Crasna - FPDL

CUPRINSA. Aspecte privind potenţialul de dezvoltare economicăal comunei Crasna (G. Pascariu).......................................................................................2B. Potenţial de dezvoltare turistică - comuna Crasna (G.Maiorescu, A. Velizare, l. Nicoară)......................................................................................14C. Posibilităţile de dezvoltare a ecoturismului, în zonalocalităţilor Horezu, Novaci, Polovragi, Costeşti,Măldăreşti, Vaideeni (P. Iacobaş)......................................................................................25D. Cadrul şi resursele naturale din nordul judeţelor Gorjşi Vâlcea (F. Stoican)......................................................................................35FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund

A. Aspecte privind:POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ALCOMUNEI CRASNARaport întocmit de arh. GABRIEL PASCARIUiunie 2006CUPRINSIntroducere..................................................................................................3Poziţie geografică şi accesibilitate...............................................................4Cadrul natural şi resursele naturale.............................................................5Resursele umane (aspecte demografice şi forţa de muncă)........................5Starea economiei locale................................................................................6Echiparea teritoriului şi localităţilor.............................................................7Patrimoniul cultural......................................................................................7Concluzii........................................................................................................8Surse bibliografice........................................................................................8ANEXĂ – tablou statistic comparativ: Crasna, Polovragi, Vaideeni..............9ANALIZA TSOP /SWOT PRELIMINARĂ PENTRU COMUNA CRASNA............12FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund2

Introducere 1Comuna Crasna, este situată în extremitatea de nord-est a judeţului Gorj, la graniţa cujudeţul Hunedoara, aproximativ la jumătatea distanţei dintre oraşele Novaci la est şiBumbeşti-Jiu la vest. Comuna este formată din nu mai puţin de 9 localităţi: Crasna, satreşedinţă de comună şi 8 sate aparţinătoare (Aninişu din Deal, Aninişu din Vale, Buzeşti,Cărpiniş, Crasna din Deal, Drăgoieşti, Dumbrăveni şi Radoşi). Comună sub-montană, Crasnaeste caracterizată de activităţi economice specifice: exploatarea şi prelucrarea lemnului,păstoritul, pomicultura.Genetic, localităţile care formează comuna Crasna, fac parte din grupul aşezărilor formate deoierii veniţi de peste munţi, din Transilvania, începând cu secolul al XIII-lea şi care au datnaştere şi altor aşezări din zonă precum Novaci, Polovragi, Vaideeni. Asemenea întregii zonesubmontane dintre Gilort şi Bistriţa Vâlcii, populaţia comunei Crasna a suferit influenţedemografice şi etnoculturale dinspre Mărginimea Sibiului. Crasna, alături de Novaci, Polovragisau Vaideeni, păstrează şi astăzi amprenta etno-culturală a acestor influenţe, prin grai, port,tradiţie pastorală, obiceiuri şi arhitectură.Pe teritoriul comunei Crasna au fost descoperite urme de locuire datând din neolitic (5500î.e.n.), iar satele comunei sunt atestate documentar începând cu sec. XIV (satul Aninişu).Satele Crasna, Cărpiniş şi Buzeşti (de unde provine celebra familie a fraţilor Buzeşti) suntatestate documentar în sec. XV-XVII.Aşezările comunei Crasna fac parte din sistemul mai larg de aşezări, al zonei submontane,din nordul judeţelor Gorj şi Vâlcea, cunoscută şi sub numele "Oltenia de sub munte" şi dinsub-sistemul delimitat de oraşele Novaci şi Horezu, în a căror zonă de influenţă se situează(a se vedea schema de mai jos).spre Petrosanispre Sebesspre SibiuE79DN 66DN 67CBumbesti Jiu10.500 loc.DJ 665CrasnaBaia de FierPolovragiVaideeniCostestiDN 67SlatioaraTomsaniMaldarestiDN 67BTg. Carbunesti8.700 loc.DN 65CE81DN 7spre Craiova spre Craiova spre Craiova spre PitestiSchema simplificată a sistemului de aşezări din zona ţintă1 Notă metodologică: prezentul material are la bază informaţii şi date statistice din surse variate: date puse ladispoziţie de Primăria Crasna, date şi informaţii din studii de specialitate pentru turism şi agricultură, "fişalocalităţii" – INS 2002. Deoarece în multe cazuri datele şi informaţiile sunt contradictorii, s-a optat pentrufolosirea cu prioritate a celor furnizate de administraţia locală, apoi în ordine, a celor din studiile de specialitateşi în final pentru acoperirea unor "goluri", a celor din "fişa localităţii". Insuficienţa sau lipsa unor informaţii înanumite domenii a determinat formularea de estimări, presupuneri logice, care vor trebui verificate în etapeleviitoare.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund3

DJ 665ADJ 665CCRASNA - 810 loc.DJ 661Poziţie geografică şi accesibilitateComuna Crasna este situată în nord-estul judeţului Gorj, la poalele munţilor Parâng înDepresiunea Subcarpaţii Olteniei 2 , fiind brăzdată de numeroase pâraie (Aniniş, Blahniţa,Crasna, Ghia, Radoşu, Turbaţi), afluenţi de dreapta ai Gilortului, cu direcţie de curgere nord– sud şi trasee deosebit de pitoreşti. Teritoriul administrativ al comunei, în suprafaţă de cca.210kmp, are o formă alungită, pe direcţia nord-sud (cca. 20km), de la altitudini de cca.400m în extremitatea sudică, la peste 2200m pe creasta principală a Munţilor Parâng (Vf.Mândra – 2.360m, Vf. Gruiu, 2.345m, Vf. Pâcleşa - 2.335m, etc.).Teritorial, comuna se învecinează cu oraşul Novaci (cca. 6500 loc.) la est, cu comuneleSăcelu (cca. 1800 locuitori) şi Bengeşti-Ciocadia (cca. 3300 locuitori) la sud, cu comunaBălăneşti (cca. 2300 locuitori) la sud-vest, comuna Muşeteşti (cca. 2300 locuitori) la vest şicu comuna Voineasa (jud. Vâlcea) (cca. 1700 locuitori) şi municipiul Petroşani (jud.Hunedoara) (cca. 46.500 loc.) la nord.Cele 9 localităţi ale comunei, s-au dezvoltat în zona de sud şi mai joasă, depresionară ateritoriului administrativ (între 4-600m altitudine), de-a lungul DJ 665 şi DJ 661 (a se vedeaschema de mai jos). Drumul judeţean DJ 665 asigură o legătură directă cu oraşele Novaci şiBumbeşti-Jiu. Satul reşedinţă de comună, Crasna se află la 17km de oraşul Novaci şi la 23kmde oraşul Bumbeşti-Jiu. Satele comunei Crasna sunt accesibile din DN67, prin drumul care seformează în dreptul localităţii Campu Mare (comuna Scoarţa) precum şi din DN67C (prinNovaci) şi DN66 (E79) (prin Bumbeşti-Jiu). Satul Crasna se află la cca. 40km de Târgu Jiuspre vest şi la 50km de Horezu (pe DJ665, sau 59 prin DJ661 şi DN67) spre est. Către sud, lacca. 26km se află oraşul Târgu Cărbuneşti.Crasna din Deal - 493 loc.Aninisu din Deal - 280 loc.Aninisu dinVale - 548 loc.sprePetrosani57 kmspreSebes135 kmDragoiesti - 618 loc.Carpinis - 958 loc.Radosi - 764 loc.DJ 66523 kmDumbraveni645 loc.Buzesti399 loc.DJ 66517 km15 kmDN 66E 79DN 67C13 kmDN 67spreCraiova110 kmCampu MareBengestiSchema simplificată a sistemului local de aşezări din Crasna2 Subcarpaţii Olteniei sunt o subunitate a Subcarpaţilor Getici (Meridionali) cuprinsă între M-ţii Vâlcan, Parâng şi Căpăţânii lanord, valea râului Bistriţa vâlceană la est, Piemontul Olteţului şi Dealurile Jiului la sud şi Valea Motrului la vest (Enc. Geografică).FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund4

Se poate aprecia aşadar, că localităţile comunei Crasna sunt uşor accesibile din drumuriprincipale şi sunt situate la distanţe relativ mici de centre urbane mici şi mijlocii,beneficiind de o poziţie geografică favorabilă, într-o zonă de contact dintre deal şi munte şicu acces, spre nord, către interesante şi atractive zone turistice. Prin relaţia cu Bumbeşti-Jiu,locuitorii comunei Crasna au acces şi la CF (linie principală Craiova-Târgu Jiu-Petroşani).Cadrul şi resursele naturaleCadrul natural oferă un ambient plăcut, cu un climat specific de zonă sub-montană, ostructură variată de forme de relief şi de vegetaţie. Principalele resurse naturale le reprezintăpădurile şi suprafeţele de păşuni şi fâneţe. Comuna Crasna dispune de o suprafaţă deteritoriu administrativ de cca. 210 kmp, din care 54% este ocupată de păduri şi 40% deterenuri agricole. Dintre acestea păşunile şi fâneţele reprezintă peste 80%, iar terenurilearabile cca. 16%. Zonele de păşuni se află în mare parte pe culmile alpine şi au contribuit ladezvoltarea creşterii animalelor şi păstoritului.Pe teritoriul comunei Crasna este înregistrată o veche obşte (moşneni-aninişeni-radoşenicărpinişeni,din 1855), care deţine cea mai mare parte a suprafeţei împădurite (cca. 60%).Restul de cca. 40% aparţine statului şi este administrată de ROMSILVA. Produselevalorificate economic sunt lemnul, fructele de pădure, ciupercile şi plantele medicinaleprecum şi fondul cinegetic.Calitatea mediului, puţin sau deloc poluat, aerul curat, puternic ionizat, peisajul montan(muntele Gâlcescu, lacul Gâlcescu) şi sub-montan, zonele naturale declarate protejate (loculfosilifer Buzeşti), constituie alte importante "resurse", care pot fi valorificate economic prindezvoltarea turismului.Resursele umane (aspecte demografice şi forţă de muncă)Populaţia comunei Polovragi era de 5515 locuitori la recensământul din martie 2002 3 , înscădere cu cca. 10% faţă de 1997. Populaţia este repartizată relativ uniform în cele 9 sate.Indicele de dispersie 4 de 6,80 confirmă răspândirea populaţiei în satele aparţinătoare. Satelecomunei au populaţii între 500 – 1000 locuitori, cu excepţia satelor Aninişu din Deal şiBuzeşti. Satul Crasna este al doilea ca mărime după satul Cărpiniş.Conform datelor primăriei Crasna, structura pe vârste a populaţiei prezintă o pondere apopulaţiei tinere (0-14 ani) de 17,9% şi a celei vârstnice (peste 60 ani) de 24,9%, indicând ostructură cu mulţi copii şi vârstnici. Rata de dependenţă demografică 5 este din acest motivfoarte ridicată (74,8%), sugerând o "povară" excesivă asupra populaţiei adulte apte demuncă. Natalitatea şi mortalitatea sunt ambele superioare mediilor naţionale, respectiv10,7‰ şi 13,7 ‰, în 2002, sporul natural fiind uşor negativ (-2,6‰). Pentru un intervalmai lung de timp (1996 – 2004), indicatorii demografici reflectă o tendinţă de scădere maiaccentuată a populaţiei, (sporul natural fiind de cca. "-3,5‰", pentru respectiva perioadă) 6 .Populaţia masculină este aproape egală numeric celei feminine 7 .3 Date oferite de Primăria Crasna.4 Indicele de dispersie este calculate prin formula I d =(P t -P r )xN/P t , unde P t este populaţia totală a oraşului /comunei, P r estepopulaţia localităţii reşedinţă, iar N este numărul de sate aparţinătoare şi localităţi componente. Formula aplicată este oadaptare a formulei lui Demangeon, în care se luau în considerare casele.5 La nivel naţional, în 2003, ponderea populaţiei tinere (0-14) era de 16,7%, a vârstnicilor (peste 65 ani) de 14,4%, iar raportulde dependenţă demografică ((tineri + vârstnici) /adulţi) de 45%. Sporul natural, a fost în acelaşi an de -2,5 ‰, iar natalitateaşi mortalitatea de 9,8 ‰, respectiv de 12,3 ‰.6 Dacă datele Primăriei sunt corecte şi nu se ţine cont de migraţie, există riscul unei scăderi rapide a populaţiei în specialîmbătrânirii populaţiei şi creşterii mortalităţii. Conform studiului "Situaţia demografică la nivelul comunei Crasna", în 1992, tineriireprezentau 19,7%, iar vârstnicii numai 20,7% şi în perioada 1992 – 2002, populaţia comunei a scăzut cu cca. 6%.7 În general în zona studiată, populaţia feminină este superioară celei masculine. Singurele excepţii sunt: Tomşani şi Măldăreşti.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund5

Sporul migrator a fost de 3,1 ‰ în 2002, după numărul de sosiri şi plecări cu domiciliul, darrelevanţa acestui indicator implică analiza unei serii de date de minim 5 ani.Pe baza datelor disponibile este dificil a fi conturat un profil demografic suficientde clar, al comunei Crasna. Se poate remarca totuşi o anumită vitalitate apopulaţiei acestei comune, natalitatea fiind în general superioară medieinaţionale. Mortalitatea este ridicată şi ponderea vârstnicilor sugerează un gradridicat de îmbătrânire.Identificarea profilului ocupaţional al populaţiei este dificilă în contextul unor date şiinformaţii statistice sumare. Populaţia ocupată, la nivelul anului 2002 se situează în jurulvalorii de 3200 – 3500 de persoane. Pensionarii reprezintă cca. 22% din totalul populaţiei 8 .La nivelul anului 2002 se înregistra încă o importantă forţă de muncă ocupată în sectorulindustrial (industrie extractivă şi prelucrătoare şi producerea de energie). Conform datelorPrimăriei Crasna, cca. 55% din populaţia activă ocupată lucra în sectorul primar, 30% eracuprinsă în sectorul secundar şi cca. 15% în sectorul terţiar (servicii şi comerţ). Se poatepresupune că cea mai mare parte a forţei de muncă din sectorul secundar era formată dinnavetişti, activi în zonele miniere din vecinătatea comunei sau în industria din municipiulTârgu-Jiu. Conform aceloraşi surse şomajul (raportat la populaţia activă), era de cca. 15% în2002 9 .Dacă datele sunt corecte 10 , comuna Crasna avea în 2002 un profil ocupaţional, agroindustrialiar raportul de dependenţă economică era de 2190 11 . Credibilitatea acestorinformaţii este însă redusă, având în vedere procesele de restructurareindustrială din ultimii 10 ani, iar respectivele date ar trebui verificate. Profilulocupaţional astfel stabilit contrastează puternic cu situaţia din comunele şioraşele vecine şi nu se corelează logic cu informaţiile corespunzătoare altorsectoare (economie, infrastructură etc.).Starea economiei localeOcupaţiile şi activităţile economice principale sunt legate de valorificarea resurselor primaredisponibile în zonă şi mai sus-amintite. Astfel, creşterea animalelor şi activităţile forestieresunt principalele dominante ale vieţii economice locale, actuale. Profilul economic al comuneiCrasna este pronunţat agro-silvic, caracterul primar al economiei fiind mai puternic evidenţiatdecât cel ocupaţional. Sectorul privat emergent, se manifestă timid, prin existenţa unuinumăr de 10 de IMM şi 15 AF şi PF, în majoritate active în sectorul comercial, şi reparaţii.Sectorul primar este dominat de creşterea animalelor, cultura porumbului şilegumicultură 12 . În domeniul creşterii animalelor se remarcă numărul mai mare deovine (peste 10000), porcine (peste 1700) şi de bovine (peste 1700). Datele primitearată că există un număr de 11 crescători de animale, care concentrează peste 3000de capete (nu se precizează însă ce animale). Acest fapt arată că dezvoltarea unuisector zootehnic modern şi care să beneficieze de viitoarele fonduri europene,destinate agriculturii, este posibil.8 Faţă de 687 în 1992 (conf. studiu privind "Situaţia demografică la nivelul comunei Crasna").9 Cca. 500 de persoane în 2002, faţă de 62 în 1992 (conf. studiu privind "Situaţia demografică la nivelul comunei Crasna").10 Datele statistice puse la dispoziţie de Primărie nu indică în mod clar situaţia prezentă. O verificare aactualităţii acestor informaţii este necesară.11 Raportul de dependenţă economică exprimă suma inactivilor şi şomerilor la 1000 de salariaţi. Valoarea R de la nivel naţional, în2003 a fost de 1614. Populaţia salarială a Crasnei este de 170 de persoane în 2002, conform datelor INS (fişa localităţii), darconform datelor oferite de primărie acest număr poate fi estimat la 1300. În primul caz R de este de 16730, iar în al doilea estede 2190.12 Nu au fost furnizate date despre nivelul de mecanizare în agricultură.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund6

Din datele disponibile, rezultă însă o prezenţă timidă a sectorului secundar peteritoriul comunei Crasna. Prelucrarea lemnului este principala activitate de tipindustrial (fabrica de cherestea), alături de secţii ale cooperaţiei meşteşugăreşti şisecţii de prestări servicii.Sectorul terţiar este ca în multe alte zone, cel mai dinamic în economia locală acomunei. Majoritatea celor 10 de IMM-uri şi a celor 15 AF şi PF înregistrate, suntactive în sectorul comercial, alimentaţie publică, reparaţii. Serviciile publice(administraţie, educaţie, sănătate, poştă şi telecomunicaţii) sunt prezente în comună,la un nivel minimal.Turismul este slab dezvoltat, în ciuda potenţialului pe care îl are comuna. În acestdomeniu, care poate reprezenta o şansă pentru dezvoltarea economică locală acomunei Crasna, nu sunt semnalate elemente specifice de infrastructură, servicii şiactivităţi. Conform studiilor de specialitate întocmite, Crasna oferă oportunităţi dedezvoltare pentru cel puţin 6 forme de turism (cultural, rural, religios, montan, desfârşit de săptămână, sportiv) 13 .În concluzie, analiza stării economiei locale indică o dependenţă semnificativă de activităţilede tip tradiţional agro-silvic şi un activism scăzut al sectorului privat. Activităţile din sectorulterţiar sunt ceva mai dezvoltate, dar se află într-o fază incipientă, care ar trebui susţinută depolitici şi programe concrete la nivel local.Echiparea teritoriului şi localităţilorNivelul de echipare a comunei Crasna este apreciat în raport de prezenţa reţelelor tehnicoedilitareşi de echipamentele socio-culturale. Din rapoartele şi datele disponibile, rezultă oimagine globală, care reflectă un nivel scăzut de dezvoltare a acestui domeniu.Reţelele tehnico-edilitare asigură alimentarea cu curent electric a localităţilor şiparţial alimentarea cu apă. Reţeaua de distribuţie a apei, de cca. 11km lungimealimentează gospodării din satele Cărpiniş, Crasna, Crasna din Deal, Dumbrăveni şiRadoşi. Reţea de canalizare nu există, iar depozitarea deşeurilor nu se face sistematicşi centralizat (comuna nu dispune de o groapă de gunoi şi de un serviciu desalubritate). În ceea ce priveşte telecomunicaţiile, există cca. 400 de abonaţitelefonici.Echipamentele socio-culturale existente sunt de interes local şi cuprind 3grădiniţe, 8 şcoli generale, un dispensar uman şi unul veterinar, 4 cămine culturale şio bibliotecă comunală. Nu se cunoaşte starea acestora.Fondul construit cuprinde cca. 2000 de locuinţe individuale, dar nu există informaţii desprevechimea şi starea acestora. În ansamblu, situaţia echipării teritoriului este nesatisfăcătoareîn raport cu standardele moderne, de nivel european şi care odată atinse ar putea contribuila atragerea de investiţii în domenii productive şi în turism.Patrimoniul culturalCrasna face parte alături de oraşul Novaci şi de comunele Polovragi şi Vaideeni, din grupul deaşezări înfiinţate în secolele XIII – XVIII de oieri transilvăneni din zona Mărginimii Sibiului.Patrimoniul cultural local este legat de obiceiurile, tradiţiile şi portul specific zonei deprovenienţă: arhitectura şi tehnica populară, instalaţii de prelucrare artistică a lemnului, apieilor şi lânii, obiecte de mobilier ţărănesc, costume şi ţesături tradiţionale precum şi o seriede serbări folclorice păstoreşti (de Florii, sărbătoarea Drăgaicii din luna iunie etc.).13 Studiu G. Maiorescu et. all.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund7

Pe teritoriul oraşului se află 15 monumente istorice cuprinse pe lista MCC, din care 8 bisericide lemn din sec. XVII – XIX. Dintre acestea, cele mai importante sunt: schitul cu biserica Sf.Nicolae, ctitorită la 1636, cu picturi murale în frescă şi bisericile de lemn din satele Aninişudin Vale, Buzeşti, Crasna, Crasna din Deal şi Drăgoieşţi.Patrimoniul cultural al comunei Crasna este valoros şi trebuie considerat în contextul zonei"Oltenia de sub Munte", zonă care cuprinde numeroase elemente importante de patrimoniunatural şi construit, şi al unei strategii globale de valorificare a acestuia.Păstrarea şi valorificarea acestui patrimoniu etno-cultural trebuie să reprezinte, alături deinfrastructură şi utilităţi, obiectivul principal al strategiei de dezvoltare a comunei.Frumuseţea cadrului natural, şi nu în ultimul rând arhitectura rurală şi manifestările etnofolclorice,reprezintă resurse care pot fi valorificate economic prin dezvoltarea turismului.ConcluziiScurta prezentare a comunei Crasna, nu constituie decât o succintă trecere în revistă a unoraspecte importante, socio-economice şi de dezvoltare spaţială, care să spijine declanşareaunui proces de planificare strategică. Multe dintre aceste aspecte, necesită a fi analizatemai atent, prin întocmirea unor studii de specialitate. Sunt necesare studii demografice,studii de mediu (care să identifice şi noi zone care să dobândească statut de "zonăprotejată"), studii şi cercetări etnografice, studii pentru trasee turistice precum şi studii şianalize consistente de dezvoltare spaţială pentru pregătirea unui nou plan urbanistic general.Astfel de studii pot pregăti posibile proiecte de dezvoltare, care vor putea beneficia deviitoarele fonduri europene, în cadrul priorităţilor şi măsurilor din POR (programul operaţionalregional) şi POS (programul operaţional sectorial) pentru agricultură şi dezvoltare rurală.Zonele rurale vor putea accesa viitoarele fonduri europene, după aderare, numai în condiţiileidentificării unor proiecte cu anvergură inter-comunală, adică proiecte care să implicecooperarea cu comune şi oraşe vecine. În condiţiile definirii unei arii de cooperare extinse lazona sub-montană Novaci-Horezu, zonă bine conectată de-a lungul DJ 665 şi DN 67 şi carepoate grupa cel puţin 10 comune şi oraşe, astfel de strategii şi proiecte pot fi elaborate.În acest scop sunt prezentate în continuare, date comparative pentru Crasna, Polovragi şiVaideeni (comune cu profil economic şi ocupaţional similar) precum şi o analiză TSOP /SWOTpreliminară pentru Crasna.Surse bibliografice1. Ghinea, D., 2002 – Enciclopedia geografică a României, ed. Enciclopedică, Bucureşti.2. Iacobaş, P., 2005, Raport privind posibilităţile de dezvoltare a eco-turismului în zonalocalităţilor Horezu, Novaci, Polovragi, Costeşti, Măldăreşti, Vaideeni.3. Maiorescu, G., Velizare, A., Nicoară, L, 2005, Comuna Crasna - evaluarea potenţialuluituristic, Bucureşti (raport FPDL).4. Stoican, 2005, Raport privind cadrul şi resursele naturale din nordul judeţelor Gorj şiVâlcea.5. INS, 2002, "Fişa localităţii".6. Primăria comunei Crasna, 2005, date statistice şi informaţii generale.7. Primăria comunei Crasna, 2005, "Situaţia demografică la nivelul comunei Crasna"(studiu)FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund8

ANEXĂTablou statistic comparativ între comunele Crasna, Polovragi şi VaideeniDomenii de analiză comparativă 14 CRASNA POLOVRAGI VAIDEENIAMPLASAMENTArie geograficăZonă submontanăGorjZonă submontanăGorjZonă submontanăVâlceaAccese principale Din DJ 665 Din DJ 665 Din DJ 665Distanţe faţă de reşedinţa de judeţ (km)Râmnicu Vâlcea 93 61 49Târgu Jiu 35 51 71Distanţe faţă de alte centre urbane (km)Horezu 51 19 7Novaci 17 15 27Tg. Cărbuneşti 26Bumbeşti Jiu 23 55Băile Govora 45 33Berbeşti 24 37POPULAŢIE ŞI CARACTERISTICIDEMOGRAFICETotal populaţie (locuitori) 5515 3054 4275Populaţie în localitatea reşedinţă (locuitori) 810 2494 2732Indicele de dispersie 6,80 0,20 1,45Structura pe vârste (%)0-14 17,90 16,7 15,715-60 57,21 58,4 64,460 şi peste 24,90 24,9 19,9Raport de dependenţă demografică (%) 74,8% 71,2 55,2Pensionari (% din total populaţie) 21,7 13,0 (?) 37,8Spor natural (‰)* -2,6 1,3 -5,1Natalitate (‰) 10,7 13,5 8,9Mortalitate (‰) 13,3 12,2 14,0Spor migrator (‰) 3,1 -1,3 0,0RESURSE NATURALEFond funciar: suprafaţă totală (ha) 20908 8495 15759Agricol (%), din care 40,0 39,4 52,2Arabil (%) 16,8 29,9 3,9Păşuni, fâneţe (%) 80,5 67,6 88,3Vii, livezi (%) 2,7 2,5 7,8Păduri (%) 53,6 55,8 45,4Animale, din careBovine 1708 1383 3300Ovine, caprine 10515 2376 25000Porcine 1706 1453 1800Cabaline lipsă date 202 200Familii de albine lipsă date 187 800Cariere, zăcăminte etc. Nu Nu NuArii protejate (ha)Locul fosiliferBuzeşti (1,0)160 (chei,peşteră, pădurecastani)* Pentru sporul natural şi migrator au fost folosite date din "fişa localităţii", INS 2002.Nu14În general datele prezentate au ca sursă informaţiile furnizate de primăriile din Crasna, Polovragi şi Vaideeni. Acolo unde aufost utilizate alte surse, se fac precizările corespunzătoare. Anii de referinţă sunt 2002-2004.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund9

Domenii de analiză comparativă 15 CRASNA** POLOVRAGI VAIDEENIECONOMIAForţa de muncă (persoane) 3400 1446 2246În agricultură (%) 55,0 89,5 83,0În industrie şi construcţii (%) 30,0 4,5 9,0În servicii (%) 15,0 6,0 8,0Şomeri (total şi %) 484 /15,1 110 /7,6 230 /10,2Număr salariaţi* 170 200 182Raportul de dependenţă economică 16730 6900 9615Număr IMM-uri (total) 10** 28 -În industrie ? 3 -În construcţii ? - -În servicii ? 25 -Număr IMM-uri la 1000 locuitori 2,0 9,3 -Număr AF şi PF 15 10 43Număr IMM-uri cu CA peste 100 mii EUR ? lipsă date -Număr IMM cu peste 10 salariaţi ? 2 -Locuri de muncă în IMM-uri active (?) ? 45 -TURISMUL***Număr unităţi de cazare - 4 10Hoteluri, moteluri - 1*** -Vile şi pensiuni - 3 10Campinguri - - -Număr locuri de cazare - 136 46În hoteluri - 84 -În vile şi pensiuni - 52 46În campinguri - - -Număr turişti - 21 -Români - ? -Străini - ? -Număr vizitatori - 24880 -Români - 24500 -Străini - 380 -Număr obiective turistice (antropice) 15 7 8De mare interes - 1 -De interes local 15 6 8Forme de turism**** 6 9 8Alte aspecte "Drăgaica" -iunie"Nedeia de Sf.Ilie" - iulie"Învârtita Dorului"- iunie* Pentru număr salariaţi au fost folosite şi date din "fişa localităţii", INS 2002. Acolo unde primăriile au comunicatdate, acestea au fost utilizate cu prioritate.** În cazul comunei Crasna, datele privind ocuparea, transmise de Primărie, diferă substanţial de datele INS 2002"fişa localităţii". În privinţa nr. IMM, pentru comuna Crasna nu există informaţii concludente.*** Pentru domeniul turism au fost folosite date din studiile elaborate în 2006 de colectivul condus de G.Maiorescu. Anul de referinţă este 2005, cu excepţia numărului de turişti şi vizitatori pentru care anul de referinţăeste 2003. În cazul comunei Polovragi, datele indică fie 10 locuri în chiliile mănăstirii, fie 84 de locuri în hotelulmănăstirii Polovragi.**** Identificate în studiile elaborate în 2006 de colectivul condus de G. Maiorescu.15În general datele prezentate au ca sursă informaţiile furnizate de primăriile din Crasna, Polovragi şi Vaideeni. Acolo unde aufost utilizate alte surse, se fac precizările corespunzătoare. Anii de referinţă sunt 2002-2004.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund10

Domenii de analiză comparativă 16 CRASNA POLOVRAGI VAIDEENIECHIPAMENTE (dotări social-culturaleşi echipamente tehnico-edilitare)EducaţieLicee - - -Şcoli generale 8 3 5Săli de clasă şi cabinete şcolare* 37 18 24Cadre didactice* 52 29 42Elevi în învăţământ liceal* - - -Elevi în învăţământ gimnazial şi primar* 565 294 460Sănătate**Spitale - - -Paturi de spital (total şi la 1000 de - - -locuitori)*Dispensare (umane) 2 cabinete (?) 1 1Medici 1 2 2Nr. locuitori /medic*** 5515 1527 2138Personal mediu sanitar lipsă date 2 4Nr. locuitori /cadru mediu sanitar*** - 1527 1069CulturăMuzee, biblioteci 1 2 1Cămine culturale 4 1 4Alte instituţii importante - - -Bănci, firme asigurări lipsă date lipsă date lipsă dateCentre de asistenţă în agricultură, IMM etc. lipsă date lipsă date lipsă dateTelecomunicaţii (abonamente la 100080,2 165,8 177,8locuitori)*Reţele de distribuţie a apei (km) 11 11,5 36Număr abonaţi (cca.) lipsă date 116 990Canalizare (km) - - 6Staţie de epurare - - -Alimentare cu gaze - - -Parcuri (mp) - - -LOCUIRESuprafaţă locuibilă /locuitor (mp) 13,1 13,3 13,1Suprafaţă locuibilă /locuinţă (mp) 37,9 36,0 30,2* Aspecte pentru care au fost folosite date din "fişa localităţii", INS 2002.** Comunele Crasna şi Polovragi sunt arondate spitalului din Novaci, iar Polovragi celui din Horezu. Asistenţasanitară de specialitate pentru cele 3 comune este asigurată în cele 2 centre urbane apropiate.*** În 2003, la nivel naţional, indicatorii arătau că exista 1 medic la 463 locuitori per total, respectiv 1736 înmediul rural şi 282 în mediul urban. Pentru cadrele sanitare medii, tot în 2003 exista 1 cadru sanitar mediu la 180locuitori, per total, respectiv la 764 locuitori în mediul rural şi 108 locuitori în mediul urban.16În general datele prezentate au ca sursă informaţiile furnizate de primăriile din Crasna, Polovragi şi Vaideeni. Acolo unde aufost utilizate alte surse, se fac precizările corespunzătoare. Anii de referinţă sunt 2002-2005.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund11

ANALIZA TSOP /SWOT PRELIMINARĂ PENTRU COMUNA CRASNAPUNCTE TARI (T)PUNCTE SLABE (S)Aspecte generale: poziţie, rol teritorial, accesibilitateNume legat de tradiţii şi valori ale mediului natural şiconstruitLegături bune cu oraşe mici vecine (Bumbeşti-Jiu,Novaci, Târgu Cărbuneşti)Legătură bună cu reşedinţa de judeţAccesibil din DN67 (la cca. 15km)Acces la CF şi drum european (la 23km vest)Resurse umane şi socialeTradiţii locale păstrate (port, ţesături, serbări etc.) /Artă meşteşugăreascăNatalitate ridicatăSpor migrator pozitivSpirit antreprenorial în creşterePopulaţie ocupată în activităţi industriale (în 2002)(Raport scăzut al dependenţei economice?)Resurse naturale /economiceMediu natural nepoluat şi atractiv, climă blândăZonă cu risc redus de calamităţi naturaleSuprafeţe importante de păduri, de păşuni şi fâneţeProduse specifice pădurii: lemn, fructe de pădure,ciuperci, plante medicinaleLipsa acţiunilor de promovare activă a imaginii şinumelui comuneiLipsa unei strategii de dezvoltare locală şi decooperare cu comunele şi oraşele vecineLipsa accesului direct la CFDrumul judeţean DJ 665 nemodernizatPopulaţie îmbătrânităRaport foarte ridicat de dependenţă demograficăMortalitate ridicatăSpor natural negativAsistenţă sanitară precarăNumăr mic de locuri de muncă(Raport foarte ridicat al dependenţei economice?)Şomaj ridicatProprietatea agricolă (exploataţia) fărâmiţatăNivel redus de mecanizare a agriculturiiLipsa evidentei cadastrale şi a unei baze /bănci dedate localeNumăr mic de unităţi de procesare a produselorprimare din zonăLipsa de activităţi economice cu valoare adăugatăFond cinegetic valorosridicatăStoc important de animale (mai ales ovine)Lipsa infrastructurii şi serviciilor de turismZone atractive pentru turism, trasee montane de Lipsa unei strategii de valorificare a resurselorinteres pentru amatori, peisaje valoroasenaturale localeSector IMM slab dezvoltatResurse construite şi tehnologiceExistenţa unei evidenţe a patrimoniul public aflat în Nivel redus de dezvoltare a reţelei de distribuţie aadministrarea primărieiapeiPunct de plecare pentru posibile trasee turistice Lipsa reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare,Arhitectură şi tehnică popularăNivel mediu de echipare a locuinţelor cu utilităţiLipsa reţelei de gaze naturale pentru energie15 monumente istorice, din care 8 biserici de lemntermică, activităţi menajere şi de producţieDrumuri locale nemodernizateDezvoltare redusă a serviciilor de telecomunicaţii şia celor informatice (IT)Resurse financiareResurse insuficiente la bugetul localLipsa de capital a gospodăriilor localeFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund12

OPORTUNITĂŢI (O)AMENINŢĂRI (A)Resurse umane si socialeEvenimente şi sărbători tradiţionale organizate înzonele vecine (Novaci, Polovragi etc.)Programe de formare ale MTCT pentru zoneleturistice de interes naţionalExistenţa Asociaţiei pentru Ecoturism, a ANTRECuluietc.Existenţa unei reţele pentru agricultură ecologicăForme care încurajează învăţământul vocaţionalResurse naturale /economiceExistenţa a numeroase obiective de interes turisticîn imediata vecinătate (peşteri, chei, trasee etc.)Zone de interes turistic de mare valoare pe o razăde 50-60 km în jurul oraşuluiInteres turistic în creştere pentru turismul ecologic,turismul rural, agro-turism etc.Interes crescut pentru sporturile de iarnă şi pentrusporturi extremeResurse construite şi tehnologiceStrategii de dezvoltare socio-economică alejudeţuluiDisponibilitatea băncilor de a acorda credite pentrudezvoltare atât gospodăriilor cât şi firmelorDeclinul activităţilor industriale din zonă (Târgu-Jiu,Bumbeşti-Jiu etc.)Ingerinţe politice asupra procesului decizional lanivelul JudeţeanSchimbările frecvente şi contradictorii ale cadruluilegislativSchimbările din sistemul de sănătateValorificarea resurselor naturale existente în afarapieţei locale, fără beneficii pentru comunitatea localăExploatarea neraţională a pădurilor şi terenuriloragricoleCooperare redusă cu ROMSILVACompetiţia altor comune şi oraşe mici din vecinătateLipsa unei monitorizări continue a oportunităţilor definanţare a programelor de infrastructurăLipsa unei strategii de dezvoltare economică localăLipsa unei strategii de dezvoltare economică a zonei"Oltenia de sub Munte"Resurse financiarePrograme guvernamentale pentru agricultură, Lipsă cadru reglementar (legislativ /normativ) caremediu, sănătate, turism, învăţământ etc.să asigure flexibilitate în gestionarea bugetului localPrograme ale Băncii Mondiale şi UE pentrureparaţii scoli (Phare VET)Programele de finanţare nerambursabile ale UE(Phare , SAPRAD, viitoarele Fonduri Structurale)Programe pentru fermieri (Federaţia de DezvoltareMontană din România)Programe ale Agenţiei pentru IMM şi Cooperaţie(pentru sprijinirea meşteşugurilor)Programe ale Agenţiei pentru Zonele MontaneColectarea impozitului pe terenul agricol, la nivellocalCompetiţia altor oraşe pentru obţinerea de resursedin redistribuţia bugetarăCompetiţia altor comune, oraşe, asociaţii intercomunaleetc. pentru obţinerea de fonduri europeneFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund13

B. Extrase din raportul:EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC -COMUNA CRASNAMaterial elaborat de: Georgeta MAIORESCU,Andreea VELIZARE, Laura NICOARĂ, în decembrie2005 – ianuarie 2006CUPRINS1. ANALIZA OFERTEI...................................................................................151.1 PATRIMONIUL NATURAL ŞI CULTURAL......................................151. 2. OFERTA TURISTICĂ...................................................................172. ANALIZA CERERII...................................................................................203. COMPETIŢIA ŞI TENDINŢELE PIEŢEI......................................................204. DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI.............................................................22FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund14

...................................................................................................................................1. ANALIZA OFERTEI1.1 Patrimoniul natural şi culturalResurse turistice naturaleAşezările rurale ale comunei sunt situate în zona Subcarpaţilor Getici, într-un cadru naturalvariat ca morfologie şi vegetaţie, dar teritoriul administrativ al comunei, dispus în trepte dealtitudine, se extinde spre nord până în creasta principală a Munţilor Parâng, la altitudini cedepăşesc frecvent 2.000 m (Vf. Gruiu, 2.345 m, Vf. Pâcleşa - 2.335, Vf. Mândra – 2.360 m,ş.a.). Acest areal montan creează în viitor premise suplimentare dezvoltării turismului înlocalitate. Este traversat de numeroase pâraie (Blahniţa, Aniniş, Ghia, Radoşu), afluenţi dedreapta ai Gilortului, toate cu direcţie de curgere de la nord spre sud, pâraie ale căror traseesunt deosebit de pitoreşti. Satele comunei Crasna, la fel ca şi întreaga zonă a SubcarpaţilorGetici, beneficiază de condiţii naturale deosebit de favorabile pentru practicarea turismului întoate perioadele anului, fiind avantajată de lipsa factorilor de poluare şi de un potenţialturistic natural care permite practicarea unor variate forme de turism.Principalele resurse turistice legate de cadrul natural al localităţii sunt:• formele de relief submontan şi montan (Munţii Parâng), având ca suport o structurăgeologică complexă, dispus în trepte de altitudine, îmbogăţesc aspectul peisagistic al zonei şicreează oportunităţi pentru turismul de odihnă şi recreere;• domeniul schiabil amenajabil în arealul Muntele Molidvişu (1.757 m – 1.300 malt.), este o premisă favorabilă pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă, având avantajuldistanţei relativ mici faţă de DJ 665 – aproximativ 10 km, pe cursul pârâului Blahniţa; primelezăpezi apar aici la sfârşitul lunii noiembrie şi se topesc în luna martie;• traseele principalelor cursuri de ape, însoţite de cele mai multe ori de drumuri forestiere,deosebit de pitoreşti, sunt locuri de petrecere a weekend-ului la iarbă verde sau locuri decampare; pâraiele Blahniţa şi Cărpiniş prezintă spectaculoase zone de chei pe cursurilesuperioare;• fondul forestier bogat, reprezentat prin păduri de foioase şi conifere, îmbracă versanţiisudici ai Munţilor Parâng, creează un mediu ambiant atractiv, curat, recomandat pentruvacanţe active; având în vedere suprafaţa mare ocupată de pădure (53,64 %), există multipleposibilităţi de valorificare economică şi implicit turistică a acestei resurse naturale;• flora pajiştilor montane şi a fâneţelor, de o diversitate impresionantă, în funcţie de altitudine,îmbogăţesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore;• elementele climatice ale zonei, fără valori extreme, sunt favorabile practicării turismului întot timpul anului, pentru repunere în formă a organismului după stres (climat de dealuri -sedativ de cruţare, cu temperatură medie anuală de aproximativ 8°C);• fondul de vânătoare (specii cu valoare cinegetică – capră neagră, cerb lopătar, căpriori,urşi, mistreţi ş.a.) şi de pescuit sportiv, mai ales pe cursul superior al pâraielor, în amontede aşezările umane.Resurse turistice naturale cu regim protectivUnicitatea şi valoarea unor fenomene naturale geologice cu valoare ştiinţifică, a determinatincluderea în categoria arii protejate, în conformitate cu Legea nr. 5/2000, a obiectivului:• Locul fosilifer Buzeşti, rezervaţie geologică, cu suprafaţa de 1,00 ha.Patrimoniul culturalMonumente cultural – istorice• Ansamblul schitului Crasna (1636) - satul Crasna;FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund15

• Ansamblul bisericii de lemn “Intrarea în Biserică” (1738) - satul Cărpiniş;• Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva” (1760) - satul Drăgoieşti;• Biserica de lemn “Izvorul Tămăduirii” (1768) - satul Crasna;• Biserica din lemn “Cuvioasa Paraschiva” (1800) - satul Aninişu din Vale;• Biserica din lemn “Sfinţii Îngeri” (1833) - satul Buzeşti;• Biserica de lemn “Intrarea în biserică” (sec. al XIX-lea) - satul Crasna din Deal;• Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” (sec. al XVIII-lea) - satul Crasna;• Biserica de lemn “Sf. Gheorghe” (1824) - satul Dumbrăveni.Elemente de patrimoniu etnocultural• centrul etnografic Crasna - legat de obiceiuri tradiţionale, renumit pentru port popular,pentru creaţie artistică populară (cusături, ţesături, prelucrarea artistică a lemnului, a lânii),folclor;• arhitectură tradiţională – case vechi cu pridvor, specifice zonei etnografice “Oltenia de subMunte”;• costumul popular - fie în două culori, alb şi negru, asemănător zonei Mărginimii Sibiului, depeste munte, fie cel oltenesc, din zona etnografică a Gorjului;• prelucrarea artistică a lemnului – obiecte de uz gospodăresc: lăzi, coşuri, furci de torslâna ş.a.;• instalaţii de tehnică populară: darac, pive, mori de apă, joagăre acţionate hidraulic;• manifestări etnofolclorice: Floriile (anual, ultima duminică înainte de paşte), Drăgaica -manifestare folclorică tradiţională, (anual, luna iunie), Rusaliile, Sf. Pantelimon, Sf. Dumitru.Resurse turistice antropice cu regim protectivLISTA MONUMENTELOR ISTORICE, ACTUALIZATĂ conform Ordinului nr. 2314 / 2004Nr.crt.Cod LMI 2004 Denumire Localitate Datare1. GJ-II-m-B-09207Biserica de lemn "Cuvioasa sat ANINISU DIN VALE;Paraschiva”comuna CRASNA18002. GJ-II-m-B-09261 Biserica de lemn "Sf. Îngeri” sat BUZEŞTI; comuna CRASNA 18333. GJ-II-a-A-09288 Ansamblul schitului Crasnasat CRASNA; comuna CRASNA -fostul sat Crasna Ungureni16364. GJ-II-m-A-09288.01 Biserica "Sf. Nicolae” sat CRASNA; comuna CRASNA 16365. GJ-II-m-A-09288.02 Chilii sat CRASNA; comuna CRASNA sec. XVII6. GJ-II-m-A-09288.03 Turn clopotniţă sat CRASNA; comuna CRASNA sec. XVII7. GJ-II-m-A-09288.04 Zid de incintă sat CRASNA; comuna CRASNA sec. XVII8. GJ-II-m-B-09289Biserica de lemn "Intrarea în sat CRASNA DIN DEAL; comunaBiserică”CRASNAsec. XIX9. GJ-II-m-B-09290Casa de lemn Dumitru sat CRASNA DIN DEAL; comunaDanciuCRASNAsec. XVIII10. GJ-II-m-B-09291Biserica de lemn "Adormirea sat CRASNA DIN VALE; comunaMaicii Domnului”CRASNAsec. XVIII11. GJ-II-m-B-09292Biserica de lemn "Izvorul sat CRASNA UNGURENI; comunaTămăduirii”CRASNA176812. GJ-II-m-B-09297Biserica de lemn "Cuvioasa sat DRĂGOIEŞTI; comuna CRASNAParaschiva”- în cimitir176013. GJ-II-m-B-09298Biserica de lemn "AdormireaMaicii Domnului”sat DUMBRĂVENI; comuna CRASNA 176814. GJ-II-m-B-09299Biserica de lemn "Sf. sat DUMBRĂVENI; comuna CRASNAGheorghe”- în cimitir182415. GJ-III-m-B-09473Monumentul lui ConstantinIvănuşsat BUZEŞTI; comuna CRASNA sec. XXFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund16

1.2 OFERTA TURISTICĂOferta de petrecere a timpului liberDiversitatea, volumul şi valoarea potenţialului turistic existent favorizează modalităţi variatede petrecere activă a timpului liber, de odihnă, de recreere şi de practicarea unor forme deturism specifice.Turism etnocultural. Caracterul acestei localităţi, aflată la interferenţa adouă zoneetnografice consacrate, a determinat conservarea unor tradiţii bazate pe confecţionarea unorobiecte de artizanat cu specific românesc, precum ţesăturile executate manual (costumpopular), cusături, prelucrarea artistică a lemnului. Obiceiurile tradiţionale legate de urcatul şicoborâtul oilor de la munte, serbări şi manifestări folclorice, nunta şi sărbătorile religioase,sunt puncte de atracţie turistică pentru iubitorii tradiţiilor satului românesc.Manifestările tradiţionale locale, cum sunt „Drăgaica”, „Floriile”, „Rusaliile” sau târgurileanuale, sunt un prilej de a atrage cât mai mulţi turişti în zonă, de a face cunoscute tradiţiileşi arta populară locală, de stabilirea de contacte umane, iar pentru locuitorii comunei unprilej de valorificare a resurselor locale sau de petrecere a timpului liber.Turism cultural-religios este favorizat de existenţa a numeroase obiective religioase înlocalitate, majoritatea fiind incluse pe Lista monumentelor de importanţă excepţională.Realizarea de programe/itinerare turistice locale şi introducerea lor în circuite regionale saunaţionale, contribuie la valorificarea acestor obiective prin turism, la cunoaşterea şiconservarea culturii ortodoxe româneşti din nordul Olteniei.Turism rural. Dezvoltarea turismului rural în satele comunei Crasna este susţinută deexistenţa unor locuri deosebit de atractive, în care obiceiurile şi tradiţiile păstrate de multegeneraţii, sărbătorile strămoşeşti şi meşteşugurile devenite artă, sunt încă vii în conştiinţalocalnicilor. Inexistenţa pensiunilor turistice clasificate nu permite o circulaţie turisticăsemnificativă şi nici cuantificarea acesteia. Turismul rural ar putea fi încurajat şi de existenţala circa 8 km a Staţiunii balneoclimatice Săcelu, pentru cazarea turiştilor care doresc să facăbalneaţie liberă în bazinele cu apă minerală, având în vedere capacitatea de cazare redusădin staţiune. Promovarea turismului rural va asigura acestui spaţiu păstrător de valoritradiţionale româneşti o evoluţie echilibrată şi durabilă.Turismul de sfârşit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în ce maiapreciată de locuitorii marilor centre urbane, care doresc să-şi petreacă sfârşitul desăptămână în locuri nepoluate, departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe. Apropiereade municipiul Tg. Jiu, dar şi poziţia faţă de DN 67, sunt puncte forte pentru dezvoltareaacestei forme de turism.Turismul montan. În perspectivă, poziţia localităţii pe versanţii sudici ai Munţilor Parâng şipotenţialul turistic deosebit de valoros al acestora, va determina dezvoltarea comunei Crasnaca un important centru al turismul montan. În prezent turismul montan este mai puţinpracticat, dar amenajarea infrastructurii de acces şi a unor structuri turistice corespunzătoarecreează oportunităţi pentru pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă şi a drumeţiei montane.Existenţa a numeroase poteci turistice marcate sau nemarcate şi a drumurilor forestiere, cepornesc din satele comunei spre crestele Parângului, cât şi a potenţialului schiabil din zonaMolidviş – Şaua Brusturetul Mare, sunt premise care susţin evoluţia favorabilă a acesteiforme de turism. Realizarea de investiţii în amenajarea drumurilor forestiere, marcareatuturor potecilor turistice şi în structuri turistice, constituie un prim pas pentru relansareaacestei forme de turism.Turismul pentru sporturi extreme, o formă de turism cu adresbilitate preponderentăcătre tânăra generaţie, poate găsi în arealul localităţii oportunităţi de dezvoltare. Zona oferăsuportul necesar pentru parapantă, cicloturism, snowboard, motociclism, deltaplan.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund17

Oferta de cazareStructurile turistice de primire constituie componenta cea mai importantă a bazei tehnicomaterialea turismului. Lipsa acestor structuri la nivelul comunei Crasna reduce semnificativposibilităţile de dezvoltare a turismului. În situaţia dată pot fi promovate excursiile peteritoriul comunei Crasna, şederea pe parcursul călătoriei realizându-se în localităţileînvecinate.Oferta de alimentaţie publicăAlături de unităţile de cazare, un loc important în structura bazei tehnico-materiale deţinunităţile de alimentaţie, menite să asigure atât condiţii de servire a mesei, cât şi dedivertisment. Pe teritoriul comunei Crasna nu există înregistrate unităţi de alimentaţiedestinate turiştilor.Posibilităţi de organizare conferinţe – seminariiOrganizarea de conferinţe – seminarii reprezintă o oportunitate pentru dezvoltareaturismului, dar, în acelaşi timp este o formă de turism ce impune existenţa unor amenajărispecifice desfăşurării unor astfel de evenimente, în plus faţă de amenajările necesare oricăreiforme de turism. Este vorba de săli de conferinţă, săli pentru seminarii sau trainninguri şi altestructuri de acest fel.În prezent, în comuna Crasna nu se poate vorbi de posibilităţi reale şi eficiente de a promovaaceastă formă de turism. O posibilă locaţie pentru organizarea de conferinţe ar putea-oconstitui sala de spectacole din cadrul Casei de Cultură sau cele din cadrul căminelorculturale de pe raza comunei. Cu toate acestea, lipsa amenajărilor specifice, a unor structurituristice de bază, structuri de cazare şi alimentaţie, îngreunează foarte mult dezvoltareaoricărei forme de turism şi, dar în special a turismului de afaceri.Agenţii economici activi în turismPrincipalele activităţi economice în comuna Crasna sunt cele din domeniul comerţului cuamănuntul, silvicultura şi agricultura. Din cele 10 societăţi comerciale de pe raza comuneiCrasna, un singur agent economic activează în domeniul de activitate „Baruri” conformclasificării CAEN, domeniu conex turismului.Marketing turisticOferta turistică se compune atât din elementele potenţialul turistic, natural şi antropic, cât şidin structurile turistice şi forţa de muncă implicată în activităţile turistice. Pentru comunaCrasna oferta turistică actuală se bazează strict pe potenţialul turistic, dat fiind faptul căstructurile de primire turistică lipsesc, aşadar populaţia comunei nu este ocupată în activităţituristice.Pe teritoriul comunei Crasna se regăsesc numeroase biserici ce conturează imaginea unuiprodus turistic religios. În plus, contribuţia deosebită a localităţii la specificul portuluigorjean, dar şi a celui cu influenţă din zona Sibiului, recomandă Crasna ca vatră a tradiţiilorpopulare, creatoare a unui produs turistic etnofolcloric. Promovarea valorilor etnofolcloriceeste înlesnită şi de desfăşurarea unor târguri anuale, organizate cu ocazia anumitorsărbători, precum: Floriile, Rusaliile, Sfântul Dumitru, Drăgaica sau Sfântul Pantelimon.Aceste evenimente pot atrage fluxuri turistice importante.Potenţialul turistic extrem de valoros şi complex, determinat de un cadru natural generosprin toate elementele sale, de un climat favorabil desfăşurării activităţii turistice, devarietatea atracţiilor turistice culturale (vechi case ţărăneşti şi boiereşti, cule, schituri,mănăstiri, biserici, vechi ocupaţii şi meşteşuguri, datini şi obiceiuri populare specifice etc.),constituie premise favorabile dezvoltării turismului în localitatea Crasna.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund18

Dar, potenţialul turistic nu poate susţine singur o activitate turistică eficientă, profitabilă, deaceea lipsa bazei tehnico-materiale specifice îngreunează promovarea şi dezvoltareaturismului.........................................................................................................................................Dat fiind faptul că nu există un produs turistic „Crasna” complet şi coerent nu se poate vorbidespre o distribuţie eficientă. Ca variantă simplistă de distribuţie poate fi luată în calcul ceadirectă, în situaţiile în care persoanele sosite în Crasna vizitează diverse obiective turistice.În contextul ofertei turistice actuale a comunei Crasna nu pot fi identificate activităţi eficientede promovare care să direcţioneze investiţiile spre această localitate, investiţii care au caurmare firească intensificarea activităţii turistice şi deci creşterea cererii turistice. Promovareacomunei Crasna se realizează doar la nivel de obiective turistice, incluse pe lista obiectivelorfolosite în promovarea turistică generală a judeţului Gorj (de exemplu: Mănăstirea din Lemn„Schit Crasna”, bisericile din lemn de pe teritoriul localităţii, Casa din Lemn „Danciu Dumitru”etc.).Calificarea forţei de muncă din turismCalificarea personalului care lucrează în turism este un aspect determinant pentru calitateaserviciilor. În condiţiile unei concurenţe tot mai accentuate, chiar şi numai pe piaţaromânească, serviciile şi calitatea acestora sunt de cele mai multe ori hotărâtoare în alegereaunei destinaţii turistice.Autoritatea Naţională pentru Turism, prin Compartimentul Cercetare şi Învăţământ,organizează cursuri de specialitate pentru sectorul turistic, prin reţeaua Ministerul Educaţiei şiCercetării şi acordă brevete şi certificate de specialitate. Pentru lucrătorii din turismul local,care nu sunt absolvenţi de studii superioare de specialitate, sunt recomandate cursuri deinstruire profesională pentru administratori de pensiune, ospătari, bucătari, cursuri deperfecţionare pentru de limbi străine şi calculator.Evaluarea ofertei actuale – probleme, disfuncţionalităţiCrasna dispune de un valoros potenţial turistic, natural şi antropic, dar care nu este pus învaloare, nu este susţinut de investiţiile necesare care să creeze condiţiile optime pentrudesfăşurarea unei activităţi profitabile.Printre problemele şi disfuncţionalităţile ofertei actuale se numără:• lipsa unei baze tehnico-materiale specifice activităţii turistice, atât structuri turisticede cazare şi alimentaţie, cât şi de agrement;• lipsa unor amenajări specifice şi a unor condiţii optime pentru vizitarea obiectivelorturistice;• calitatea infrastructurii şi a sistemului rutier este în general nesatisfăcătoare;• nu sunt atrase investiţii pentru dezvoltarea economică locală care să constituie bazacreşterii activităţilor turistice;• nu există la nivelul localităţii agenţi economici care să activeze în turism;• servicii turistice insuficiente (în principal, lipsa unei informări corespunzătoare aturiştilor, modalităţi de petrecere a timpului liber);• lipsa activităţilor de promovare care să conducă la construirea imaginii de destinaţieturistică;• neimplicarea populaţiei locale în activităţi turistice eficiente, lipsa stimulării iniţiativeiprivate în domeniul serviciilor;• lipsa materialelor promoţionale.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund19

2. ANALIZA CERERIINu există date referitoare la cererea turistică înregistrată în comuna Crasna, în cazul oferteituristice a acestei localităţi ne referim strict la numărul de vizitatori la diferite obiectiveturistice, nefiind, aşadar, cazul realizării unei analize privind numărul de turişti sau numărulde înnoptări.Informaţiile diverse privind segmentele de turişti în zonă conduc la conturarea următoruluiprofil pentru vizitatorul actual în localitatea Crasna: adulţi şi persoane de vârsta a III-a, familiicu copii, tineri pasionaţi de drumeţie montană, persoane din mediul rural şi urban cu veniturimici şi medii, interesate de călătoriile religios-culturale, persoane aflate sub influenţa dorinţeide cunoaştere a altor locuri, a altor moduri de viaţă.3. COMPETIŢIA ŞI TENDINŢELE PIEŢEIÎn comuna Crasna, datorită valorii resurselor turistice prezente aici, este favorizatăpracticarea unor variate forme de turism, dintre care reprezentative sunt în prezent turismulreligios şi cel etnofolcloric.Din acest punct de vedere, principalele zone cu care localitatea Crasna intră în competiţiesunt cele cu oferte similare, din arealul învecinat. Aici sunt incluse localităţile cu un bogatpotenţial cultural-religios din judeţele Vâlcea şi Gorj, ce conturează regiunea „Oltenia de SubMunte” sau judeţul Argeş.Produsele oferite de zonele concurente, pe localităţi, strict din punct de vedere al turismuluireligios şi a celui etnofolcloric, sunt prezentate în tabelul următor.Localităţile concurente localităţii CrasnaLocalitatea Produs religios Produs etno-folcloricJudeţul VÂLCEABărbăteşti • Schitul Pătrunsa• Centru etnografic• Centru folcloricBujoreni • Biserică • Muzeul satului tradiţional vâlceanCosteşti• Mănăstirea Arnota• Mănăstirea Bistriţa-• Ansamblul Mănăstirii HurezHorezu• Biserica Urşani, cu hramul “Intrarea• Manifestări etnofolclorice (Cocoşul deîn Biserică a Maicii Domnului” şi „Sf.Hurez)Ioan Botezătorul”• Alte bisericiMăldăreşti • Biserică • Muzeu etnograficSlătioara • Biserică• Centru etnografic• Festivalul spiritualităţii rurale EtnoFilm FolkRâmnicuVâlcea• Mânăstirea Cornetu; biserici -Vlădeşti - • Centru etnograficVaideeni -• Centru etnografic• „Învârtita dorului” (festival de cântecciobănesc şi paradă de costumepopulare)Judeţul GORJBumbeşti-Jiu • Ruinele mănăstirii Vişina -Polovragi • Mănăstirea Polovragi -Tismana• Mănăstirea Tismana• Centru produse artizanale• Schitul Cioclovina• Manifestări tradiţionaleTârgu Jiu • biserici • Ansamblu şi festival folcloricFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund20

Judeţul ARGEŞCâmpulung• Manifestări tradiţionale• bisericiMuscelCurtea de • Biserici;Argeş• ansamblul Curţii Domneşti• Muzeu etnograficAninoasa • Mănăstirea Aninoasa –Corbi • Mănăstirea Corbi –Cotmeana • Mănăstirea Cotmeana –Dragoslavele – • Centru etnograficLereşti –• Muzeu etnografic• Centru de artă şi arhitectură popularăMuşăteşti – • Centru etnograficNămăieşti • Mănăstirea Nămăieşti -Negraşi – • Centru folcloricPoieniţa – • Centru etnograficRobaia • Mănăstirea Robaia • Centru şi muzeu etnograficRucăr - • Centru de artă şi arhitectură popularăSălătrucu –• Centru etnografic• Centru folcloricSlănic • Mănăstirea Slănic -Tutana • Mănăstirea Tutana –Fenomenul religios şi cel etnofolcloric, ce caracterizează turistic localitatea Crasna îmbracăforme specifice acestui spaţiu geografic, aşadar este dificil de comparat valoareapotenţialului religios şi etnofolcloric al unei zone în raport cu o alta. De cele mai multe ori,acest tip de obiective turistice reprezintă motivaţii pentru vizitarea unei anumite zone şi nu aalteia, dată fiind unicitatea lor.Prin urmare, analiza concurenţei localităţii Crasna trebuie să aducă în prim plan şi dotărileturistice, care conturează un prim punct slab al comunei. Spre deosebire de unele dintrelocalităţile identificate ca posibile concurente din punct de vedere al potenţialului, Crasna nuînregistrează structuri turistice. În aceeaşi situaţie se află şi alte localităţi concurente şitocmai de aceea potenţialele investiţiile în turism realizate în comuna Crasna ar conturapentru aceasta un punct forte în raport cu acele localităţi care nu au structuri de cazare.Situaţia capacităţii de cazare pentru concurenţă este prezentată în tabelul următor.Capacitatea de cazare în principalele zone concurente localităţii CrasnaLocalitatea Număr unităţi Număr locuriJudeţul VâlceaBărbăteşti 2 12Bujoreni 1 6Costeşti 6 31Slătioara 3 18Vaideeni 10 46Horezu 12 170Râmnicu Vâlcea 47 1229Judeţul GorjBaia de Fier 2 80Novaci 11 186Bumbeşti-Jiu 1 22Polovragi 1 20Târgu Jiu 7 636Tismana 14 293FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund21

Judeţul ArgeşCâmpulung Muscel 10 306Dragoslavele 2 27Lereşti 6 167Podu Dâmboviţei 1 5Rucăr 32 415Total 161 3888Sursa: Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, www.rotur.ro.Aşa cum este evidenţiat în tabel, cele mai multe dintre localităţile concurente dispun de unminimum de unităţi de cazare, respectiv locuri, care să asigure şederea turiştilor în localitate.Din acest punct de vedere, Crasna trebuie să se bazeze pe structurile existente în arealeleînvecinate, punctul slab al comunei fiind reprezentat de lipsa acestei baze tehnico-materiale.Prin urmare un punct tare al concurenţilor este reprezentat de capacităţile lor de cazare,diverse ca structură şi categorie de confort.Strategia pe care localitatea Crasna ar trebui să îşi bazeze activitatea turistică este ocombinaţie între originalitatea produsului turistic şi investiţiile în baza tehnico-materială,luând exemplul unora dintre concurenţi care au acordat interes acestui aspect. Astfel, oatenţie deosebită trebuie acordată investiţiilor necesare pentru crearea imaginii de destinaţiea turismului etnocultural şi religios din Oltenia.Piaţa produselor religioase şi a celor etnofolclorice este o piaţă în creştere, în a căreidezvoltare şi promovare merită investit. Turismul cultural, atât cu componenta saetnografică, cât şi cu cea religioasă, începe să se afirme din ce în ce mai mult şi în ţaranoastră, România fiind un teritoriu marcat de prezenţa unor obiective turistice antropicevariate care răspund foarte bine dorinţei de cunoaştere a turiştilor. Turismul reprezintă osoluţie pentru promovarea valorilor culturale şi tradiţionale unice, concomitent cu protejareaacestora, precum şi pentru dezvoltarea economică a unor zone defavorizate.4. DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI PENTRU AUTORITATEA PUBLICĂ LOCALĂ ŞIAGENŢII ECONOMICI DIN TURISMAnaliza prezentată arată că satele comunei Crasna beneficiază de un potenţial turistic naturalşi etnocultural valoros, aşa încât turismul trebuie să devină într-un viitor apropiat una dinactivităţile economice de bază ale localităţii, care pot contribui la creşterea bunăstăriilocalnicilor.Autorităţile locale au responsabilitatea elaborării unei strategii prin care să sprijine tradiţia,cultura, dar şi turismul, care să valorifice aceaste atribute locale, în concordanţă cu principiileeuropene ale dezvoltării durabile. Considerăm că turismul este un domeniu esenţial pentrudezvoltarea echilibrată a localităţii şi va contribui la relansarea socio-economică a zonei.Recomandări pentru autoritatea locală• Prin Planul de Urbanism al localităţii, în capitolul Propuneri de dezvoltare, turismultrebuie inclus ca o activitate importantă, având în vedere potenţialul natural allocalităţii şi tradiţiile etnoculturale relativ bine conservate în zonă.• În sprijinul dezvoltării economice a localităţii şi implicit a turismului, este necesar a seidentifica surse financiare pentru investiţii în domeniul infrastructurii generale şi adotărilor tehnico-edilitare. În acest sens, realizarea de proiecte pentru accesarea defonduri europene nerambursabile reprezintă o necesitate şi o oportunitate.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund22

• În cadrul aparatului propriu al Primăriei este necesar a fi înfiinţat un Departamentpentru Cultură şi Turism, a cărui activitate trebuie să se concentreze pe conservareaşi protecţia obiectivelor cultural-religioase ce fac parte din patrimoniul naţional, peorganizarea activităţii culturale şi turistice locale şi pe acordarea de consultanţăpentru cei care doresc să înceapă o activitate de turism sau să-şi clasifice gospodăriileproprii ca pensiuni rurale.• Stimularea dezvoltării reţelei de pensiuni turistice poate fi realizată de cătreatuoritatea locală prin acordarea celor interesati de facilităţi /scutiri de taxe pentruperioade determinate.• Este necesară înfiinţarea unei pagini web proprii a Primăriei Crasna, prin care să fiepromovată activitatea primăriei, disponibilitatea reprezentanţilor autorităţii localepentru stimularea investiţiilor în turism, contribuind în acest fel la atragerea deinvestitori din afara localităţii, care să dezvolte o bază tehnico-materială necesarăafirmării turismului. În acest scop trebuie mai întâi să se realizeze conexiunea laInternet prin cablu sau prin antene satelit.• Lipsa agrementului afectează atractivitatea ofertei turistice locale. Amenajarea unorstructuri de agrement (terenuri de sport multifuncţionale, ştrand, club de agrement,popicărie, cinematograf, centru de echitaţie, expoziţii gastronomice cu produsetradiţionale ş.a.) pot contribui la diversificarea ofertei, creşterea atractivităţii zonei şiimplicit creşterea numărului de turişti atraşi în localitate.• Pentru dezvoltarea turismului mai sunt necesare şi alte activităţi investiţionale,precum:i. reabilitarea drumurilor de acces – drumurile judeţene DJ 665, DJ 665D, DJ 661,drumurile spre bisericile ce fac parte din patrimoniul naţional sau către alteatracţii tuistice din localitate;ii.iii.iv.pentru amenajarea drumurilor forestiere de pe văile Blahniţa, Cărpiniş şi Ghia,drumuri cu importante valenţe turistice, dar şi de acces spre zona turisticăMolidviş, este recmandat să se pregătească proiecte (studii de fezabilitate) pentruaccesare fonduri SAPARD, Măsura 3.5. Silvicultură / drumuri forestiere,program ce urmează a fi lansat. Pentru ca proiectul să fie eligibil este obligatoriuca drumul să nu fie încadrat la categoria drum privat (ROMSILVA), acesta trebuiesă fie clasat ca drum public (eventual Dc);reabilitarea clădirilor vechi din localităţile componente şi punerea lor în evidenţăprin aplicarea de plăcuţe indicatoare vizibile;amenajarea unui muzeu al satului, din care să nu lipsească o stână tradiţională,case vechi cu mobilier şi obiecte artizanale de amenajare interioară specificelocului, instalaţii de tehnică populară tradiţionale ş.a.;v. amenajarea, într-unul din satele comunei, a unei stâne turistice (în activitate!)pentru cei care doresc să deguste, să cumpere sau să servească produsealimentare / lactate tradiţionale;vi.vii.realizarea unei hărţi turistice a zonei, care să cuprindă şi zona montană cutraseele turistice marcate, şi afişarea acesteia pe un panou, amplasat într-un locvizibil;realizarea unui ghid / pliant turistic al localităţii, care să se găsească la toatestructurile turistice din zonele turistice adiacente, ce reprezintă atât un materialde promovare a localităţii, dar şi un mijloc de informare, foarte util turiştilor caresosesc în zonă.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund23

viii. realizarea de panouri informative amplasate în locuri vizibile la toate intrările încomună şi la ramificaţiile drumurilor judeţene de acces cu DN 67, din care să nulipsească harta turistică a localităţii şi inclusiv zona montană cu traseele turisticemarcate.• Pentru dezvoltarea şi promovarea drumeţiei montane în localitate este recomandat săse realizeze marcarea, pe perioada vacanţei de vară, cu ajutorul elevilor, a tuturorpotecilor turistice / drumurilor forestiere care pleacă din satele componente alecomunei spre Munţii Parâng şi fac legătura cu traseele turistice marcate: 14 (satulRadoşi – valea Cărpiniş – Muntele Plăsala – şaua Izvorul Cald) şi 15 (satul Stănceşti –Dealul Păstaia – Muntele Muncel – Muntele Moliviş – şaua Izvorul Cald – Vf. ParângulMare – stâna Roşiile); prin această acţiune, pe lâgă contribuţia la dezvoltareaturismului, ar fi benefică implicarea tinerilor / elevilor la activităţi în folosul comunităţiişi conştientizarea rolului pe care trebuie să-l îndeplinească fiecare cetăţean alsocietăţii civile locale pentru interesul general.• Pentru atragerea unui număr crescut de turişti este binevenită organizarea deevenimente culturale, mondene, întâlniri de afaceri, al căror calendar să fie promovatîn media, pe site-ul primăriei sau prin trimiterea către marile agenţii de turism,asociaţii profesionale interesate, administraţii centrale şi locale.• În perspectiva diversificării activităţilor de turism în localitate, Primăria va trebui săfaciliteze concesionarea de teren în vederea realizării unui sat de vacanţă (circa 50 delocuri, inclusiv cele de campare), cu locurile aferente pentru parcare (pentru turismulde sejur, pentru a oferi cazare potenţialilor turişti sosiţi în localitate) şi a unei cabaneturistice, la capătul unuia din drumurile forestiere (de pe văile Blahniţa, Ghia sauCărpiniş), cu o capacitate de circa 20 locuri şi posibilităţi de servire a mesei, care săconstituie punct de plecare pe traseele din Munţii Parâng.• Cu sprijinul profesorilor de muzică trebuie reînviată viaţa culturală existentă înainte deanul 1989, şi anume: reînfiinţarea echipelor de fluieraşi şi de dansuri populare, aformaţiunilor corale şi organizarea de manifestări culturale /concursuri la nivel local,regional sau naţional.• Este oportună organizarea de către primărie a unor manifestări, în perioadasărbătorilor religioase (Crăciun, Paşte) sau de Anul Nou, atunci când foarte mulţitineri (elevi, studenţi, cei care lucrează în mediile urbane) se întorc în locurile natalepentru a petrece cu familia sau prietenii marile evenimente de peste an, manifestăricare pot deveni un eveniment şi pot atrage în jurul lui nu numai localnicii, dar şilocuitori din centrele urbane apropiate. Pot fi atraşi la aceste evenimente şi turiştiisosiţi la tratament în Staţiunea balneoclimatică Săcelu; în acest sens este recomandatsă existe o colaborare cu agenţii de turism din staţiune pentru de realizarea deprograme comune, programe care ar avea meritul de a contribui şi la diversificareaofertei de agrement a staţiunii.• Pe parcursul unui an se pot organiza şi alte tipuri de manifestări cu diverse teme:gastronomice, culturale, istorice, sportive, întâlniri cu fii satului, expoziţii de fotografietematică ş.a....................................................................................................................................FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund24

C. Extrase din raportul:POSIBILITATILE DE DEZVOLTARE AECOTURISMULUI, IN ZONA LOCALITATILORHOREZU, NOVACI, POLOVRAGI, COSTESTI,MALDARESTI, VAIDEENIMaterial elaborat de PAUL IACOBAŞ în noiembrie2005CUPRINS1.ANALIZA SITUATIEI NATIONALE SI INTERNATIONALE INDOMENIU....................................................................................................262. RECOMANDARI PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI IN NATURA SI AECOTURISMULUI IN ZONA..........................................................................283. CONCLUZII .............................................................................................34FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund25

...................................................................................................................................1. ANALIZA SITUATIEI NATIONALE SI INTERNATIONALE IN DOMENIUOferta de ecoturism & turism in natura la nivelul RomanieiIn România, primele programe de ecoturism au inceput sa apara in jurul anului 2000, initiatede catre cateva Parcuri Nationale si Naturale (Retezat, Piatra Craiului, Vanatori Neamt),beneficiare a unui grant GEF, cat si de catre proiecte de conservare a naturii care aveau si ocomponenta de ecoturism: Proiectul Carnivore Mari in Carpati (Zarnesti) care a dezvoltatprograme axate pe ursi, lupi, rasi si traditiile locale conexe acestora sau proiectul "Actiunicombinate pentru protectia si valorificarea patrimoniului natural al Muntilor Apuseni",implementat de catre Federatia Romana de Speologie, ce a dezvoltat programe de ecoturismaxate pe pesteri si carst in general si a traditiilor locale.In acest moment programele de ecoturism din Romania se concentreaza in urmatoarelezone:- Delta Dunarii si Dobrogea (observarea pasarilor, plimbari cu barca)- parcul National Piatra Craiului si imprejurimi (programe bazate in special peobservarea carnivorelor mari: lup, urs, ras, dar si a unor specii de plante specifice,turism ecvestru, biciclete, plimbare cu rachete de zapada, etc)- Muntii Carpati (numeroase arii naturale protejate, unele cu statut de parc nationalsau natural) cu programe axate pe: turism ecvestru, cicloturism, drumetie tematica,schi de tura, plimbare cu rachete de zapada, etc)- Muntii Apuseni (Parcul Natural Apuseni, rezervatii speologice, geologice si mixte):speoturism, drumetii tematice, programe culturale, schi de tura, turism ecvestru,biciclete, etc)- Transilvania (descoperirea culturii sasesti si secuiesti, calarie, drumetii tematice, etc)- Maramures (programe culturale, descoperirea naturii: fauna si flora, ocupatiitraditionale, arhitectura, calarie, cicloturism, etc)- Bucovina (turism cultural si monahal, combinat cu observarea naturii: flora si fauna,drumetii tematice, etc)Programele de ecoturism din Romania sint oferite spre vanzare prin intermediul unorturoperatori locali, care colaboreaza de regula cu turoperatori din strainatate. Cei maiimportanti turoperatori romani care vand programe de ecoturism in acest moment sint:Daksa, Carpathian Nature Tours, Colin Shaw, Delta Travel, Equus Silvania, InterPares, Stefancel Mare, etc. De asemenea, marile agentii de turism din Romania au dezvoltat in ultimii aniprograme de turism in natura: Tiriac Travel, Paralela 45, J’info Tours, Perfect Tour,Trnasilvania Tour, etc.Majoritatea ofertantilor de programe de ecoturism se regasesc in Asociatia de Ecoturism dinRomania (AER). AER este un parteneriat pentru conservarea naturii şi turism în Româniaîntre asociaţii de turism, organizaţii neguvernamentale de dezvoltare locală şi conservareanaturii, proiecte de conservarea naturii şi agenţii de turism. In acest moment AER are peste20 de membri, dintre care peste 5, turoperatori de ecoturism.Misiunea AER este promovarea conceptului de ecoturism şi a dezvoltăriiecoturismului în vederea sprijinirii conservării naturii, a dezvoltării durabile a comunităţilorlocale din zonele cu valori naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor legate de ecoturism,cât şi promovarea naturii ca element esenţial al imaginii turistice a României. Mai multedetalii despre AER se pot gasi la www.eco-romania.ro .FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund26

Piata nationala si internationala de profil, caracteristici si tendinteEvaluarea mediului in care planificarea ecoturismului trebuie sa aiba loc:Chestiuni ce trebuiesc considerate in procesul de planificare a ecoturismului in zona:- Incepand cu 2007 Romania va fi membra cu drepturi depline a Uniunii Europene- Nivelul coruptiei in Romania este destul de ridicat si influenteaza negative imagineatarii- Probleme de mediu si poluare nerezolvate la nivelul tarii- Instabilitate economica cu tendinte de stabilitate- Schimbarea monedei nationale din ROL in RON si viitoarea trecere la moneda unicaeuropeana- Legislatia europeana in domeniul circulatiei persoanelor, turism, protectia mediului,identitate culturala, etc- Legislatia privind ariile naturale protejate, inclusiv implementarea Retelei Natura 2000in RomaniaProbleme in dezvoltarea de programe de turism si ecoturism in Romania,percepute de catre piata olandeza de profil (Blumer, 2002):- Imagine generala neconcludenta si incoerenta- Acesibilitate redusa pentru anumite categorii de turisti- Infrastructura generala si specifica- Acces limitat la informatii turistice de calitate- Serviciile turistice si conexe (calitate si cantitate)- Cazarea (calitatea si raportul pret / calitate)- Securitatea calatoriilor si securitatea in general- Stabilitatea politica- Sistemul financiar insuficient dezvoltat- Birocratia- Lipsa de parteneri de incredere- Nivelul preturilor raportat la calitate- Probleme de mediu (poluare, managementul deseurilor, etc)Evaluarea industriei turistice in lume si Romania:Sosirile turistice internationale vor creste de la 594 milioane in 1996 la 1.6 miliarde in 2020(Organizatia Mondiala a Turismului, 1998)- Turistii vor avea mai putin timp disponibil si mai multi bani, vor cauta experiente decalatorie intense si stimulatoare, pentru perioade mai scurte de timp (HowarthInternational, 1998).- Ecotourismul este considerat o nisa mica pe piata in cadrul industriei turisticemondiale, insa intr-o crestere sustinuta (Blumer, 2002)FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund27

- Cele mai importante tari furnizoare de ecoturisti sint: Statele Unite, UK, Germania,Canada, Franta, Austria, Olanda, Suedia, Noua Zeelanda, Norvegia si Danemarca(Eagles si Higgins, 1998).- Ingredientele unui program turistic de success vor fi: autenticitate (locuri sioameni unici), diversitate (un amestec de patrimoniu natural si cultural, stimulare sirelaxare, profesionalism si atitudine prietenoasa) si flexibilitate (rezervari rapide,posibilitatea oferita clientilor sa isi combine experientele turistice pentru a le raspundenevoilor specifice) (McArthur, 1998).- Clientii vor fi interesati in: producte acreditate si certificate, interpretarea naturii siimpact redus in mediu (Mc Arthur, 1998)- Turoperatorii manifesta un interes crescut fata de initiativele ce au la baza un cod deetica si turism responsabil (Goodwin, 2001).Viitorul pentru turismul din Romania (2005) – concluziile atelierului ANT/GTZ:- Se manifesta un trend puternic pentru turismul de nisa: croaziere, tururi de oras,turism activ, turism in natura- Rezervarile online sint in crestere- Creste ponderea turismului de afaceri in piata nationala- Interest major in turismul de sanatate si odihna- Tururile de oras: China si Estul Europei vor deveni piete importante ce vor furnizaturisti de acest fel- Trendul celor 4 A: arhitectura autentica, mancare autentica, vinuri autohtone si sateautentice –"Trebuie sa vezi, simti si sa mirosi ca esti in Romania"- Romania are sanse mari sa patrunda pe nisele de piata: turismul rural, ecoturismul,turismul cultural si in circuite, vacante active, plimbari, drumetie, observarea siaprecierea naturii, sporturi extreme, cicloturism, etc2. RECOMANDARI PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI IN NATURA SI AECOTURISMULUI IN ZONA TINTACe este ecoturismul si turismul legat de natura. Cine sint ecoturistii. PrincipiileecoturismuluiTurismul legat de natura:• Calatorii / excursii legate de natura in zone interesante, cu o natura atractiva (adeseazone/arii protejate)Conditii:• Zona trebuie sa aiba un inalt potential natural;• Trebuie sa existe o cerere turistica.Ecoturismul:Parte a turismului legat de natura, care trebuie sa indeplineasca si urmatoarele criterii:• parte din venituri si actiuni directionate spre conservarea naturii si a zonelorprotejate;• marea parte din veniturile de pe urma turismului raman populatiei locale;• caracter educativ atat pentru turisti dar si pentru localnici;• minimalizarea influentei negative asupra mediuluiFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund28

Cine sint ecoturistii si ce isi doresc ? (Organizatia Mondiala a Turismului, 2002)- Au varste cuprinse intre 30-59 ani- Au o educatie peste medie, in general universitara- Au venituri peste medieEcotouristii doresc:- Servicii de calitate- Ghizi locali profesionisti- Grupuri mici (max 15 pers)- Programe educative- Mancare gustoasa si de calitate, bazata pe produse locale- Zone linistite, neaglomerate- Cazare de calitate, insa nu de lux, curata- Conservarea naturii (o parte din banii lor sa mearga direct sau indirect spreconservarea naturii)Turoperatorii afirma ca grupurile de ecoturisti pot si doresc sa se adapteze la obiceiurilelocale, sint iubitori de natura, au spirit de echipa si flexibilitate, sint interesati de diversitateapeisajului, a oamenilor si a culturilor locale, doresc sa calatoreasca cu oameni compatibili cuvalorile lor, sint lipsiti de prejudecati si au mintea deschisa, sint dinamici si activi, vor sainvete intotdeauna ceva, nu le place turismul de masa.Dezvoltarea ecoturismului in zona tinta ar trebui sa tina cont de urmatoarele linii directoare:a. Focalizare pe zone naturaleEcoturismul se axeaza pe experienta directa si personala in natura, se desfasoara in cadrulnaturii si se bazeaza pe utilizarea ei, respectiv a caracteristicilor geomorfologice, biologice,fizice si culturale ale acesteia. Prin urmare accentul pe zona naturala este esential inplanificarea, dezvoltarea si managementul ecoturismului.b. Interpretarea produsului ecoturisticEcoturismul ofera posibilitati de experiente in natura ce duc la o mai buna intelegere,apreciere si bucurie de a descoperi si ocroti natura si cultura traditionala locala, atat pentruvizitatori, cat si pentru comunitatea locala. Totodata, la nivelul destinatiei si al produselorecoturistice, este important sa se creeze oportunitatea ca membrii comunitatilor locale saaiba acces la informatiile si interpretarea oferite in cadrul programului ecoturistic dezvoltat inzona.c. Principiul durabilitatii din perspectiva protejarii mediului naturalActivitatile de ecoturism si planificarea lor trebuie sa ofere cele mai bune practici de turism siplanificare din punct de vedere al conservarii naturii si dezvoltarii durabile. Activitatea deturism trebuie sa fie planificata si derulata astfel incat sa reduca impactul produs asupranaturii.d. Contributie la conservarea naturiiEcoturismul contribuie in mod pozitiv la conservarea ariilor naturale. Ecoturismul implicaparticiparea la conservarea ariilor naturale vizitate, oferind modalitati constructive pentrubunul management si conservarea acestor arii naturale (ex: oferirea ajutorului financiar inactiunile de reabilitare a ariilor naturale, strangerea deseurilor lasate de turisti sau contributiacatre organizatiile de conservare).FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund29

e. Contributie constructiva la dezvoltarea comunitatilor localeEcoturismul ofera contributii durabile privind dezvoltarea comunitatilor locale. Comunitatealocala de multe ori este parte integranta a produsului ecoturistic. Beneficiile ecoturismuluitrebuie sa revina in mare parte si comunitatilor locale. Beneficiile locale pot proveni dinfolosirea ghizilor locali, cumpararea de bunuri si servicii locale si folosirea facilitatilor locale.f. Gradul de satisfacere a turistilorEcoturismul raspunde asteptarilor turistilor. In dezvoltarea produselor ecoturistice trebuieavut in vedere faptul ca, in general, potentialii turisti din acest domeniu au un nivel ridicat deeducatie si de asteptari. Astfel, gradul de satisfacere legat de produsul ecoturistic esteesential, experienta oferita indeplinind sau chiar depasind gradul de asteptare al turistilor.g. Marketing corectSe urmareste realizarea unui marketing corect, ce duce la asteptari realiste. Marketingulpentru ecoturism ofera clientilor informatii complete si responsabile care conduc la cresterearespectului pentru mediul natural si cultural al zonelor vizitate si a gradului de satisfacere aturistilor.Aceste principii sunt agreate si promovate si de catre Asociatia de Ecoturism din Romania(AER) si au la baza doua modele internationale: Nature and Ecoturism Accreditation Programdezvoltat de catre Asociatia de Ecoturism din Australia si Nature’s Best, sistemul deacreditare promovat de catre Asociatia de Ecoturism din Suedia.........................................................................................................................................Din perspectiva noastra, aceste principii trebuie sa fie puse in practica atat de ceice dezvolta produse ecoturistice, cat si de cei ce planifica dezvoltarea unei zonepe baza de ecoturism....................................................................................................................................Avantajele competitive ale zonei*In peisajul ecoturismului European, Romania are cateva puncte tari, care o fac atractiva fatade alte destinatii europene. Conform unui studiu realizat pe piata olandeza (Blumer, 2002)acestea sint: natura neatinsa, autenticitatea traditiilor, 30 % din populatia europeana decarnivore mari, Delta Dunarii, paduri naturale si nefragmentate, ospitalitate, peisaj divers,relatia om natura bine conservata, biodiversitate mare, peste 12.000 de pesteri, mancaretraditionala, mister, traditii crestine, plante medicinale, relief in sare.Dintre acestea , o mare parte se regasesc in structura zonei care face obiectul acestui raport,astfel: natura neatinsa (Parcul National Buila Vanturarita, Cheile Oltetului -partial), traditiiautentice: ceramica de Horezu, rudaritul, scoartele oltenesti; prezenta carnivorelor mari (lup,urs, ras); paduri naturale si nefragmentate (Buila Vanturarita, Cheile Oltetului, CheileBistritei, etc); ospitalitate, peisaj divers, ralatia om-natura bine conservata, biodiversitatemare (Parcul National Buila Vanturarita, fauna cavernicola, etc); pesteri (P.Muierii,P.Liliecilor, P.Polovragi, etc), mancare traditionala, mister, traditii crestine (manastirileArnota, Hurezi, Polovragi, Bistrita), plante medicinale.Tinand cont de cele expuse in acest raport, reiese faptul ca zona are elementelede potential pentru a deveni intr-o perioada de 5-10 ani, o destinatie consacratapentru ecoturism in Romania si Estul Europei.*Notă: termenul de zonă desemnează aria studiatăFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund30

Amenajarea turistica si amenajarea teritoriuluiIn cazul in care zona alege sa dezvolte ecoturismul ca si sector turistic prioritar, amenajareaturistica si intreaga amenajare a teritoriului vor trebui sa tina cont de acest lucru. Astfel, vortrebui proiectate P.U.G-uri si P.U.Z-uri care sa tina cont de principiile ecoturismuluireferitoare la impactul in mediu si la impactul peisagistic al constructiilor si amenajarilorturistice . De asemenea, toate aceste planuri de urbanism vor trebui sa tina cont de limitelesi de regulamentele ariilor naturale protejate, pe care vor trebui sa le inglobeze in cadrul lor.O atentie deosebita vor trebui acordate concesionarii de terenuri pentru case si sate devacanta, concesionare care va trebui facuta pe baza unui contract care sa stipuleze clarobligatiile de a respecta planurile de urbanism de catre cei care construiesc in zona.Recomandam ca aceste planuri sa fie elaborate pe baza unor caiete de sarcini precise, caresa contina precizari exprese privind principiile de limitare a impactului in mediu aconstructiilor, planuri care sa fie trecute prin procese de consultare publica, in caresocietatea civila sa aiba sansa de a-si expune parerea.Dezvoltarea de programe turistice:Activitatile de ecoturim care ar putea fi dezvoltate cu succes in zona sint:- drumetii tematice- speoturism in pesteri amenajate (existenta a 3 pesteri amenajate pentru turism sint opremisa favorabila pentru crearea in zona a unei retele de pesteri amenajate)- turism ecvestru (cu cai)- turism cu atelaje (sanii trase de cai, carute trase de cai)- observarea pasarilor- observarea animalelor salbatice- tururi pentru fotografie in natura, insclusiv fotografie in pesteri- turism stiintific (studiul unor plante si animale)- cicloturism- schi de tura (mai ales in masivul Capatanii si Parang)- drumetie de iarna- tururi culturale (tabere de creatie, demosntratii de mestesuguri, etc)Dezvoltarea unor rute tematice cum ar fi: ruta pesterilor amenajate, ruta manastirilor, rutamestesugurilor si arhitecturii traditionale, ruta ariilor naturale protejate, poate diferentia zonade altele similare si poate oferi experiente turistice de calitate unor segmente de piatadiferite (ca si varsta, statut social, venituri, educatie, etc).Este de dorit ca aceste programe turistice sa fie dezvoltate de catre un turoperatorspecializat (sau de catre asociatia locala de turism), care sa utilizeze servicii locale (cazare,alimentatie publica, ghizi locali, centre de inchiriere echipament, centre de informareturistica). Acest turoperator va prelua o parte din efortul de promovarea si distributie aofertantilor de servicii locale, urmand ca acestia sa se poata concentra in exclusivitate peinbunatatirea calitatii serviciilor lor si dezvoltarea de noi servicii turistice.Marketing-ul si promovarea“ Nu este suficient sa existe un produs bun de ecoturism in Romania, trebuie ca piata sa fiepregatita sa-l cumpere” (tour-operator din Olanda, Aprilie 2002)FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund31

Turismul mondial a crescut sustinut in ultimii ani, ajungand la peste 700 de milioane decalatorii internationale (OMT, 2001). Aceasta crestere reprezinta o provocare majora pentrumarketingul turistic. Noi destinatii si noi produse sint oferite unei piete in crestere, in timp cepietele si produse traditionale sint intr-o continua diversificare. Destinatiile turistice se luptapentru a se pozitiona cat mai bine pe aceasta piata dinamica, in continua crestere. In acestcontext, este o nevoie presanta pentru strategii inteligente de pozitionare pe piata turistica,completate de canale de distributie si strategii de pret. Cunoasterea pietei turistice, prinstudii si analize, este un proces de lunga durata, costisitor dar foarte necesarO chestiune esentiala in marketingul unei destinatii este accea de a crea si administra cusuccess o imagine distinctiva si atractiva a acelei zone. Acest lucru este legat insa in moddirect si de eforturile Romaniei de a-si crea o imagine proprie, distinctive si de o promova pepietele tinta. Imaginea turistica a zonei va trebui sa tina cont de imaginea generala aRomaniei si va trebui sa o utilizeze in avantajul sau.In efortul de identificare a pietelor tinta, va trebui sa se tina seama de motivatiile pe care leau turistii atunci cand aleg o destinatie sau un program anume, motivatii ce tin in general denevoia de a evada din mediul cotidian intr-un mediu diferit, in care simturile, mintea sisufletul sa isi gaseasca noi stimuli.Marketing-ul, promovarea, strategiile de pret si de distributie, pozitionarea pe piata sint temece vor trebui abordate in cadrul unui plan de marketing al viitoarei destinatii ecoturistice,plan de marketing in care vor trebui implicate toti ofertantii de servicii turistice, autoritatilelocale, agentii de turism, CJ Valcea si Gorj. Este de dorit ca acest plan de marketing sa tinacont de strategia de dezvoltare turistica a Romaniei (in curs de elaborare), de strategiapentru dezvoltarea turismului in regiunea Sud-Vest, Oltenia; de strategia de dezvoltare aecoturismului in Romania (in curs de elaborare) si de strategia de brand de tara a Romaniei(in curs de elaborare).CalitatePentru a asigura un grad corespunzator de calitate al produselor si serviciilor turistice,recomandam sa se aiba in vedere ca toate produsele si serviciile turistice sa fie certificate lanivel national conform legislatiei in vigoare (certificarea structurilor de cazare turistica,licente si brevete, etc).In plus, pentru a asigura o calitate inalta produselor si serviciilor de ecoturism, consideramimportant sa fie luate in considerare posibilitatea ca acestea sa fie acreditate prin sistemul"Eco-certified", implementat de catre Asociatia de Ecoturism din Romania. Acest sistem decertificare turistica, se axeaza pe certificarea:- destinatiei turistice- pachetelor turistice (tururi)- cazariAstfel, pentru ca zona sa fie competitive la nivel national si european, va fi nevoie ca in viitorzona sa fie certificate ca destinatie ecoturistica si de asemenea, un anumit numar de spatiide cazare sa fie certificate ca si cazari pentru ecoturism percum si anumite tururi sauexcursii.Implicarea comunitatilor locale si conservarea naturiiO comunitate este viabilă în măsura în care populaţia ei stabilă şi de vârstă activă îşi poateasigura existenţa prin activităţi desfăşurate în cadrul localităţii respective sau la distanţerezonabile de aceasta (Aluaş, 1998).FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund32

Contextul actual în care se află comunităţile rurale din zona tinta reprezintă oarecum unparadox – în planul culturii au fost abandonate o sumă importantă de tradiţii, oamenii s-auadaptat modernităţii, în timp ce ocupaţia de bază a rămas agricultura, care se practică dupămetode traditionale, în limitele subzistenţei. În profunzime, mentalitatea este încătradiţionalistă, chiar dacă în majoritatea localităţilor există reţea de televiziune şi telefoniemodernă.Ecoturismul poate fi un instrument care sa contribuie cu succes la: conservarea naturii(prin actiuni si fonduri directionate direct catre conservarea naturii), la dezvoltareaeconomica (sustinerea de initiative locale-servicii locale de turism, crearea direct sau indirecta unor locuri de munca, taxe locale, turisti care cheltuie in comunitate, etc) cat si ladezvoltarea sociala si culturala a unei comunitati (intercatiuni intre turisti si localnici, legarede prietenii, schimburi de informatii si tehnologii).Implicarea comunitatilor locale in dezvoltarea ecoturismului , atat in fazele de planificarecat si in fazele mai profunde ale procesului este esentiala pentru a asigura reusita acestuidemers. Comunitatile locale trebuie sa inteleaga alternative oferita de ecoturism, principiileecoturismului si avantajele si dezavantajele lui. Ele trebuie sa aleaga in cunostinta de cauzadaca doresc sau nu doresc o asemenea dezvoltare.Lista de posibile proiecte si activitati pentru dezvoltarea ecoturismului siturismului in natura in zonaa) Evaluarea si inventarierea potentialului turistic al zonei (partial ea va fi facuta de Geta si demine, insa aceasta trebuie sa fie o activitate continua si trebuie realizata o baza de date caresa contina inclusiv localizarea prin GPS a obiectivelor turistice, fotografii, descrieri amanuntite,etc)b) Crearea unui marci (brand) al destinatiei turistice Horezu si imprejurimi: nume, logo, sloganc) Sprijinirea infiintarii unei asociatii locale de turism (care sa includa toti ofertantii importanti deservicii turistice si servicii conexe, CJ Rm Valcea, CL din toate localitatile)d) Sustinerea implementarii unui management al deseurilor adecvat zonei si nevoilor prezente siviitoaree) Sustinerea crearii, lansarii si promovarii unor produse cu specific local (lemn, ceramica,branza, bauturi, etc) care sa poarte marca zonei si care sa sustina dezvoltarea marcii de zonaturistica si fidelizarea vizitatorilorf) Furnizarea unui curs de crearea si managementul produselor turistice, cu aplicatii practiceg) Organizarea unui curs de instruire pentru ghizi locali de turism , cu specializari pe cultura sipatrimoniu, ghid montan, ghid de ecoturism, pentru minim 7 persoane de fiecare specializareh) Organizarea unui curs de bucatarie traditionala si tehnica operatiunilor de restaurant pentru30 de persoanei) Organizarea unui curs de marketing (planuri de marketing) si comunicare cu clientiij) Organizarea unui curs pentru scrierea planurilor de afacerik) Crearea a minim 7 pachete turistice dintre care minim 2 pachete turistice de ecoturisml) Sprijinirea deazvoltarii de servicii turistice cu impact redus in mediu si care sa promovezecultura si specificul zoneim) Infiintarea a 2 centre de informare turistica, unul in Horezu, celalalt in Costesti, pt ParculNational Buila Vanturarita si a altor 3 puncte de informare de tip chiosc (fara staff) in imediatavecinatate a unor obiective turistice importante (manastirea Hurezi, manastire Bistrita, culeledin Maldaresti)n) Montarea de panouri informative si de directionare cu harta zonei si obiectivele turisticemajore (cate unul general pentru fiecare localitate, si cate unul specific la fiecare obiectivturistic important, panouri de directionare pe drumurile nationale ce vin dispre Rm. Valcea,Tg.Jiu)FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund33

o) Dezvoltarea unui plan de marketing integrat al destinatiei turistice Horezu si imprejurimip) Facilitarea participarii membrilor asociatiei de turism/ofertantilor de servicii turistice din zonala minim 2 targuri nationale de profilq) Crearea unui film de promovare de 10 minute despre zona turistica Horezu si imprejurimi sidistribuirea lui pe canele TV nationaler) Crearea unui portal de promovare turistica a regiunii , realizarea unei brosuri generale deprezentare in 4 limbi si a minim 5 pliante de promovare a unor rute turistice/obiective turisticeimportantes) Realizarea unei harti turistice a regiunii (GIS), tiparirea si distribuirea eit) Sustinerea crearii (prin intermediul asociatiei locale de turism) a unui centru pentru inchiriatbiciclete si elaborarea unui studiu pentru crearea unui sistem de rute pentru biciclete simarcarea lor corespunzatoare in terenu) Crearea unor noi trasee de drumetie si imbunatatirea marcarii si a amenajarilor de sigurantapentru cele existentev) Infiintarea unui Fond Local de Conservare si Dezvoltare, prin care sa se poata sprijini financiarsi logistic initiative de conservarea a capitalului natural si cultural al zonei3. CONCLUZIITurismul este in crestere sustinuta ca fenomen la nivel mondial, iar ecoturismul este ocomponenta extrem de dinamica in cadrul acestei cresteri. Zona are atuuri de necontestatpentru a deveni o destinatie pentru ecoturism la nivel national si Est European. Dezvoltareaecoturismului in zona trebuie vazuta in relatie directa cu conservarea naturii (ariile naturaleprotejate), cu conservarea culturii autentice si cu implicarea comunitatilor locale in toateetapele acestui proces. Procesul de dezvoltare a ecoturismului in zona este un proces delunga durata (5-10 ani), ce necesita un efort sustinut din partea tuturor celor implicati darcare poate aduce beneficii majore pe termen lung, contribuind in mod direct la crearea de“existente durabile” in zona tinta. Decizia privind initierea unui asemenea proces trebuieluata de catre comunitatile locale, fiind nevoie de initierea unei planificari complexe adezvoltarii ecoturismului in zona, planificare care sa integreze toate aspectele sociale,economice si de mediu........................................................................................................................................FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund34

D. Extrase din raport privind:CADRUL ŞI RESURSELE NATURALE DIN NORDULJUDEŢELOR GORJ ŞI VÂLCEAMaterial elaborat de FLORIN STOICAN(Asociaţia Kogayon), în Noiembrie 2005CUPRINS1. EVALUAREA RESURSELOR ACTUALE ......................................................362. POSIBILITĂŢI DE DEZVOLTARE CARE POT FI AVUTE ÎN VEDERE PENTRUREZOLVAREA PROBLEMELOR ŞI DEZVOLTARE – PROGRAME NAŢIONALE,EUROPENE, INTERNAŢIONALE ...................................................................39FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund35

.......................................................................................................................................1. EVALUAREA RESURSELOR ACTUALEObiective naturale sau aparţinând patrimoniului antropic aflate în staresau în pericol de degradareZona studiată dispune de un potenţial turistic extraordinar, reprezentat atât prin obiectivelenaturale numeroase si valoroase, cât şi prin cele antropice, toate laolaltă făcând din aceastăparte a Olteniei, una dintre regiunile cu cel mai ridicat potenţial turistic. Promovarea şivalorificarea acestui patrimoniu a fost făcută în anumite limite, mult departe de potenţialulsău, aceasta prezentând atât avantaje cât şi dezavantaje. Un avantaj important este ca înzonă sunt încă numeroase obiective foarte puţin sau chiar deloc promovate şi valorificate.Promovarea şi valorificarea insuficiente au dus pe de o parte la păstrarea numeroaselorobiective naturale nealterate de intervenţia umană şi deci cu un potenţial turistic foarteridicat, dar pe de altă parte a dus şi la degradarea unor obiective turistice antropice de ovaloare foarte mare.În zonă, în special în partea montană nelocuită, care constituie majoritatea suprafeţeilocalităţilor componente, s-au păstrat într-o stare foarte bună de conservare suprafeţe întinsede pădure şi gol alpin, în perimetrul cărora se găsesc obiective turistice de interes major:sectoarele de chei din zonele carstice, peşterile, văile râurilor.Efectele negative asupra mediului natural şi implicit asupra obiectivelor turistice naturale seface simţite în zonele intens frecventate de către turişti, cum sunt Cheile Bistriţei, PeşteraLiliecilor, Peştera Urşilor, Cheile Olteţului, Peştera Polovragi, Cheile Galbenului, PeşteraMuierii, etc. În special în zona sectoarelor de chei şi pe văile râurilor, în apropierealocalităţilor, unde circulaţia turistică este foarte intensă, practicându-se în special turismul deweek-end, trebuie luate măsuri in ceea ce priveşte controlul activităţilor turistice, pentruînlăturarea efectelor negative (numeroase vetre de foc, deşeuri, distrugeri ale vegetaţiei,inscripţii, etc.) şi pentru luarea de masuri ce vor duce la evitarea unor distrugeri ireversibile.Un patrimoniu natural aproape deloc valorificat este cel sportiv. Zona montană dispune detoate calităţile pentru practicarea sporturilor specifice: trekking, escaladă, speo-escaladă,rafting /canioning, parapantă, mountain-bike, etc.În viitoarele acţiuni de promovare şi valorificare a patrimoniului turistic natural, trebuie să seţină neapărat seama de următoarele aspecte, în concordanţă cu principiile dezvoltăriidurabile şi ale valorificării durabile a resurselor:• identificare şi păstrarea nealterată a zonelor naturale de interes ştiinţific major;• minimizarea efectelor activităţilor antropice în zonele naturale cu obiectiveturistice naturale vizitabile;• păstrarea echilibrului între promovare /valorificare şi menţinerea obiectivelornaturale nealterate;• păstrarea echilibrului între păstrarea calităţii de obiectiv turistic natural şiasigurarea dotărilor necesare practicării turismului la standarde moderne de confortşi siguranţă;• utilizarea pentru amenajări turistice de infrastructură şi servicii a tehnicilorprietenoase mediului;FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund36

• trecerea de la turismul necontrolat la cel organizat care va duce atât la păstrareacontrolului şi minimizarea efectelor negative, cât şi la obţinerea de beneficiimateriale pentru zonă;• promovarea sporturilor specific montane.În ceea ce priveşte patrimoniul antropic, zona dispune de o mulţime de obiective,reprezentate în special de cunoscutele mănăstiri (Bistriţa, Arnota, Horezu, Polovragi), denumeroase biserici monumente de arhitectură, muzee, manifestări, etc.În cazul mănăstirilor situaţia este bună, toate beneficiind în ultimii ani de campanii deconsolidare şi restaurare.Situaţia este mult mai proastă în cazul bisericilor parohiale, unele foste schituri, unde dininsuficienţa fondurilor nu s-au mai executat de mult lucrări de întreţinere /restaurare sauchiar mai rău, au fost executate lucrări de mântuială, neprofesionist. Există pe de o partepericolul degradării în timp al acestor obiective prin nerealizarea intervenţiilor necesareconsolidării şi restaurării. Un caz tipic este cel al bisericii Gruşeţu din Costeşti, părăsită decâţiva zeci de ani, aflată într-o stare avansată de degradare. Într-o stare ceva mai bună,datorată însă doar faptului că bisericile sunt funcţionale, se află bisericile Peri, 44 Izvoare,Păpuşa, Urşani, bisericile de lemn din Gorj, care necesită însă lucrări urgente. Pe de altăparte, un mare pericol îl reprezintă nerespectarea normelor de restaurare la executarealucrărilor. Se pot da numeroase exemple de lucrări executate cu bune intenţii, dar fiindcă n-au fost făcute de către profesionişti, au făcut chiar mai rău.O parte importantă a patrimoniului local îl reprezintă cel bazat pe tradiţii, meşteşuguri, careeste într-un pericol mult mai mare. În afară de olărit, care s-a menţinut constant în topulpriorităţilor, celelalte activităţi tradiţionale au fost lăsate deoparte, unele pierzându-se saudenaturându-se. În societatea actuală aceasta este un mers firesc, dar fiindcă acesteareprezintă un patrimoniu extraordinar greu sau imposibil de recuperat, trebuie investit pentrupăstrarea a ceea ce mai există. Acest patrimoniu este constituit din: arhitectură tradiţională,instalaţii şi unelte tradiţionale, meşteşuguri tradiţionale (olărit, prelucrarea lemnului cu toateramurile sale, de la cherestea până la manufactura obiectelor de uz casnic, ţesereacovoarelor olteneşti, apicultură, păstorit, pomicultură, etc.), obiceiurile şi tradiţiile locale.În viitoarele acţiuni de promovare şi valorificare a patrimoniului turistic antropic, trebuie săse ţină neapărat seama de următoarele aspecte, în concordanţă cu principiile dezvoltăriidurabile şi ale valorificării durabile a resurselor:• consolidarea şi restaurarea obiectivelor antropice de către profesionişti;promovarea /valorificarea obiectivelor mai puţin cunoscute;• identificarea /păstrarea /restaurarea /promovarea /valorificarea construcţiilor,instalaţiilor şi uneltelor specifice arhitecturii şi tehniciii populare locale: case delocuit, anexe, mori, joagăre, pive, vâltori, instalaţii de transport lemn, utilaje,ustensile, unelte, etc.• stabilirea urgentă a unor norme arhitecturale de către autorităţile locale, pentrupăstrarea specificului zonei;• încurajarea practicării meşteşugurilor tradiţionale, păstrarea şi transmitereaacestora;• crearea şi promovarea unor brand-uri locale pentru produse tradiţionale: obiectedin lemn, covoare olteneşti, ţesături, brânzeturi, fructe, ţuică, miere, etc.• promovarea actualelor manifestări cultural-folclorice şi crearea altora pentrupromovarea obiceiurilor, tradiţiilor şi valorilor zonei.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund37

Situaţia pădurilor – potenţialul economic al acestoraZona dispune de întinse suprafeţe împădurite, în special în zona montană.La ora actuală în zona au fost retrocedate numeroase suprafeţe de pădure proprietarilorprivaţi, urmând să se continue procesul retrocedărilor conform noilor legi ale proprietăţii.Predominante sunt suprafeţele forestiere proprietate a statului, iar proprietarii privaţi cusuprafeţele cele mai importante sunt cele ale obştilor de moşneni din Vaideeni, Horezu,Polovragi, Novaci şi Crasna, precum şi mănăstirile şi parohiile din zonă.Pădurile proprietate a statului din zonă, sunt administrate de către RNP Romsilva - DirecţiaSilvică Râmnicu Vâlcea prin ocoalele silvice Romani şi Horezu şi Direcţia Silvică Târgu Jiu prinocoalele silvice Polovragi şi Novaci.Pădurile proprietate privată sunt administrate fie de către RNP Romsilva prin aceleaşistructuri, fie de către ocoale silvice private: Ocolul Silvic “Buila” Horezu, OS Novaci.Potenţialul economic al pădurilor a fost şi este deosebit, exploatarea şi prelucrarea lemnuluifiind încă de foarte multă vreme ocupaţii de bază ale locuitorilor. Principala problemă care sepune la ora actuală este aceea a valorificării durabile a acestor resurse şi valorificareapotenţialului din activităţi complementare. Un alt risc major este pierderea controlului asupraactivităţilor de exploatare a lemnului prin retrocedarea şi fragmentarea administrativă asuprafeţelor ca urmare a retrocedărilor repetate.Capacitatea de aplicare a normelor de protecţie a mediului şi a patrimoniuluiantropic a autorităţilor din zona (instruire, resurse materiale, etc) şi situaţiaaplicării prevederilor legale din domeniuCapacitatea de aplicare a acestor norme este foarte redusă, în primul rând datorită lipsei deinformare şi pregătire a personalului autorităţilor locale. Există o slabă informare cu privire laactele normative din domeniul protecţiei mediului şi prevederile acestora.Nu există autorităţi competente în domeniile menţionate decât la nivel judeţean, înmunicipiile Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu. La nivelul autorităţilor locale nu exista personalspecializat în aplicarea acestor norme. Instituţiile locale sunt deficitare atât la capitolulinfirmare-cunoaştere cât şi la capitolul echipament-personal. În primul rând ar trebuirealizată o instruire cu privire la aceste norme în rândul personalului autorităţilor locale şiapoi ar trebui să se treacă la aplicarea acestora.Există numeroase acte normative în vigoare care nu sunt aplicate sau nici măcar nu suntcunoscute (Legea Muntelui 347/2004, Legea ariilor protejate 462/2001, etc.).FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund38

2. POSIBILITĂŢI DE DEZVOLTARE CARE POT FI AVUTE ÎN VEDERE PENTRUREZOLVAREA PROBLEMELOR ŞI DEZVOLTARE – PROGRAME NAŢIONALE,EUROPENE, INTERNAŢIONALEDezvoltarea zonei trebuie să aibă în primul rând promovarea si dezvoltarea activităţilor ecoturistice,avându-se în vedere mai multe obiective principale:Turismula) infrastructura• întreţinerea, dezvoltarea şi supravegherea drumurilor de acces la obiectiveleturistice, a traseelor turistice;• amenajarea unor centre de vizitare, puncte de informare;• amenajarea locurilor de adăpost, locurilor de popas, refugiilor şi spaţiilor decampare;• dezvoltarea infrastructurii în localităţile din zonă;• atragerea de fonduri şi consilierea localnicilor în vederea dezvoltăriiagroturismului.b) siguranţa turiştilor:• înfiinţarea serviciilor de ghizi;• înfiinţarea de centre Salvamont.c) promovarea formele de eco-turism:• turismul montan;• turismul sportiv;• turismul educativ şi de cunoaştere ştiinţifică;• turismul de destindere-relaxare;• turismul religios;• turismul cultural;• agro-turismul.d) obiectivele cultural-istorice:• restaurarea obiectivelor cultural-istorice;• promovarea si includerea în circuite turistice a acestor obiective;Dezvoltarea sporturile montane• tracking;• escaladă;• speologie;• mountan-bike;• parapantă;• ski;• înfiinţarea unor şcoli pentru iniţierea şi practicarea sporturilor specific zoneimontane;• organizarea de tabere şi competiţii sportive.FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund39

Ocupaţii tradiţionale• încurajarea, susţinerea şi dezvoltarea ocupaţiilor tradiţionale;• identificarea şi promovarea meşteşugarilor din zonă;• salvarea obiceiurilor şi tradiţiilor locale şi promovarea acestora.Manifestări tradiţionale şi cultural-artisticeEducaţia• promovarea manifestărilor locale;• organizarea de târguri ale meşteşugarilor;• organizarea de manifestări folclorice;• înfiinţarea în zonă a unor noi festivaluri de promovare.• informarea permanentă a autorităţilor locale şi a localnicilor;• implicarea elevilor şcolilor din zonă în activităţi turistice, culturale, educative,sportive, ştiinţifice;• organizarea de cursuri şi tabere educative pe diverse teme.Activităţi economice• încurajarea activităţilor economice tradiţionale cu impact cât mai scăzut asupramediului;• utilizarea şi valorificarea viabilă a resurselor zonei, prin activităţi nepoluante;• promovarea produselor ecologice;• dezvoltarea micii industrii artizanale.Conservarea mediului şi a biodiversităţii• inventarierea siturilor prezumtive de a face parte din Reţeaua Natura 2000;• inventarierea şi monitorizarea habitatelor şi speciilor protejate;• monitorizarea permanentă a activităţilor desfăşurate pe teritoriul ariilorprotejate;• păstrarea echilibrului între activităţile tradiţionale şi neafectarea mediului;Cercetarea ştiinţifică• studii şi cercetări multidisciplinare pentru o cunoaştere mai bună a zonei;• studii şi cercetări de stabilire a impactului activităţilor antropice;• înfiinţarea unui centru de cercetare în domeniul ştiinţelor pământului;• studii şi cercetări socio-economice, etnografice, etc. în localităţile din zonă.Sursele de finanţare pentru îndeplinirea acestor obiective pot fi multiple, atât locale, prin redirecţionareafondurilor existente către astfel de activităţi de promovare şi dezvoltare azonei, naţionale (Administraţia Fondului pentru Mediu, Ministerele de resort din domeniileturism, cultură, mediu, agricultură, etc.) cât şi externe, existând numeroase posibilităţi de aaccesa finanţări în perioada care a mai rămas până aderarea României la UE (PHARE,SAPARD, Life, etc.), cât şi după aderare (fondurile structurale).........................................................................................................................................FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL)Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund40