Atelier de ceramică P.F.24. Iorga Alina Elisabeta Atelier de ceramică P.F.25. Tambrea Gheorghe Atelier de ceramică P.F.26. Biscu Constantin Atelier de ceramică P.F.27. Sodo Andu Cafenele şi baruri S.R.L.28. Turegal Restaurante – Alimentaţie publică S.R.L.29. Casa Horezeană Restaurante – Alimentaţie publică S.R.L.30. Tipgex Com Baruri – Restaurante S.R.L.31. Moncalieri Baruri – Restaurante S.R.L.Din punct de vedere al domeniului de activitate, majoritatea agenţilor economici,15 la număr, sunt ateliere de ceramică. Dintre acestea, 4 agenţi economici au şimagazin de vânzări de ceramică. Ca pondere (aproximativ 30 %), urmează agenţiieconomici ce activează în domeniul serviciilor de cazare. Astfel, pe lângă societateaCooperativa ConsumCoop Horezu, de care aparţine Hotelul Horezu, mai existăînregistrate la Oficiul Registrului Comerţului Vâlcea, 6 agenţi economici ce oferă serviciide cazare în cadrul unor pensiuni. În afară de acestea, mai sunt înregistrate: un agenteconomic ce oferă servicii turistice de transport, un atelier de prelucrare a lemnului cumagazin de vânzare de suveniruri, precum şi 5 societăţi care activează în domeniulcafenele-baruri-restaurante, ce oferă servicii de alimentaţie şi turiştilor sosiţi în Horezu.1.10. Marketing turisticOferta turistică actuală a oraşului Horezu este creată, în principal, de cadrulnatural atractiv în care se desfăşoară activităţi meşteşugăreşti vechi de sute de ani.Oraşul Horezu este cunoscut ca centru etnografic şi ca vechi centru de ceramicăpopulară, olăritul reprezentând emblema locului. La Horezu se lucrează una dintre celemai frumoase ceramici din România, atât datorită formelor perfecte pe care le executăolarii, cât şi a decorului foarte delicat, obiecte realizate pe deja cunoscuta roată aolarului. Fiecare dintre formele modelate de olarii din Horezu, într-o cromatică bazată pe18


ocru, verde şi brun, aminteşte de ceramica smălţuită, lucrată cu secole în urmă, de pevremea lui Constantin Brâncoveanu (sec. al XVII-lea). Existenţa centrelor etnoculturale,păstrătoare a meşteşugurilor populare tradiţionale, arhaice, unele cu valoare de unicatla nivel naţional şi european, favorizează practicarea turismului etnocultural.Într-o analiză mai complexă şi mai completă, oferta turistică actuală a oraşuluiHorezu se compune din mai multe elemente care conferă valoare produsului turistic şianume:- potenţialul turistic natural remarcabil- potenţial turistic antropic, în cadrul căruia activităţile tradiţionale /meşteşugurile cu valenţe etnoculturale sunt primordiale.Potenţialul turistic (natural şi antropic) trebuie însă susţinut şi de alte componenteale ofertei precum structurile de cazare existente şi de forţa de muncă din turism, fărăde care nu ar exista produsul turistic final, propus spre comercializare. Toatecomponentele ofertei turistice se pot constitui în motivaţii ale deplasării turiştilor înOraşul Horezu.În final, rezultatele diversităţii, volumului şi valorii resurselor turistice din Horezusunt variatele forme de turism posibil de practicate, de la turismul etnocultural, turismulreligios, turismul rural şi până la turismul de afaceri şi chiar turismul pentru sporturiextreme.PreţuriPreţurile/tarifele serviciilor turistice reprezintă, de multe ori, un factor determinantîn alegerea unei destinaţii în defavoarea altora. Preţul/tariful comunică suficienteinformaţii turistului cu privire la natura, calitatea şi caracteristicile competitive aleprodusului turistic.Pentru turiştii sosiţi în oraşul Horezu este bine de ştiut că tarifele pentru cazarevariază într-un interval de 500.000 – 600.000 pentru o cameră dublă / zi. Spre exemplu:Pensiunea urbană Frigura 2** practică următoarele tarife:• 600.000 lei /camera dublă /noapte (pentru camerele cu grup sanitarpropriu);• 550.000 lei /camera dubla /noapte (pentru camerele cu grup sanitarcomun, pe hol)• mic dejun: 100.000 lei /persoană /zi• prânz: 200.000 lei /persoană /zi• cina: 200.000 lei persoană /zi19


Pensiunea Criveanu 2** - 550.000 lei / camera dublă / noapte.Stabilirea preţurilor / tarifelor pentru serviciile turistice reprezintă o sarcină dificilăce trebuie să ţină cont de caracteristicile ofertei şi de imaginea acesteia în rândulturiştilor.Distribuţia produsului turistic Horezu se realizează, în principal direct. Înultimul timp, un rol din ce în ce mai important în marketingul turistic revine distribuţieiprin intermediul Internet-ului, văzută ca modalitate de acoperire a unui segment mare deturişti. Oferta de cazare din oraşul Horezu este prezentă pe diferitele site-uri derezervări, în acest fel turistul fiind informat cu privire la serviciile oferite, tarife, posibilităţide petrecere a timpului liber etc. Internet-ul, prin avantajele pe care le oferăconsumatorului – funcţionare non-stop, acoperire mondială, prezentare cu fotografiicolor a destinaţiilor şi a atracţiilor turistice, costuri relativ scăzute etc. – este un canal dedistribuţie foarte rapid şi din ce în ce mai căutat.Promovarea activităţii turistice pentru Staţiunea turistică Horezu urmăreşteîn primul rând recâştigarea pieţelor pierdute după anul 1989, concomitent cupătrunderea pe noi pieţe turistice. Acest obiectiv general este susţinut de alte obiectivespecifice precum: crearea notorietăţii produsului turistic Horezu, atragerea de noisegmente de turişti şi fidelizarea celor actuale.Activitatea de promovare se bazează pe un mesaj care pune accentul, înprincipal, pe originalitatea artei şi tradiţiei populare şi pe simbolurile zonei (Centrul deceramică Horezu, Târgul ceramicii populare „Cocoşul de Hurez”, alte manifestări etnofolcloricetradiţionale).O prim pas de promovare a reprezentat-o conceperea unui site propriu, dat fiindfaptul că această modalitate new-media este din ce în ce mai utilizată. Astfel, AsociaţiaTinEcoArt Horezu a realizat site-ul www.horezuonline.ro, unde sunt prezentateinformaţii despre oraş, oferta de cazare, evenimentele locale, turism şi o rubricădestinată special simbolului oraşului, Cocoşul de Hurez. Obiectivul principal a fostmediatizarea potenţialului turistic pe care îl are oraşul şi informaţii despre managementulsău. Site-ul se adresează tuturor categoriilor de vârstă, din oraş şi din întreaga lume,în special persoanelor pasionate de cultură, turism, călătorii şi nu numai. De asemeneaoferă multe informaţii de interes public pentru locuitorii oraşului. Aceştia pot accesa linkulprimăriei de unde se pot informa cu privire la hotărârile adoptate de consiliul local,proiectele realizate precum şi planurile de viitor.20


Pentru ediţia din 2005 a Târgului „Cocoşul de Hurez”, an jubiliar XXXV, au fosttrimise peste 800 de invitaţii de calitate şi grafică superioară. În anii anteriori numărulinvitaţiilor la acest eveniment nu depăşea 250, anul acesta acordându-se o mai mareimportanţă promovării târgului. De asemenea, a fost creată şi înregistrată la Oficiul deStat pentru Invenţii şi Mărci, sigla „Cocoşul de Hurez”.Oferta turistică a Oraşului Horezu este prezentă şi pe site-ul oficial al judeţuluiVâlcea, www.valceaturistica.ro, alături de alte zone turistice din judeţ.Tot ca modalitate de promovare a oraşului, primăria Horezu a expediat scrisoricâtre ambasadele străine din ţara noastră, către bănci, firme economice şi comerciale şicătre diverse firme de turism, oferindu-le o prezentare a ofertei oraşului Horezu.21


Site-ul Oraşului Horezu22


1.11. Calificarea forţei de muncă din turismCalificarea personalului care lucrează în turism este un aspect determinant pentrucalitatea serviciilor. În condiţiile unei concurenţe tot mai accentuate, chiar şi numai pepiaţa românească, serviciile şi calitatea acestora sunt de cele mai multe ori determinanteîn alegerea unei destinaţii turistice.Autoritatea Naţională pentru Turism, prin Compartimentul Cercetare şi Învăţământ,organizează cursuri de specialitate pentru sectorul turistic, prin reţeaua MinisterulEducaţiei şi Cercetării şi acordă brevete şi certificate de specialitate. Pentru lucrătorii dinturismul local, care nu sunt absolvenţi de studii superioare de specialitate, suntrecomandate cursuri de instruire profesională pentru administratori de pensiune, ospătari,bucătari, cursuri de perfecţionare pentru de limbi străine şi calculator.1.12. Evaluarea ofertei actuale – probleme, disfuncţionalităţiOraşul Horezu dispune de un potenţial turistic, natural şi antropic, deosebit devaloros, recunoscut la nivel naţional şi european. Acest potenţial trebuie însă pus învaloare, iar pentru aceasta sunt necesare investiţii care să creeze condiţiile necesaredesfăşurării unei activităţi profitabile.Printre problemele şi disfuncţionalităţile ofertei actuale se numără:‣ starea tehnică actuală sau lipsa unor utilităţi tehnico-edilitare de bază, absolutnecesare pentru susţinerea şi dezvoltarea activităţii de turism în localitate;‣ starea necorespunzătoare a infrastructurii de acces spre obiectivele turistice;‣ structuri turistice de cazare şi agrement puţin diversificate;‣ lipsa unor amenajări specifice şi a unor condiţii optime pentru vizitareaobiectivelor turistice;‣ servicii turistice insuficiente şi parţial corespunzătoare din punct de vederecalitativ (în principal lipsa unei informări corespunzătoare a turiştilor,modalităţi de petrecere a timpului liber);‣ slaba diversificare în ceea ce priveşte distribuţia produsului turistic Horezu;‣ lipsa colaborărilor cu agenţiile de turism, care să includă Horezu înprogramele lor;23


‣ inexistenţa unei agenţii de turism care să promoveze oferta turistică aoraşului;‣ lipsa activităţilor de marketing care să conducă la construirea imaginii dedestinaţie turistică;‣ caracterul sezonier al activităţilor turistice (mai-septembrie);‣ lipsa organizării unor evenimente care să acopere perioadele de extrasezon(tabere de iniţiere în arta ceramicii sau a altor meşteşuguri);‣ promovare insuficientă pe plan naţional şi internaţional (insuficiente materialepromoţionale).24


2. ANALIZA CERERIIOrice produs turistic operează pe o piaţă largă, dar nu poate satisface toţiconsumatorii. Aceştia sunt prea numeroşi, prea dispersaţi în spaţiu şi prea diferiţi înprivinţa cerinţelor şi nevoilor. Diversitatea formelor de turism practicabile, generate deoferta turistică, atrage multe şi variate categorii de turişti. Pentru identificarea segmentelorde turişti pentru oraşul Horezu au fost luate în calcul criterii de segmentare precumlocalizarea geografică, caracteristici demografice şi psiho-grafice.Segmentarea pieţei după localizarea geografică ajută la determinarea razei deatracţie turistică a Staţiunii turistice Horezu, fluxul de turişti putând fi atras din perimetrulnaţional, local / regional sau de pe pieţele externe.În afara turiştilor români interesaţi de valorile turistice ale oraşului Horezu, senumără şi turiştii străini care asigură legături cu pieţe externe puternice din punct devedere turistic cum ar fi: Franţa – turiştii francezi sunt atraşi de obiectele de artizanat. Legăturile dintreşi această ţară s-au format chiar după revoluţia din 1989, când comune şisate din împrejurimi s-au înfrăţit cu un localităţi din Franţa. Germania – datorită interesului manifestat de turiştii germani pentru obiecteledin ceramică. Pentru turistul german o vizită în România poate reprezenta şio întoarcere la origini, la tradiţie.Caracteristicile demografice (vârsta, sexul, mărimea familiei, venitul, ocupaţia,educaţia, religia, rasa şi naţionalitatea celor care se constituie în potenţiali consumatori aiunei destinaţii turistice) influenţează în mod semnificativ comportamentul de cumpărare alturiştilor. Variabilele demografice reprezintă criteriul cel mai des utilizat pentrudiferenţierea categoriilor de consumatori (segmentarea se realizează prin combinaţii decriterii enumerate anterior). Acest lucru se datorează faptului că dorinţele consumatorilor,preferinţele şi frecvenţa utilizării serviciilor sunt adeseori strict legate de aceste variabile.Prin urmare, din acest punct de vedere avem de a face cu adulţi şi persoane de vârsta aIII-a, familii cu copii, tineri, persoane din mediul rural şi urban, cu venituri mici şi medii.Segmentarea psiho-grafică constă în împărţirea cumpărătorilor pe categoriidistincte în funcţie de clasa socială, stilul de viaţă sau personalitatea fiecăruia.Persoanele care fac parte din aceeaşi categorie pot avea un profil psiho-grafic foarte25


diferit. Din aceste puncte de vedere segmentul de piaţă căruia se adresează ofertaturistică a oraşului Horezu poate fi caracterizat astfel: familişti, interesaţi de preţ, sociabili,implicaţi în activităţi sociale şi culturale, viaţă activă – odihnă activă, iubitori de sport şi demişcare.Analiza prezentată mai sus oferă o imagine calitativă cu privire la segmentul deturişti actuali al oraşului Horezu. O evaluare completă trebuie însă să ţină cont şi deevoluţia cantitativă a segmentului de turişti.În acest scop a fost analizat anul 1989, când fenomenul turistic în România a atinsnivelul maxim şi perioada 2002 – 2004.Principalii indicatori ai circulaţiei turistice în zona Horezu în anii 1989 şi 2002 -2004 sunt prezentaţi în tabelul următor.Cererea turistică înregistrată în oraşul HorezuTabel nr. 2.1.AniiNr. turişti Înnoptări / an Durata medie a sejuruluiTotal Români Străini Total Români Străini Total Români Străini1989 17.496 17.488 8 17.747 17.735 12 1,01 1,01 1,52002 9.741 8.274 1.467 15.976 13.486 2.490 1,64 1,63 1,702003 8.255 7.034 1.221 14.033 11.747 2.286 1,70 1,67 1,872004 9.993 8.258 1.735 17.588 14.203 3.385 1,76 1,72 1,95Sursa: Pentru anul 1989 datele au fost preluate din evidenţele Institutului Naţional de Statistică şi ale MinisteruluiTurismului, iar pentru perioada anilor 2002 – 2004 datele au fost furnizate de Consiliul Local Horezu.Analiza circulaţiei turistice pentru anul 1989, comparativ cu perioada 2002 – 2004reflectă următoarele aspecte: în 1989, circulaţia turistică în Horezu atinge un punct de maxim, moment carecoincide cu apropierea de un prag de saturare a cererii, înregistrând un număr de 17.496turişti; după 1990, ca urmare a deteriorării sensibile a condiţiilor de viaţă pentrumajoritatea populaţiei, precum şi a calităţii tot mai slabe a serviciilor turistice prestate,circulaţia turistică prezintă o tendinţă descrescătoare în ritmuri accelerate (peste 10 %anual). Scăderea calităţii serviciilor turistice i-a determinat pe cei cu posibilităţi financiaremai ridicate să opteze pentru vacanţe în străinătate. Astfel numărul turiştilor s-a redussubstanţial;26


privitor la numărul înnoptărilor, acest indicator se menţine, pentru turiştii românila valori apropiate, dar creşte de circa 282 de ori pentru turiştii străini; indicatorul „durata medie a sejurului” a înregistrat, atât în 1989, cât şi înperioada 2002 – 2004, o valoare foarte scăzută, situaţie explicabilă prin ponderea ridicatăa turismului itinerant, dar valoarea este în creştere constantă; în acelaşi timp, în cazulturismului de sejur, se constată că turiştii preferă oraşele din apropiere, acesteadispunând de unităţi de cazare mai numeroase, cu grad de confort mai ridicat şi maivariate din punct de vedere tipologic; se remarcă creşterea semnificativă a numărului de turişti străini, de la 8persoane (0,46 % din total) în 1989, la 1.735 persoane (17,36 % din total) în 2004;creşterea în anul 2004 faţă de anul 2003 este semnificativă, de 29,62 %; tot după 1989, dimensiunile circulaţiei turistice nu sunt redate cu fidelitate decătre indicatorul “turişti cazaţi”, mai multe categorii de turişti (persoanele care merg învizită la rude şi / sau prieteni şi beneficiază de găzduire în locuinţele acestora, cei careapelează la spaţiile de cazare neomologate – case ale localnicilor, camping-uri şipopasuri turistice improvizate etc. – şi cei care îşi petrec vacanţele sau sfârşitul desăptămână în reşedinţele secundare proprii), nefiind înregistraţi în statisticile oficiale;potrivit unor evaluări ale autorităţilor locale, numărul acestora se ridică la o valoareconsiderabilă.Dat fiind faptul că numărul turiştilor cazaţi în structurile turistice din oraşul Horezunu reflectă cu exactitate circulaţia turistică, va fi luată în calcul şi prezentată situaţiavizitatorilor înregistraţi la diferitele obiective turistice, precum şi a participanţilor lamanifestările culturale.Obiectivul /ManifestareaSituaţia numărului de vizitatori în oraşul HorezuTotalvizitatoriTabelul nr. 2.2.2002 2003 2004Români Străini Total Români Străini TotalStrăinivizitatorivizitatoriMănăstirea Hurez 67.900 65.035 2.865 60.300 57.055 3.245 65.000 *Galeria de Artă Populară 1.609 1.520 89 1.812 1.710 102 * *Târgul ceramicii populare„Cocoşul de Hurez”5.500 4.565 935 7.000 5.810 1.190 18.200 *Sursa: Consiliul Local Horezu* date nedisponibile (nu există înregistrări)27


Informaţiile prezentate completează datele referitoare la cererea turistică,reflectând mai fidel dimensiunile fenomenului turistic în oraşul Horezu. Pentrumanifestarea „Cocoşul de Hurez”, în anul 2005 s-au vândut peste 21.000 de bilete, ceeace arată o creştere semnificativă faţă de anul 2004.Comparativ cu numărul turiştilor care au înnoptat în spaţiile de cazare din Horezu,numărul vizitatorilor înregistraţi la obiectivele turistice este mult mai mare. O posibilăexplicaţie poate fi existenţa, în apropierea arealului studiat, a unor staţiuni balneare deinteres naţional (Călimăneşti - Căciulata, Băile Olăneşti, Băile Govora) şi a reşedinţei dejudeţ (Municipiul Râmnicu-Vâlcea), aceste localităţi reprezentând sursa emitentăprincipală a fluxurilor de vizitatori din zona Horezu.28


3. COMPETIŢIA ŞI TENDINŢELE PIEŢEIÎn oraşul Horezu, datorită diversităţii, volumului şi valorii resurselor turisticeprezente aici, este favorizată practicarea unor variate forme de turism, dintre careprincipalele sunt turismul cultural-religios şi turismul etnocultural.Din acest punct de vedere, principalele zone cu care Horezu intră în competiţiesunt zonele cu ofertă similară din regiunea învecinată oraşului. Aici se includ centreetnografice, centre folclorice, sate turistice, zone de artă şi arhitectură populară, precumşi complexe monastice din judeţele Vâlcea, Gorj şi Argeş, judeţe ce fac parte dinfrumoasa zonă turistică „Oltenia de Sub Munte”.Zonele concurente oferă un produs turistic mai mult sau mai puţin complex, uneledintre zone fiind bogate atât în centre etnografice şi centre folclorice, cât şi în ansamblurimonastice. Este cazul zonei Muscelelor Argeşului, care grupează cele mai multe centreetnografice şi mânăstiri dintre toate zonele mari concurente.Produsele oferite de zonele concurente, pe localităţi, strict din punct de vedere alturismului etnocultural şi religios, sunt prezentate în tabelul nr. 3.1.LocalitateaBărbăteştiLocalităţile concurente Oraşului HorezuProdusetnograficCentruetnograficBujoreni –Produs folcloricJUDEŢUL VÂLCEAProdus culturalreligiosTabelul nr. 3.1.Artă şiarhitecturăpopularăCentru folcloric Schitul Pătrunsa –Muzeul satuluitradiţional vâlceanCosteşti – –MăldăreştiSlătioaraMuzeuetnograficCentruetnograficRâmnicu Vâlcea – –VlădeştiCentruetnograficBumbeşti-Jiu – –Polovragi – –Tismana – –biserică –Mânăstirea Arnota,Mânăstirea Bistriţa– biserică –– biserică –Mânăstirea Cornetu;biserici– – –JUDEŢUL GORJRuinele mânăstiriiVişinaMânăstireaPolovragiMânăstireaTismana, Schitul––––Centru produseartizanale,29


Târgu Jiu –CâmpulungMuscelAnsamblu şi festivalfolcloricCioclovinabisericiJUDEŢUL ARGEŞ (zona Muscelelor Argeşului)– – bisericimanifestăritradiţionaleManifestăripopularetradiţionaleManifestăripopularetradiţionaleCurtea de Argeş Muzeu etnografic –Biserici; ansamblulCurţii Domneşti–Aninoasa – –MânăstireaAninoasa–Corbi – – Mânăstirea Corbi –Cotmeana – –MânăstireaCotmeana–Dragoslavele Centru etnografic – – –Lereşti Muzeu etnografic – –Centru de artă şiarhitecturăpopularăMuşăteşti Centru etnografic – – –Nămăieşti – –MânăstireaNămăieşti–Negraşi – Centru folcloric – –Poieniţa Centru etnografic – – –Podu Dâmboviţei – – – Sat turisticRobaiaCentru şi muzeuetnografic– Mânăstirea Robaia –Rucăr – – –Centru de artă şiarhitecturăpopularăSălătrucu Centru etnografic Centru folcloric – –Slănic – – Mânăstirea Slănic –Tutana – – Mânăstirea Tutana –Pentru analiza concurenţei a fost luată în calcul şi capacitatea de cazare. Astfel, întabelul nr. 3.2. este prezentată situaţia capacităţii de cazare pe oraşe, tipuri de unităţi şicategorii de clasificare.Tabelul nr. 3.2.Capacitatea de cazare în principalele oraşe şi staţiuni concurente zonei HorezuTip unitateNumăr unităţiNumăr locuriTotal 4* 3* 2* 1* Total 4* 3* 2* 1*JUDEŢUL VÂLCEABĂRBĂTEŞTIPensiune 2 - - 2 - 12 - - 12 -TOTAL 2 - - 2 - 12 - - 12 -BUJORENIPensiune 1 - 1 - - 6 - 6 - -TOTAL 1 - 1 - - 6 - 6 - -COSTEŞTIPensiune 6 - 1 5 - 31 - 6 25 -TOTAL 6 - 1 5 - 31 - 6 25 -30


Tip unitateNumăr unităţiNumăr locuriTotal 4* 3* 2* 1* Total 4* 3* 2* 1*RÂMNICU-VÂLCEAHotel 5 - 1 2 2 429 - 51 261 117Motel 1 - 1 - - 34 - 34 - -Pensiune 38 - 3 35 - 267 - 28 239 -Camping 1 - - - 1 281 - - - 281Căsuţe turistice 2 - - - 2 218 - - - 218TOTAL 47 - 5 37 5 1.229 - 113 500 616TOTAL JUDEŢ 56 - 7 44 5 1.278 - 125 537 616JUDEŢUL GORJBAIA DE FIERMotel 1 - - - 1 60 - - - 60Pensiune 1 - 1 - - 20 - 20 - -TOTAL 2 - 1 - 1 80 - 20 - 60NOVACIHotel pt. tineret 1 - 1 - - 36 - 36 - -Vilă 2 - - 1 1 59 - 24 35 -Pensiune 8 - 2 6 - 91 - 40 51 -TOTAL 11 - 3 7 1 186 - 100 86 -BUMBEŞTI-JIUCăsuţe turistice 1 - - - 1 22 - - - 22TOTAL 1 - - - 1 22 - - - 22POLOVRAGIPensiune 1 - 1 - - 20 - 20 - -TOTAL 1 - 1 - - 20 - 20 - -TÂRGU JIUHotel 2 - - 2 - 372 - - 372 -Hotel pt. tineret 1 - - 1 - 76 - - 76 -Hostel 2 - 2 - - 88 - 88 - -Motel 2 - - 2 - 100 - - 100 -TOTAL 7 - 2 5 - 636 - 88 548 -TISMANAHotel 1 - 1 - - 60 - 60 - -Motel 1 - - - 1 39 - - - 39Vilă 2 - - 2 - 33 - - 33 -Cabană turistică 3 - 1 - 2 103 - 19 - 84Pensiune 4 - - 4 - 28 - - 28 -Bungalou 2 - - - 2 8 - - - 8Căsuţe turistice 1 - - - 1 22 - - - 22TOTAL 14 - 2 6 6 293 - 79 61 153TOTAL JUDEŢ 36 - 9 18 9 1.237 - 307 695 235JUDEŢUL ARGEŞCÂMPULUNG MUSCELHotel 2 - - - 2 191 - - - 191Vilă 1 - - 1 - 29 - - 29 -Pensiune 7 1 4 2 - 86 6 52 28 -TOTAL 10 1 4 3 2 306 6 52 57 191CURTEA DE ARGEŞHotel 3 - 1 1 1 307 - 43 224 40Pensiune 1 - 1 - - 24 - 24 - -31


Tip unitateNumăr unităţiNumăr locuriTotal 4* 3* 2* 1* Total 4* 3* 2* 1*Camping 1 - - 1 - 58 - - 58 -TOTAL 5 - 2 2 1 389 - 67 282 40DRAGOSLAVELEPensiune 2 - - 2 - 27 - 27 - -TOTAL 2 - - 2 - 27 - 27 - -LEREŞTIMotel 1 - - - 1 8 - - - 8Cabană turistică 1 - - - 1 130 - - - 130Pensiune 4 - - 4 - 29 - - 29 -TOTAL 6 - - 4 2 167 - - 29 138PODU DÂMBOVIŢEIPensiune 1 - - 1 - 5 - - 5 -TOTAL 1 - - 1 - 5 - - 5 -RUCĂRHotel 1 - - 1 - 38 - - 38 -Motel 1 - - - 1 34 - - - 34Vilă 1 1 - - - 32 32 - - -Pensiune 29 - 2 25 2 311 - 17 280 14TOTAL 32 1 2 26 3 415 32 17 318 48TOTAL JUDEŢ 56 2 8 38 8 1.309 38 163 691 417TOTALGENERAL148 2 24 100 22 3.824 38 595 1.923 1.268Sursa: Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, INCDT - www.rotur.ro.Din punct de vedere al capacităţii de cazare, localităţile concurente prezintă unpunct slab comparativ cu oraşul Horezu. Singurele oraşe care depăşesc ca şi număr delocuri capacitatea de cazare existentă în Horezu sunt Râmnicu-Vâlcea, Târgu Jiu,Tismana, Câmpulung Muscel, Curtea de Argeş şi Rucăr. Dintre acestea, trei suntreşedinţe de judeţ, explicând astfel existenţa unui număr superior de locuri de cazare.Staţiunea turistică Horezu dispune de un potenţial turistic deosebit de valoros,recunoscut la nivel naţional şi european. Acest lucru permite practicarea unor forme deturism variate, Horezu evidenţiindu-se astfel de localităţile concurente.Un punct slab al concurenţei mai reiese şi din faptul că Horezu este cel maiimportant centru de ceramică smălţuită din România, cu o expoziţie etnograficăpermanentă, argila folosită găsindu-se doar în Dealul Ulmului (Horezu). De asemenea,Mânăstirea Hurez a fost înscrisă în anul 1999 pe lista patrimoniului universal, fiinddeclarată monument UNESCO. Toate acestea conferă originalitate oraşului Horezu,făcându-l să fie unic între localităţile concurente.32


Horezu dispune de reţele tehnico-edilitare (alimentare cu apă în sistem centralizat,canalizare, telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică etc.), de o reţea educaţionalăpreuniversitară, de o infrastructură rutieră diversificată (drumuri naţionale, judeţene,comunale, forestiere), de acces facil la infrastructura feroviară, şi de un mediuînconjurător nepoluat cu noxe industriale. Existenţa unor structuri turistice de primire şi aunei cereri turistice permanente pentru formele de turism practicate în zonă, fac dinHorezu un concurent puternic pentru orice altă zonă cu valenţe etnoculturale saureligioase similare.Horezu este astfel o zonă turistică extrem de valoroasă, în care se individualizeazăcel mai bine valorile etnoculturale şi cultural-religioase. Din acest punct de vedere, piaţape care Horezu îşi oferă valorile către turişti este una cu tendinţe de creştere. Turismulcultural, cu componentele religioasă şi etnografică, începe să se afirme din ce în ce maimult şi în România, fiind un teritoriu marcat de prezenţa unor obiective turistice antropicevaloroase şi variate, care răspund foarte bine dorinţei de cunoaştere a turiştilor. Interesulpentru vacanţele cu valenţe etnografice şi religioase este evidenţiat atât de creştereanumărului de structuri de cazare, care vin să susţină activitatea turistică, cât şi decreşterea numărului de turişti.Afirmarea şi dezvoltarea turismului cultural reprezintă o soluţie de promovare înspiritul dezvoltării durabile a oricărei destinaţii, ţinându-se cont de necesitatea de a serealiza un echilibru între două mari tendinţe ale turismului: pe de o parte, promovareavalorilor culturale şi tradiţionale unice, iar, pe de altă parte, protejarea acestora.33


4. DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI PENTRU AUTORITATEAPUBLICĂ LOCALĂ ŞI AGENŢII ECONOMICI DIN TURISMDin analiza prezentată reiese că Oraşul Horezu beneficiază de un potenţial turisticvaloros şi de numeroase oportunităţi, astfel încât turismul să devină în perspectivăactivitatea economică principală a localităţii. De altfel, noul statul de „staţiune turistică”obligă autorităţile locale la elaborarea unei strategii care să sprijine o activitate turisticămodernă, în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile, iar agenţii economici dinturism trebuie să opteze pentru servicii de cea mai bună calitate, la nivelul unui turismcompetitiv pe plan naţional, dar şi european. Aceste aspecte sunt esenţiale pentrurecâştigarea pieţei existente la nivelul anului 1989 şi poziţionarea ofertei locale la nivelulconcurenţei.Recomandări pentru autoritatea locală⇒ Prin Planul de Urbanism al localităţii, în capitolul de Propuneri de dezvoltare /Planşa de reglementări, turismul trebuie inclus ca o activitate principală, având în vederenoul statut de „staţiune turistică”, care prin definiţe, conform legii, reprezintă “localitateasau parte a unei localităţi cu funcţii turistice specifice, în care activităţile economice susţinexclusiv realizarea produsului turistic, care dispune de resurse turistice naturale şiantropice delimitată pe baza documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi deurbanism…”.⇒ În cadrul aparatului propriu al Primăriei este necesar a fi înfiinţat unDepartament pentru Turism, a cărui activitate trebuie să se axeze pe organizareaactivităţii turistice locale şi consultanţă pentru agenţii din turism.⇒ Primăria, prin angajaţii Departamentului pentru Turism, are un rol determinantîn consilierea proprietarilor de gospodării cu un standard corespunzător, în scopulclasificării acestora ca pensiuni turistice.⇒ Stimularea extinderii reţelei de pensiuni turistice poate fi realizată deatuoritatea locală prin acordarea, prin Hotărâre de Consiliu, de facilităţi sau scutiri de taxepentru perioade determinate, prin promovarea gratuită a acestora pe site-ul primăriei sau34


prin invitarea în vederea participării la diverse târguri şi manifestări organizate deprimărie.⇒ Proiectul PHARE CES 2004 – 2006, realizat în cadrul Asociaţiei DepresiuniiHorezu, cuprinde pentru Oraşul Horezu, activităţi investiţionale menite să contribuie ladezvoltarea infrastructurii pentru turism şi anume:1. Reabilitarea centrului istoric al oraşului2. Punct de informare – documentare turistică şi Centru expoziţional deolărit + parcare (lângă liceu)3. Amenajare Strada Romani şi Strada Neagota – „ Drumul mănăstirilor”(drum turistic de acces şi de legătură între oraşul Horezu - MănăstireaHurez - M. Bistriţa)4. Reabilitarea parcării la Mănăstirea Hurez5. Reamenajarea incintei de desfăşurare a Târgului „Cocoşul de Hurez”6. Reabilitarea accesului în Oraşul Horezu7. Reabilitarea Străzii Olari, pentru facilitarea accesului spre centrul deolărit Olari.⇒ Pentru dezvoltarea turismului în staţiunea turistică mai sunt necesare şi alteactivităţi investiţionale, precum:- reabilitarea drumurilor de acces spre monumentele cultural-religioaseBiserica Urşani, Biserica Bălăneşti şi Biserica Romanii de Sus,concomitent cu promovarea lor pe piaţă- restaurarea picturii exterioare a Bisericii cu hramul “Intrarea în Biserică aMaicii Domnului”, monument de arhitectură- reabilitarea tuturor clădirilor vechi din zonacentrală a oraşului, dar şi din satelecomponente şi punerea lor în evidenţă prinaplicarea de plăcuţe indicatoare vizibile- realizarea unei rute ocolitoare a DN 67, pentruevitarea traversării oraşului, prin zona centrală, afluxului de autovehicole grele aflate în tranzit35


- realizarea unei baze de agrement (ştrand, terenuri de sportmultifuncţionale, alei de promenadă ş.a.) care să deservească turiştiiaflaţi în vacanţă, dar şi populaţia rezidenţială (un posibil amplasament arfi în Treapt, lângă terenul de fotbal (cu acces dinspre Campingul Ştejarii)- marcarea, pe perioada vacanţei de vară, cu ajutorul elevilor, a tuturorpotecilor turistice care pleacă din zona oraşului spre Munţii Căpăţânii,făcând legătura cu alte trasee marcate (traseele: Urşani – valea Uşani –Vf. Urşani / intersecţie cu traseul nr. 31; Tănăseşti – Vf. Rotunda – Vf.Urşani / intersecţie cu traseul nr. 31; Ifrimeşti – Capu Piscului – Măguralui Dobre – Şeaua Petriceaua / intersecţie cu traseul nr. 30; Romanii deSus – Valea Horezu – Vf. Măgura Albă – Vf. Clăbucet – Vf. Văleanu –Creasta Ursu / intersecţie cu traseele nr. 9 şi 10; Valea Horezu –Ifrimeşti / interecţie cu traseul nr. 32 – condiţie obligatorie şi pentruobţinerea statutului de staţiune turistică;- realizarea unei hărţi a Munţilor Căpăţânii cu traseele turistice marcate şiafişarea acesteia într-un panou, amplasat într-un loc vizibil;- afişarea, la ambele intrări în oraş, pe DN 67, a panourilor personalizatecu „STAŢIUNEA TURISTICĂ <strong>HOREZU</strong>”, alături de stema oraşului.⇒ Pentru atragerea unui număr crescut de turişti este binevenită organizarea deevenimente culturale, mondene, întâlniri de afaceri, al căror calendar să fie promovat înmedia, pe site-ul primăriei sau prin trimiterea către marile agenţii de turism, ambasade,asociaţii profesionale interesate, administraţii centrale şi locale.⇒ În perspectiva diversificării activităţilor de turism în Staţiunea turistică Horezu,Primăria va trebui să faciliteze concesionarea unui teren în vederea realizării unui hotelcu grad superior de confort (camere de 3 şi 4 stele), cu o capacitate de circa 70 locuri,dotat cu sală de conferinţe utilată cu aparatură modernă.⇒ Prin angajaţii Casei de cultură „C-tin Brâncoveanu” şi cu sprijinul profesorilorde muzică trebuie reînviată viaţa culturală existentă înainte de anul 1989, şi anume:reînfiinţarea echipelor de fluieraşi şi de dansuri populare, a formaţiunii corale şiorganizarea de manifestări culturale / concursuri la nivel local, regional sau naţional.36


⇒ Aplecarea către tradiţia şi obiceiurile legate de sărbătorile religioase apopulaţiei din zonă este bine cunoscută. Sărbătorile de iarnă (Crăciun, Anul Nou), suntaşadar un prilej pentru organizarea de către Primărie a unor manifestări axate peobiceiurile religioase ale locului, jocuri distractive şi concursuri, pot deveni un evenimentcare să atragă în jurul lui nu numai localnicii, dar şi locuitori din centrele urbane apropiate.Dacă este bine organizată, manifestarea va depăşi cu certitudine graniţele zonei. Însoţitede o promovare agresivă, de slogane cu adresabilitate spre anumite grupuri ţintă, acesteserbări pot deveni o “marcă” a localităţii, iar în timp s-ar putea crea o tradiţie. Antrenareaîn aceste sărbători a unor categorii socio-profesionale cu un anume nivel de pregătire –profesori, preoţi, elevi, pot imprima manifestării o ţinută cultural - educativă - distractivă.Pe parcursul unui an se pot organiza şi alte tipuri de manifestări pot avea diverseteme: gastronomice, culturale, istorice, sportive, întâlniri cu fii satului, expoziţii defotografie tematică ş.a.Recomandări pentru agenţii din turism Calitatea serviciilor oferite turiştilor trebuie să fie o preocupare permanentăpentru toţi agenţii din turism, pentru a se impune pe piaţă şi pentru a face faţăconcurenţei. Calificarea şi formarea profesională permanentă a angajaţilor din turism esteo garanţie pentru o afacere profitabilă şi nu trebuie privită ca pe o cheltuială, ci ca pe oinvestiţie pe termen lung. Diversificarea serviciilor oferite turiştilor, aşa cum reiese din studiile de piaţărealizate în decursul anilor de către INCDT, este una din motivaţiile importante înalegerea unei destinaţii, de aceea trebuie să i se acorde atenţia cuvenită. Având în vedere ca agrementul este deficitar în oferta turistică de servicii aoraşului este necesar a fi dezvoltat ca varietate şi capacitate. Pentru deţinătorii de structuri de cazare ar fi utilă o asociere cu meşterii olariîn principal pentru organizarea unor cursuri de olărit, în cadrul cărora turiştii interesaţi potlua lecţii, contra cost, de la meşterii olari; ar putea deveni o afacere profitabilă pentruambii parteneri.37


Este recomandat ca fiecare deţinător de structură de cazare să ofere gratuitturiştilor materiale informative (hărţi ale zonei, pliante, ghiduri sau monografii aleobiectivelor naturale şi culturale din zonă), servicii de ghidaj, mijloc de transport pentruexcursii locale, rezervări pentru mijloacele de transport în comun, servicii care pot atrageun număr din ce în ce mai mare de turişti.38

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!