13.07.2015 Views

Strategia de dezvoltare durabilă a județului Gorj pentru perioada ...

Strategia de dezvoltare durabilă a județului Gorj pentru perioada ...

Strategia de dezvoltare durabilă a județului Gorj pentru perioada ...

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

EURO-STRATEGIE,EURO-ADMINISTRAŢIE,EURO-CETĂŢENISTRATEGIA DE DEZVOLTAREDURABILĂ A JUDEŢULUI GORJPENTRU PERIOADA 2011 – 2020PROIECT IMPLEMENTAT DE UAT JUDEȚUL GORJPRIN CONSILIUL JUDEȚEAN GORJProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |0


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AnexaLa Hotărârea Consiliului Ju<strong>de</strong>țean <strong>Gorj</strong> nr. 18/27.01.2012Euro-Strategie, Euro-Administrație, Euro-CetățeniProiect cofinanțat din Fondul Social Europeanprin Programul Operațional Dezvoltarea CapacitățiiAdministrative<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong><strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011-2020Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |1


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020CUPRINSCuvânt înainte ............................................................................................................................................ 4Actorii consultaţi ......................................................................................................................................... 6Lista <strong>de</strong> acronime ....................................................................................................................................... 8Lista <strong>de</strong> tabele şi figuri ............................................................................................................................. 101 FUNDAMENTAREA STRATEGIEI ............................................................................................ 111.1 Principiile generale utilizate în elaborarea Strategiei ................................................................ 111.2 Planificarea strategică la nivel european, național, regional .................................................... 121.3 Procesul metodologic .................................................................................................................. 241.4 Dezvoltarea durabilă – nucleul Strategiei .................................................................................. 271.5 Analiza strategiei existente și gradul <strong>de</strong> realizare și relevanță a obiectivelor asumate încadrul proiectului ...................................................................................................................................... 291.6 Analiza situaţiei actuale............................................................................................................... 30Dinamica economică ........................................................................................................................... 30Funcţionalitatea socială ....................................................................................................................... 32Turismul ................................................................................................................................................ 34Infrastructura tehnică şi <strong>de</strong> utilităţi publice ......................................................................................... 36Mediul şi resursele naturale ................................................................................................................ 38Managementul resurselor umane la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale şi capacitateadministrativă ....................................................................................................................................... 40Dezvoltarea ju<strong>de</strong>ţului în profil spaţial.................................................................................................. 41Dezvoltare locală şi comunitară .......................................................................................................... 431.7 Analiza SWOT ............................................................................................................................. 451.8 Analiza PESTLE .......................................................................................................................... 511.9 Analiza factorilor interesaţi privind implementarea strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ........................... 551.10 Concluziile sondajului asupra populaţiei ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> ............................................................ 582 VIZIUNE, MISIUNE ŞI VALORI COMUNE ................................................................................ 622.1 Viziune .......................................................................................................................................... 622.2 Misiune ......................................................................................................................................... 622.3 Valori ............................................................................................................................................ 633 OBIECTIVELE STRATEGICE ................................................................................................... 683.1 Obiectivul strategic 1- Consolidarea unei baze economice sustenabile ................................. 683.2 Obiectivul strategic 2 - Dezvoltarea antreprenorială multisectorială........................................ 703.3 Obiectivul strategic 3 - Valorificarea potenţialului turistic ......................................................... 723.4 Obiectivul strategic 4 - Reducerea presiunii generate <strong>de</strong> factorii socio-economici asupramediului şi respectarea principiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă ................................................................... 743.5 Obiectivul strategic 5 - Abordarea integrată a aspectelor sociale............................................ 764 PLANUL DE ACŢIUNI .............................................................................................................. 784.1 Domeniile prioritare şi acțiunile obiectivului strategic 1 ............................................................ 78Domeniul prioritar 1.1 - Valorificarea terenurilor şi resurselor .......................................................... 78Domeniul prioritar 1.2 - Susţinerea <strong>de</strong>zvoltării altor ramuri industriale, drept sectoare alternativedomeniilor <strong>de</strong> bază (energetică şi extractivă) .................................................................................... 79Domeniul prioritar 1.3 - Consolidarea lanţurilor valorice la nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> ............................ 81Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |2


Cuvânt înainteStimați locuitori, vizitatori și prieteni ai ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong>,Am <strong>de</strong>osebita plăcere să vă prezint <strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong><strong>perioada</strong> 2011-2020, primul document care abor<strong>de</strong>ază <strong>de</strong>zvoltarea ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> în modintegrat, acordând atenția cuvenită principiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă, la nivelul întreguluiju<strong>de</strong>ț.<strong>Strategia</strong> a fost elaborată în cadrul proiectului „Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni”, cod SMIS 12714, proiect implementat <strong>de</strong> către Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Gorj</strong> șicofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea CapacităţiiAdministrative, Axa prioritară 1. „Îmbunătăţiri <strong>de</strong> structură şi proces ale managementuluiciclului <strong>de</strong> politici publice”, Domeniul <strong>de</strong> intervenţie 1.1. „Îmbunătăţirea procesului <strong>de</strong> luare a<strong>de</strong>ciziilor la nivel politico – administrativ”, Operaţiunea „Strategii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare locală”.Documentul reprezintă o imagine clară a obiectivelor strategice <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltare și a căilor<strong>de</strong> operaționalizare a acestora, pe care Consiliul Ju<strong>de</strong>țean <strong>Gorj</strong>, în parteneriat cu toți actoriilocali, instituții publice, autorități locale, mediul privat și le-a asumat până în 2020. Acestdocument reprezintă esența muncii <strong>de</strong>puse <strong>de</strong> echipa <strong>de</strong> consultanță și echipa <strong>de</strong>implementare a proiectului prin care a fost elaborată strategia, din cadrul ConsiliuluiJu<strong>de</strong>țean.Procesul <strong>de</strong> elaborare a strategiei a fost complex și a constat într-o paletă largă <strong>de</strong>instrumente metodologice, oferind o pârghie utilă <strong>pentru</strong> i<strong>de</strong>ntificarea priorităților șiselectarea acțiunilor <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> încadrată <strong>de</strong> strategie. Astfel, procesul strategic apresupus analiza a patru domenii importante <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea ju<strong>de</strong>țului, concretizată înrealizarea a câte unui studiu <strong>de</strong> cercetare pe fiecare domeniu, și anume: Studiul privindvalorificarea patrimoniului natural, cultural şi istoric, Studiul privind managementul resurselorumane la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, Studiul privind accelerarea<strong>de</strong>zvoltării serviciilor comunitare <strong>de</strong> utilităţi publice, Studiul privind <strong>de</strong>zvoltare infrastructurii<strong>de</strong> drumuri şi poduri din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>. Punctul <strong>de</strong> plecare în conturarea strategiei a fost<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare socio-economică a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> 2007-2013, care a fost revizuită, înconformitate cu contextul socio-economic actual.Ambiția noastră este ca în 2020 <strong>Gorj</strong>ul să fie un ju<strong>de</strong>ț dinamic și mo<strong>de</strong>rn, în care mândria <strong>de</strong>a fi gorjean nu se va baza doar pe patrimoniul istoric și cultural <strong>de</strong> excepție, ci și peîncre<strong>de</strong>rea într-un viitor mai bun. Această trecere se va sprijini pe cinci componente ale unei<strong>de</strong>zvoltări echilibrate, prin care <strong>Gorj</strong>ul va <strong>de</strong>veni mai prosper, mai întreprinzător, maituristic, mai ver<strong>de</strong> și mai social.Prin <strong>Gorj</strong>ul prosper ne gândim la forța resurselor naturale (sol/ subsol) și angajamentul <strong>de</strong> afolosi zestrea economică existentă în mod cât mai înțelept. Prin <strong>Gorj</strong>ul întreprinzător nepropunem să susținem <strong>de</strong>zvoltarea unui mediu <strong>de</strong> mici întreprinzători, atât <strong>de</strong> necesar <strong>pentru</strong>crearea <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong> muncă. <strong>Gorj</strong>ul turistic ne în<strong>de</strong>amnă la valorificarea și prețuireapatrimoniului extraordinar al ju<strong>de</strong>țului nostru. <strong>Gorj</strong>ul ver<strong>de</strong> se bazează pe armonia relației cunatura și mediul în care trăim. <strong>Gorj</strong>ul social se construiește pe încre<strong>de</strong>re, incluziune șisolidaritate .Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |4


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020<strong>Strategia</strong> este un document flexibil, care va fi supus unui proces <strong>de</strong> ajustare continuă. Ne-ampropus să monitorizăm implementarea obiectivelor asumate în strategie și vom continuaconsultarea cetățenilor, <strong>pentru</strong> a ne asigura că propunerile lor se regăsesc permanent înstrategie.Doresc să le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la elaborarea Strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltaredurabilă a ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong>. Analizele, <strong>de</strong>zbaterile publice, consultările <strong>de</strong>rulate <strong>de</strong> echipa <strong>de</strong>consultanți și echipa <strong>de</strong> implementare a proiectului, precum și implicarea proactivă aadministrației locale au generat acele i<strong>de</strong>i valoroase pe care am putut construi obiectivele <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare ale ju<strong>de</strong>țului pe termen mediu și lung.Locuitori ai ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong>, turiști sau investitori, vă invit să vă alăturați eforturilor noastre <strong>de</strong> atransforma ju<strong>de</strong>țul <strong>Gorj</strong> într-un loc mai bun <strong>pentru</strong> a trăi și a munci.Ion CĂLINOIU,Președintele Consiliului Ju<strong>de</strong>țean <strong>Gorj</strong>Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |5


Actorii consultaţiAgenţia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>pentru</strong> Prestaţii Sociale <strong>Gorj</strong>Agenţia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>pentru</strong> Protecţia Mediului <strong>Gorj</strong>Agenţia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>pentru</strong> Ocuparea Forţei <strong>de</strong> Muncă <strong>Gorj</strong>Agenţia <strong>pentru</strong> Plăţi şi Intervenţii în Agricultură <strong>Gorj</strong>Asociația Tineret și Dezvoltare Regională <strong>Gorj</strong>Asociația ”Fiii <strong>Gorj</strong>ului”Asociația Inimi <strong>de</strong> <strong>Gorj</strong>eniAsociația Psihologilor <strong>Gorj</strong>eniAutoritatea <strong>de</strong> Sănătate Publică <strong>Gorj</strong>Administraţia Naţională "Apele Române" Direcţia Apelor Jiu Craiova – Sistemul <strong>de</strong>Gospodărire a Apelor <strong>Gorj</strong>Biblioteca Ju<strong>de</strong>țeană ”Christian Tell” Târgu JiuCamera Agricolă <strong>Gorj</strong>Camera <strong>de</strong> Comerţ şi Industrie a Ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong>Centrul Regional <strong>de</strong> Plăţi <strong>pentru</strong> Dezvoltare Rurală și Pescuit 4 Sud Vest CraiovaComplexul Energetic RovinariComplexul Energetic TurceniCNSLR „Frăția”, filiala <strong>Gorj</strong>Centrul Ju<strong>de</strong>țean <strong>pentru</strong> Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale <strong>Gorj</strong>Direcţia Publică <strong>de</strong> Protecție Socială <strong>Gorj</strong>Direcţia Generală <strong>pentru</strong> Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului <strong>Gorj</strong>Direcția <strong>de</strong> Muncă și Protecție Socială <strong>Gorj</strong>Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong> Statistică <strong>Gorj</strong>Direcţia Ju<strong>de</strong>țeană <strong>pentru</strong> Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Naţional <strong>Gorj</strong>Direcţia <strong>pentru</strong> Agricultură Ju<strong>de</strong>țeană <strong>Gorj</strong>Direcţia Silvică <strong>Gorj</strong>Direcția Sanitar-Veterinară <strong>Gorj</strong>Fundația „Dialog Social” Târgu-JiuFundația „Tineri fără Frontiere” Târgu-JiuFundația „S.O.S. Copiii <strong>Gorj</strong>ului” Târgu-JiuGarda <strong>de</strong> Mediu <strong>Gorj</strong>Inspectoratul Şcolar Ju<strong>de</strong>țean <strong>Gorj</strong>Instituția Prefectului Ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong>Inspectoratul <strong>pentru</strong> Situații <strong>de</strong> Urgență Ju<strong>de</strong>țean <strong>Gorj</strong>Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |6


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Muzeul Ju<strong>de</strong>țean „Alexandru Ştefulescu" Târgu JiuOficiul Registrului Comerţului <strong>de</strong> pe lângă Tribunalul <strong>Gorj</strong>Oficiul Teritorial <strong>pentru</strong> Întreprin<strong>de</strong>ri Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie CraiovaOficiul <strong>de</strong> Studii Pedologice și Agrochimice <strong>Gorj</strong>Oficiul Ju<strong>de</strong>țean <strong>de</strong> Plăți <strong>pentru</strong> Dezvoltare Rurală și Pescuit <strong>Gorj</strong>Oficiul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>pentru</strong> Consultanţă Agricolă <strong>Gorj</strong>Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu JiuServiciul Public Ju<strong>de</strong>țean Salvamont <strong>Gorj</strong>SC APAREGIO SA Târgu JiuServiciul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Gestionare a Deşeurilor şi a Activităţilor <strong>de</strong> Salubrizare <strong>Gorj</strong>Școala Populară <strong>de</strong> Artă <strong>Gorj</strong>Universitatea „Constantin Brâncuşi Târgu-Jiu”Uniunea Sindicatelor miniere Oltenia - Târgu JiuProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |7


Lista <strong>de</strong> acronimeADIAJOFMAPIAAPMARDDZIBSCCAFCCICECJCLCNFPACSRDGASPCECDLFEADRFEDRFEIFSEIFNIPTMDRTONGOTIMMCCraiovaPAPIPATJPESTLEPMMPPPSACETSGAAsociaţie <strong>de</strong> Dezvoltare IntercomunitarăAgenţia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>pentru</strong> Ocuparea Forţei <strong>de</strong> MuncăAgenţia <strong>pentru</strong> Plăţi şi Intervenţie în AgriculturăAgenţia <strong>pentru</strong> Protecţia MediuluiAgenţia Română <strong>pentru</strong> Dezvoltarea Durabilă a Zonelor IndustrialeBalance Score Card (Tabloul <strong>de</strong> Bord)Common Assesment Framework (Cadrul Comun <strong>de</strong> Evaluare)Camera <strong>de</strong> Comerţ şi IndustrieComplex EnergeticConsiliul Ju<strong>de</strong>ţeanConsiliul LocalConsiliul Naţional <strong>de</strong> Formare Profesională a AdulţilorCorporate Social Responsibility (Responsabilitate Socială Corporatistă)Direcţia Generală <strong>de</strong> Asistenţă Socială şi Protecţia CopiluluiEuropean Computer Driver Licence (Permisul European <strong>de</strong> Condure alCalculatorului)Fondul European Agricol <strong>pentru</strong> Dezvoltare RuralăFondul European <strong>de</strong> Dezvoltare RegionalăFondul European <strong>de</strong> InvestiţiiFondul Social EuropeanInstituţii Financiare Non – bancareÎnvăţământul Profesional şi TehnicMinisterul Dezvoltării Regionale şi TurismuluiOrganizaţii Non - GuvernamentaleOficiul Teritorial <strong>pentru</strong> Întreprin<strong>de</strong>ri Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie - CraiovaMetodologie <strong>de</strong> culegere a datelor tip hârtie și creionPlan <strong>de</strong> Amenajare Teritorială Ju<strong>de</strong>țeanăAnaliza din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al factorilor politici (political), economici(economic), sociali (social), tehnologici (technological), legislativi (legal) și <strong>de</strong>mediu (environmental)Programul Multianual <strong>de</strong> Mo<strong>de</strong>rnizareParteneriat Public – PrivatSistemele <strong>de</strong> Alimentare Centralizată cu Energie TermicăSistemul <strong>de</strong> Gospodărire a ApelorProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |8


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020SMISSWOTAPDRPUATSistemul unic <strong>de</strong> Management al fInformației <strong>pentru</strong> fondurile europeneAnaliza punctelor tari (strenghts), slabe (weaknesses), a oportunităților(opportunities) și a amenințărilor (threats)Agenția <strong>de</strong> Plăți <strong>pentru</strong> Dezvoltare Durabilă și PescuitUnitate Administrativ-TeritorialăProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |9


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> Dezvoltare Durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> 2011 – 20201 FUNDAMENTAREA STRATEGIEI1.1 Principiile generale utilizate în elaborarea StrategieiÎn elaborarea Strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011-2020 s-a ținut cont <strong>de</strong> un număr amplu <strong>de</strong> principii, adoptate la nivelul Uniunii Europene și, drepturmare, și în elaborarea documentelor <strong>de</strong> politici publice din România.Principiul central al strategiei este principiul <strong>de</strong>zvoltării durabile, cu respectarea celor treidimensiuni (ecologică, economică şi socială) cu toate implicațiile: atingerea performanţelor<strong>de</strong> mediu impuse <strong>de</strong> Uniunea Europeană şi <strong>de</strong> strategia naţională privind <strong>de</strong>zvoltareadurabilă, creşterea competitivităţii administraţiei ju<strong>de</strong>ţene şi a celor locale în scopulmaximizării aportului lor la accelerarea progresului economic şi social prin stabilirea <strong>de</strong> noiobiective şi i<strong>de</strong>ntificarea unor oportunităţi adaptate la noile condiţii şi exigenţe, <strong>pentru</strong>trecerea, într-un interval <strong>de</strong> timp rezonabil şi realist, la mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare generator <strong>de</strong>valoare adăugată înaltă, orientat spre îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii oamenilor şi arelaţiilor dintre ei în armonie cu mediul natural.Elaborarea Strategiei a fost un proces participativ, care a integrat principiul participării şitransparenţei. În toate consultările au participat reprezentanți ai sectorului public, privat și asocietății civile. Mai mult, au fost folosite instrumente metodologice care au inclus întreagacomunitate în procesul <strong>de</strong> consultare (sondajul <strong>de</strong> opinie realizat asupra populației ju<strong>de</strong>țului<strong>Gorj</strong>).Gândirea strategică în cadrul procesului <strong>de</strong> elaborare a Strategiei a avut în ve<strong>de</strong>recoordonarea și armonizarea elementelor <strong>de</strong> planificare strategică (obiective, domenii <strong>de</strong>intervenție, proiecte etc.) cu aceste elemente strategice <strong>de</strong> la nivel local până la nivelregional, național și european (principiul continuității și coordonării). În acest sens, prininstrumente metodologice specifice, autoritățile locale au fost consultate <strong>pentru</strong> a se asiguracorelarea propriilor exerciții <strong>de</strong> planificare strategică cu <strong>Strategia</strong> ju<strong>de</strong>țului.Toți reprezentanții administrației publice din ju<strong>de</strong>țul <strong>Gorj</strong>, reprezentanți ai ConsiliuluiJu<strong>de</strong>țean, ai instituțiilor subordonate, ai <strong>de</strong>concentratelor și ai autorităților publice locale, aulucrat împreună <strong>pentru</strong> i<strong>de</strong>ntificarea elementelor <strong>de</strong> planificarea strategică cele mai adaptate<strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea ju<strong>de</strong>țului (principiul responsabilităţii).Pe toată durata <strong>de</strong> realizare a Strategiei, reprezentanții sectorului public, ai mediului <strong>de</strong>afaceri, ai societății civile (membri ai Comitetului <strong>de</strong> Coordonare <strong>pentru</strong> implementarea,monitorizarea şi evaluarea Strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare socio-economică a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> 2007-Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |11


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20202013) au colaborat în<strong>de</strong>aproape și au contribuit cu diverse informații <strong>pentru</strong> asigurareaprocesării datelor corecte <strong>de</strong>spre ju<strong>de</strong>țul <strong>Gorj</strong>. Totodată, cei 125 <strong>de</strong> funcţionari instruiţi într-ogamă largă <strong>de</strong> domenii (dintre care, planificare strategică, autorizări şi legislaţie orizontală îndomeniul mediului şi <strong>de</strong>zvoltare durabilă, etc.) au participat la consultări. Mai mult, aceștifuncționari și toți ceilalți actori implicați în elaborarea Strategiei vor fi implicați activ înimplementarea Strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011-2020(principiul cooperării și coerenței). Pentru mai multe <strong>de</strong>talii a se ve<strong>de</strong>a Capitolul 6.3Structura <strong>de</strong> management a Strategiei.În secțiunea <strong>de</strong> operaționalizare a Strategiei, Planul <strong>de</strong> acțiuni și Portofoliul <strong>de</strong> proiecte, s-aspecificat <strong>pentru</strong> fiecare proiect nivelul administrației publice care va fi implicat înimplementarea acestora (principiul subsidiarității).1.2 Planificarea strategică la nivel european, național, regionalÎn elaborarea Strategiei au fost folosite documentele <strong>de</strong> referință în domeniu. Documenteleesențiale la nivel european care <strong>de</strong>finesc cadrul strategic <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare <strong>pentru</strong> următorii 10ani sunt <strong>Strategia</strong> Europa 2020 și Raportul Barca - Agendă <strong>pentru</strong> reformarea politicii <strong>de</strong>coeziune.Totodată, <strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020 afost corelată cu elementele <strong>de</strong> planificare strategică din:<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a Uniunii Europene; <strong>Strategia</strong> naţională <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a României, orizonturi 2013-2020-2030;<strong>Strategia</strong> şi Planul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia;Studiul privind valorificarea patrimoniului natural, cultural şi istoric;Documentele cadru <strong>de</strong> implementare a Programelor Operaţionale;Politica <strong>de</strong> coeziune a Uniunii Europene, orientările strategice comunitare şi acquisuluicomunitar;Alte strategii şi documente relevante.Totodată, s-a ținut cont <strong>de</strong> toate strategiile și documentele relevante <strong>pentru</strong> procesul <strong>de</strong>planificare strategică (ex: Master planuri, Studiul <strong>pentru</strong> valorificarea potențialului turistic alju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong>, <strong>Strategia</strong> ju<strong>de</strong>țeană în domeniul asistenței sociale și protecției copilului <strong>pentru</strong><strong>perioada</strong> 2007-2013, Strategii ale localităților din ju<strong>de</strong>ț, Portofolii <strong>de</strong> proiecte și Planuri <strong>de</strong>acțiune etc.).Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |12


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Tabelul 1. Corelarea cu strategiile <strong>de</strong> la nivel european, național și regionalCorelarea Strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> cu <strong>Strategia</strong> Europa 2020Obiective StrategieiEUROPA 2020Obiectiv 2 Cercetare,<strong>de</strong>zvoltare şi inovareObiectiv 3 Schimbăriclimatice și energieObiectiv 4 EducațieObiectivul, domeniile și acțiunile din cadrul Strategiei, carerăspund obiectivelor Strategiei EUROPA 2020Obiectiv strategic 1 Consolidarea unei baze economicesustenabileDomeniul prioritar 1.3 Consolidarea lanțurilor valorice la nivelulju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> - Acțiunea 1.3.1 Promovarea potențialului <strong>de</strong>aglomerare (cluster) în sectoarele conexe domeniilor industrialemajore; Acțiunea 1.3.2 Facilitarea cooperării şi parteneriatului întrefirme, autorități publice locale și instituții <strong>de</strong> educație – cercetare;Obiectiv strategic 5 Abordare integrată a aspectelor socialeDomeniu prioritar 5.1 Sporirea accesului la serviciile <strong>de</strong> sănătate șieducație - Acțiunea 5.1.2 Sistem <strong>de</strong> educație <strong>de</strong>zvoltat <strong>pentru</strong> toatenivelurile; Acțiunea 5.1.3 Crearea premizelor <strong>pentru</strong> promovareaconceptului <strong>de</strong> societate bazată pe cunoaștere;Obiectiv strategic 4 Reducerea presiunii generate <strong>de</strong> factoriisocio-economici asupra mediului și respectarea principiilor <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare durabilăDomeniul prioritar 4.2 Reducerea progresivă a efectelor negativeale activităților industriale asupra mediului - Acțiunea 4.2.1Reducerea efectelor negative ale activităților industriale asupraaerului , apei și solului;Domeniul prioritar 4.3 Management sustenabil al resurselornaturale și a spațiilor protejate - Acțiunea 4.3.1 Îmbunătățireagestiunii și cooperării asupra resurselor naturale și spațiilorprotejate; Acțiunea 4.3.2 Programe <strong>de</strong> informare și conștientizareprivind o abordare durabilă a mediului;Obiectiv strategic 5 Abordare integrată a aspectelor socialeDomeniu prioritar 5.1 Sporirea accesului la serviciile <strong>de</strong> sănătate șieducație - Acțiunea 5.1.1 Investiții în infrastructură în special<strong>pentru</strong> zonele <strong>de</strong>favorizate și grupurile vulnerabile; Acțiunea 5.1.2Sistem <strong>de</strong> educație <strong>de</strong>zvoltat <strong>pentru</strong> toate nivelurile; Acțiunea 5.1.3Crearea premizelor <strong>pentru</strong> promovarea conceptului <strong>de</strong> societatebazată pe cunoaștere;Domeniul prioritar 5.3 Consiliere și asistență <strong>pentru</strong> integrareasocială a grupurile vulnerabile - Acțiunea 5.3.1 Consilierea <strong>pentru</strong>integrare pe piața muncii a categoriilor vulnerabile;Acțiunea 5.3.2 Acțiuni <strong>pentru</strong> creșterea gradului <strong>de</strong> conștientizare anevoii <strong>de</strong> educație;Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |13


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Corelarea Strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> cu <strong>Strategia</strong> Europa 2020Obiective StrategieiEUROPA 2020Obiectivul, domeniile și acțiunile din cadrul Strategiei, carerăspund obiectivelor Strategiei EUROPA 2020Obiectiv strategic 2 Dezvoltare antreprenorială multisectorialăDomeniul prioritar 2.3 Promovarea culturii antreprenoriale -Acțiunea 2.3.2 Educarea timpurie, din şcoală, a calităţilorantreprenoriale ale tinerilor;Obiectiv 5 Sărăcie șiincluziuneObiectiv strategic 5 Abordare integrată a aspectelor socialeDomeniu prioritar 5.1 Sporirea accesului la serviciile <strong>de</strong> sănătate șieducație - Acțiunea 5.1.1 Investiții în infrastructură în special<strong>pentru</strong> zonele <strong>de</strong>favorizate și grupurile vulnerabile; Acțiunea 5.1.2Sistem <strong>de</strong> educație <strong>de</strong>zvoltat <strong>pentru</strong> toate nivelurile;Domeniul prioritar 5.2 Dezvoltare și coeziune comunitară în juruli<strong>de</strong>ntității locale - Acțiunea 5.2.1 Programe <strong>pentru</strong> îmbătrânireaactivă în cadrul comunităților afectate <strong>de</strong> restructurări masive;Acțiunea 5.2.2 Implicarea societății civile în viața comunității;Acțiunea 5.2.3 Cooptarea sectorului privat în comunitate prinacțiuni <strong>de</strong> responsabilitate socială corporatistă;Domeniul prioritar 5.3 Consiliere și asistență <strong>pentru</strong>socială a grupurile vulnerabile;integrareaAcțiunea 5.3.1 Consilierea <strong>pentru</strong> integrare pe piața muncii acategoriilor vulnerabile;Acțiunea 5.3.2 Acțiuni <strong>pentru</strong> creșterea gradului <strong>de</strong> conștientizare anevoii <strong>de</strong> educație;Domeniul prioritar 5.4 Dezvoltarea economiei sociale - Acțiunea5.4.1 Promovarea incluziunii sociale active; Acțiunea 5.4.2.Susținerea <strong>de</strong>zvoltării organizațiilor sociale;Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |14


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Corelarea obiectivelor din <strong>Strategia</strong> Națională <strong>pentru</strong> Dezvoltare Durabilă a RomânieiOrizonturi 2013-2020-2030Obiectivele StrategieiNaționale <strong>pentru</strong>Dezvoltare Durabilă aRomâniei Orizonturi2013-2020-2030Obiectiv generalSDD/UE: Prevenireaschimbărilorclimatice prinlimitarea emisiilor <strong>de</strong>gaze cu efect <strong>de</strong> seră,precum și a efectelornegative ale acestoraasupra societății șimediului.Obiectiv generalSDD/UE: Asigurareaca sistemele <strong>de</strong>transport să satisfacănevoile economice,sociale și <strong>de</strong> mediuale societății,reducând, în acelașitimp, la minimumimpactul lor nedoritasupra economiei,societății si mediului.Obiectiv generalSDD/UE: Promovareaunor practici <strong>de</strong>consum și producțiesustenabile.Obiectivul, domeniile și acțiunile din cadrul Strategiei, carerăspund obiectivelor Strategiei Naționale <strong>pentru</strong> DezvoltareDurabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030Obiectiv strategic 4 Reducerea presiunii generate <strong>de</strong> factoriisocio-economici asupra mediului și respectarea principiilor <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare durabilăDomeniul prioritar 4.2 Reducerea progresivă a efectelor negativeale activităților industriale asupra mediului - Acțiunea 4.2.1Reducerea efectelor negative ale activităților industriale asupraaerului, apei și solului;Domeniul prioritar 4.3 Management sustenabil al resurselornaturale și a spațiilor protejate;Acțiunea 4.3.1 Îmbunătățirea gestiunii și cooperării asupraresurselor naturale și spațiilor protejate;Obiectiv strategic 3 Valorificarea potențialului turisticDomeniul prioritar 3.3 Crearea unor produse turistice integrate;Acțiunea 3.3.1 Dezvoltarea turismului în plan spațial prin crearea șicorelarea a trei poli turistici (Zona Rânca – Zona Novaci – TârguJiu); Acțiunea 3.3.2 Dezvoltarea infrastructurii generale <strong>de</strong> acces laprincipalele obiective turistice din ju<strong>de</strong>ț;Acțiunea 3.3.3 Dezvoltarea infrastructurii necesare corelăriiobiectivelor turistice prezente pe teritoriul ju<strong>de</strong>țului (oficiu <strong>de</strong> turismju<strong>de</strong>țean și puncte zonale <strong>de</strong> informare turistică;Obiectiv strategic 1 Consolidarea unei baze economicesustenabileDomeniul prioritar 1.2 Susținerea <strong>de</strong>zvoltării altor ramuriindustriale, drept sectoare alternative domeniilor <strong>de</strong> bază(energetică și extractivă) - Acțiunea 1.2.1 Dezvoltarea zonelorperiurbane ca spații <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea activităților economicealternative;Acțiunea 1.2.2 Promovare și suport <strong>pentru</strong> noile zone industriale;Acțiunea 1.2.3 Întărirea capacității administrative <strong>pentru</strong> o abordareproactivă și coerentă a problemelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ale ju<strong>de</strong>țului(vizând CJ <strong>Gorj</strong>, instituții subordonate și UAT - uri) ;Domeniul prioritar 1.4 Trecerea <strong>de</strong> la agricultura <strong>de</strong> subzistență laun sector agro-alimentar viabil;Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |15


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Corelarea obiectivelor din <strong>Strategia</strong> Națională <strong>pentru</strong> Dezvoltare Durabilă a RomânieiOrizonturi 2013-2020-2030Obiectivele StrategieiNaționale <strong>pentru</strong>Dezvoltare Durabilă aRomâniei Orizonturi2013-2020-2030Obiectivul, domeniile și acțiunile din cadrul Strategiei, carerăspund obiectivelor Strategiei Naționale <strong>pentru</strong> DezvoltareDurabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030Acțiunea 1.4.1 Stimularea asocierii fermierilor;Acțiunea 1.4.2 Dezvoltarea lanţului producţie – <strong>de</strong>pozitare –procesare;Acțiunea 1.4.3 Susținerea culturilor energetice;Acțiunea 1.4.4 Diversificarea bazei economice în mediul rural, prin<strong>de</strong>zvoltarea microîntreprin<strong>de</strong>rilor şi a artizanatului, <strong>pentru</strong>susţinerea valorilor şi tradiţiilor locale;Obiectiv generalSDD/UE:Îmbunătățireagestionarii resurselornaturale și evitareaexploatării lorexcesive,recunoașterea valoriiserviciilor furnizate<strong>de</strong> ecosisteme.Obiectiv strategic 1 Consolidarea unei baze economicesustenabileDomeniul prioritar 1.1 Valorificarea terenurilor și resurselor -Acțiunea 1.1.1 Asistență <strong>pentru</strong> pregătirea viabilizării terenurilor șiinclu<strong>de</strong>rea lor în circuitul economic; Acțiunea 1.1.2 Atragerea <strong>de</strong>investiții și formarea <strong>de</strong> parteneriate public-privat <strong>pentru</strong>valorificarea resurselor (terenuri, resurse naturale);Domeniul prioritar 1.2 Susținerea <strong>de</strong>zvoltării altor ramuriindustriale, drept sectoare alternative domeniilor <strong>de</strong> bază(energetică și extractivă) - Acțiunea 1.2.1 Dezvoltarea zonelorperiurbane ca spații <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea activităților economicealternative; Acțiunea 1.2.2 Promovare și suport <strong>pentru</strong> noile zoneindustriale; Acțiunea 1.2.3 Întărirea capacității administrative <strong>pentru</strong>o abordare proactivă și coerentă a problemelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare aleju<strong>de</strong>țului (vizând CJ <strong>Gorj</strong>, instituții subordonate și UAT - uri);Domeniul prioritar 1.3 Consolidarea lanțurilor valorice la nivelulju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> - Acțiunea 1.3.1 Promovarea potențialului <strong>de</strong>aglomerare (cluster) în sectoarele conexe domeniilor industrialemajore;Domeniul prioritar 1.4 Trecerea <strong>de</strong> la agricultura <strong>de</strong> subzistență laun sector agro-alimentar viabil; Acțiunea 1.4.1 Stimularea asocieriifermierilor; Acțiunea 1.4.2 Dezvoltarea lanţului producţie –<strong>de</strong>pozitare – procesare; Acțiunea 1.4.3 Susținerea culturilorenergetice; Acțiunea 1.4.4 Diversificarea bazei economice înmediul rural, prin <strong>de</strong>zvoltarea microîntreprin<strong>de</strong>rilor şi aartizanatului, <strong>pentru</strong> susţinerea valorilor şi tradiţiilor locale;Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |16


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Corelarea obiectivelor din <strong>Strategia</strong> Națională <strong>pentru</strong> Dezvoltare Durabilă a RomânieiOrizonturi 2013-2020-2030Obiectivele StrategieiNaționale <strong>pentru</strong>Dezvoltare Durabilă aRomâniei Orizonturi2013-2020-2030Obiectivul, domeniile și acțiunile din cadrul Strategiei, carerăspund obiectivelor Strategiei Naționale <strong>pentru</strong> DezvoltareDurabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030Obiectiv strategic 4 Reducerea presiunii generate <strong>de</strong> factoriisocio-economici asupra mediului și respectarea principiilor <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare durabilăDomeniul prioritar 4.3 Management sustenabil al resurselornaturale și a spațiilor protejate - Acțiunea 4.3.1 Îmbunătățireagestiunii și cooperării asupra resurselor naturale și spațiilorprotejate; Acțiunea 4.3.2 Programe <strong>de</strong> informare și conștientizareprivind o abordare durabilă a mediului;Obiectiv generalSDD/UE: Promovareaunor serviciimedicale <strong>de</strong> calitateîn condiții <strong>de</strong>egalitate șiîmbunătățireaprotecției împotrivaamenințărilor laadresa sănătății.Obiectiv generalSDD/UE: Crearea uneisocietăți bazate peincluziunea socialăprin luarea înconsi<strong>de</strong>rare asolidarității întregenerații și îninteriorul lor șiasigurarea creșteriicalității viețiicetățenilor ca ocondiție a bunăstăriiindividuale durabile.Obiectiv strategic 4 Reducerea presiunii generate <strong>de</strong> factoriisocio-economici asupra mediului și respectarea principiilor <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare durabilăAcțiunea 4.1.1 Regenerarea spațiilor publice și îmbunătățireacondițiilor <strong>de</strong> locuire;Acțiunea 4.1.2 Îmbunătățirea serviciilor <strong>pentru</strong> familii;Obiectiv strategic 5 Abordare integrată a aspectelor socialeDomeniu prioritar 5.1 Sporirea accesului la serviciile <strong>de</strong> sănătate șieducație - Acțiunea 5.1.1 Investiții în infrastructură în special<strong>pentru</strong> zonele <strong>de</strong>favorizate și grupurile vulnerabile; Acțiunea 5.1.2Sistem <strong>de</strong> educație <strong>de</strong>zvoltat <strong>pentru</strong> toate nivelurile;Acțiunea 5.1.3 Crearea premizelor <strong>pentru</strong> promovarea conceptului<strong>de</strong> societate bazată pe cunoaștere;Obiectiv strategic 5 Abordare integrată a aspectelor socialeDomeniu prioritar 5.1 Sporirea accesului la serviciile <strong>de</strong> sănătate șieducație - Acțiunea 5.1.1 Investiții în infrastructură în special<strong>pentru</strong> zonele <strong>de</strong>favorizate și grupurile vulnerabile; Acțiunea 5.1.2Sistem <strong>de</strong> educație <strong>de</strong>zvoltat <strong>pentru</strong> toate nivelurile; Acțiunea 5.1.3Crearea premizelor <strong>pentru</strong> promovarea conceptului <strong>de</strong> societatebazată pe cunoaștere;Domeniul prioritar 5.2 Dezvoltare și coeziune comunitară în juruli<strong>de</strong>ntității locale - Acțiunea 5.2.1 Programe <strong>pentru</strong> îmbătrânireaactivă în cadrul comunităților afectate <strong>de</strong> restructurări masive;Acțiunea 5.2.2 Implicarea societății civile în viața comunității;Acțiunea 5.2.3 Cooptarea sectorului privat în comunitate prinacțiuni <strong>de</strong> responsabilitate socială corporatistă;Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |17


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Corelarea obiectivelor din <strong>Strategia</strong> Națională <strong>pentru</strong> Dezvoltare Durabilă a RomânieiOrizonturi 2013-2020-2030Obiectivele StrategieiNaționale <strong>pentru</strong>Dezvoltare Durabilă aRomâniei Orizonturi2013-2020-2030Obiectiv generalSDD/UE: Promovareaactivă a <strong>de</strong>zvoltăriidurabile la nivelglobal și asigurareapunerii <strong>de</strong> acord apoliticilor interne șiexterne ale UniuniiEuropene cuprincipiile <strong>de</strong>zvoltăriidurabile șiangajamentele sale înaceasta privință.Obiectivul, domeniile și acțiunile din cadrul Strategiei, carerăspund obiectivelor Strategiei Naționale <strong>pentru</strong> DezvoltareDurabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030Domeniul prioritar 5.3 Consiliere și asistență <strong>pentru</strong> integrareasocială a grupurile vulnerabile; Acțiunea 5.3.1 Consilierea <strong>pentru</strong>integrare pe piața muncii a categoriilor vulnerabile; Acțiunea 5.3.2Acțiuni <strong>pentru</strong> creșterea gradului <strong>de</strong> conștientizare a nevoii <strong>de</strong>educație;Domeniul prioritar 5.4 Dezvoltarea economiei sociale - Acțiunea5.4.1 Promovarea incluziunii sociale active; Acțiunea 5.4.2.Susținerea <strong>de</strong>zvoltării organizațiilor sociale;Obiectiv strategic 1 Consolidarea unei baze economicesustenabileDomeniul prioritar 1.1 Valorificarea terenurilor și resurselor -Acțiunea 1.1.1 Asistență <strong>pentru</strong> pregătirea viabilizării terenurilor șiinclu<strong>de</strong>rea lor în circuitul economic; Acțiunea 1.1.2 Atragerea <strong>de</strong>investiții și formarea <strong>de</strong> parteneriate public-privat <strong>pentru</strong>valorificarea resurselor (terenuri, resurse naturale) ;Domeniul prioritar 1.4 Trecerea <strong>de</strong> la agricultura <strong>de</strong> subzistență laun sector agro-alimentar viabil – Acțiunea 1.4.1 Stimulareaasocierii fermierilor; Acțiunea 1.4.2 Dezvoltarea lanţului producţie –<strong>de</strong>pozitare - procesare; Acțiunea 1.4.3 Susținerea culturilorenergetice; Acțiunea 1.4.4 Diversificarea bazei economice înmediul rural, prin <strong>de</strong>zvoltarea microîntreprin<strong>de</strong>rilor şi aartizanatului, <strong>pentru</strong> susţinerea valorilor şi tradiţiilor locale;Obiectiv strategic 2 Dezvoltare antreprenorială multisectorialăDomeniul prioritar 2.3 Promovarea culturii antreprenoriale -Acțiunea 2.3.1 Promovarea unei atitudini antreprenoriale șicreșterea gradului <strong>de</strong> conștientizare a gorjenilor asupraoportunităților antreprenoriale; Acțiunea 2.3.2 Educarea timpurie,din şcoală, a calităţilor antreprenoriale ale tinerilor;Obiectiv strategic 3 Valorificarea potențialului turisticDomeniul prioritar 3.1 Susținerea unei <strong>de</strong>zvoltării coerente asectorului turistic - Acțiunea 3.1.1 Încurajarea asocierii în rândulactorilor din sectorul turistic; Acțiunea 3.1.2 Implicarea factorilor<strong>de</strong>cizionali în sprijinirea <strong>de</strong>zvoltării sectorului turistic; Acțiunea3.1.3 Implementarea sistemului <strong>de</strong> management al calitățiiserviciilor <strong>de</strong> turism oferite în ju<strong>de</strong>ț; Acțiunea 3.1.4 I<strong>de</strong>ntificarea și<strong>de</strong>zvoltarea serviciilor conexe din sectorul turistic;Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |18


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Corelarea obiectivelor din <strong>Strategia</strong> Națională <strong>pentru</strong> Dezvoltare Durabilă a RomânieiOrizonturi 2013-2020-2030Obiectivele StrategieiNaționale <strong>pentru</strong>Dezvoltare Durabilă aRomâniei Orizonturi2013-2020-2030Obiectivul, domeniile și acțiunile din cadrul Strategiei, carerăspund obiectivelor Strategiei Naționale <strong>pentru</strong> DezvoltareDurabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030Obiectiv strategic 4 Reducerea presiunii generate <strong>de</strong> factoriisocio-economici asupra mediului și respectarea principiilor <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare durabilăDomeniul prioritar 4.2 Reducerea progresivă a efectelor negativeale activităților industriale asupra mediului - Acțiunea 4.2.1Reducerea efectelor negative ale activităților industriale asupraaerului , apei și solului; Acțiunea 4.2.2 Consolidarea terenurilor înve<strong>de</strong>rea reducerii riscurilor <strong>de</strong> alunecări şi inundaţii;Domeniul prioritar 4.3 Management sustenabil al resurselornaturale și a spațiilor protejate - Acțiunea 4.3.1 Îmbunătățireagestiunii și cooperării asupra resurselor naturale și spațiilorprotejate; Acțiunea 4.3.2 Programe <strong>de</strong> informare și conștientizareprivind o abordare durabilă a mediului;Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |19


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Corelarea Strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> cu Planul <strong>de</strong> DezvoltareRegională SUD-VEST Oltenia 2007-2013Priorități la nivelregionalPrioritate 1 Sprijin<strong>pentru</strong> creștereacompetitivitățiieconomice însectorul privatObiectivul, domeniile și acțiunile din cadrul Planului <strong>de</strong>Dezvoltare Regională SUD-VEST Oltenia 2007-2013Obiectiv strategic 1 Consolidarea unei baze economicesustenabileDomeniul prioritar 1.1 Valorificarea terenurilor şi resurselor -Acțiunea 1.1.1 Asistență <strong>pentru</strong> pregătirea viabilizării terenurilor șiinclu<strong>de</strong>rea lor în circuitul economic; Acțiunea 1.1.2 Atragerea <strong>de</strong>investiții și formarea <strong>de</strong> parteneriate public-privat <strong>pentru</strong>valorificarea resurselor (terenuri, resurse naturale); Acțiunea 1.1.3Promovarea comunității gorjene la nivel național.Domeniul prioritar 1.2 Susținerea <strong>de</strong>zvoltării altor ramuriindustriale, drept sectoare alternative domeniilor <strong>de</strong> bază(energetică și extractivă) - Acțiunea 1.2.1 Dezvoltarea zonelorperiurbane ca spații <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea activităților economicealternative; Acțiunea 1.2.2 Promovare și suport <strong>pentru</strong> noile zoneindustriale; Acțiunea 1.2.3 Întărirea capacității administrative <strong>pentru</strong>o abordare proactivă și coerentă a problemelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare aleju<strong>de</strong>țului (vizând CJ <strong>Gorj</strong>, instituții subordonate și UAT - uri);Domeniul prioritar 1.3 Consolidarea lanțurilor valorice la nivelulju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> - Acțiunea 1.3.1 Promovarea potențialului <strong>de</strong>aglomerare (cluster) în sectoarele conexe domeniilor industrialemajore; Acțiunea 1.3.2 Facilitarea cooperării şi parteneriatului întrefirme, autorități publice locale și instituții <strong>de</strong> educație – cercetare.Domeniul prioritar 1.4 Trecerea <strong>de</strong> la agricultura <strong>de</strong> subzistență laun sector agro-alimentar viabil - Acțiunea 1.4.1 Stimulareaasocierii fermierilor ; Acțiunea 1.4.2 Dezvoltarea lanţului producţie– <strong>de</strong>pozitare – procesare; Acțiunea 1.4.3 Susținerea culturilorenergetice; Acțiunea 1.4.4 Diversificarea bazei economice înmediul rural, prin <strong>de</strong>zvoltarea microîntreprin<strong>de</strong>rilor şi aartizanatului, <strong>pentru</strong> susţinerea valorilor şi tradiţiilor locale;Obiectiv strategic 2 Dezvoltare antreprenorială multisectorialăDomeniul prioritar 2.1 Dezvoltare antreprenorială ca alternativă <strong>de</strong>ocupare – Acțiunea 2.1.1 Facilitarea formării <strong>de</strong> competențespecifice, în ve<strong>de</strong>rea recalificării forței <strong>de</strong> muncă în sectoareleindustriale alternative; Acțiunea 2.1.2 Formarea abilitățilorantreprenoriale;Domeniul prioritar 2.2 Sprijinirea inițiativelor antreprenoriale și aîntreprin<strong>de</strong>rilor mici și mijlocii - Acțiunea 2.2.1 Facilitarea accesuluila finanțare; Acțiunea 2.2.2 Asistență și <strong>de</strong>zvoltare antreprenorială;Domeniul prioritar 2.3 Promovarea culturii antreprenoriale -Acțiunea 2.3.1 Promovarea unei atitudini antreprenoriale șiProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |20


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Corelarea Strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> cu Planul <strong>de</strong> DezvoltareRegională SUD-VEST Oltenia 2007-2013Priorități la nivelregionalPrioritate 2Mo<strong>de</strong>rnizarea și<strong>de</strong>zvoltareainfrastructuriiregionalePrioritate 3Dezvoltareaturismului șivalorificareapatrimoniului naturalși a moșteniriicultural-istoriceObiectivul, domeniile și acțiunile din cadrul Planului <strong>de</strong>Dezvoltare Regională SUD-VEST Oltenia 2007-2013creșterea gradului <strong>de</strong> conștientizare a gorjenilor asupraoportunităților antreprenoriale; Acțiunea 2.3.2 Educarea timpurie,din şcoală, a calităţilor antreprenoriale ale tinerilor;Obiectiv strategic 5 Abordare integrată a aspectelor socialeDomeniu prioritar 5.1 Sporirea accesului la serviciile <strong>de</strong> sănătate șieducație – Acțiunea 5.1.1 Investiții în infrastructură în special<strong>pentru</strong> zonele <strong>de</strong>favorizate și grupurile vulnerabile; Acțiunea 5.1.2Sistem <strong>de</strong> educație <strong>de</strong>zvoltat <strong>pentru</strong> toate nivelurile; Acțiunea 5.1.3Crearea premizelor <strong>pentru</strong> promovarea conceptului <strong>de</strong> societatebazată pe cunoaștere;Obiectiv strategic 3 Valorificarea potențialului turisticDomeniul prioritar 3.3 Crearea unor produse turistice integrate –Acțiunea 3.3.1 Dezvoltarea turismului în plan spațial prin crearea șicorelarea a trei poli turistici (Zona Rânca – Zona Novaci – TârguJiu); Acțiunea 3.3.2 Dezvoltarea infrastructurii generale <strong>de</strong> acces laprincipalele obiective turistice din ju<strong>de</strong>ț; Acțiunea 3.3.3 Dezvoltareainfrastructurii necesare corelării obiectivelor turistice prezente peteritoriul ju<strong>de</strong>țului (oficiu <strong>de</strong> turism ju<strong>de</strong>țean și puncte zonale <strong>de</strong>informare turistică) ;Obiectiv strategic 3 Valorificarea potențialului turisticDomeniul prioritar 3.1 Susținerea unei <strong>de</strong>zvoltării coerente asectorului turistic - Acțiunea 3.1.1 Încurajarea asocierii în rândulactorilor din sectorul turistic; Acțiunea 3.1.2 Implicarea factorilor<strong>de</strong>cizionali în sprijinirea <strong>de</strong>zvoltării sectorului turistic; Acțiunea3.1.3 Implementarea sistemului <strong>de</strong> management al calitățiiserviciilor <strong>de</strong> turism oferite în ju<strong>de</strong>ț; Acțiunea 3.1.4 I<strong>de</strong>ntificarea și<strong>de</strong>zvoltarea serviciilor conexe din sectorul turistic;Domeniul prioritar 3.2 Promovarea turistică a ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> la nivelregional, național și internațional - Acțiunea 3.2.1 Participarea latârguri <strong>de</strong> profil la nivel regional, național și internațional; Acțiunea3.2.2 Dezvoltarea mediului asociativ responsabil cu promovareaturistică a ju<strong>de</strong>țului; Acțiunea 3.2.3 Dezvoltarea și popularizarea <strong>de</strong>mijloace <strong>de</strong> informare privind oferta <strong>de</strong> servicii turistice a ju<strong>de</strong>țului;Domeniul prioritar 3.3 Crearea unor produse turistice integrate -Acțiunea 3.3.1 Dezvoltarea turismului în plan spațial prin crearea șicorelarea a trei poli turistici (Zona Rânca – Zona Novaci – TârguJiu); Acțiunea 3.3.2 Dezvoltarea infrastructurii generale <strong>de</strong> acces laprincipalele obiective turistice din ju<strong>de</strong>ț; Acțiunea 3.3.3 Dezvoltareainfrastructurii necesare corelării obiectivelor turistice prezente peProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |21


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Corelarea Strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> cu Planul <strong>de</strong> DezvoltareRegională SUD-VEST Oltenia 2007-2013Priorități la nivelregionalPrioritate 4Dezvoltarearesurselor umane însprijinul unei ocupăridurabile șiîmbunătățireaserviciilor socialePrioritate 5Dezvoltarea zonelorrurale și montaneObiectivul, domeniile și acțiunile din cadrul Planului <strong>de</strong>Dezvoltare Regională SUD-VEST Oltenia 2007-2013teritoriul ju<strong>de</strong>țului (oficiu <strong>de</strong> turism ju<strong>de</strong>țean și puncte zonale <strong>de</strong>informare turistică) ;Obiectiv strategic 2 Dezvoltare antreprenorială multisectorialăDomeniul prioritar 2.1 Dezvoltare antreprenorială ca alternativă <strong>de</strong>ocupare - Acțiunea 2.1.1 Facilitarea formării <strong>de</strong> competențespecifice, în ve<strong>de</strong>rea recalificării forței <strong>de</strong> muncă în sectoareleindustriale alternative; Acțiunea 2.1.2 Formarea abilitățilorantreprenoriale;Obiectiv strategic 5 Abordare integrată a aspectelor socialeDomeniu prioritar 5.1 Sporirea accesului la serviciile <strong>de</strong> sănătate șieducație - Acțiunea 5.1.1 Investiții în infrastructură în special<strong>pentru</strong> zonele <strong>de</strong>favorizate și grupurile vulnerabile; Acțiunea 5.1.2Sistem <strong>de</strong> educație <strong>de</strong>zvoltat <strong>pentru</strong> toate nivelurile; Acțiunea 5.1.3Crearea premizelor <strong>pentru</strong> promovarea conceptului <strong>de</strong> societatebazată pe cunoaștere;Domeniul prioritar 5.2 Dezvoltare și coeziune comunitară în juruli<strong>de</strong>ntității locale; Acțiunea 5.2.1 Programe <strong>pentru</strong> îmbătrânireaactivă în cadrul comunităților afectate <strong>de</strong> restructurări masive;Acțiunea 5.2.2 Implicarea societății civile în viața comunității;Acțiunea 5.2.3 Cooptarea sectorului privat în comunitate prinacțiuni <strong>de</strong> responsabilitate socială corporatistă;Domeniul prioritar 5.3 Consiliere și asistență <strong>pentru</strong> integrareasocială a grupurile vulnerabile - Acțiunea 5.3.1 Consilierea <strong>pentru</strong>integrare pe piața muncii a categoriilor vulnerabile; Acțiunea 5.3.2Acțiuni <strong>pentru</strong> creșterea gradului <strong>de</strong> conștientizare a nevoii <strong>de</strong>educație;Domeniul prioritar 5.4 Dezvoltarea economiei sociale - Acțiunea5.4.1 Promovarea incluziunii sociale active; Acțiunea 5.4.2.Susținerea <strong>de</strong>zvoltării organizațiilor sociale;Obiectiv strategic 1 Consolidarea unei baze economicesustenabileDomeniul prioritar 1.4 Trecerea <strong>de</strong> la agricultura <strong>de</strong> subzistență laun sector agro-alimentar viabil – Acțiunea 1.4.1 Stimulareaasocierii fermierilor; Acțiunea 1.4.2 Dezvoltarea lanţului producţie –<strong>de</strong>pozitare – procesare; Acțiunea 1.4.3 Susținerea culturilorenergetice; Acțiunea 1.4.4 Diversificarea bazei economice înmediul rural, prin <strong>de</strong>zvoltarea microîntreprin<strong>de</strong>rilor şi aartizanatului, <strong>pentru</strong> susţinerea valorilor şi tradiţiilor locale.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |22


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Corelarea Strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> cu Planul <strong>de</strong> DezvoltareRegională SUD-VEST Oltenia 2007-2013Priorități la nivelregionalPrioritate 6 Protecțiași îmbunătățireacalității mediuluiObiectivul, domeniile și acțiunile din cadrul Planului <strong>de</strong>Dezvoltare Regională SUD-VEST Oltenia 2007-2013Obiectiv strategic 3 Valorificarea potențialului turisticDomeniul prioritar 3.3 Crearea unor produse turistice integrate -Acțiunea 3.3.1 Dezvoltarea turismului în plan spațial prin crearea șicorelarea a trei poli turistici (Zona Rânca – Zona Novaci – TârguJiu);Obiectiv strategic 4 Reducerea presiunii generate <strong>de</strong> factoriisocio-economici asupra mediului și respectarea principiilor <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare durabilăDomeniul prioritar 4.1 Creșterea calității vieții <strong>pentru</strong> locuitoriiju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> - Acțiunea 4.1.1 Regenerarea spațiilor publice șiîmbunătățirea condițiilor <strong>de</strong> locuire; Acțiunea 4.1.2 Îmbunătățireaserviciilor <strong>pentru</strong> familii;Domeniul prioritar 4.2 Reducerea progresivă a efectelor negativeale activităților industriale asupra mediului - Acțiunea 4.2.1Reducerea efectelor negative ale activităților industriale asupraaerului , apei și solului; Acțiunea 4.2.2 Consolidarea terenurilor înve<strong>de</strong>rea reducerii riscurilor <strong>de</strong> alunecări şi inundaţii;Domeniul prioritar 4.3 Management sustenabil al resurselornaturale și a spațiilor protejate - Acțiunea 4.3.1 Îmbunătățireagestiunii și cooperării asupra resurselor naturale și spațiilorprotejate; Acțiunea 4.3.2 Programe <strong>de</strong> informare și conștientizareprivind o abordare durabilă a mediului;Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |23


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20201.3 Procesul metodologicProcesul metodologic <strong>de</strong> elaborare a Strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong><strong>perioada</strong> 2011-2020 a fost amplu, conținând 2 componente: realizarea Analizei socioeconomicăși a Studiilor <strong>de</strong> cercetare, și elaborarea propriu-zisă a documentului actual,<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011-2020.Procesul <strong>de</strong> actualizare a Analizei socio-economice, în cadrul Strategiei <strong>de</strong> DezvoltareDurabilă a Ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2007-2013 (<strong>pentru</strong> o prezentare <strong>de</strong>taliată se vaconsulta documentul Analiza socio-economică)Printre instrumentele metodologice folosite se numără:Cercetarea cantitativăÎn folosirea datelor statistice a existat o preocupare constantă <strong>pentru</strong> folosirea datelor celemai recente disponibile la nivelul național și ju<strong>de</strong>țean (date provenite <strong>de</strong> la Institutul Național<strong>de</strong> Statistică și <strong>de</strong> la Direcția Ju<strong>de</strong>țeană <strong>de</strong> Statistică <strong>Gorj</strong>). Datele <strong>de</strong>spre firmele din ju<strong>de</strong>țul<strong>Gorj</strong> au fost disponibile <strong>pentru</strong> anul 2010, fiind furnizate <strong>de</strong> Oficiul Național al RegistruluiComerțului.Cercetarea calitativă prin:Analiza <strong>de</strong> date colectate din diferite surse la nivel <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ț (au fost adresate solicitări<strong>de</strong> date către direcțiile/instituțiile subordonate Consiliului Ju<strong>de</strong>țean, instituții ju<strong>de</strong>țene,instituții <strong>de</strong>concentrate şi alți actori ai comunităţii locale);Vizite în teritoriu în ju<strong>de</strong>țul <strong>Gorj</strong> (<strong>pentru</strong> mai multe <strong>de</strong>talii a se ve<strong>de</strong>a mai jos secțiuneaConsultarea și analiza factorilor interesați la nivel local).Colectarea datelor <strong>de</strong> la autoritățile publice localeEchipa <strong>de</strong> experţi a elaborat şi trimis spre avizare un Chestionar <strong>de</strong> evaluare a localităţilorju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>, adresat tuturor autorităților locale din ju<strong>de</strong>ț.Consultarea și analiza factorilor interesați la nivel localÎn <strong>perioada</strong> <strong>de</strong> colectare a datelor au fost realizate întâlniri cu grupurile <strong>de</strong> lucru constituite în<strong>perioada</strong> <strong>de</strong> elaborare a strategiei anterioare. Totodată, în <strong>perioada</strong> 12-16 august 2011, aufost organizate o serie <strong>de</strong> focus – grup-uri și interviuri. Scopul acestor vizite a fost acela <strong>de</strong> acolecta informaţii <strong>de</strong> ordin calitativ privind direcţiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, principalele problemei<strong>de</strong>ntificate la nivel local precum și cu privire la provocările cu care se confruntă instituțiileadministrației publice.Interviuri structurateAu fost <strong>de</strong>rulate o serie <strong>de</strong> interviuri structurate, cu diverși actori locali – instituții publice,companii private, etc.. Dintre acestea amintim: Primăria Bălești, Primăria Rovinari, PrimăriaBumbești Jiu, Primăria Motru, Primăria Târgu-Jiu, SNL Oltenia etc. Totodată, au fost <strong>de</strong>rulateperiodic întâlniri cu reprezentanții beneficiarului <strong>pentru</strong> a valida rezultatele preliminare și<strong>pentru</strong> a-i consulta asupra datelor colectate.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |24


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Colectarea informațiilor din cele 4 studii <strong>de</strong> cercetareS-a recurs la sintetizarea celor patru studii realizate în cadrul proiectului:Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural şi istoric; Studiu privind managementul resurselor umane la nivelul autorităţiloradministraţiei publice locale;Studiu privind accelerarea <strong>de</strong>zvoltării serviciilor comunitare <strong>de</strong> utilităţi publice;Studiu privind <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii <strong>de</strong> drumuri şi poduri din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>.Informațiile esențiale și concluziile acestor studii au fost integrate în Analiză și au servit,alături <strong>de</strong> concluziile din celelalte capitole, drept bază <strong>pentru</strong> procesul <strong>de</strong> planificarestrategică.Procesul <strong>de</strong> reactualizare a Strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong><strong>perioada</strong> 2007-2013După ce echipa <strong>de</strong> lucru și-a construit o imagine clară asupra problemelor existente încomunitate și asupra cauzelor acestor probleme, pe baza celor 4 studii și a Analizei socioeconomicea ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> actualizate, s-a trecut la etapa <strong>de</strong> realizare a Strategiei (etapa <strong>de</strong>i<strong>de</strong>ntificare a celor mai potrivite soluții <strong>pentru</strong> problemele i<strong>de</strong>ntificate anterior).În procesul <strong>de</strong> elaborare a strategiei și în stabilirea obiectivelor s-au folosit o serie <strong>de</strong>instrumente, tehnici și meto<strong>de</strong> științifice. Momentele metodologice majore în procesul <strong>de</strong>elaborare a Strategiei sunt <strong>de</strong>taliate în continuare:I<strong>de</strong>ntificarea grupurilor <strong>de</strong> lucruÎn această etapă, componența Comitetului <strong>de</strong> Coordonare <strong>pentru</strong> implementarea,monitorizarea și evaluarea Strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare socio-economică a ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> 2007-2013 și a grupurilor <strong>de</strong> lucru a fost menținută, făcându-se propuneri <strong>pentru</strong> completareaacestora cu noi membrii interesați implicați în faza <strong>de</strong> elaborare a studiilor și <strong>de</strong> actualizare aanalizei socio-economice.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |25


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Colectarea datelor relevante <strong>pentru</strong> realizarea strategiei și prelucrarea acestoraActualizarea Strategiei a plecat <strong>de</strong> la strategia anterioară, realizată <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2007-2013. Au fost analizate viziunea și misiunea, domeniile prioritare, obiectivele, măsurile,proiectele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare din <strong>Strategia</strong> anterioară, <strong>pentru</strong> a stabili relevanța lor în contextulactual. Au fost stabilite apoi ce elemente <strong>de</strong> planificare strategică din strategia anterioară maisunt valabile și ce elemente noi trebuie introduse.Un alt element metodologic a fost analiza documentelor strategice, atât <strong>de</strong> la nivelul național,cât și local în acest <strong>de</strong>mers <strong>de</strong> planificare strategică. În acest sens, au fost analizateinformațiile relevante din toate strategiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare existente la nivel local în ju<strong>de</strong>țul <strong>Gorj</strong>.Studiile și actualizarea analizei socio-economice au constituit unul dintre elementele <strong>de</strong> bazăîn i<strong>de</strong>ntificare palierelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a ju<strong>de</strong>țului <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> următoare..În cadrul Strategiei s-a realizat un sondaj <strong>de</strong> opinie asupra a 400 <strong>de</strong> locuitori, care afurnizat opțiunile gorjenilor <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea ju<strong>de</strong>țului.Totodată, strategia se bazează pe rezultatele analizei SWOT generale, a analizei PESTLE,analiza factorilor interesaţi, a resurselor, etc.Stabilirea viziunii/misiunii/valorilor comune, domeniilor prioritare <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, aobiectivelor și măsurilor, a priorităților și proiectelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, a planului <strong>de</strong>acțiuni, a metodologiei <strong>de</strong> implementare și control și a planului <strong>de</strong> monitorizare.Primii pași în această fază au fost conturarea viziunii/ misiunii/ a valorilor comune și adomeniilor prioritare <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare.În <strong>de</strong>finirea viziunii şi a obiectivelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare s-a avut în ve<strong>de</strong>re corelarea acestorpropuneri cu strategiile <strong>de</strong>ja existente.Viziunea/misiunea/valorile comune – reprezintă o formulare, <strong>de</strong> dimensiuni reduse (7-10rânduri), care exprimă gradul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare al comunității, proiectat <strong>de</strong> autoritățile publice petermen lung, dincolo <strong>de</strong> <strong>perioada</strong> <strong>de</strong> implementare a Strategiei. De asemenea, în formulareaacestora s-a ținut cont <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificarea cuvintelor cheie <strong>pentru</strong> fiecare pârghie i<strong>de</strong>ntificată acontribui la <strong>de</strong>zvoltarea comunității în viitor.Procesul <strong>de</strong> elaborare al domeniilor prioritare <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, a obiectivelor și măsurilor, apriorităților și proiectelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, a planului <strong>de</strong> acțiuni, a metodologiei <strong>de</strong> implementareși control și a planului <strong>de</strong> monitorizare a implicat colaborarea permanentă cu actorii vizaţi –instituţii ce au fost implicate în implementarea documentului strategic.Odată ce s-a stabilit un<strong>de</strong> se vrea să se ajungă (viziunea/misiunea/valorile comune) și pe cepârghii este nevoie să se acționeze <strong>pentru</strong> a se în<strong>de</strong>plini viziunea (<strong>de</strong>ci, obiectivele <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare și programele) s-a trecut la etapa <strong>de</strong> operaţionalizare a acestora, concretizată subforma unui Plan <strong>de</strong> Acțiuni care este completat <strong>de</strong> un mecanism prin care implementareaacestor strategii este monitorizată și evaluată (Comitet <strong>de</strong> monitorizare și evaluare - resurseumane, atribuții etc.) S-a trecut apoi la stabilirea proiectelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare care fac parte dinPortofoliul <strong>de</strong> Proiecte.Planul <strong>de</strong> investiţii a conținut selecția celor mai importante proiecte, alese din Portofoliul <strong>de</strong>Proiecte.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |26


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Totodată, s-au respectat criteriile-cheie <strong>de</strong> calitate utilizate în evaluarea documentelorstrategice la nivel European, <strong>de</strong> relevanţă, eficacitate, eficienţă, consecvenţă şi coerenţă,pragmatism, sustenabilitate, etc..Metodologia <strong>de</strong> implementare şi control și planul <strong>de</strong> monitorizareOperaţionalizarea şi punerea în practică a strategiei este elementul ce produce <strong>de</strong>zvoltarea.De aceea este necesară elaborarea metodologiei <strong>de</strong> implementare a strategiei cuevi<strong>de</strong>nţierea procesului <strong>de</strong> monitorizare şi evaluare.S-a elaborat structura procesului <strong>de</strong> implementare și s-a <strong>de</strong>semnat un Comitet <strong>de</strong>monitorizare și evaluare, activ pe întreaga perioadă <strong>de</strong> implementare a Strategiei.Rolul componentei <strong>de</strong> monitorizare și evaluare este acela <strong>de</strong> a <strong>de</strong>termina eficiența șieficacitatea Strategiei, acționând drept politică publică.Evaluarea <strong>de</strong> pe parcursul şi <strong>de</strong> la finalul implementării, realizată pe baza unui set <strong>de</strong>indicatori măsurabili stabiliți <strong>de</strong> la începutul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> implementare, va stabili în cemăsură obiectivele, măsurile şi proiectele inițial stabilite, au fost în<strong>de</strong>plinite. Procesul <strong>de</strong>monitorizare și evaluare are un rol esențial în ajustarea politicii publice pe parcursul<strong>de</strong>sfășurării unei strategii. Totodată, realizarea <strong>de</strong> sondaje <strong>de</strong> percepție, alături <strong>de</strong> meto<strong>de</strong>le<strong>de</strong> cercetare opționale <strong>de</strong> genul interviurilor, studiilor <strong>de</strong> caz, etc. sunt instrumentemetodologice care vor reflecta percepția populației asupra efectelor implementării acțiunilorprevăzute <strong>de</strong> Strategii.Consultarea publică și realizarea variantei finale a strategiei, cu toate comentariile șiobservațiile incluse.În urma consultărilor publice <strong>de</strong>rulate s-a ajuns la varianta finală a Strategiei.1.4 Dezvoltarea durabilă – nucleul StrategieiProvocarea pe care o oferă următorul <strong>de</strong>ceniu este aceea <strong>de</strong> a oferi un mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltareeficient din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic, echitabil din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re social şi sustenabil dinpunct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al conservării mediului. <strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>propune o nouă abordare <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 - 2020, prin oferirea unei perspective realisteasupra problemelor şi oportunităţilor cu care se confruntă <strong>Gorj</strong>ul şi a modului în care acestase poate re<strong>de</strong>fini şi pune în valoare la nivel regional şi naţional.Cronologic, problematica raporturilor dintre om şi mediul natural a intrat în preocupărilecomunităţii internaţionale începând cu prima Conferinţă a ONU asupra Mediului (Stockholm,1972) şi s-a concretizat în lucrările Comisiei Mondiale <strong>pentru</strong> Mediu şi Dezvoltare, instituite în1985. Raportul acestei Comisii, prezentat în 1987 <strong>de</strong> G. H. Bruntdland şi intitulat Viitorulnostru comun, a oferit prima <strong>de</strong>finiţie acceptată a <strong>de</strong>zvoltării durabile. Aceasta reprezintă unmo<strong>de</strong>l specific <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, care satisface cerinţele prezente, fără a compromite şansageneraţiilor viitoare <strong>de</strong> a-şi satisface propriile nevoi. Dezvoltarea durabilă este expresia unuiProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |27


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020echilibru între creşterea economică sustenabilă, coeziunea socială şi înfruntarea provocărilor<strong>de</strong>mografice şi dimensiunea ecologică 1 .De la acest punct, problemele complexe ale <strong>de</strong>zvoltării durabile au căpătat o dimensiunepolitică globală, fiind abordate la cel mai înalt nivel la Conferinţa Mondială <strong>pentru</strong> Mediu şiDezvoltare Durabilă <strong>de</strong> la Rio <strong>de</strong> Janeiro (1992), la Sesiunea Specială a Adunării GeneraleONU şi <strong>pentru</strong> abordarea Obiectivelor <strong>de</strong> Dezvoltare ale Mileniului (2000) şi la ConferinţaMondială <strong>pentru</strong> Dezvoltare Durabilă <strong>de</strong> la Johannesburg (2002). S-au conturat astfelprograme concrete <strong>de</strong> acţiune la nivel global şi local (Agenda 21 Locală).Politicile publice care se elaborează pe această bază, precum actuala Strategie Naţională<strong>pentru</strong> Dezvoltare Durabilă a României (care acoperă orizontul <strong>de</strong> timp 2015-2020-2030),urmăresc restabilirea şi menţinerea unui echilibru raţional, pe termen lung, între <strong>de</strong>zvoltareaeconomică şi integritatea mediului natural în forme înţelese şi acceptate <strong>de</strong> societate. PentruRomânia, ca stat membru al Uniunii Europene, <strong>de</strong>zvoltarea durabilă nu este una dintreopţiunile posibile, ci singura perspectivă raţională <strong>de</strong> valorificare sustenabilă a potenţialuluinatural, economic şi uman. Pentru atingerea unui astfel <strong>de</strong> <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat este nevoie <strong>de</strong> oabordare complementară în care politicile publice <strong>de</strong> tip top – down (strategiile naţionale) seîntrepătrund cu politicile <strong>de</strong> tip bottom – up (strategiile locale).Ambele tipuri <strong>de</strong> strategii (naţionale şi locale) trebuie să se raporteze permanent ladocumentele esenţiale elaborate la nivel european, <strong>pentru</strong> a fi eficiente şi <strong>pentru</strong> a capitalizanoile instrumente strategice şi financiare care <strong>de</strong>vin disponibile. Cadrul strategic <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare <strong>pentru</strong> următorii 10 ani este <strong>de</strong>finit <strong>de</strong> <strong>Strategia</strong> Europa 2020.Europa 2020 propune o nouă viziune <strong>pentru</strong> evoluţia economiei Europei, aceea a uneicreşteri inteligente, sustenabile şi favorabile incluziunii, bazată pe cunoaştere şi inovare, maieficiente din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive, cu orată ridicată a ocupării forţei <strong>de</strong> muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.Priorităţile europene, precum şi ţintele asumate <strong>de</strong> România sunt prezentate mai jos.Tabelul 2. <strong>Strategia</strong> Europa 2020Axe prioritare:• Creştere economică inteligentă: economiebazată pe cunoaştere şi inovare;• Creştere economică durabilă: economie,competitivă, cu emisii scăzute <strong>de</strong> carbon şiutilizare eficientă a resurselor;• Creşterea economică inclusivă : grad ridicat<strong>de</strong> ocupare a forţei <strong>de</strong> muncă, care va generacoeziune socială şi teritorială.7 iniţiative-pilot:• UE - o uniune a inovării;• Tineretul în mişcare;• Agenda digitală <strong>pentru</strong> Europa;• Utilizare eficientă a resurselor, cu emisiiscăzute <strong>de</strong> carbon;• Politica industrială adaptată <strong>pentru</strong> ocreştere economică ver<strong>de</strong>;• Noi competenţe şi locuri <strong>de</strong> muncă;• Platforma europeană împotriva sărăciei.Aceste axe prioritare sunt transpuse <strong>de</strong> fiecare Stat Membru în politicile publice proprii, careîşi stabilesc totodată obiectivele şi valorile aferente, particularizate în funcţie <strong>de</strong> specificulcontextului socio-economic naţional. În cazul României, <strong>Strategia</strong> Europa 2020 estetranspusă prin Planul Naţional <strong>de</strong> Reformă.1 Definiţia propusă <strong>de</strong> raportul Comisiei Brundtland <strong>pentru</strong> conceptul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă este următoarea:”rearanjarea resurselor tehnice, știinţifice, ecologice, economice și sociale <strong>de</strong> o așa manieră încât sistemuleterogen rezultat să poată fi menţinut în stare <strong>de</strong> echilibru spaţio – temporal”Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |28


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Încadrată în acest context larg, <strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> are rolul <strong>de</strong> ai<strong>de</strong>ntifica şi <strong>de</strong>talia principalele direcţii <strong>de</strong> acţiune care trebuie implementate şi <strong>de</strong> a letranspune într-un instrument <strong>de</strong> lucru <strong>pentru</strong> autorităţile publice ju<strong>de</strong>ţene, <strong>pentru</strong> societateacivilă şi mediul privat. Conceptul care stă la baza întregului cadru strategic propus <strong>de</strong> cătreacest document şi care se regăseşte la nivelul tuturor obiectivelor strategice şi domeniilorprioritare este cel al <strong>de</strong>zvoltării durabile. Aceasta <strong>de</strong>vine astfel nucleul Strategiei, o tematicărecurentă a cărei prezenţă se argumentează, în primul rând, prin capacitatea conceptului <strong>de</strong>a sintetiza şi <strong>de</strong> a oferi o imagine globală, comprehensivă asupra întregului proces <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare locală.<strong>Strategia</strong> integrează toate cele trei dimensiuni ale conceptului <strong>de</strong>zvoltării durabile, aplicat lanivel <strong>de</strong> sectoare componente. Dimensiunea ecologică priveşte consumul şi producţiadurabilă, conservarea şi managementul resurselor naturale, schimbările climatice şi energiacurată. Dimensiunea economică se referă la <strong>de</strong>zvoltarea socio-economică (prosperitateeconomică) iar dimensiunea socială vizează incluziunea socială, schimbările <strong>de</strong>mografice şisănătatea publică.1.5 Analiza strategiei existente și gradul <strong>de</strong> realizare și relevanțăa obiectivelor asumate în cadrul proiectuluiÎn realizarea Analizei socio-economice a ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> a fost analizată <strong>Strategia</strong> anterioară,aflată în implementare, <strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare socio-economică a ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> 2007-2013.În construcția Analizei socio-economice <strong>pentru</strong> <strong>Strategia</strong> actuală, au fost incluse sectoareleanalizate în strategia anterioară, printre care analiza resurselor naturale (resurse cu potențial<strong>de</strong> valorificare economică și energetică, resurse <strong>de</strong> interes turistic, resurse umane), aproblemelor sociale, <strong>de</strong> infrastructură și utilități, cu care se confruntă ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong>.Compararea datelor din <strong>perioada</strong> realizării strategiei aflate în implementare cu valoareaacestor date în prezent a furnizat o imagine importantă asupra evoluției acestor sectoaresocio-economice la nivel <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ț. Aceste date, alături <strong>de</strong> elementele metodologice nouintroduse, au constituit baza <strong>pentru</strong> elaborarea Strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>țului<strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> perioda 2011-2020. Pe lângă acestea, în conturarea noii Strategii un rolimportant l-a constituit analiza obiectivelor asumate în strategia aflată în implementare șigradul <strong>de</strong> realizare a acestora. După cum se poate ve<strong>de</strong>a, domeniile pe care au fostconstruite obiectivele din <strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong>2011 – 2020 se regăsesc, într-un grad mai mare sau mai mic, în obiectivele din strategia2007-2013, cum ar fi: agricultura, infrastructura, mediu, resurse umane, social, mediu <strong>de</strong>afaceri, etc.. Astfel, obiectivele din <strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare socio-economică a ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong>2007-2013 își păstrează relevanța și se regăsesc în <strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zoltare durabilă aju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011-2020 acestea fiind abordate în contextul <strong>de</strong>zvoltăriidurabile, în concordanță cu realitățile socio-economice actuale.Totodată, în alegerea proiectelor <strong>pentru</strong> operaționalizarea Strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă,s-a fost avut în ve<strong>de</strong>re gradul <strong>de</strong> realizare al proiectelor din portofoliul <strong>de</strong> proiecte aflat înimplementare și domeniile în care s-au implementat cele mai multe proiecte. A fost acordatăatenție <strong>de</strong>osebită <strong>pentru</strong> a nu se propune proiecte care să se suprapună cu proiecteleîncheiate sau aflate în implementare. Totodată, a fost sesizată implementarea <strong>de</strong> proiecte încâteva domenii predominante: social, educație, infrastructură, reabilitare utilități, reabilitareProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |29


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020monumente <strong>de</strong> însemnătate turistică, construcții spații agrozootehnice, înlocuire sisteme <strong>de</strong>încălzire cu sisteme care utilizează energie solară/ eolină etc. O mare parte din acesteproiecte sunt <strong>de</strong>ja finalizate (implementate în 2010 și 2011) și un număr mai redus au termen<strong>de</strong> finalizare în 2013.1.6 Analiza situaţiei actualeIntroducereProcesul <strong>de</strong> planificare strategică este bazat întot<strong>de</strong>auna pe o documentare asupra situaţieiactuale, o radiografiere a ceea ce se întâmplă în realitate într-o comunitate. Această analizăse bazează pe un schelet metodologic amplu, bazat pe date cantitative, calitative, vizite înteritoriu <strong>pentru</strong> a ”simţi” problemele locale (o prezentare în <strong>de</strong>taliu a metodologiei aplicate înevaluarea situaţiei actuale a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> se poate consulta în documentul Analiza socioeconomicăa ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>).În continuare, am realizat o sinteză a acestei evaluări, în care subliniem aspectele esenţialei<strong>de</strong>ntificate, pe baza cărora se fundamentează prezentul document, planificarea strategică<strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011-2020.Sinteza aceasta are la bază următoarele documente, elaborate în etapa <strong>de</strong> fundamentare aStrategiei: Analiza socio-economică a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>, Studiul privind valorificare patrimoniuluinatural, cultural şi istoric, Studiul privind managementul resurselor umane la nivelulautorităţilor administraţiei publice locale, Studiul privind accelerarea <strong>de</strong>zvoltării serviciilorcomunitare <strong>de</strong> utilităţi publice, și Studiul privind <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii <strong>de</strong> drumuri şipoduri din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>.Dinamica economicăCreşterea economiei gorjene a fost confirmată <strong>de</strong> evoluţia favorabilă a PIB <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong>2008 – 2009, <strong>Gorj</strong>ul înscriindu-se în tendinţa generală ascen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> care a beneficiatîntreaga regiune Sud – Vest Oltenia. Valoarea <strong>de</strong> 9.593,1 mil lei a PIB 2 – ului <strong>pentru</strong> 2008poziţionează ju<strong>de</strong>ţul sub media naţională (12.244 mil lei) dar <strong>de</strong>asupra celei regionale(8.384,4 mil lei). Productivitatea activităţilor economice are valori scăzute, <strong>de</strong> doar douătreimi din media naţională.IndustriaJu<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> se bazează pe o industrie bivalentă, având o <strong>de</strong>zvoltare economică comună cuevoluţia sectoarelor energetic şi minier. Conform principalilor indicatori economici, domeniileenergiei şi industriei extractive generează 70% din cifra <strong>de</strong> afaceri a ju<strong>de</strong>ţului şi angajează59% din salariaţii ju<strong>de</strong>ţului. Deşi un avantaj important al industriei energetice din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>este dat <strong>de</strong> capacitatea ridicată <strong>de</strong> producţie <strong>de</strong> energie şi, respectiv, <strong>de</strong> rezervele <strong>de</strong> cărbuniexistente, productivitatea muncii <strong>pentru</strong> ambele sectoare se situează sub media naţională.2 INS, cele mai recente date disponibileProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |30


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Pentru asigurarea sustenabilităţii acestor sectoare, la termocentrale s-au făcut în modconstant investiţii, în timp ce activităţile miniere au fost re-orientate către exploatările viabiledin punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economico - financiar. Perspectiva <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare <strong>pentru</strong> următoareaperioadă va fi însă influenţată <strong>de</strong> nivelul <strong>de</strong> competitivitate al activităţilor industriale.În această direcţie, în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> au fost i<strong>de</strong>ntificate cinci concentrări economice relevantela nivel naţional şi local, construite în jurul unor actori economici importanţi într-un anumitsector, dintre care două clustere <strong>de</strong> trei stele în producţia <strong>de</strong> energie electrică şi extracţiacărbunelui inferior 3 .Prin urmare, premizele <strong>de</strong>zvoltării unor clustere există şi se pot materializa doar în măsura înva exista o colaborare între sectorul privat, autorităţile publice şi instituţiile <strong>de</strong> cercetareeducaţie,<strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea întregului lanţ valoric.Agricultura şi industria alimentarăDeşi terenurile agricole ocupă aproximativ jumătate din suprafaţa totală a ju<strong>de</strong>ţului, aproape70% din soluri sunt afectate <strong>de</strong> eroziune, alunecări <strong>de</strong> teren sau aciditate. Mai mult, esteînregistrat un grad înalt <strong>de</strong> fărâmiţare a terenurilor agricole (aproape jumătate din ferme au osuprafaţă <strong>de</strong> sub un hectar). <strong>Gorj</strong>ul dispune însă <strong>de</strong> suprafeţe întinse <strong>de</strong> livezi localizate înzona <strong>de</strong>presiunii Târgu Jiu – Câmpu Mare şi a Dealului Bran.Totodată, din analiza datelor a reieşit existenţa unui potenţial important <strong>pentru</strong> zootehnie, înspecial în cazul UAT - urilor din nordul ju<strong>de</strong>ţului. Pe <strong>de</strong> altă parte, doar două din primele zececompanii din industria alimentară au drept obiect <strong>de</strong> activitate procesarea şi fabricarea <strong>de</strong>produse din carne, ceea ce reflectă un potenţial extrem <strong>de</strong> puţin valorificat.ServiciileConform analizei socio-economice, la nivel ju<strong>de</strong>ţean prevalează serviciile cu valoareadăugată redusă. Predomină activităţi <strong>de</strong> comerţ, <strong>de</strong> transporturi şi turism. În acelaşi timp,diversificarea redusă a sectorului servicii în ansamblu este şi o consecinţă directă a<strong>de</strong>zvoltării cu precă<strong>de</strong>re a serviciilor conexe sectoarelor economice dominante (producţieenergie şi industrie extractivă). Domeniile <strong>de</strong> servicii care au pon<strong>de</strong>re mai mare în ocupareaforţei <strong>de</strong> muncă la nivel ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong>cât o au sectoarele la nivel naţional, sunt activităţileprivind forţa <strong>de</strong> muncă, investigaţie şi protecţie şi tranzacţii imobiliare, peisagistică, închiriereşi leasing <strong>pentru</strong> serviciile <strong>de</strong> piaţă şi distribuţia apei, și salubritate şi <strong>de</strong>şeuri.Antreprenoriatul şi mediul <strong>de</strong> afaceriPredominanţa sectorului industrial se păstrează şi la nivelul întreprin<strong>de</strong>rilor mici şi mijlocii.Asemănător cu majoritatea indicatorilor care caracterizează mediul <strong>de</strong> afaceri, trei sectoarese individualizează la nivel <strong>de</strong> mediu antreprenorial: industria extractivă, producţia <strong>de</strong> energieelectrică şi distribuţia apei/ salubritate.Analiza socio-economică a reliefat existenţa unor diferenţe la nivel structural date <strong>de</strong>specificul local. Producţia ju<strong>de</strong>ţului este concentrată într-un număr relativ mic <strong>de</strong> localităţi,existând discrepanţe mari <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare între UAT-uri. Atât ca număr <strong>de</strong> firme cât şi dinpunct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al cifrei <strong>de</strong> afaceri, sudul ju<strong>de</strong>ţului este mai puţin <strong>de</strong>zvoltat economic <strong>de</strong>cât3 Conform literaturii <strong>de</strong> specialitate, acestea sunt clustere cu peste 1000 <strong>de</strong> salariați, pon<strong>de</strong>re importantă în totalulsalariaților din domeniu, la nivel național, si cu pon<strong>de</strong>re importantă din totalul salariaților la nivelul ju<strong>de</strong>țului.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |31


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020nordul acestuia. În sudul ju<strong>de</strong>ţul se remarcă doar Turceni (prin industria energetică) şicomuna Hurezani (cod 61, 7,2 mil CA din servicii)Infrastructura <strong>de</strong> afaceriÎn ceea ce priveşte infrastructura <strong>de</strong> afaceri disponibilă mediului <strong>de</strong> afaceri, ju<strong>de</strong>ţul prezintădouă particularităţi majore. Astfel, având în ve<strong>de</strong>re pon<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>ţinută <strong>de</strong> sectorul minier,<strong>Gorj</strong>ul a beneficiat în ultimele două <strong>de</strong>cenii <strong>de</strong> finanţare <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea şi susţinereaunor incubatoare <strong>de</strong> afaceri. În acelaşi timp, la nivelul regiunii Sud - Vest Oltenia, <strong>Gorj</strong>ul esteunul dintre cele două ju<strong>de</strong>ţe care oferă posibilităţi <strong>de</strong> sprijinire a potenţialilor investitori <strong>de</strong>tipul parcurilor industriale (Parcul Industrial <strong>Gorj</strong>, Bumbeşti – Jiu).Cercetare – <strong>de</strong>zvoltareÎn 2009, <strong>Gorj</strong>ul a ocupat locul 3 în cadrul regiunii Sud - Vest Oltenia din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re alnumărului salariaţilor şi al cheltuielilor <strong>de</strong> cercetare - <strong>de</strong>zvoltare. Infrastructura <strong>de</strong> cercetaredin ju<strong>de</strong>ţ se constituie din 12 centre <strong>de</strong> studii şi cercetare, aflate sub coordonareaUniversităţii ”Constantin Brâncuşi” din Târgu - Jiu. O preocuparea constantă a acestora estemenţinerea unei legături strânse cu mediul privat din ju<strong>de</strong>ţ.Funcţionalitatea socialăRepartiţia şi evoluţiile <strong>de</strong>mograficeJu<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> se confruntă cu o diminuare a <strong>de</strong>nsităţii populaţiei, aceasta aflându-se într-oscă<strong>de</strong>re constantă încă din anii 1990, tendinţă manifestată şi pe parcursul ultimilor ani. Maimult, începând cu anul 2009 ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> a cunoscut şi o scă<strong>de</strong>re a populaţiei active, aceastaînregistrând în anul 2010 cea mai scăzută valoare din ultimii 5 ani (147,3 mii persoane).Soldul migrator a rămas relativ constant în ultimii 5 ani, ca urmare a unui trend asemănătorurmat atât <strong>de</strong> plecările cât şi <strong>de</strong> sosirile din mediul urban şi rural.Un procent <strong>de</strong> 52,67 din populaţia ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> are reşedinţa în mediul rural, procent similarcu media regională. Situaţia populaţiei pe localităţi urbane ne indică o repartiţie rural-urbansituată în normele naţionale. Principalele aglomerări urbane din ju<strong>de</strong>ţ corespund polilor <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare economică (spre exemplu, un sfert din populaţia ju<strong>de</strong>ţului este concentrată înMunicipiul Târgu – Jiu).Resursele umane şi ocuparea forţei <strong>de</strong> muncăDin punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al structurii populaţiei active, ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> prezintă o diferenţă notabilăfaţă <strong>de</strong> structura <strong>de</strong> la nivel naţional, cele două sectoare economice dominante fiindsuprareprezentate şi concentrând şi cel mai important număr <strong>de</strong> persoane active. Spreexemplu, numărul <strong>de</strong> salariaţi la 1000 <strong>de</strong> locuitori este <strong>de</strong> zece ori mai mare <strong>de</strong>cât medianaţională <strong>pentru</strong> industria extractivă şi <strong>de</strong> trei ori mai mare <strong>pentru</strong> industria energetică.Educaţia şi formarea profesională continuăÎn ceea ce priveşte sistemul <strong>de</strong> învăţământ pre-universitar, valorile sunt fluctuante.Principalele scă<strong>de</strong>ri ale populaţiei şcolare au fost înregistrate în învăţământul primar şigimnazial, <strong>de</strong> arte şi meserii în timp ce numărul <strong>de</strong> elevi înscrişi în învăţământul liceal,postliceal <strong>de</strong> specialitate şi tehnic <strong>de</strong> maiştri a crescut.Cu un număr <strong>de</strong> 5.749 <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi înscrişi în anul universitar 2009 – 2010, Universitatea"Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu este un centru universitar <strong>de</strong> importanţă regională, careoferă expertiză specifică prin intermediul centrelor <strong>de</strong> cercetare pe care le coordonează.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |32


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020ŞomajulConform datelor INS, evoluţia şomajului în <strong>perioada</strong> 2000 – 2009 nu a înregistrat fluctuațiimajore la nivelul <strong>Gorj</strong>ului. În prezent, rata şomajului <strong>de</strong> 10,7% <strong>de</strong> la nivelul întregului ju<strong>de</strong>ţeste similară cu cea regională (10,4%), dar este mai ridicată <strong>de</strong>cât nivelul naţional (7,8%),astfel încât crearea <strong>de</strong> noi locuri <strong>de</strong> muncă continuă să reprezinte o prioritate.Activităţile miniere şi <strong>de</strong> producere a energie au imprimat o puternică i<strong>de</strong>ntitate în jurulacestor sectoare <strong>de</strong> activitate, reprezentând principalele domenii economice cu potenţial <strong>de</strong>angajare ridicat. Datorită restructurărilor majore din domeniul industriei extractive şi celeiprelucrătoare, recalificarea forţei <strong>de</strong> muncă în ju<strong>de</strong>ţ a reprezentat şi continuă să fie onecesitate imediată. În prezent există o ofertă diversificată <strong>de</strong> cursuri <strong>de</strong> recalificare. Unfenomen îngrijorător din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re este însă evoluţia cheltuielilor <strong>de</strong>stinateformării profesionale, care au urmat un trend <strong>de</strong>screscător în ultimii 5 ani, ca urmare areducerilor bugetare.Asistenţa socială şi grupuri vulnerabileDin punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re statistic, ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> este poziţionat favorabil în ceea ce priveşte pensiamedie lunară, în anul 2010 fiind situat peste media naţională. Datele reflectă pensiile şiveniturile ridicate ale unor categorii <strong>de</strong> persoane din domeniul industriei extractive, al cărorcaz nu poate fi extrapolat la nivelul întregului ju<strong>de</strong>ţJu<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> dispune <strong>de</strong> o strategie <strong>de</strong> incluziune socială care se concentrează asupraintegrării sociale şi profesionale a tinerilor care părăsesc sistemul <strong>de</strong> protecţie a copilului,precum şi a celorlalte grupuri vulnerabile. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re statistic, 50% din tipurile <strong>de</strong>handicap ale persoanelor care primesc asistenţă sunt <strong>de</strong> natură fizică, vizuală şi somatică.Totodată, o categorie din ce în ce mai extinsă <strong>de</strong> risc este reprezentată <strong>de</strong> copii ai cărorpărinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. 80% dintre aceştia se află în îngrijirea ru<strong>de</strong>lorpână la gradul IV şi nu beneficiază în prezent <strong>de</strong> măsuri <strong>de</strong> protecţie suplimentară.Nu în ultimul rând, o constatare importantă se referă la centrele aflate în subordinea DirecţieiGenerale <strong>de</strong> Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului <strong>Gorj</strong>. Având în ve<strong>de</strong>re gradul ridicat <strong>de</strong>ocupare al acestor structuri (centre <strong>de</strong> plasament clasice şi modulate, apartamente şi case<strong>de</strong> tip familial) a fost i<strong>de</strong>ntificată nevoia <strong>de</strong> a <strong>de</strong>zvolta acest tip <strong>de</strong> serviciu.SănătateSituaţia sistemului <strong>de</strong> sănătate la nivel ju<strong>de</strong>ţean este relativ stabilă în ceea ce priveşteunităţile sanitare din sectorul majoritar <strong>de</strong> stat. Conform tendințelor <strong>de</strong> la nivel naţional,unităţile sanitare din sectorul majoritar privat au cunoscut un o evoluție crescătoare.În ceea ce priveşte evoluţia unităţilor sanitare din sectorul majoritar privat în intervalul 2005-2009 a fost înregistrată o creştere semnificativă a cabinetelor medicale, a cabinetelorstomatologice şi a farmaciilor.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |33


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Turismul 4Turismul este unul dintre cele mai importante motoare <strong>pentru</strong> creştere economică şi poatecontribui la <strong>de</strong>zvoltarea durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic, social şi alprotecţiei mediului.Conceptul <strong>de</strong> turism durabilTurismul durabil este <strong>de</strong>finit ca formă <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a turismului ce nu afectează condiţiile <strong>de</strong>existenţă ale unui areal, oferind posibilitatea generaţiilor viitoare ale populaţiei locale, dar şioaspeţilor, să se bucure <strong>de</strong> această <strong>de</strong>stinaţie pe mai <strong>de</strong>parte. Este o formă a turismului carerespectă fiinţa umană şi mediul înconjurător dar şi cultura locală a regiunii-gazdă şi careaduce un echilibru global în cele trei dimensiuni (socială, economică și naturală), având carezultat atât o îmbunătăţire a calităţii vieţii <strong>de</strong> care beneficiază toate părţile implicate, cât şi oprofitabilitate economică 5 .Valorificarea potenţialului turistic, natural, cultural şi istoric al ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>În urma unei analize teritoriale privind potenţialul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare al turismului gorjean şi aconsultării studiilor anterioare <strong>de</strong> inventariere şi valorificare a potenţialului turistic şi apatrimoniului natural, cultural şi istoric 6 , s-a constatat o reconfirmare a principalelorconcentrări şi zone turistice, cu un potenţial <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare turistic ridicat. Astfel, în ju<strong>de</strong>ţul<strong>Gorj</strong> se remarcă patru zone cu potenţial <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a unor poli <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare turistică:arealul turistic Vâlcan-Motru, arealul turistic Parâng-Olteţ, arealul turistic Târgu-Jiu şiarealul turistic Dealurile Getice.Tipuri <strong>de</strong> turism în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>În prezent în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> se practică o multitudine <strong>de</strong> tipuri <strong>de</strong> turism care se regrupează în 4categorii principale: turismul montan şi <strong>de</strong> peisaj, turismul <strong>de</strong> afaceri şi <strong>de</strong> tranzit,turismul cultural (inclusiv turismul ecumemic), turismul rural.Turismul montan şi <strong>de</strong> peisajTurismul montan este bi-sezonier, <strong>de</strong> iarnă şi <strong>de</strong> vară, incluzând şi turismul <strong>de</strong> aventură, încontextul în care formele <strong>de</strong> relief permit practicarea unor activităţi cu grad <strong>de</strong> risc sporit şieforturi fizice mai intense, precum: alpinism, escaladă, speologie, rafting, coborârea cuparapanta etc. Turismul <strong>de</strong> peisaj este turismul întreprins în termenii utilizării arealelor cupotenţial natural important (munţi, lacuri, sălbăticie, zone împădurite etc.), cu facilităţinaturale atractive. Acesta reprezintă, totodată, o formă <strong>de</strong> turism în care motivaţiile turiştilorşi argumentul <strong>de</strong> vânzare a produselor şi călătoriilor se concentrează pe cazarea în natură,recreerea şi petrecerea timpului în zone relativ ne<strong>de</strong>teriorate şi/sau practicarea unor activităţiîn aer liber.Turismul <strong>de</strong> afaceri şi <strong>de</strong> tranzitTurismul <strong>de</strong> afaceri şi <strong>de</strong> tranzit reprezintă principala sursă <strong>de</strong> venituri <strong>pentru</strong> industriahotelieră autohtonă. Conform statisticilor, turismul <strong>de</strong> afaceri şi <strong>de</strong> tranzit este unul dinprincipalii responsabili <strong>pentru</strong> numărul sosirilor în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>. Municipiul Târgu Jiu constituie4 Sinteză realizată pe baza Studiului privind valorificare patrimoniului natural, cultural şi istoric5Organizaţia Mondială a Turismului (World Tourism Organization)6Studiu <strong>pentru</strong> valorificarea potențialului turistic al ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> și Studiu privind valorificarea patrimoniuluinatural, cultural și istoricProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |34


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020principalul pol economic al ju<strong>de</strong>ţului şi totodată principala <strong>de</strong>stinaţie <strong>de</strong> afaceri a acestuia. Înanul 2010 Municipiul Târgu Jiu a cazat peste 75% din numărul turiştilor din ju<strong>de</strong>ţ.Turismul cultural (inclusiv turismul ecumenic)Turismul cultural este o formă <strong>de</strong> turism centrată pe mediul cultural (incluzând peisajele<strong>de</strong>stinaţiei), valorile şi stilurile <strong>de</strong> viaţă, patrimoniul local, arta plastică şi cea a spectacolelor,tradiţiile şi resursele comunităţii. În mod incontestabil şi bine cunoscut, ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>beneficiază <strong>de</strong> o i<strong>de</strong>ntitate culturală importantă prin intermediul universului şi operelorrealizate <strong>de</strong> Constantin Brâncuşi, la care se adaugă și numeroasele obiective religioase.Turismul ruralEste un tip <strong>de</strong> turism foarte clar <strong>de</strong>finit, care se referă la petrecerea vacanţelor la ţară, înzone rurale, posibil în interiorul unei ferme. În ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> această formă <strong>de</strong> turism estepracticată în special în zona <strong>de</strong> la baza <strong>de</strong> lanţul muntos din partea <strong>de</strong> nord a ju<strong>de</strong>ţului.Ecoturismul – o formă <strong>de</strong> turism necesară <strong>pentru</strong> ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>Această formă <strong>de</strong> turism presupune a călători într-o manieră responsabilă către areale cupotenţial natural, având în ve<strong>de</strong>re interesele populaţiei locale şi a mediului înconjurător. O<strong>de</strong>scriere generală a turismului durabil poate fi prezentată foarte uşor, totuşi nu întot<strong>de</strong>aunaeste şi foarte clară în viaţa reală. Experienţa arată că, în concordanţă cu locul pe care îlocupă actorul în procesul <strong>de</strong> turism şi îndatoririle acestuia, conceptul <strong>de</strong> „turism durabil”primeşte o interpretare diferită.Infrastructură turisticăJu<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> dispune <strong>de</strong> o infrastructură turistică <strong>de</strong> cazare mo<strong>de</strong>stă, structurată în principal<strong>de</strong> două tipuri <strong>de</strong> unităţi <strong>de</strong> cazare principale, hotelurile şi pensiunile turistice. Hotelurile,pensiunile turistice şi hostelurile <strong>de</strong>ţin 83 % din numărul total <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong> cazare disponibileîn ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>.Activitatea turistică se concentrează aproape exclusiv în nordul ju<strong>de</strong>ţului, în UAT - urile dinzona montană şi sub-montană (cel mai bine reprezentante sunt Tismana, Bumbeşti-Jiu şiNovaci, <strong>de</strong> la V-E), în Târgu Jiu (care înregistrează <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte cele mai multe sosiri) şiSăcelu (turism balnear, interes local). Se observă o activitate turistică scăzută sau chiarinexistentă în zona <strong>de</strong> sud a ju<strong>de</strong>ţului, datorată atât peisajelor naturale lipsite <strong>de</strong>spectaculozitatea celor din nordul ju<strong>de</strong>ţului cât şi prezenţei exploatărilor carbonifere.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |35


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Infrastructura tehnică şi <strong>de</strong> utilităţi publiceInfrastructura <strong>de</strong> drumuri şi poduri din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> 7Dezvoltarea infrastructurii <strong>de</strong> transport reprezintă o condiţie necesară <strong>pentru</strong> implementareacu succes şi a celorlalte priorităţi <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ale ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>.În cadrul Regiunii Sud – Vest Oltenia, ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> are o infrastructură rutieră bine<strong>de</strong>zvoltată. În privinţa <strong>de</strong>nsităţii drumurilor publice la 100 km 2 , cea mai mare <strong>de</strong>nsitate aregiunii se înregistrează la nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>, <strong>de</strong> 39,3 km/100 km 2 , valoare uşor pestemedia naţională (35,8 km/100 km 2 ).Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> este bine echipat din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al infrastructurii <strong>de</strong> transport, a căilor <strong>de</strong>comunicaţie şi accesibilitate spre porturile dunărene şi în zona turistică submontană. Unavantaj îl reprezintă distribuirea relativ armonioasă a infrastructurii <strong>de</strong> transport pe teritoriulju<strong>de</strong>ţean.Analiza stării <strong>de</strong> viabilitate a drumurilor ju<strong>de</strong>ţene şi comunale (aproape 40% din drumurileju<strong>de</strong>ţene au o stare <strong>de</strong> viabilitate redusă) a relevat faptul că, în mare parte, aceasta nucorespun<strong>de</strong> cerinţelor <strong>de</strong> capacitate portantă şi cerinţelor traficului actual. Viabilitatea redusăa drumurilor ju<strong>de</strong>ţene îngreunează mult <strong>de</strong>sfăşurarea activităţilor socio-economice,mobilitatea forţei <strong>de</strong> muncă, atragerea investitorilor străini la nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>.În ceea ce priveşte infrastructura feroviară, ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> ocupă poziţia a doua la nivelulregiunii Sud – Vest Oltenia din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al <strong>de</strong>nsităţii liniilor pe 1.000 km 2 . Aceastăvaloare este apropiată <strong>de</strong> media regională şi similară cu cea a ju<strong>de</strong>ţului Vâlcea, dar sesituează totuşi sub media naţională.În ciuda provocărilor cu care s-a confruntat sistemul feroviar în ultimii ani, fenomen specific şialtor ju<strong>de</strong>ţe, acesta are în continuare un potenţial important <strong>de</strong> a contribui la <strong>de</strong>zvoltareaju<strong>de</strong>ţului. Acest fapt se datorează în mod special acestei foarte bune conectivităţi din fosteleşi actualele zone miniere, infrastructura <strong>de</strong>ja existentă putând servi unor potenţiale investiţii(spre exemplu, în cazul oraşului Turceni, un<strong>de</strong> investiţia realizată <strong>de</strong> Lafarge poate fi<strong>de</strong>servită atât <strong>de</strong> infrastructura feroviară cât şi <strong>de</strong> benzile transportoare, astfel încât<strong>de</strong>plasarea mărfurilor şi al materiilor prime să nu afecteze reţeaua <strong>de</strong> transport rutieră).Dezvoltarea serviciilor comunitare <strong>de</strong> utilităţi publice 8Transportul localLa nivelul localităţilor din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>, cu excepţia celor două municipii, prestarea serviciilorcomunitare <strong>de</strong> transport local se <strong>de</strong>sfăşoară doar <strong>pentru</strong> transportul elevilor, în anumiteoraşe şi comune din ju<strong>de</strong>ţ.Alimentarea cu energie termicăNumărul localităţilor în care se distribuie energie termică în sistem centralizat (SACET) s-aredus în ultimii ani din cauza costurilor ridicate şi a necesităţii i<strong>de</strong>ntificării unor soluţiialternative din partea consumatorilor, astfel încât pe teritoriul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>, doar municipiulMotru mai dispune <strong>de</strong> reţea <strong>de</strong> termoficare şi <strong>de</strong> un serviciu <strong>de</strong>dicat furnizării agentului termic7 Pe baza studiului Studiul privind <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii <strong>de</strong> drumuri şi poduri din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>8 Pe baza studiului Studiul privind accelerarea <strong>de</strong>zvoltării serviciilor comunitare <strong>de</strong> utilităţi publiceProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |36


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020către populaţie. Pentru unele localităţi există potenţialul reintroducerii încălzirii centralizate lapreţuri competitive prin utilizarea apei care provine din termocentrale la o temperatură <strong>de</strong>90°C şi care poate fi utilizată <strong>pentru</strong> încălzirea clădirilor administrative şi a locuințelor.Managementul <strong>de</strong>şeurilorColectarea <strong>de</strong>şeurilor reziduale se realizează în prezent, atât din poartă în poartă („door-todoor”)cât şi prin aport voluntar („bring system”), atât în zona urbană cât şi în cea rurală.Actualul sistem <strong>de</strong> gestionare a <strong>de</strong>şeurilor în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> înregistrează o serie <strong>de</strong>inconveniente: nivelul <strong>de</strong> conectare la servicii <strong>de</strong> salubritate în zonele rurale este relativscăzut, fapt care conduce la <strong>de</strong>pozitarea necontrolată a <strong>de</strong>şeurilor; nivelul <strong>de</strong> reciclare estefoarte scăzut; serviciile realizate nu respectă în totalitate legislaţia în domeniu şi există încăun număr important <strong>de</strong> UAT-uri neacoperite; echipamentele folosite <strong>pentru</strong> serviciile <strong>de</strong>salubrizare sunt insuficiente şi unele învechite.Iluminatul publicInfrastructura actuală se află în general la un nivel mulţumitor la nivel urban şi la nivel mediuscăzutîn majoritatea dintre localităţile rurale. Cu toate acestea, nici în zonele urbane nu suntimplementate soluţii mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> iluminat (lămpi LED), <strong>de</strong> eficientizare şi gestiune aserviciilor publice <strong>de</strong> iluminat sau a consumului energetic (raportat la suprafaţa iluminată şifluxul luminos).Alimentare cu apăÎn anul 2007 procentul <strong>de</strong> locuitori racordaţi la o sursă centralizată <strong>de</strong> apă potabilă era <strong>de</strong>53.45% iar procentul <strong>de</strong> gospodării racordate la o sursă centralizată <strong>de</strong> apă potabilă era <strong>de</strong>48.56%. În ceea ce priveşte situaţia actuală a alimentării cu apă la nivelul ju<strong>de</strong>ţului, un număr<strong>de</strong> 9 UAT - uri nu au sisteme <strong>de</strong> alimentare cu apă. La ora actuală, se află în <strong>de</strong>rulare 49proiecte, <strong>pentru</strong> 32 UAT - uri din ju<strong>de</strong>ţ, dintre care în proiectul „Extin<strong>de</strong>rea şi reabilitareasistemelor <strong>de</strong> alimentare cu apă şi apă uzată din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>” sunt incluse, în ve<strong>de</strong>reareabilitării/extin<strong>de</strong>rii, un număr <strong>de</strong> 5 localităţi.CanalizareaMajoritatea staţiilor <strong>de</strong> epurare existente pe teritoriul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> sunt într-un grad avansat<strong>de</strong> uzură iar capacitatea <strong>de</strong> epurare a acestora este insuficientă <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>bitele <strong>de</strong> apă uzatădin prezent. O problemă majoră la nivelul ju<strong>de</strong>ţului o constituie evacuările directe <strong>de</strong> apeneepurate, datorită lipsei staţiilor <strong>de</strong> epurare. La nivelul anului 2011, în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> un număr<strong>de</strong> 16 localităţi aveau un sistem <strong>de</strong> canalizare funcţional, la ora actuală existând în <strong>de</strong>rulareun număr <strong>de</strong> 25 proiecte <strong>pentru</strong> extin<strong>de</strong>rea/ mo<strong>de</strong>rnizarea sistemelor comunitare <strong>de</strong> apeuzate şi canalizare, <strong>pentru</strong> acelaşi număr <strong>de</strong> UAT - uri din ju<strong>de</strong>ţ.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |37


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Mediul şi resursele naturaleJu<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> dispune <strong>de</strong> un cadru natural şi resurse bogate şi diversificate, potrivite atâtexploatărilor industriale dar şi turistice sau agricole. Exploatările <strong>de</strong> cărbune au fost factorulcare a canalizat <strong>de</strong>zvoltarea la nivel local, în timp ce resursele <strong>de</strong> petrol, gaze naturale şimateriale <strong>de</strong> construcţie au un potenţial important care poate fi valorificat la nivel local şi carepoate oferi un avantaj competitiv. Totodată, nu trebuie neglijat potențialul i<strong>de</strong>ntificat la nivelulju<strong>de</strong>țului în ceea ce privește hidroenergia și energia solară, a căror valorificare poatecontribui în mod direct la sustenabilitatea sectorului energetic. În acelaşi timp, frumuseţeaarealelor prezente la nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> poate oferi alternative viabile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare şitrebuie să fie un factor suficient <strong>de</strong> convingător <strong>pentru</strong> lupta continuă cu poluarea, precum şi<strong>pentru</strong> reducerea impactului negativ asupra mediului al activităţilor economice şi altehnologiilor învechite.Starea factorilor <strong>de</strong> mediuÎn ceea ce priveşte calitatea aerului, sursele principale <strong>de</strong> poluare sunt: sursele industriale,sursele <strong>de</strong> încălzire rezi<strong>de</strong>nţială, <strong>de</strong> intensificare a circulaţiei rutiere, <strong>de</strong> incinerare a<strong>de</strong>şeurilor menajere, etc. Este important <strong>de</strong> precizat că tipurile principale <strong>de</strong> poluatori(emisiile <strong>de</strong> dioxid <strong>de</strong> carbon și sulf, <strong>de</strong> monoxid şi dioxid <strong>de</strong> azot) şi-au diminuat impactulasupra mediului graţie reducerii emisiilor din industria energetică, precum şi a reduceriicererii <strong>de</strong> energie. Există un proces vizibil <strong>de</strong> îmbunătăţire a calităţii aerului în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>,bazat pe diverse iniţiative cum ar fi, <strong>de</strong> exemplu, implementarea măsurilor prevăzute <strong>de</strong>Programul Integrat <strong>de</strong> gestionare a calităţii aerului, Programului <strong>de</strong> stimulare a înnoiriiparcului auto naţional şi programul Casa Ver<strong>de</strong>.Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al calităţii apelor, în ultimii ani s-a constatat o <strong>de</strong>preciere continuă atâta apelor <strong>de</strong> suprafaţă (poluare cu ape uzate: Novaci, Tîrgu Cărbuneşti, Drăguţeşti, Târgu-Jiu,Turceni, Mătăsari și Motru) cât şi a celor <strong>de</strong> adâncime (poluare cu sulfaţi şi cloruri: Turceni,Motru, Ţicleni, Cruşet și Căpreni), proces care s-a manifestat atât sub aspectul extin<strong>de</strong>riispaţiale a zonelor afectate cât şi a intensităţii <strong>de</strong> manifestare a principalelor caracteristici şizone <strong>de</strong> poluare. Sub aspectul cantităţii <strong>de</strong> substanţe poluante evacuate în apele <strong>de</strong>suprafaţă, datele SGA <strong>Gorj</strong> relevă faptul că pon<strong>de</strong>rea cea mai însemnată pe ansamblulramurilor economice din ju<strong>de</strong>ţ revine producerii energiei electrice şi termice (89,9%) şiindustriei extractive (3,69%). Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al investiţiilor în acest sector, în prezentsunt în curs <strong>de</strong> execuţie proiecte <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>re şi reabilitare a reţelelor <strong>de</strong> canalizare şi lucrări<strong>de</strong> reabilitare și mo<strong>de</strong>rnizare a staţiilor <strong>de</strong> epurare şi a instalaţiilor <strong>de</strong> tratare în toatelocalităţile urbane ale ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>.Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> este unul dintre ju<strong>de</strong>ţele cele mai afectate <strong>de</strong> alunecări <strong>de</strong> teren în ultimii ani.Majoritatea localităţilor din ju<strong>de</strong>ţ (57) sunt afectate <strong>de</strong> alunecări, prăbuşiri sau eroziuni <strong>de</strong>teren ale căror principalele cauze sunt <strong>de</strong>zgheţul și perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> ploi intense sauprelungite. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al protecţiei mediului, o importanţă <strong>de</strong>osebită o prezintă şiconservarea şi extin<strong>de</strong>rea suprafeţelor împădurite, atât în ceea ce priveşte combatereafenomenelor <strong>de</strong> alunecare a terenului, frecvente în ju<strong>de</strong>ţ, cât și stabilizarea arealelor minierescoase din exploatare. S-a constatat o scă<strong>de</strong>re constantă a suprafeţelor reîmpădurite în<strong>perioada</strong> 1999 – 2010, cu 37,43%, dar şi creşterea frecvenţei şi amplorii alunecărilor <strong>de</strong>teren, principalele cauze fiind: tăierile ilegale <strong>de</strong> arbori, sistarea lucrărilor <strong>de</strong> îngrijire,probleme legate <strong>de</strong> retrocedări și resursele financiare limitate.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |38


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Zonele protejateProtecţia naturii şi biodiversitateaLa nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> există 49 arii naturale protejate din care 40 <strong>de</strong> interes naţional, iarcelelalte 9 sunt <strong>de</strong> interes ju<strong>de</strong>ţean, alături <strong>de</strong> care s-au constituit două parcuri naţionale şi 8arii <strong>de</strong> importanţă comunitară. Printre cele mai vizitate arii naturale protejate se numărăPeştera Polovragi şi Peştera Muierii. Există o serie <strong>de</strong> activităţi care afectează aceste zone,printre care <strong>de</strong>zvoltarea rezi<strong>de</strong>nţială şi comercială, mineritul şi activităţile <strong>de</strong> obţinere aenergiei, schimbările climatice, etc. însă autorităţile care pot proteja aceste zone au înve<strong>de</strong>re o serie largă <strong>de</strong> măsuri <strong>pentru</strong> a reduce impactul negativ asupra zonelor protejate,cum ar fi: reabilitarea căilor <strong>de</strong> acces, reamenajarea facilităţilor <strong>pentru</strong> turişti, realizarea <strong>de</strong>acţiuni <strong>de</strong> reecologizare şi <strong>de</strong> prevenire a campărilor ilegale etc.Presiunile antropice exercitate asupra biodiversităţiiÎn ceea ce priveşte presiunile antropice, ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> se confruntă cu probleme legate <strong>de</strong>supraexploatarea resurselor naturale realizată în<strong>de</strong>osebi prin minerit și extragerea excesivă<strong>de</strong> masă lemnoasă din pădurile private şi <strong>de</strong> stat. La acestea se adaugă poluarea cu erbici<strong>de</strong>administrate pe canale, diguri, căi <strong>de</strong> acces în câmp, păduri, poluarea realizată <strong>de</strong> agenţiieconomici, poluările acci<strong>de</strong>ntale cu ţiţei şi apă sărată, fenomene care au un impactsemnificativ asupra solului, vegetaţiei şi asupra pânzei freatice a ju<strong>de</strong>ţului. Nu în ultimul rând,o mare presiune asupra cadrului natural al ju<strong>de</strong>ţului a fost pusă şi <strong>de</strong> practicarea turismuluinecontrolat, fiind un alt factor <strong>de</strong> <strong>de</strong>gradare a mediului, impunându-se implementareaconceptului <strong>de</strong> ecoturism, nu numai în ariile naturale protejate.Problemele specifice <strong>de</strong> mediuÎn ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> o atenţie <strong>de</strong>osebită se îndreaptă către industria producătoare <strong>de</strong> energie şicătre cea extractivă, ca principali agenţi poluanţi din ju<strong>de</strong>ţ.Influenţa asupra atmosfereiPrintre sursele <strong>de</strong> poluare a aerului din activitatea industrială putem enumera următoarele:gazele emise în atmosferă <strong>de</strong> centralele termice; praful rezultat la excavare şi la formareahal<strong>de</strong>lor; praful produs <strong>de</strong> transporturile tehnologice. Exploatările miniere la zi influenţeazăatmosfera prin schimbări <strong>de</strong> temperatură, lumină, umiditate, precipitaţii, vânt, având impactdirect asupra microclimatului şi mezoclimatului zonei. În scopul reducerii emisiilor <strong>de</strong>poluanţi, astfel încât să fie respectate valorile limită <strong>pentru</strong> protecţia sănătăţii umane şiecosistemelor, a fost elaborat Programul integrat <strong>de</strong> gestionare a calităţii aerului,implementat în Rovinari <strong>pentru</strong> monitorizarea indicatorilor dioxid <strong>de</strong> sulf (SO 2 ) şi pulberi însuspensie (PM 10), în Târgu-Jiu <strong>pentru</strong> indicatorul pulberi în suspensie (PM 10) şi înTurceni <strong>pentru</strong> indicatorul dioxid <strong>de</strong> sulf (SO 2 ), în <strong>perioada</strong> 2010 – 2013.Influenţa asupra apelorÎn zona exploatărilor miniere la zi au avut loc modificări generale ale cursului apelor şi asistemului <strong>de</strong> drenaj al zonei ceea ce a influenţat calitatea apelor.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |39


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Influenţa asupra solurilorUnul dintre cele mai serioase efecte ale exploatărilor miniere la zi îl constituie scoaterea dincircuitul economic a unor suprafeţe mari <strong>de</strong> sol şi reducerea capacităţii <strong>de</strong> producţie a unorterenuri limitrofe, prin <strong>de</strong>reglarea regimului hidrologic.Cel mai important factor <strong>de</strong> poluare a mediului în bazinul <strong>Gorj</strong>ului,, în special a solului, îlreprezintă hal<strong>de</strong>le <strong>de</strong> steril. Aceste hal<strong>de</strong> <strong>de</strong> steril au fost şi sunt produse <strong>de</strong> activităţile <strong>de</strong>exploatare la zi a lignitului. Pentru ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>, în bazinele Motru, Rovinari şi Jilţ, seestimează că suprafaţa totală <strong>de</strong>gradată <strong>de</strong> exploatarea la zi va ajunge la 35.000 ha,reprezentând 18% din suprafaţa arabilă a acestei zone. Din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al <strong>de</strong>sfăşurăriinormale a procesului <strong>de</strong> extracţie în cariere şi a celui <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare, în cazul hal<strong>de</strong>lor, celemai periculoase <strong>de</strong>formări, cu repercusiunile cele mai grave asupra stabilităţii acestora, suntcele provocate <strong>de</strong> alunecări, ruperea şi refularea terenului <strong>de</strong> bază, eroziuni subterane şitasări excesive. Cele mai uzuale direcţii <strong>de</strong> punere în valoare a terenurilor <strong>de</strong>gradate dinbazinul minier Oltenia sunt: recultivarea agricolă, recultivarea silvică, crearea <strong>de</strong> lacuri cu<strong>de</strong>stinaţii diferite, construcţia <strong>de</strong> platforme industriale şi <strong>de</strong> locuinţe, culturile <strong>de</strong> planteenergetice (un caz <strong>de</strong> bună practică este salcia energetică, care se cultivă <strong>de</strong>ja pe hal<strong>de</strong>le<strong>de</strong> steril <strong>de</strong> la Rovinari).Managementul resurselor umane la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale 9 şicapacitate administrativăConsiliul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Gorj</strong> a implementat, în sprijinul analizei situaţiei şi aşteptărilor personaluluidin unităţile administrative locale ale ju<strong>de</strong>ţului, un studiu sociologic cu privire la principalelecomponente ale managementului personalului (recrutare, selecţie, formare, motivarepromovare, și evaluare), cu scopul <strong>de</strong> a observa modul în care politicile locale <strong>de</strong> gestionarea resurselor umane conduc la <strong>de</strong>zvoltarea competenţelor şi abilităţilor personalului, înve<strong>de</strong>rea asigurării unui serviciu public <strong>de</strong> calitate, dar şi <strong>pentru</strong> obţinerea unor rezultatedurabile în mediul intern al organizaţiilor publice.Domeniul recrutării şi selecţiei personalului a fost analizat din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al aplicăriiregulilor privind procesul <strong>de</strong> intrare în corpul funcţionarilor publici. Respectarea unei strategiibazate pe analiza nevoilor şi pe un management obiectiv sunt cele două direcţii <strong>de</strong> acţiunecare trebuie avute în ve<strong>de</strong>re <strong>pentru</strong> creşterea eficacităţii acestui proces, precum şi angajarea<strong>de</strong> personal tânăr.Evaluarea performanţelor personalului reprezintă un proces complex şi legiferat; <strong>de</strong>şipersonalul consi<strong>de</strong>ră într-o proporţie majoritară că evaluarea anuală se realizează în modobiectiv, rezultatele şi indicatorii utilizaţi <strong>pentru</strong> evaluare pot fi îmbunătăţiţi <strong>pentru</strong> a reflectamai bine performanţele instituţionale.În ceea ce priveşte motivarea personalului, problema esenţială o constituie <strong>de</strong>terminareamijloacelor prin care membrii organizaţiei, fiecare cu propriile necesităţi şi cu propriapersonalitate, pot fi stimulaţi să contribuie pozitiv şi eficient la în<strong>de</strong>plinirea obiectivelorstabilite <strong>pentru</strong> autoritate sau instituţia publică. Din păcate, restricţiile bugetare reflectate înnormele legislative cu privire la salarizarea angajaţilor din sistemul public îngustează plaja <strong>de</strong>opţiuni <strong>de</strong> recompensare financiară pe care managementul instituţiei le are la dispoziţie.9 Pe baza Studiul privind managementul resurselor umane la nivelul autorităţilor administraţiei publicelocaleProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |40


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Formarea şi perfecţionarea personalului este consi<strong>de</strong>rată atât o îndatorire a salariatuluicât şi a organizaţiei. În ceea ce privește principalele nevoi <strong>de</strong> instruire au fost i<strong>de</strong>ntificateurmătoarele: comunicarea şi relaţii publice (12,8%), management <strong>de</strong> proiecte (6,6%),informatică şi utilizarea calculatorului (ECDL 5,8%) şi managementul resurselor umane(5,1%).Per ansamblu, autorităţile publice gorjene dispun <strong>de</strong> un corp <strong>de</strong> funcţionari publici avândcunoştinţe şi competenţe a<strong>de</strong>cvate. Consolidarea capacităţii administrative la nivelinstituţional trebuie să aibă în ve<strong>de</strong>re focalizarea asupra resurselor umane. Priorităţile dinacest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re sunt: atragerea în structurile instituţionale a tinerilor, <strong>de</strong>zvoltareaexpertizei interne şi, nu în ultimul rând, <strong>de</strong>zvoltarea sistemelor – suport (ex. sistemul IT)<strong>pentru</strong> îmbunătăţirea şi eficientizarea serviciilor publice oferite cetăţenilor.Dezvoltarea ju<strong>de</strong>ţului în profil spaţialMediul urban şi mediul rural: analiză diferenţiatăSistemul urban din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> este alcătuit din nouă oraşe, dintre care două municipii. Optdintre orașe sunt <strong>de</strong> dimensiune mică (rang III) şi unul <strong>de</strong> dimensiune medie (rang II). Notabil<strong>pentru</strong> aşezările urbane din ju<strong>de</strong>ţ este faptul că doar unul dintre acestea (Târgu-Jiu,municipiul reşedinţă) are un istoric în<strong>de</strong>lungat ca localitate urbană, restul fiind aşezări ce auprimit statut <strong>de</strong> urban în ultimii 50 <strong>de</strong> ani. Se poate astfel spune că procesul <strong>de</strong> urbanizare alju<strong>de</strong>ţului a fost unul rapid şi <strong>de</strong> factură recentă, contemporană.În ciuda numărului <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> ridicat <strong>de</strong> oraşe (9), ju<strong>de</strong>ţul are o rată a urbanizării mai scăzută<strong>de</strong>cât media naţională (47% faţă <strong>de</strong> 55%) dar şi <strong>de</strong>cât cea regională. Aceasta se explică prinfaptul că marea majoritate a oraşelor sunt <strong>de</strong> mărime mică, cinci dintre acestea situându-sechiar sub pragul <strong>de</strong> 10,000 <strong>de</strong> locuitori. Implicaţia dimensiunilor reduse ale aşezărilor urbanedin ju<strong>de</strong>ţ este aceea a unui potenţial redus <strong>de</strong> a atrage investitori şi <strong>de</strong> a susţine o bazăeconomică diversificată, capabilă să <strong>de</strong>servească zona adiacentă cu servicii şi produse <strong>de</strong>un grad <strong>de</strong> complexitate ridicat.O altă particularitate caracteristică multora dintre oraşele gorjene este prevalenţa industriei(Târgu-Jiu – industrie şi servicii, cu prepon<strong>de</strong>renţa sectorului terţiar; Motru – industrie şiservicii, cu prepon<strong>de</strong>renţa sectorului secundar; Ţicleni – industrie extractivă; Turceni,Rovinari – industrie – producerea energiei electrice; Bumbeşti – Jiu – industriaprelucrătoare). Depen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> o singură activitate economică a fost accentuată şi <strong>de</strong><strong>de</strong>clinul altor activităţi economice precum agricultura.Mediul rural este caracterizat <strong>de</strong> comune <strong>de</strong> mărime <strong>de</strong>mografică mică. În materie <strong>de</strong> profilfuncţional, chestionarele distribuite primăriilor au i<strong>de</strong>ntificat activităţile agricole ca principalcontribuitor la bugetul local şi ca domeniu cu potențial <strong>de</strong> creștereo.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |41


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Relaţiile funcţionale inter-ju<strong>de</strong>ţeneDezvoltarea ju<strong>de</strong>ţului este în mare măsură concentrată <strong>de</strong>-a lungul unor axe importante, înspecial cea a Văii Jiului. Ca ju<strong>de</strong>ţ periferic zonei <strong>de</strong> concentrare puternică a activităţiieconomie din sudul ţării (Bucureşti – Ploieşti), conexiunea cu ju<strong>de</strong>ţele din jur şi înspre zone<strong>de</strong> aglomerări urbană mari, precum Craiova, este esenţială. Optimizarea mijloacelor <strong>de</strong>acces, întărirea colaborărilor economice şi promovarea acestor zone constituie o acțiuneimportantă <strong>pentru</strong> asigurarea accesului la un flux constant <strong>de</strong> clienţi, contacte economice,turişti, etc.Zonele funcţionale intra-ju<strong>de</strong>ţenePlanul <strong>de</strong> Amenajare Teritorială a Ju<strong>de</strong>ţului sugerează analizarea ju<strong>de</strong>ţului într-o serie <strong>de</strong>zone cu caracter specific şi inci<strong>de</strong>nţă a unor probleme particulare. Astfel, se remarcăurmătoarele zone principale:- Zona <strong>de</strong> Sud-Est, în mare parte acoperind bazinul Amaradiei, fără o specializareproeminentă într-un domeniu economic anume. Conţine foarte multe UAT-uri în<strong>de</strong>clin <strong>de</strong>mografic sever, în condiţiile unor dimensiuni <strong>de</strong>mografice <strong>de</strong>ja reduse. Esteslab urbanizată, cel mai apropiat oraş <strong>de</strong> majoritatea localităţilor fiind TârguCărbuneşti dar este prezent și orașul Turceni, important oraș industrial.Aceasta zonă cuprin<strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> areale reduse <strong>de</strong> activitate economică (industriaextractivă, petrol), menţionate mai sus, dar la o amploare incomparabilă cudimensiunea activităţilor <strong>de</strong> profil din aria bazinului carbonifer Motru – Rovinari. Înlipsa unor localităţi care să se remarce ca dinamică pozitivă şi potenţial <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare,sunt necesare acţiuni din partea autorităţilor ju<strong>de</strong>ţene <strong>pentru</strong> a asigura o mai bunăconectivitate a acestei zone (mo<strong>de</strong>rnizarea <strong>de</strong> drumuri, introducerea serviciilor <strong>de</strong>transport public etc.), <strong>pentru</strong> ca populaţia să poată avea acces atât la servicii şiproduse din alte localităţi din apropiere cât şi la locuri <strong>de</strong> muncă în afara localităţii <strong>de</strong>reşedinţă.- Zona <strong>de</strong> Sud-Vest este notabilă prin prezenţa puternică a activităţii <strong>de</strong> extracţie acărbunelui. Exploatarea la suprafaţă <strong>de</strong>termină o <strong>de</strong>gradare şi o exclu<strong>de</strong>re a terenuluidin circuit agricol, ceea ce limitează potenţialul <strong>de</strong> diversificare a activităţiloreconomice din mediul rural. În această zonă se înregistrează localităţi rurale cupon<strong>de</strong>ri a salariaţilor cu ocupare în industria extractivă <strong>de</strong> peste 85% (Fărcăşeşti,Câlnic, Cătunele). Cu toate acestea, şi în cadrul acestei zone se remarcădiscrepanţe, având în ve<strong>de</strong>re că alte localităţi precum cele situate la sud <strong>de</strong> Motru(Văgiuleşti, Samarineşti, Bolboşi ş.a.) înregistrează valori nesemnificative <strong>de</strong> salariaţiîn industrie (sub 5 salariaţi fiecare). În aceeași zonă este cuprins un alt oraș industrialimportant, Rovinari.Astfel, <strong>de</strong>şi per total la nivelul întregului ju<strong>de</strong>ţ industria extractivă rămâne principalaactivitate economică specifică <strong>de</strong> ocupare a forţei <strong>de</strong> muncă <strong>pentru</strong> gorjeni, în profilspaţial se remarcă faptul că locurile <strong>de</strong> muncă din acest domeniu sunt concentrate îndoar câteva localităţi din ju<strong>de</strong>ţ.- Zona Centrală – culoarul Jiului, se remarcă prin UAT-uri bine populate şi o tendinţă<strong>de</strong>mografică pozitivă. Este zona cu cea mai pronunţată <strong>de</strong>zvoltare economică, faptcorelat cu caracterul <strong>de</strong> axă <strong>de</strong> comunicaţie <strong>de</strong> interes inter-ju<strong>de</strong>ţean şi un grad <strong>de</strong>urbanizare ridicat. Înspre partea centrală şi <strong>de</strong> sud predomină industria extractivă şiProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |42


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020<strong>de</strong> producere a energiei (în special la Turceni). Târgu Jiu, ca reşedinţă <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţ, esteun oraş cu funcţiuni complexe şi o proporţie mare a salariaţilor în servicii. Mai la nord,Bumbeşti – Jiu este un UAT <strong>de</strong> tranzit, în care industria <strong>de</strong> prelucrare este foarte bine<strong>de</strong>zvoltată. Această zonă poate fi cea mai atractivă <strong>pentru</strong> atragerea <strong>de</strong> noi investitorişi <strong>de</strong>cizii <strong>de</strong> localizare a afacerilor.Prin urmare, <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> structuri <strong>de</strong> sprijin a afacerilor <strong>de</strong>-a lungul acestei axe arputea avea un grad <strong>de</strong> răspuns mai ridicat din partea agenţilor economici care și-auexprimat intenția <strong>de</strong> a investi în <strong>Gorj</strong>. Dezvoltarea acestei zone ar putea avea <strong>de</strong>asemenea şi un efect antrenant <strong>pentru</strong> localităţile adiacente.- Zona <strong>de</strong> Nord, exceptând culoarul Jiului, este o zonă în esenţă montană, ceea ceinfluenţează tipul <strong>de</strong> profil funcţional prepon<strong>de</strong>rent. Localităţile componente sunt înmare parte <strong>de</strong> categorie <strong>de</strong>mografică peste 5,000 locuitori şi au o proporţie mai mare<strong>de</strong>cât media ju<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong> salariaţi în agricultură. Predomină însă serviciile, caactivitate economică. Zona are un însemnat potenţial turistic şi concentrează aproapetoată infrastructura <strong>de</strong> cazare şi activitatea turistică a ju<strong>de</strong>ţului (exceptând Târgu Jiu).Fiind în mare parte o zonă montană, pe teritoriul cărora se <strong>de</strong>sfăşoară mai multe ariiprotejate, este necesar un efort sporit <strong>de</strong> protejare a patrimoniului şi peisajuluinatural, în ve<strong>de</strong>rea asigurării unei <strong>de</strong>zvoltări sustenabile a activităţilor, atât turisticecât şi non-turistice.Dezvoltare locală şi comunitarăMediul urbanRăspunsurile autorităţilor locale din oraşele ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>de</strong>monstrează o preocupareconstantă <strong>pentru</strong> diversificarea activităţilor economice şi <strong>pentru</strong> reabilitarea infrastructurii şiutilităţilor, ca bază <strong>pentru</strong> atragerea <strong>de</strong> investitori. Cele mai importante oportunităţi <strong>de</strong>investiţii la nivelul oraşelor din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> sunt percepute a fi exploatarea resurselornaturale (non-agricole), industria uşoară, serviciile/dotările publice/parteneriatele public-privatşi serviciile către populaţie (educaţie, sănătate etc.)Printre provocările cu care se confruntă mediul urban se numără lipsa locurilor <strong>de</strong> muncă,lipsa investiţiilor, starea drumurilor, lipsa serviciilor şi migrarea tinerilor. Pentru a oferi unrăspuns la acestea, autorităţile publice au implementat în ultimii cinci ani mai mult <strong>de</strong> 50 <strong>de</strong>proiecte, concentrate în mod special pe realizarea <strong>de</strong> reabilitări şi amenajări publice urbane,cele mai importante sume fiind alocate <strong>de</strong>zvoltării reţelelor <strong>de</strong> apă, canalizare, gaze, staţii <strong>de</strong>epurare. Sursele <strong>de</strong> finanţare au fost asigurate în mare măsură din bugetele locale sau dinbugetul național şi mai puţin din fonduri nerambursabile.Mediul ruralÎn general, priorităţile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare i<strong>de</strong>ntificate <strong>de</strong> comunele gorjene sunt cele legate <strong>de</strong>drumuri/ transport, utilităţi/ dotări publice, investiţii şi cultură/educaţie/resurse umane.Se remarcă interesul scăzut faţă <strong>de</strong> susţinerea producţiei zootehnice, fapt neobişnuit <strong>pentru</strong>un ju<strong>de</strong>ţ cu relief montan şi submontan dominant, favorabil creşterii animalelor. Chiar dacăanaliza a reliefat acordarea unei importanţe mai scăzute la nivel local agriculturii, aceastarămâne un sector economic <strong>de</strong> bază. Printre activităţile care pot oferi o alternativă <strong>de</strong>ocupare a forţei <strong>de</strong> muncă locale au fost menţionate cu precă<strong>de</strong>re turismul, înfiinţarea <strong>de</strong>Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |43


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020asociaţii, servicii către populaţie (croitorie, cizmărie, coafor etc.), procesarea şi prelucrareaproduselor agricole, etc..Punctele slabe sunt mai ales <strong>de</strong> tip economic şi inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte structural. Rezultateleevaluării lor respectă ordinea implicaţiilor logice: lipsa locurilor <strong>de</strong> muncă, lipsa investiţiilor,migrarea tinerilor și gradul scăzut al antreprenoriatului. Pentru aceste provocări, autorităţilepublice locale au răspuns în mod special prin implementarea unor proiecte <strong>de</strong> construire şireabilitare a infrastructurii, în prezent fiind în implementare 114 proiecte, cu finanţare înprincipal din surse nerambursabile.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |44


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> Dezvoltare Durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> 2011 – 20201.7 Analiza SWOTPuncte tariPuncte slabeCreşterea constantă a investiţiilor înindustria <strong>de</strong> producere a energieielectrice;Dinamica economicăDiversificarea redusă a economiei şi<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă faţă <strong>de</strong> cele două industriidominante;Jumătate din suprafaţa <strong>de</strong> fâneţe aregiunii Sud – Vest Oltenia;Concentrarea industrială, cu potenţial<strong>de</strong> clusterizare, în producţia <strong>de</strong>energie electrică şi extracţiacărbunelui inferior; Valorificarea resurselor energeticetradiționale și a celor regenerabile(hidroenergie, energerie solară, etc.)Productivitatea scăzută a muncii;Interes scăzut al investitorilor străini înalte sectoare <strong>de</strong>cât industria extractivăşi producerea <strong>de</strong> energie electrică;Nivel scăzut al producţiei agricole; Grad <strong>de</strong> fărâmiţare ridicat alsuprafeţelor agricole;70% din soluri afectate <strong>de</strong> eroziune. Forţă <strong>de</strong> muncă specializată însectoarele industriale dominante; Vast potenţial <strong>de</strong> valorificare aterenurilor, apte <strong>pentru</strong> a fireintroduse în circuitul economic.Un sold migrator constant, menţinutla un nivel redus, fără un impactnegativ consi<strong>de</strong>rabil;Funcţionalitatea socialăSpor natural al populaţiei negativ înmediul rural, datorat îmbătrâniriaccelerate a populaţiei;Forţă <strong>de</strong> muncă disponibilă; Creşterea interesului faţă <strong>de</strong>susţinerea ONG-urilor din domeniulsocial;Implicarea ridicată a actorilor locali înproblemele sociale;Creşterea simţitoare a numărului <strong>de</strong>şomeri în ultimii 5 ani;Stagnarea situaţiei şi investiţiile lentedin domeniul sănătăţii, în special înunităţile sanitare publice;Diminuarea populaţiei şcolare;Interes al autorităţilor publice faţă <strong>de</strong>stimularea mobilităţii forţei <strong>de</strong> muncă;Infrastructura socială <strong>de</strong> tip public cugrad ridicat <strong>de</strong> ocuparePensia medie lunară <strong>de</strong> asigurărisociale superioară mediei naţionale.Lipsa măsurilor <strong>de</strong> asistenţă socială<strong>pentru</strong> copiii care au unul sau ambiipărinţi plecaţi la muncă în străinătate;Populaţie cu studii superioare mairedusă faţă <strong>de</strong> media naţională.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |45


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Puncte tariPuncte slabeExistenţa unui turism <strong>de</strong>zvoltat înzona Municipiului Târgu Jiu şi în zona<strong>de</strong> nord a ju<strong>de</strong>ţului;Notorietatea internaţională a artistuluiConstantin Brâncuşi;TurismulLipsa coerenţei urbanistice a staţiuniituristice Rânca; Lipsa terenurilor necesare unei<strong>de</strong>zvoltări coerente ulterioare astaţiunilor existente;Creşterea renumelui staţiunii Râncaşi a domeniilor schiabile din zonă;Acces facil, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>returistic, la zona <strong>de</strong> nord a ju<strong>de</strong>ţului;Existenţa unor studii <strong>de</strong> analiză şievaluare a patrimoniului cultural,natural şi istoric. Infrastructura turistică generală<strong>de</strong>ficitară; Slaba <strong>de</strong>zvoltare şi promovare aatracţiilor turistice existente. Teritoriu străbătut <strong>de</strong> coridoareeuropene;Infrastructură tehnică și <strong>de</strong> utilități publiceJu<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> este străbătut pe direcţiileEst - Vest dar şi Nord - Sud <strong>de</strong> drumurinaţionale colectoare/ difuzoare <strong>de</strong> traficrutier dinspre şi spre toate localităţile dinzonă;Drumurile publice ju<strong>de</strong>ţene, în cea maimare parte, traversează centrullocalităţilor, viteza <strong>de</strong> circulaţie fiind redusăpe aceste sectoare;Înrăutăţirea în ultimii ani a stării tehnice apodurilor cu vechime mai mare <strong>de</strong> 20 <strong>de</strong>ani; Reţeaua rutieră permite realizareaaccesului fără probleme <strong>de</strong>osebite lareţeaua <strong>de</strong> căi ferate, permiţândorganizarea transportului inter-modal(rutier – căi ferate);Parametrii tehnici ai drumurilor şi podurilor(capacitate portantă, lăţime, număr mare<strong>de</strong> rampe şi pante, traseu în curbe specificzonei <strong>de</strong> munte) generează aglomerări întrafic şi risc crescut <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>nte;Asigurarea legăturilor <strong>de</strong> acces a tuturorlocalităţilor din mediul rural cu cele dinmediul urban;Volumul scăzut al surselor <strong>de</strong> finanţare<strong>de</strong>termină realizarea parţială a lucrărilor<strong>de</strong> întreţinere şi reparaţii; Majoritatea <strong>de</strong>gradărilor apărute înpartea carosabilă nu sunt <strong>de</strong>gradări <strong>de</strong>structură ci numai <strong>de</strong>gradări alestraturilor bituminoase, care necesităcosturi mai reduse <strong>pentru</strong> reabilitare;Neutilizarea reţelelor <strong>de</strong> cale ferată laîntreaga capacitate.Aproape 50% din reţeaua <strong>de</strong> drumuriju<strong>de</strong>ţene (9 drumuri) este reabilitată sauîn curs <strong>de</strong> reabilitare.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |46


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Puncte tariPuncte slabeExistenţa unor sisteme <strong>de</strong> distribuţie(puncte termice) reabilitate recent;Utilităţi publiceMo<strong>de</strong>rnizarea redusă a reţelei <strong>de</strong>transport public;Grad ridicat <strong>de</strong> acoperire cu servicii<strong>de</strong> salubrizare la sfârşitul anului2009, peste media naţională (100%în mediul urban şi 90% în mediulrural)Servicii <strong>de</strong> iluminat la nivelul tuturorUAT - urilor;Existenţa unui <strong>de</strong>pozit ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong><strong>de</strong>şeuri, conform cu normele învigoare; Lipsa contorizării consumului <strong>de</strong>energie termică la consumator;Lipsa sistemelor <strong>de</strong> monitorizare aperformanţei şi calităţii agentului termiclivrat;Lipsa unei capacităţi <strong>de</strong> tratare a<strong>de</strong>şeurilor municipale bio<strong>de</strong>gradabile;Servicii <strong>de</strong> reciclare reduse.Reducerea emisiilor din industriaenergetică;Menţinerea unei calităţi relativ bune aapelor prin monitorizare permanentăşi reducerea surselor <strong>de</strong> poluare;Acţiuni <strong>de</strong> reîmpădurire a terenurilor; Organizarea <strong>de</strong> acţiuni <strong>de</strong>ecologizare pe raza ariilor protejate şia parcurilor naturale (cu scopul <strong>de</strong> acreşte gradul <strong>de</strong> conştientizare anecesităţii protejării mediului natural);Dezvoltarea activităţilor eco - turisticeşi a turismului ecologic şi în afarazonelor protejate.Mediu Lipsa unor lucrări <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>re,retehnologizare şi eficientizare aprocesului <strong>de</strong> epurare;Existenţa unor zone extinse afectate <strong>de</strong>alunecări <strong>de</strong> teren, în primul rând dreptconsecinţă a exploatărilor miniere;Supraexploatarea resurselor naturalerealizată în<strong>de</strong>osebi prin minerit Extragerea excesivă <strong>de</strong> masălemnoasă din pădurile private şi <strong>de</strong>stat, o permanentă ameninţare laadresa biodiversităţii.Cadru natural şi resurse bogate şidiversificate, potrivite atâtexploatărilor industriale dar şituristice, agricole, etc.; Conexiune bună cu ju<strong>de</strong>ţeleînvecinate (ju<strong>de</strong>ţ <strong>de</strong> tranzit/ legătură);Prezenta unor industrii puternice,strategice la nivel naţional, caprincipală bază <strong>de</strong> angajare.Dezvoltarea ju<strong>de</strong>ţului în profil spaţial Acces diferenţiat al localităţilor laresursele ju<strong>de</strong>ţului; Diferenţe consi<strong>de</strong>rabile în profilelefuncţionale şi potenţialul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltareal localităţilor;Reşedinţe urbane <strong>de</strong> dimensiune micişi implicit cu atractivitate limitată <strong>pentru</strong>servicii şi potenţiali investitori, ariiextinse slab urbanizate; Degradarea mediului ce afecteazăperspectivele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare şi calitateaProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |47


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Puncte tariPuncte slabevieţii;Calitatea locuirii redusă, în special înfondul <strong>de</strong> locuinţe din oraşele<strong>de</strong>zvoltate drept colonii <strong>de</strong> muncitori;Insuficientă diversificare a activităţiloreconomice (oraşe mono-industriale);Capacitate scăzută <strong>de</strong> atragere <strong>de</strong>fonduri <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare urbană, dată fiinddimensiunea şi puterea economicăscăzută a centrelor urbane.OportunităţiPăstrarea specializării în sectoareleindustriale dominante şi creştereacompetenţelor în sectoarele conexe/alternative;Existenţa <strong>de</strong>ja a unor aglomerăriindustriale (potenţial <strong>de</strong> clusterizare),în special pe energie;Revitalizarea industriei extractive lanivel naţional;Potenţial <strong>pentru</strong> zootehnie;Dinamica economicăAmeninţăriContinuarea restructurărilor în celedouă industrii reprezentative; Creşterea numărului <strong>de</strong> persoaneasistate, foşti angajaţi ai celor douăindustrii reprezentative;Menţinerea asociativităţii reduse înzonele cu mare productivitate agricolă;Accentuarea specializării pe industrii şiservicii cu valoare adăugată redusă,mai slab remunerate. Investiţii în industria alimentarăbazată pe prelucrarea legumelor şicărnii; Descurajarea agriculturii <strong>de</strong>subzistenţă prin încurajareaantreprenoriatului rural.Crearea <strong>de</strong> servicii alternative la nivellocal în domeniul asistenţei sociale şii<strong>de</strong>ntificarea unor parteneriate cufundaţii private; Creşterea interesului faţă <strong>de</strong>susţinerea ONG-urilor din domeniulsocial;Cooperarea între ONG-uri şi instituţii<strong>pentru</strong> crearea, implementarea şisusţinerea <strong>de</strong> proiecte peFuncţionalitatea socialăLipsa interesuluipersoanelor afectate<strong>de</strong> disponibilizări faţă <strong>de</strong> formareaprofesională;Lipsa <strong>de</strong> interes faţă <strong>de</strong> recalificareaangajaţilor;Lipsa <strong>de</strong> capacitate în infrastructurasocială existentă;Lipsa <strong>de</strong> oportunităţi <strong>pentru</strong> absorbţiaforţei <strong>de</strong> muncă disponibile.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |48


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Oportunităţiresponsabilitate socială corporatistă;AmeninţăriAbordarea obiectivelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltaresocială în simbioză cu obiectivele<strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltare economică. Exploatarea şi valorificareauniversului artistic al operelor luiConstantin Brâncuşi; Dezvoltarea traficului pe traseulTrans Alpina; Corelarea obiectivelor turisticeexistente şi crearea unor produseturistice integrate;TurismulDezvoltarea exploatărilor carbonifere înzonele cu un potenţial turistic ridicat; Degradarea patrimoniului culturalistoricexistent.Poluarea şi lipsa <strong>de</strong> măsuri <strong>pentru</strong>protejarea zonelor <strong>de</strong> patrimoniu.I<strong>de</strong>ntificarea şi <strong>de</strong>limitarea unor polituristici zonali;Promovarea turistică a ju<strong>de</strong>ţului lanivel regional, naţional şiinternaţional;Dezvoltarea turismului <strong>de</strong> aventură şipromovarea activităţilor în natură.Dezvoltarea cooperării intra şi interregională din zona Sud-vest Olteniaîn domeniul transporturilor;Existenţa unor programe <strong>de</strong> finanţarenaţională <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea şireabilitarea infrastructurii, inclusiv adrumurilor şi podurilor ;Existenţa în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> <strong>de</strong> resurse<strong>de</strong> agregate minerale necesareexecutării lucrărilor <strong>de</strong> infrastructură.Posibilităţi <strong>de</strong> finanţare disponibile<strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea infrastructuriifiecărui tip <strong>de</strong> serviciu public;Valorificarea producţiei interne <strong>de</strong>biocombustibili.Infrastructura tehnicăUtilităţile publice Siguranţă redusă în exploatareafunciară, datorată inundaţiilor şialunecărilor <strong>de</strong> teren ; Întreţinerea necorespunzătoare areţelei <strong>de</strong> cale ferată şi costurileridicate ale transportului pe caleaferată, nu permit folosirea acesteia lacapacitatea proiectată, urmarea fiindsuprasolicitarea reţelei rutiere.Scă<strong>de</strong>rea accentuată a nivelului <strong>de</strong>competitivitate al serviciilor (transportlocal, al serviciilor SACET); Lipsa unei structuri eficiente <strong>de</strong>management al serviciilor <strong>de</strong>salubrizare din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re alprotecţiei mediului;Poluarea mediului şi afectarea apelorProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |49


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Oportunităţi Implementarea <strong>de</strong> programe cuscopul <strong>de</strong> a îmbunătăţi calitateaaerului, apei şi solurilor prinreducerea gradului <strong>de</strong> poluare;Proiecte <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>re şi reabilitare areţelelor <strong>de</strong> canalizare şi lucrări <strong>de</strong>reabilitare, mo<strong>de</strong>rnizare a staţiilor <strong>de</strong>epurare, a instalaţiilor <strong>de</strong> tratare anămolului aflate în implementare întoate localităţile urbane ale ju<strong>de</strong>ţului<strong>Gorj</strong>;MediulAmeninţări<strong>de</strong> suprafaţă şi a pânzei freatice, caurmare a gestionăriinecorespunzătoare a minelor în curs<strong>de</strong> închi<strong>de</strong>re sau închise, dar nesupuseunor operaţiuni <strong>de</strong> ecologizare.Investiţii insuficiente în facilităţi <strong>de</strong>tratare a apelor uzate şi în reciclarea<strong>de</strong>şeurilor soli<strong>de</strong>;Poluare industrială; Lipsa unui program eficient <strong>de</strong>combatere a alunecărilor <strong>de</strong> teren;Reducerea suprafeţelor reîmpăduriteavând drept consecinţă numărulcrescând <strong>de</strong> localităţi şi zone afectate<strong>de</strong> acest fenomen.Valorificarea <strong>de</strong>şeurilor.Interes crescut în turism rural şimontan, atât <strong>pentru</strong> investitori cât şiconsumatori; Fonduri europene şi programedisponibile <strong>de</strong>stinate proiectelor <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare locală; Accent crescut pe coeziuneteritorială, atât în politica naţionalăcât şi în cea europeană.Dezvoltarea ju<strong>de</strong>ţului în profil spaţialConcurenţa, pe domenii economiceprioritare, din partea ju<strong>de</strong>ţelor vecine;Bazin redus <strong>de</strong> atracţie (<strong>pentru</strong> turism,etc.) comparat cu alte zone turistice dinţară;Tendinţa <strong>de</strong> accentuare a disparităţilor<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare resimţită la nivel naţional.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |50


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20201.8 Analiza PESTLEFACTORI DE INFLUENŢĂDirecţii strategice lanivel naţionalDESCRIEREA IMPACTULUIPrioritizarea problematicilor privind coeziunea şi <strong>de</strong>zvoltareateritorială la nivelul politicii naţionale şi europene;Consens politic privind sprijinirea industriilor strategice <strong>de</strong> lanivel naţional, bine reprezentat la nivelul ju<strong>de</strong>ţului;Efectele care pot fi generate <strong>de</strong> o acţiuneconvergentă a factorilor i<strong>de</strong>ntificaţi1. Ineficienţă în activitate;2. Dificultate <strong>de</strong> a transpune în planurilenaţionale priorităţile <strong>de</strong> la nivelju<strong>de</strong>ţean.POLITICIStrategie coerentă <strong>de</strong>răspuns <strong>pentru</strong>recesiunea economicăConsensul la nivelulreprezentanţilor UATExistenţa unei perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> recesiune economică la nivelnaţional sau internaţional şi lipsa unei strategii locale <strong>de</strong> aameliora efectele negative;Dificultate în mobilizarea reprezentanţilor UAT <strong>pentru</strong> a ajungela un consens cu privire la:1) Direcţiile prioritare <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare la nivelul ju<strong>de</strong>ţului;2) Accesarea comună a unor proiecte cu finanţare europeană;3) Dezvoltarea <strong>de</strong> grupuri <strong>de</strong> acţiune locală.Pentru a răspun<strong>de</strong> provocărilor aduse <strong>de</strong>factorii <strong>de</strong> influenţă politici, structurile <strong>de</strong> lanivelul Consiliului Ju<strong>de</strong>ţean trebuie sădispună <strong>de</strong> capacitatea administrativăa<strong>de</strong>cvată şi <strong>de</strong> o resursă umană flexibilă şibine pregătită. Totodată, sunt necesare a fi<strong>de</strong>puse eforturi în direcţia mobilizăriifactorilor politico – administrativi <strong>de</strong> la nivelulju<strong>de</strong>ţului, <strong>pentru</strong> a asigura o implementarecoerentă a politicilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare.ECONOMICIParteneriate public -privateRecesiune economicăCreştereacompetitivităţiiindustrialePotenţialul unor noizone turisticeImplicarea autorităţilorju<strong>de</strong>ţene în elaborareaPosibilitatea <strong>de</strong> a realiza parteneriate public-private şi <strong>de</strong> aînfiinţa societăţi comerciale 1. Acutizarea şi apariţia unor noiRecesiunea economică măreşte baza <strong>de</strong> recrutare a forţei <strong>de</strong>muncă, crescând astfel competiţia pe piaţa forţei <strong>de</strong> muncă,ceea ce poate oferi un avantaj competitiv la nivel regional şiju<strong>de</strong>ţean;Existenta unor concentrări industriale importante, industriistrategice, care pot servi drept nuclee <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a unorclustere;Interes crescut <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii şivalorificarea potenţialului unor noi zone turistice, care potangrena şi readucerea în atenţie a obiectivelor turisticeemblematice;Elaborarea strategiilor sectoriale (ex.: minerit, energie) lanivelul autorităţilor centrale, corelată cu o implicare limitată apresiuni <strong>de</strong> natură economică şi <strong>de</strong>mediu;2. Nevoia <strong>de</strong> a suplimenta / redirecţionaresursele financiare curente;3. Întârzieri în <strong>de</strong>zvoltarea unor proiecteprioritare la nivel ju<strong>de</strong>ţean saunerespectarea termenelor iniţiale caurmare a resurselor financiare multmai limitate;4. Capacitate limitată <strong>de</strong> inclu<strong>de</strong>re anevoilor <strong>de</strong> la nivel ju<strong>de</strong>ţean înpoliticile publice naţionale, cu impactdirect asupra industriilor dominantela nivel <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ț.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |51


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> Dezvoltare Durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> 2011 – 2020FACTORI DE INFLUENŢĂDESCRIEREA IMPACTULUIEfectele care pot fi generate <strong>de</strong> o acţiuneconvergentă a factorilor i<strong>de</strong>ntificaţistrategiilor naţionale cuimpact localPersistenţa agriculturii<strong>de</strong> subzistenţăautorităţilor ju<strong>de</strong>ţene;Continuarea fenomenului <strong>de</strong> fragmentare a terenurilor agricoleşi persistenţa agriculturii <strong>de</strong> subzistenţă, ceea ce reduceperformanţa activităţilor agricole din ju<strong>de</strong>ţ.Atât concentrările industriale binereprezentate la nivelul ju<strong>de</strong>ţului cât şi<strong>de</strong>zvoltarea unor noi areale turistice exercităpresiuni economice, sociale şi <strong>de</strong> mediuasupra zonelor în care se <strong>de</strong>sfăşoară. Înve<strong>de</strong>rea unei bune gestionări a acestora,autorităţile publice locale şi cele ju<strong>de</strong>ţenetrebuie să acţioneze concertat şi să atragăresursele financiare necesare. În contextulunui buget propriu limitat, absorbţiafondurilor europene trebuie privită ca oprioritate.SOCIALIResurse <strong>pentru</strong>recalificareActivitate susţinută asocietăţii civileDiscrepanţe <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltareAccesarea unor finanţări importante <strong>pentru</strong> recalificarea şi<strong>de</strong>zvoltarea resurselor umane;Activitate mai susţinută a ONG-urilor din domeniul social şi oextin<strong>de</strong>rea a serviciilor oferite <strong>de</strong> acestea grupurilorvulnerabile, în cooperare cu autorităţile locale;Acutizarea disparităţilor urban – rural precum şi celor intraju<strong>de</strong>ţene;1. Creşterea presiunilor bugetare <strong>de</strong>natură socială în contextul unorfinanţări din ce în ce mai limitate<strong>pentru</strong> acest sector;2. Dificultatea <strong>de</strong>zvoltării unor proiecte<strong>de</strong> (re)calificare <strong>pentru</strong> grupurilevulnerabile <strong>de</strong> la nivelul ju<strong>de</strong>ţului.Interesul <strong>pentru</strong>proiecte <strong>de</strong> recalificareEficienţă redusă a programelor şi a proiectelor care oferăoportunităţi <strong>de</strong> calificare şi recalificare;Păstrarea unui segment important <strong>de</strong> şomeri pe termen lung,ceea ce contribuie la acutizarea fenomenelor sociale şicreează presiuni suplimentare asupra resurselor alocateacestui domeniu;Problemele <strong>de</strong> natură socială (reintegrareaşomerilor, migraţia forţei <strong>de</strong> muncă, etc.), sepot reflecta în nevoia <strong>de</strong> a modifica şieficientiza strategiile/ programele <strong>de</strong>jaexistente în funcţie <strong>de</strong> structura şifenomenele sociale care afectează ju<strong>de</strong>ţul.TEHNOLOGICIFinanţărinerambursabiledisponibileNoi investiţiiNoi tehnologiiAccesarea finanţărilor europene <strong>pentru</strong> realizarea <strong>de</strong> investiţii,în special în domeniul IT şi în mo<strong>de</strong>rnizarea tehnologiilorfolosite.Atragerea <strong>de</strong> investitori <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> noi unităţi <strong>de</strong>producţie, cu tehnologii avansate (ex. industria energetică).Posibilitatea <strong>de</strong> a implementa noi tehnologii care:1) Să eficientizeze sectoarele industriale tradiţionale din <strong>Gorj</strong>;1. Eficientizarea modului <strong>de</strong> <strong>de</strong>rulare aproceselor instituţionale şi aactivităţilor economice ca urmare autilizării finanţărilor din fondurieuropene;2. Dificultate în atragerea <strong>de</strong> investitoridatorită unei infrastructuritehnologice uzate moral şi a lipsei <strong>de</strong>investiţii în readucerea acesteia laProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |52


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> Dezvoltare Durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> 2011 – 2020FACTORI DE INFLUENŢĂDESCRIEREA IMPACTULUIEfectele care pot fi generate <strong>de</strong> o acţiuneconvergentă a factorilor i<strong>de</strong>ntificaţi2) Să ofere soluţii şi abordări inovative <strong>pentru</strong> problemele <strong>de</strong>mediu şi alternativele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economică a ju<strong>de</strong>ţului;standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> performanţă actuale.LEGISLATIVIStadiul actual alinfrastructuriiNoile tehnologii ITCadrul legal favorabilCadru legal rigidCadru legal instabilLipsa <strong>de</strong> investiţii în infrastructura <strong>de</strong> utilităţi publice la nivelulju<strong>de</strong>ţului şi <strong>de</strong>teriorarea celei existente;Deteriorarea infrastructurii <strong>de</strong> transport feroviar, ceea ce vaavea o efect negativ asupra infrastructurii rutiere.Dezvoltare limitată a sectorului IT şi <strong>de</strong> comunicaţii la nivelulju<strong>de</strong>ţului şi a activităţii administraţiei publice, ceea ce poateconduce la apariţia unor <strong>de</strong>calaje funcţionale.Cadrul legal care se aplică uniform tuturor autorităţilor locale,înlesnind parteneriatele şi integrarea într-o viziune strategicănaţională.Bază legală avantajoasă <strong>de</strong>stinată autorităţilor locale <strong>pentru</strong><strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> proiecte cu fonduri nerambursabile;Cadrul normativ impus <strong>de</strong> autorităţile centrale nu permiteadaptarea la cerinţele tipice locale.Adoptarea în ultimii ani, <strong>de</strong> către autorităţile centrale a unorreglementări legislative sau normative restrictive cu impactnefavorabil asupra resurselor umane şi financiare locale, ceeace creează presiuni suplimentare asupra implementăriiproiectelor la nivel local.Utilizarea noilor tehnologii (inclusiv a celordin sectorul IT) este esenţială atât <strong>pentru</strong>eficientizarea serviciilor publice oferite lanivelul ju<strong>de</strong>ţului, cât şi <strong>pentru</strong> îmbunătăţireaperformanţelor şi relansarea sectoruluieconomic.1. Implementarea cu dificultate a unorpolitici publice coerente, ca oconsecinţă directă a unui cadrulegislativ instabil.Stabilitatea şi predictibilitatea reglementărilorsunt esenţiale în ve<strong>de</strong>rea asigurării unuimediu <strong>de</strong> afaceri propice şi atractiv <strong>pentru</strong>investitori. Acest tip <strong>de</strong> factori nu se află însăîn sfera <strong>de</strong> acţiune a actorilor instituţionali <strong>de</strong>la nivel ju<strong>de</strong>ţean.DE MEDIUFinanţări disponibileZone cu risc ridicat <strong>de</strong>mediuInvestiţii în tehnologiiPotenţial <strong>pentru</strong>realizarea <strong>de</strong> culturienergeticeImplementarea proiectelor <strong>de</strong> mediu cu finanţare europeană;Reintegrarea fostelor zone miniere în circuitul agricol/ silvic(ex.: prin reîmpădurirea lor), ceea ce va reduce riscul <strong>de</strong>mediu pe care îl prezintă acestea.Continuarea investiţiilor în tehnologii noi la nivelul mariloractori industriali, care se vor traduce prin limitarea poluării.I<strong>de</strong>ntificarea arealelor care se pretează la culturi energetice şisprijinirea unor astfel <strong>de</strong> proiecte;1. Acutizarea pe termen lung aproblemelor <strong>de</strong> mediu şi agravareariscurilor pe care acestea le prezintă<strong>pentru</strong> comunităţile locale;2. Necesitatea realizării <strong>de</strong> investiţiisemnificative în infrastructura <strong>de</strong>mediuExtin<strong>de</strong>rea fenomenelor<strong>de</strong> poluare şi aalunecărilor <strong>de</strong> terenExtin<strong>de</strong>rea fenomenelor <strong>de</strong> poluare,şi în mod special aarealelor afectate <strong>de</strong> alunecări <strong>de</strong> teren, şi afectareaterenurilor agricole/ comunităţilor umane ca urmare a acestorfenomene;Neglijarea sau amânarea investiţiilor înproiectele <strong>de</strong> reabilitare a zonelor afectateva conduce la extin<strong>de</strong>rea suprafeţelorafectate şi la creşterea amplorii fenomenelorProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |53


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> Dezvoltare Durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> 2011 – 2020FACTORI DE INFLUENŢĂDESCRIEREA IMPACTULUIEfectele care pot fi generate <strong>de</strong> o acţiuneconvergentă a factorilor i<strong>de</strong>ntificaţiLimitareareîmpăduririlorDezvoltarea turismuluiReîmpădurirea anuală a unor suprafeţe din ce în ce mai mici,corelată cu creşterea exploatării fondului silvic, care va pune opresiune suplimentară asupra mediului;Creşterea necontrolată a turismului montan şi extin<strong>de</strong>reainvestiţiilor imobiliare către zonele protejate.<strong>de</strong> <strong>de</strong>gradare. O <strong>de</strong>zvoltare unitară la nivelulju<strong>de</strong>ţului este condiţionată <strong>de</strong> o bunăvalorificare a terenurilor ju<strong>de</strong>ţului şi, implicit<strong>de</strong> realizarea <strong>de</strong> investiţii în infrastructura <strong>de</strong>mediu şi <strong>de</strong> limitarea poluării.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |54


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20201.9 Analiza factorilor interesaţi privind implementarea strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltareFactorii interesaţi (stakehol<strong>de</strong>rs )Mediul publicAgenţii guvernamentale (ANRM,ARDDZI)Cum va fi implicat înproiectConştientizare;Promovarea obiectivelor <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare locală;Capacitateşi motivaţie<strong>pentru</strong> aimplementastrategia*-VNPosibile acţiuni <strong>pentru</strong> a răspun<strong>de</strong> intereselorfactorilor interesați (stakehol<strong>de</strong>rs)Sprijinirea strategiilor <strong>de</strong> la nivel guvernamental;Trimiterea <strong>de</strong> feedback cu privire la impactul acestorstrategii la nivel ju<strong>de</strong>ţean;Instituţii <strong>de</strong>concentrate Conştientizare Implementare strategie+V+PConsultarea în ve<strong>de</strong>rea i<strong>de</strong>ntificării provocărilor cu care seconfruntă;UAT ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> şi consilieri locali Conştientizare Promotori+V+PI<strong>de</strong>ntificare unor teme <strong>de</strong> interes comun;Facilitarea <strong>de</strong>zvoltării şi implementării unor proiectecomune, <strong>pentru</strong> creşterea coeziunii la nivel local;Consilieri ju<strong>de</strong>ţeni Conştientizare Promotori+V+PPrezentarea obiectivelor strategiei şi diseminarea <strong>de</strong> bunepractici;CJ ju<strong>de</strong>ţele învecinate Competitori şi/ saucolaboratoriN-P I<strong>de</strong>ntificarea unor teme <strong>de</strong> interes comun <strong>pentru</strong><strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> proiecte care să crească relaţiile funcţionaleinterju<strong>de</strong>ţene;Reţeaua <strong>de</strong> persoane instruite în cadrulproiectuluiPromotori;Conştientizare;+V+PDiseminarea informaţiilor privind obiectivele strategiei;Utilizarea reţelei <strong>pentru</strong> asigurarea unei bune corelări întreobiectivele <strong>de</strong> la nivel ju<strong>de</strong>ţean şi cele stabilite la nivelProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |55


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Factorii interesaţi (stakehol<strong>de</strong>rs )Cum va fi implicat înproiectMediul privatIMM şi antreprenori Conştientizare;Companii mari, reprezentative la nivelju<strong>de</strong>ţean (ex. SNLO, ARTEGO, etc.)Capacitateşi motivaţie<strong>pentru</strong> aimplementastrategia* Diseminare local; Eficientizare, creştereaperformanţelor;Imagine;Potenţiali investitori Imagine;Mediul asociativDezvoltarea unei aglomerări<strong>de</strong> tip clusterInvestiţii noi;ADR Sud - Vest Oltenia Conştientizare;Promotori;N-P-V+P+VN+V+PPosibile acţiuni <strong>pentru</strong> a răspun<strong>de</strong> intereselorfactorilor interesați (stakehol<strong>de</strong>rs)Capacitatea <strong>de</strong> a i<strong>de</strong>ntifica exemplele <strong>de</strong> bună practicăexistente la nivel local şi implementarea unor astfel <strong>de</strong>mo<strong>de</strong>le;Analizarea facilităţilor care pot fi oferite la nivel local siimplementarea lor prin inclu<strong>de</strong>rea în analiză a unorproiecte <strong>de</strong> sprijinire a antreprenoriatului;I<strong>de</strong>ntificarea modului în care strategia poate sprijiniproiectele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ale companiilor, în ve<strong>de</strong>rea creării<strong>de</strong> locuri <strong>de</strong> muncă;I<strong>de</strong>ntificarea nevoilor specifice şi a zonelor care prezintăinteres;Consultare, comunicare <strong>pentru</strong> sprijinirea proiectelor cuimpact asupra ju<strong>de</strong>ţului;ONG-uri Promotori; Resurse financiare, prinaccesarea <strong>de</strong> proiecte cufinanţare europeană+V-PConsultare cu privire la proiectele sociale, <strong>de</strong> mediu, etc.;Parteneriate <strong>pentru</strong> i<strong>de</strong>ntificarea zonelor critice din punct<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al <strong>de</strong>servirii cu servicii publice şi suplinireaacestora prin proiecte/ iniţiative ale societăţii civile;Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |56


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Factorii interesaţi (stakehol<strong>de</strong>rs )Patronate Promotori;Cum va fi implicat înproiectImagine; Resurse financiare, prinaccesarea <strong>de</strong> proiecte cufinanţare europeanăCapacitateşi motivaţie<strong>pentru</strong> aimplementastrategia*N+PPosibile acţiuni <strong>pentru</strong> a răspun<strong>de</strong> intereselorfactorilor interesați (stakehol<strong>de</strong>rs)I<strong>de</strong>ntificarea nevoilor specifice;Consultarea permanentă;Sindicate Promotori;Imagine;N+PCooptarea lor în proiecte <strong>de</strong> integrare a şomerilor şi forţei<strong>de</strong> muncă disponibilizate, inclusiv proiecte <strong>de</strong> formare; Resurse financiare, prinaccesarea <strong>de</strong> proiecte cufinanţare europeanăBeneficiari direcţi (cetăţeni) Beneficiari ai proiectelor; N-PMediul aca<strong>de</strong>mic Promotori; +V+PMass – media Conştientizare;Imagine.+V+PCreşterea transparenţei <strong>de</strong>cizionale faţă <strong>de</strong> cetăţeni;Orientarea administraţiei publice către cetăţean, prinoferirea <strong>de</strong> servicii publice <strong>de</strong> calitate; Consultarea în ve<strong>de</strong>rea utilizării expertizei <strong>pentru</strong>i<strong>de</strong>ntificarea <strong>de</strong> soluţii eficiente/ inovatoare <strong>pentru</strong>provocările locale ;Informare şi transparenţă în implementarea strategiei;Utilizarea ca palier <strong>de</strong> diseminare a informaţiilor privindproiectele cuprinse în strategie.* Prescurtările folosite se referă la clasificarea factorilor interesaţi conform analizei ”willing and able” (disponibilitate și abilitate), în funcţie <strong>de</strong> capacitatea şimotivaţia <strong>de</strong> a genera/ susţine strategia, respectiv:+V = vrea/ - V = nu vrea+P = poate/ - P = nu poateN - factor care nu participă/ nu este implicat activ în prezentProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |57


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20201.10 Concluziile sondajului asupra populaţiei ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>În cadrul procesului <strong>de</strong> elaborare a Strategiei <strong>de</strong> Dezvoltare Durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>consultarea tuturor factorilor interesaţi a constituit o preocupare constantă. Unul dintreinstrumentele metodologice folosite a fost acest sondaj în rândul populaţiei, realizat cuscopul <strong>de</strong> a afla percepţia locuitorilor asupra nivelului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>.Obiectivele sondajuluiI<strong>de</strong>ntificarea percepţiei populaţiei asupra situaţiei generale a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>;Evaluarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>;Sugestii <strong>de</strong> îmbunătăţire;Evaluarea principalelor arii socio-economice;Investigarea atitudinilor faţă <strong>de</strong> proiectele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a ju<strong>de</strong>ţului.MetodologieProfilul respon<strong>de</strong>nţilor este reprezentat <strong>de</strong> populaţia ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>: femei şi bărbaţi, cuvârsta <strong>de</strong> 18 ani şi peste, din mediul urban şi rural;Metodologia <strong>de</strong> culegere a datelor: faţă - în - faţă, asistată <strong>de</strong> operator, tip hârtie+creion(PAPI); la domiciliul respon<strong>de</strong>nţilor; Perioada <strong>de</strong> culegere a datelor: 13 Octombrie – 3 Noiembrie 2011,Mărimea eşantionului: 400 <strong>de</strong> persoaneCote:Mărime localitate% MărimelocalitateSex % Sex Vârstă % VârstăOraşe medii (50k-200k)43% Feminin 50% 18-34 ani 28%Oraşe mici (


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Pon<strong>de</strong>rare: Pentru obţinerea unor rezultate reprezentative, răspunsurile au fostpon<strong>de</strong>rate în funcţie <strong>de</strong> mărimea localităţii, sex şi vârstă, conform structurii universuluistatistic (sursă: INSSE 2010, statistici din evi<strong>de</strong>nţa curentă a populaţiei, <strong>pentru</strong> datelereferitoare la numărul şi structura <strong>de</strong>mografică a populaţiei);Raportare: Rezultatele au fost raportate la nivel <strong>de</strong> total.Principalele concluziiEvaluarea generală a situaţiei ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>Părerile locuitorilor ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> privind evoluţia ju<strong>de</strong>ţului în ultimii ani sunt împărţite:40% dintre ei percep situaţia ju<strong>de</strong>ţului în ultimii 5 ani ca fiind ceva mai bună sau mult maibună;32% consi<strong>de</strong>ră nivelul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ceva mai rău sau mult mai rău <strong>de</strong>cât acum 5 ani;27% apreciază situaţia ju<strong>de</strong>ţului ca fiind neschimbată;1% din persoanele chestionate nu au răspuns.Aceleaşi tendinţe în opiniile locuitorilor se menţin si în ceea ce priveşte evoluţia viitoare aju<strong>de</strong>ţului, în următorii 5 ani, cu <strong>de</strong>osebirea că un procent mai mare <strong>de</strong> respon<strong>de</strong>nţi nu şiauexprimat o anumită opinie (9% răspunsuri <strong>de</strong> “Nu ştiu” în cazul evaluării viitorului vs.prezent, faţă <strong>de</strong> 1% “Nu ştiu” în cazul prezent vs. trecut);Aproape 60% dintre respon<strong>de</strong>nți sunt foarte sau <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> nemulţumiţi cu privire la nivelul<strong>de</strong> trai, fapt ce se observă şi în percepţia faţă <strong>de</strong> punctele slabe ale ju<strong>de</strong>ţului;Satisfacţia cu activitatea autorităţilor locale se situează la un nivel relativ ridicat: între64% şi 75% dintre respon<strong>de</strong>nţi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi <strong>de</strong> Primărie, ConsiliulJu<strong>de</strong>ţean, Consiliul Local şi Prefectura.Remarci generale (selecţia opţiunilor cel mai frecvente alese <strong>de</strong> respon<strong>de</strong>nţi)Puncte tari ale ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>Zonele cu potenţial turistic – 50% (dintre toate opțiunile) Industria energetică – 46% Calitatea terenului agricol – 40%Forţa <strong>de</strong> muncă disponibilă – 39% dintre toate menţiunile şi cel mai <strong>de</strong>s menţionat peprimul loc Resursele naturale <strong>de</strong> lignit – 39% Peisajul natural – 32%Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |59


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Puncte slabe ale ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> Lipsa locurilor <strong>de</strong> muncă – 89% Nivelul scăzut <strong>de</strong> trai – 51% Lipsa investițiilor în industrie – 25% Migrația populației – 25% Infrastructura agricolă săracă - 24% Infrastructura rutieră necorespunzătoare – 17%Sugestii <strong>de</strong> îmbunătăţirePrincipala sugestie <strong>de</strong> îmbunătăţire a respon<strong>de</strong>nţilor vizează punctul i<strong>de</strong>ntificat ca fiind celmai slab – crearea <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong> muncă (50% dintre respon<strong>de</strong>nţi), urmată la distanță mare <strong>de</strong>următoarea opțiune, atragerea <strong>de</strong> investiții (10%).Evaluarea situaţiei ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> pe principalele domeniiEvaluările principalelor domenii economico-sociale reflectă o percepţie <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> negativăa respon<strong>de</strong>nţilor: fiecare dintre ariile investigate a fost evaluată cu un scor mediu între 2.0 şi2.6 (un<strong>de</strong> 1=situaţie foarte proastă şi 4=situaţie foarte bună).Situaţia localităţii este în mod consecvent evaluată mai slab <strong>de</strong>cât cea a ju<strong>de</strong>ţului, ceea cereprezintă un alt argument al îngrijorării generale faţă <strong>de</strong> propria situaţie.Ariile care tind spre o percepţie mai pozitivă sunt:Infrastructura utilităţilor publice;Serviciile <strong>de</strong> învăţământ;Cu toate acestea, numai jumătate dintre respon<strong>de</strong>nţi sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi <strong>de</strong>uşurinţa accesului la învăţământ şi <strong>de</strong> nivelul <strong>de</strong> pregătire a cadrelor didactice:Patrimoniul cultural;Dezvoltarea turismului;Complexul monumental <strong>de</strong> la Târgu Jiu şi zona Rânca - Transalpina sunt văzute ca fiind celemai importante puncte <strong>de</strong> atracţie ale ju<strong>de</strong>ţului.Fluxul <strong>de</strong> turişti pare a fi consi<strong>de</strong>rat ridicat: 75% dintre respon<strong>de</strong>nţi cred că în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> vinmulţi turişti din alte părţi ale României, iar 54% cred că vin mulţi turişti străini.Un factor care ar putea influenţa negativ percepţia asupra <strong>de</strong>zvoltării turismului estepromovarea slabă a obiectivelor turistice (90% dintre respon<strong>de</strong>nţi consi<strong>de</strong>ră că punctele <strong>de</strong>atracţie nu sunt promovate suficient).Pe <strong>de</strong> altă parte, domeniile evaluate ca fiind cele mai slabe sunt:Piaţa forţei <strong>de</strong> muncă:- În proporţie <strong>de</strong> 90%, nivelul şomajului este apreciat ca fiind ridicat şi foarte ridicat;- Cursurile <strong>de</strong> formare profesională par a fi o soluţie în percepţia respon<strong>de</strong>nţilor;Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |60


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Dezvoltarea economică;Dezvoltarea mediului <strong>de</strong> afaceri;Dezvoltarea agriculturii – nivel <strong>de</strong>terminat in special <strong>de</strong>:- Lipsa unui sistem <strong>de</strong> irigaţii corespunzător;- Dotarea slabă cu utilaje agricole;Încre<strong>de</strong>rea în realizarea proiectelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare este scăzută: numai 35% dintrerespon<strong>de</strong>nţi cred într-o măsură mare sau foarte mare că vor fi atinse obiectivele proiectelor.În schimb, utilitatea proiectelor este recunoscută <strong>de</strong> peste 70% dintre respon<strong>de</strong>nţi.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |61


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20202 VIZIUNE, MISIUNE ŞI VALORI COMUNEMOTTO„<strong>Gorj</strong>eanul e român, e şi oltean, dar e mai mult <strong>de</strong>cât atâta…e altfel <strong>de</strong> român şi altfel <strong>de</strong>oltean… comparat cu ceilalţi români, are nu ştiu ce are, are aşa, ca un lipici al lui, o noimă <strong>de</strong>aristocraţie” (Tudor Arghezi)2.1 ViziunePână în 2020 <strong>Gorj</strong>ul se va re<strong>de</strong>fini ca un ju<strong>de</strong>ţ dinamic şi mo<strong>de</strong>rn, în care mândria <strong>de</strong> a figorjean nu se va baza doar pe patrimoniul istoric şi cultural <strong>de</strong> excepţie, ci şi pe încre<strong>de</strong>reaîntr-un viitor mai bun.Transformarea urmăreşte cinci faţete ale unei <strong>de</strong>zvoltări echilibrate prin care <strong>Gorj</strong>ul va<strong>de</strong>veni mai prosper, mai întreprinzător, mai turistic, mai ver<strong>de</strong> şi mai social.<strong>Gorj</strong>ul prosper exprimă forţa resurselor naturale (sol/subsol) şi angajamentul <strong>de</strong> afolosi zestrea economică existentă în mod cât mai judicios.<strong>Gorj</strong>ul întreprinzător presupune mai mult curaj, creativitate şi pricepere în<strong>de</strong>zvoltarea unui ţesut antreprenorial atât <strong>de</strong> necesar <strong>pentru</strong> crearea <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong>muncă.<strong>Gorj</strong>ul turistic pleacă <strong>de</strong> la nevoia <strong>de</strong> a fructifica în mod inteligent apropierea <strong>de</strong>natură, dar şi <strong>de</strong> cultură.<strong>Gorj</strong>ul ver<strong>de</strong> se bazează pe legătura cu <strong>de</strong>zvoltarea durabilă, pe armonia relaţiei cunatura şi pe responsabilitatea <strong>pentru</strong> generaţiile viitoare.<strong>Gorj</strong>ul social se construieşte pe încre<strong>de</strong>re, incluziune şi solidaritate în interiorul uneicomunităţi care nu are altă alternativă <strong>de</strong>cât să fie unită pe termen mediu şi lung.În această nouă etapă <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltieare a ju<strong>de</strong>ţului investiţia crucială va fi cea în capitaluluman, <strong>pentru</strong> ca ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> şi investitorii ce se vor localiza în ju<strong>de</strong>ţ să aibă condiţiiîmbunătăţite <strong>de</strong> calitate a vieţii şi o preocupare constantă <strong>pentru</strong> problemele unei comunităţiunite.2.2 MisiuneActorii implicați în implementarea Strategiei trebuie să <strong>de</strong>vină garantul folosirii eficiente aresurselor publice, printr-un management orientat spre gorjeni. Pe toată <strong>perioada</strong> <strong>de</strong>implementare a Strategiei se va promova colaborarea între administraţie, societate civilă şisectorul privat <strong>pentru</strong> o <strong>de</strong>zvoltare în parteneriat, <strong>pentru</strong> a fi mai hotărâți, mai informați şi maiproactivi <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea ju<strong>de</strong>țului.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |62


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20202.3 ValoriAbordarea actorilor implicați în implementarea Strategiei va avea ca referinţă următoarele:Responsabilitate;Transparenţă;Profesionalism şi etică;Încre<strong>de</strong>re;Cooperare şi parteneriat;Eficienţă.Abordarea strategică este prezentată mai jos.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |63


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Figura 1. Abordarea strategicăObiectiv strategic 2Dezvoltarea antreprenorialămultisectorialăObiectiv strategic 3Valorificarea potențialuluituristic<strong>Gorj</strong>ul turisticObiectiv strategic 4Reducerea presiuniigenerate <strong>de</strong> factorii socioeconomiciasupra mediului şirespectarea principiilor <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare durabilă<strong>Gorj</strong>ul întreprinzător<strong>Gorj</strong>ul ver<strong>de</strong>Obiectiv strategic 1Consolidarea uneibaze economicesustenabile<strong>Gorj</strong>ulprosperMisiune/Viziune/Valori<strong>Gorj</strong>ulsocialObiectivstrategic 5Abordareintegrată aaspectelorsocialeProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |64


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020<strong>Gorj</strong>ul prosperDomeniul prioritar 1.1 Valorificareaterenurilor și resurselor•Acțiunea 1.1.1 Asistență <strong>pentru</strong> pregătirea viabilizării terenurilor șiinclu<strong>de</strong>rea lor în circuitul economic•Acțiunea 1.1.2 Atragerea <strong>de</strong> investiții și formarea <strong>de</strong> parteneriatepublic-privat <strong>pentru</strong> valorificarea resurselor (terenuri, resursenaturale)•Acțiunea1.1.3 Promovarea comunității gorjene la nivel naționalDomeniul prioritar 1.2 Susținerea<strong>de</strong>zvoltării altor ramuri industriale, dreptsectoare alternative domeniilor <strong>de</strong> bază(energetică și extractivă)Domeniul prioritar 1.3 Consolidarealanțurilor valorice la nivelul ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong>• Acțiunea 1.2.1 Dezvoltarea zonelor periurbane ca spații <strong>pentru</strong><strong>de</strong>zvoltarea activităților economice alternative• Acțiunea 1.2.2 Promovare și suport <strong>pentru</strong> noile zone industriale• Acțiunea 1.2.3 Întărirea capacității administrative <strong>pentru</strong> o abordareproactivă și coerentă a problemelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ale ju<strong>de</strong>țului(vizând CJ <strong>Gorj</strong>, instituții subordonate și UAT - uri)• Acțiunea 1.3.1 Promovarea potențialului <strong>de</strong> aglomerare (cluster) însectoarele conexe domeniilor industriale majore• Acțiunea 1.3.2 Facilitarea cooperării şi parteneriatului între firme,autorități publice locale și instituții <strong>de</strong> educație – cercetareDomeniul prioritar 1.4 Trecerea <strong>de</strong> laagricultura <strong>de</strong> subzistență la un sectoragro-alimentar viabil• Acțiunea 1.4.1 Stimularea asocierii fermierilor• Acțiunea 1.4.2 Dezvoltarea lanţului producţie – <strong>de</strong>pozitare - procesare- <strong>de</strong>sfacere• Acțiunea 1.4.3 Susținerea culturilor energetice• Acțiunea 1.4.4 Diversificarea bazei economice în mediul rural, prin<strong>de</strong>zvoltarea microîntreprin<strong>de</strong>rilor şi a artizanatului, <strong>pentru</strong> susţinereavalorilor şi tradiţiilor locale<strong>Gorj</strong>ul întreprinzătorDomeniul prioritar 2.1 Dezvoltareantreprenorială ca alternativă <strong>de</strong> ocupare• Acțiunea 2.1.1 Facilitarea formării <strong>de</strong> competențe specifice, înve<strong>de</strong>rea recalificării forței <strong>de</strong> muncă în sectoarele industrialealternative• Acțiunea2.1.2 Formarea abilităților antreprenorialeDomeniul prioritar 2.2 Sprijinireainițiativelor antreprenoriale și aîntreprin<strong>de</strong>rilor mici și mijlocii• Acțiunea 2.2.1 Facilitarea accesului la finanțare• Acțiunea 2.2.2 Asistență și <strong>de</strong>zvoltare antreprenorialăDomeniul prioritar 2.3 Promovarea culturiiantreprenoriale• Acțiunea 2.3.1 Promovarea unei atitudini antreprenoriale și creștereagradului <strong>de</strong> conștientizare a gorjenilor asupra oportunitățilorantreprenoriale• Acțiunea 2.3.2 Educarea timpurie, din şcoală, a calităţilorantreprenoriale ale tinerilorProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |65


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020<strong>Gorj</strong>ul turisticDomeniul prioritar 3.1 Susținereaunei <strong>de</strong>zvoltării coerente a sectoruluituristic• Acțiunea 3.1.1 Încurajarea asocierii în rândul actorilor din sectorulturistic• Acțiunea 3.1.2 Implicarea factorilor <strong>de</strong>cizionali în sprijinirea<strong>de</strong>zvoltării sectorului turistic• Acțiunea 3.1.3 Implementarea sistemului <strong>de</strong> management al calitățiiserviciilor <strong>de</strong> turism oferite în ju<strong>de</strong>ț• Acțiunea 3.1.4 I<strong>de</strong>ntificarea și <strong>de</strong>zvoltarea serviciilor conexe dinsectorul turisticDomeniul prioritar 3.2 Promovareaturistică a ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> la nivelregional, național și internațional• Acțiunea 3.2.1 Participarea la târguri <strong>de</strong> profil la nivel regional,național și internațional• Acțiunea 3.2.2 Dezvoltarea mediului asociativ responsabil cupromovarea turistică a ju<strong>de</strong>țului• Acțiunea 3.2.3 Dezvoltarea și popularizarea <strong>de</strong> mijloace <strong>de</strong> informareprivind oferta <strong>de</strong> servicii turistice a ju<strong>de</strong>țuluiDomeniul prioritar 3.3 Crearea unorproduse turistice integrate• Acțiunea 3.3.1 Dezvoltarea turismului în plan spațial prin crearea șicorelarea a trei poli turistici (Zona Rânca – Zona Novaci – ZonaTârguJiu)• Acțiunea 3.3.2 Dezvoltarea infrastructurii generale <strong>de</strong> acces laprincipalele obiective turistice din ju<strong>de</strong>ț• Acțiunea 3.3.3 Dezvoltarea infrastructurii necesare corelăriiobiectivelor turistice prezente pe teritoriul ju<strong>de</strong>țului (oficiu <strong>de</strong> turismju<strong>de</strong>țean și puncte zonale <strong>de</strong> informare turistică)<strong>Gorj</strong>ul ver<strong>de</strong>Domeniul prioritar 4.1 Creștereacalității vieții <strong>pentru</strong> locuitorii ju<strong>de</strong>țului<strong>Gorj</strong>• Acțiunea 4.1.1 Regenerarea spațiilor publice și îmbunătățireacondițiilor <strong>de</strong> locuire• Acțiunea 4.1.2 Îmbunătățirea serviciilor <strong>pentru</strong> familiiDomeniul prioritar 4.2 Reducereaprogresivă a efectelor negative aleactivităților industriale asupra mediului• Acțiunea 4.2.1 Reducerea efectelor negative ale activitățilorindustriale asupra aerului , apei și solului• Acțiunea 4.2.2 Consolidarea terenurilor în ve<strong>de</strong>rea reduceriiriscurilor <strong>de</strong> alunecări şi inundaţiiDomeniul prioritar 4.3 Managementsustenabil al resurselor naturale și aspațiilor protejate• Acțiunea 4.3.1 Îmbunătățirea gestiunii și cooperării asupraresurselor naturale și spațiilor protejate• Acțiunea 4.3.2 Programe <strong>de</strong> informare și conștientizare privindo abordare durabilă a mediuluiProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |66


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020<strong>Gorj</strong>ul socialDomeniu prioritar 5.1 Sporireaaccesului la serviciile <strong>de</strong> sănătate șieducație• Acțiunea 5.1.1 Investiții în infrastructură în special <strong>pentru</strong>zonele <strong>de</strong>favorizate și grupurile vulnerabile• Acțiunea 5.1.2 Sistem <strong>de</strong> educație <strong>de</strong>zvoltat <strong>pentru</strong> toatenivelurile• Măsura 5.1.3 Crearea premizelor <strong>pentru</strong> promovareaconceptului <strong>de</strong> societate bazată pe cunoaștereDomeniul prioritar 5.2 Dezvoltarea șicoeziunea comunitară în jurul i<strong>de</strong>ntitățiilocale• Acțiunea 5.2.1 Programe <strong>pentru</strong> îmbătrânirea activă în cadrulcomunităților afectate <strong>de</strong> restructurări masive• Acțiunea 5.2.2 Implicarea societății civile în viața comunității• Acțiunea 5.2.3 Cooptarea sectorului privat în comunitate prinacțiuni <strong>de</strong> responsabilitate socială corporatistăDomeniul prioritar 5.3 Consilierea șioferirea <strong>de</strong> asistență <strong>pentru</strong> integrareasocială a grupurile vulnerabile• Acțiunea 5.3.1 Consilierea <strong>pentru</strong> integrare pe piața muncii acategoriilor vulnerabile• Acțiunea 5.3.2 Acțiuni <strong>pentru</strong> creșterea gradului <strong>de</strong>conștientizare a nevoii <strong>de</strong> educațieDomeniul prioritar 5.4 Dezvoltareaeconomiei sociale• Acțiunea 5.4.1 Promovarea incluziunii sociale active• Acțiunea 5.4.2. Susținerea <strong>de</strong>zvoltării organizațiilor socialeProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |67


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20203 OBIECTIVELE STRATEGICE<strong>Gorj</strong>ul prosper3.1 Obiectivul strategic 1- Consolidarea unei baze economicesustenabile<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> Dezvoltare Durabilă îşi propune să fie un traseu <strong>de</strong> urmat <strong>pentru</strong> a creşte nivelul<strong>de</strong> trai şi calitatea vieţii <strong>pentru</strong> toţi locuitorii ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>. <strong>Strategia</strong> urmărește să creeze oeconomie cu un grad crescut <strong>de</strong> prosperitate, cu o populaţie activă economic, care locuieşteîntr-un ju<strong>de</strong>ţ în care cetăţenii sunt mândri şi legaţi <strong>de</strong> locurile un<strong>de</strong> locuiesc şi muncesc. Ungrad crescut <strong>de</strong> prosperitate va fi atins printr-o valorificare mai bună a resurselor existente şişi prin crearea <strong>de</strong> oportunităţi <strong>pentru</strong> comunităţile locale.Unul dintre direcțiile strategice prin care se va <strong>de</strong>zvolta economia ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> estevalorificarea optimă a resurselor locale. Există în ju<strong>de</strong>ţ un vast potenţial teritorialnevalorificat, disponibil şi apt <strong>pentru</strong> noi funcţionalităţi economice, dar nefolosit. Mai mult,există resurse locale - <strong>de</strong> piatră, forestiere, etc. – <strong>pentru</strong> care există resurse umane localedisponibile să fie implicate în valorificarea lor.Pe <strong>de</strong> altă parte, un element specific al ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> este procesul <strong>de</strong> viabilizare a unorsuprafeţe însemnate <strong>de</strong> terenuri provenite din foste exploatării miniere dar şi alte terenurineutilizate economic. Înainte ca terenul să fie redat în folosinţă, acesta trebuie să treacăprintr-un proces <strong>de</strong> viabilizare, urmat <strong>de</strong> etapa în care este aleasă o nouă funcţionalitateeconomică.În noua abordare economică, actorii locali trebuie să folosească avantajele pe care le au dinexistenţa acestui sector amplu, energetic. Există <strong>de</strong>ja un lanţ valoric <strong>de</strong> activităţi şi serviciiaflat în plină <strong>de</strong>zvoltare.Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean poate avea un rol activ în această zonă, acţionând ca un element <strong>de</strong>coeziune între mediul privat, autorităţile locale şi instituţiile <strong>de</strong> educaţie-cercetare, <strong>pentru</strong> asusţine <strong>de</strong>zvoltarea acestor concentrări industriale (cu potenţial <strong>de</strong> cluster).Nu în ultimul rând, zonele cu potenţial <strong>pentru</strong> producţie agricolă şi zootehnie pot fi valorificate<strong>pentru</strong> a servi nevoile locale <strong>de</strong> consum.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |68


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Prin urmare, abordarea privind <strong>de</strong>zvoltarea economică a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> (la care contribuie <strong>de</strong>fapt în mod transversal toate obiectivele) propune două direcţii complementare.Una dintre acestea este crearea cadrului <strong>pentru</strong> atragerea <strong>de</strong> investiţii în sectoarelei<strong>de</strong>ntificate strategice <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea ju<strong>de</strong>ţului pe termen mediu şi lung. A doua direcțieeste intervenţia locală printr-o gamă <strong>de</strong> acțiuni <strong>pentru</strong> diversificare economică şi stimulare a<strong>de</strong>zvoltării antreprenoriale. Aceste acțiuni au rolul <strong>de</strong> a crea acele canale <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare aalternativelor la sectoarele dominante din economia ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> (energetică şi extractivă).Obiectivul strategic 1 va fi implementat prin următoarele domenii prioritare:Domeniul prioritar 1.1 Valorificarea terenurilor şi resurselorDomeniul prioritar 1.2 Susţinerea <strong>de</strong>zvoltării altor ramuri industriale, drept sectoarealternative domeniilor <strong>de</strong> bază (energetică şi extractivă)Domeniul prioritar 1.3 Consolidarea lanţurilor valorice la nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>Domeniul prioritar 1.4 Trecerea <strong>de</strong> la agricultura <strong>de</strong> subzistenţă la un sector agroalimentarviabilProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |69


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020<strong>Gorj</strong>ul întreprinzător3.2 Obiectivul strategic 2 - Dezvoltarea antreprenorialămultisectorialăÎntreprin<strong>de</strong>rile mici şi mijlocii sunt consi<strong>de</strong>rate un a<strong>de</strong>vărat ”motor” al economiei, un elementindispensabil <strong>pentru</strong> asigurarea unei <strong>de</strong>zvoltări sustenabile şi durabile la nivel local.Fiabilitatea acestora este însă strâns legată <strong>de</strong> modul cum sunt susţinute iniţiativeleantreprenoriale, care au potenţialul <strong>de</strong> a dinamiza activitatea economică, <strong>de</strong> a duce ladiversificarea ei şi nu în ultimul rând, <strong>de</strong> a conduce la crearea <strong>de</strong> noi locuri <strong>de</strong> muncă.Susţinerea <strong>de</strong>zvoltării antreprenoriatului local - micii întreprinzători, organizaţi sub forma <strong>de</strong>start-up-uri (firme nou – înființate), micro-întreprin<strong>de</strong>ri, întreprin<strong>de</strong>ri, etc. - este o componentăvitală <strong>pentru</strong> o economie care are nevoie <strong>de</strong> diversificare, şi în mod special <strong>pentru</strong> oeconomie care îşi propune să urmeze un mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă şi sustenabilă.Tocmai <strong>de</strong> aceea, abordarea propusă <strong>de</strong> domeniile i<strong>de</strong>ntificate <strong>pentru</strong> acest obiectiv strategicîncearcă să răspundă provocărilor întreprinzătorilor gorjeni şi, totodată, să reflecte priorităţile<strong>de</strong>zvoltării durabile şi ale strategiei Europa 2020, respectiv creştere economică inteligentă,durabilă şi sustenabilă.În ceea ce priveşte forma pe care o ia antreprenoriatul în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>, actualizarea analizeisocio-economice a subliniat o serie <strong>de</strong> limitări dar şi o serie <strong>de</strong> puncte forte care pot ficapitalizate. Astfel, principala provocare a unui astfel <strong>de</strong> <strong>de</strong>mers <strong>de</strong>rivă din prevalenţa unormari actori economici care concentrează cea mai mare parte a activităţii economice, faptconfirmat şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>nsitatea întreprin<strong>de</strong>rilor, inferioară mediei regionale şi naţionale.Pe <strong>de</strong> altă parte, eforturile <strong>de</strong>puse în această direcţie <strong>de</strong> susţinere a <strong>de</strong>zvoltăriiantreprenoriale, au creionat <strong>de</strong>ja cadrul general al unor astfel <strong>de</strong> intervenţii precum şi factoriicare contribuie la succesul sau, dimpotrivă, la lipsa lor <strong>de</strong> eficacitate. <strong>Gorj</strong>ul a beneficiat <strong>de</strong>finanţare <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea şi susţinerea unor incubatoare <strong>de</strong> afaceri, numărându-se printrepuţinele ju<strong>de</strong>ţe din cadrul regiunii Sud - Vest Oltenia care oferă facilităţi <strong>pentru</strong> investitori <strong>de</strong>tipul parcurilor industriale, iar centrele <strong>de</strong> cercetare coordonate <strong>de</strong> Universitatea ConstantinBrâncuşi au o bună relaţie <strong>de</strong> cooperare şi <strong>de</strong> oferire <strong>de</strong> expertiză către mediul <strong>de</strong> afaceri.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |70


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Prin urmare, antreprenoriatul are <strong>de</strong>ja o bază pe care se poate construi în continuare, <strong>pentru</strong>a contribui direct la <strong>de</strong>zvoltarea unui avantaj competitiv, atât <strong>pentru</strong> sectoarele privite în modtradiţional ca fiind specifice <strong>Gorj</strong>ului, cât şi <strong>pentru</strong> domenii alternative, <strong>de</strong> nişă, care pot fiexploatate cu succes. Pentru maximizarea oportunităţilor i<strong>de</strong>ntificate este însă important casusţinerea antreprenoriatului să fie privită dintr-o perspectivă multisectorială, iar intervenţiilepublice să fie realizate în mod coerent şi consecvent.Drept urmare, susţinerea <strong>de</strong>zvoltării antreprenoriale trebuie să fie inclusă în planificareastrategică a ju<strong>de</strong>ţului. Un trend antreprenorial ascen<strong>de</strong>nt va angrena creşterea productivităţiişi a rezultatelor activităţilor economice, totodată cu creşterea numărului <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong> muncă.Un astfel <strong>de</strong> fenomen nu va fi însă posibil fără un sprijin coerent din partea autorităţilorpublice şi a al celorlalte entităţi care oferă sprijin antreprenorilor şi care trebuie să vină înîntâmpinarea problemelor şi provocărilor cu care se confruntă aceştia. Este un fapt doveditcă promovarea antreprenoriatului este o investiţie cu efecte pozitive pe termen lung, carereprezintă o alternativă reală <strong>de</strong> ocupare şi încurajează iniţiativele tinerilor şi ale persoanelorcare provin din grupurile vulnerabile - aceasta <strong>de</strong>oarece le oferă instrumentele <strong>de</strong> care aunevoie <strong>pentru</strong> a <strong>de</strong>veni in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re financiar, ceea ce conduce lască<strong>de</strong>rea cheltuielilor <strong>de</strong> natură socială alocate <strong>de</strong> comunităţile locale.Mai mult, în conformitate cu priorităţile strategiei Europa 2020, autorităţile locale trebuie săîncerce pe cât posibil să înlesnească accesul IMM-urilor la obţinerea <strong>de</strong> finanţări. Având înve<strong>de</strong>re impactul avut <strong>de</strong> criza financiar – economică din ultimii ani, această nevoie s-aacutizat şi condiţionează în prezent <strong>de</strong>zvoltarea viitoare a multora dintre companii.Nu în ultimul rând, <strong>de</strong>zvoltarea unei culturi antreprenoriale conduce la o schimbare generală<strong>de</strong> perspectivă nu doar în rândul reprezentanţilor mediului <strong>de</strong> afaceri dar şi a actorilor publici.Un mediu antreprenorial este un mediu <strong>de</strong>schis către nou, care promovează creativitatea şiflexibilitatea, capabil <strong>de</strong> a se adapta la schimbările economice şi <strong>de</strong> a i<strong>de</strong>ntifica nevoile pieţei.Obiectivul strategic 2 va fi implementat prin următoarele domenii prioritare:Domeniul prioritar 2.1 Dezvoltare antreprenorială ca alternativă <strong>de</strong> ocupareDomeniul prioritar 2.2 Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale şi a întreprin<strong>de</strong>rilor mici şimijlociiDomeniul prioritar 2.3 Promovarea culturii antreprenorialeProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |71


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020<strong>Gorj</strong>ul turistic3.3 Obiectivul strategic 3 - Valorificarea potenţialului turisticOrientările şi transformările actuale ale turismului gorjean, împreună cu investiţiile efectuatesau în curs <strong>de</strong> concretizare, vor genera o serie <strong>de</strong> schimbări profun<strong>de</strong> <strong>pentru</strong> economiaturistică a acestui teritoriu. În acest sens, obiectivul strategic Valorificarea potenţialului turisticîşi propune i<strong>de</strong>ntificarea, inventarierea şi structurarea <strong>de</strong>mersurilor necesare unei puneri învaloare coerente a avantajelor turistice majore ale ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>.Atât rolul economic major pe care îl <strong>de</strong>ţine în prezent turismul, cât şi impactul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarepe care îl poate exercita asupra acestui teritoriu în continuare, motivează inclu<strong>de</strong>reaturismului printre obiectivele strategice <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare în cadrul Strategiei <strong>de</strong> Dezvoltare aju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>. Pe termen scurt şi mediu, acest sector poate aduce un aport semnificativ lacreşterea economică a ju<strong>de</strong>ţului.Unul din factorii cheie în procesul <strong>de</strong> relansare a economiei gorjene poate fi reprezentat <strong>de</strong>turism, prin prisma potenţialului pe care îl are ju<strong>de</strong>ţul şi care permite practicarea unei gamelargi <strong>de</strong> tipuri <strong>de</strong> turism. De asemenea, unul din principalele aspecte care trebuie abordate încadrul strategiei îl reprezintă utilizarea insuficientă a potenţialului turistic sau utilizareaacestuia în condiţii nea<strong>de</strong>cvate.În prezent ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> beneficiază <strong>de</strong> un potenţial turistic natural şi antropic ridicat, fapt cefavorizează <strong>de</strong>zvoltarea şi practicarea unei activităţi turistice variate şi complexe. Cu toateacestea, analiza situaţiei actuale relevă un nivel al <strong>de</strong>zvoltării turismului inferior potenţialuluiexistent. Acest lucru implică necesitatea unui efort semnificativ şi concentrat <strong>pentru</strong><strong>de</strong>zvoltare. Creşterea aportului turismului în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> se poate face pe o bază solidă,conturând un concept unitar <strong>de</strong> turism sustenabil, diferenţiat prin calitate, respect faţă <strong>de</strong>natură şi accesibilitate <strong>pentru</strong> turişti.În ceea ce priveşte tipurile <strong>de</strong> turism cu un potenţial ridicat <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare menţionăm, fără ane limita numai la acestea, şase tipuri <strong>de</strong> turism cu posibilităţi <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>:Turism <strong>de</strong> aventură:o Sporturi <strong>de</strong> iarnă;o Speologie – escalada – alpinism;Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |72


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020o Cicloturism.Turism corporatist (team building);Turism cultural (Brandul Brâncuşi, precum și turism ecumenic);Turism rural.În viitor, agenţii economici, diversele instituţii şi organizaţii din turismul gorjean vor trebui săse concentreze pe valorificarea în condiţii optime a potenţialului turistic prin diversificarea,mo<strong>de</strong>rnizarea şi adaptarea permanentă a ofertelor turistice la nivelul aşteptărilor turiştilorinterni şi internaţionali. Astfel, este necesară creşterea atractivităţii turismului montan şi rural,precum şi a turismului din zonele cu impact cultural major precum Târgu Jiu.Obiectivul strategic 3 este implementat prin următoarele domenii prioritare:Domeniul prioritar 3.1 Susţinerea unei <strong>de</strong>zvoltării coerente a sectorului turisticDomeniul prioritar 3.2 Promovarea turistică a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> la nivel regional, naţionalşi internaţionalDomeniul prioritar 3.3 Crearea unor produse turistice integrateProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |73


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020<strong>Gorj</strong>ul ver<strong>de</strong>3.4 Obiectivul strategic 4 - Reducerea presiunii generate <strong>de</strong>factorii socio-economici asupra mediului şi respectareaprincipiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilăUnul dintre <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>ratele acestei strategii este <strong>de</strong> a creşte calitatea vieţii comunităţilor localeprin acţiuni coordonate <strong>pentru</strong> îmbunătăţirea cadrului economic, social şi a mediuluiînconjurător.Acest obiectiv se fundamentează pe i<strong>de</strong>ea că ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> poate fi regenerat şi transformat,păstrându-şi în acelaşi timp i<strong>de</strong>ntitatea dată <strong>de</strong> moştenirea industrială. În prezent, ju<strong>de</strong>ţuleste presărat <strong>de</strong> situri industriale abandonate, <strong>de</strong>zafectate sau folosite la capacitate minimă,care afectează la calitatea mediului înconjurător şi a peisajului general. Acestea pot fiintegrate într-un nou peisaj urban, <strong>pentru</strong> crearea <strong>de</strong> noi oportunităţi, <strong>de</strong>opotrivă <strong>pentru</strong>locuitorii zonei şi <strong>pentru</strong> turişti, <strong>de</strong> a avea acces la structuri cu funcţii culturale saurecreaţionale şi rezi<strong>de</strong>nţiale. Prin aceste acţiuni, se urmăreşte asigurarea faptului că mediulnatural şi construit este protejat şi îmbunătăţit.Multiple active industriale pot fi valorificate primind o nouă funcţie, pe baza principiilorsustenabilităţii, protecţiei mediului şi revitalizării culturale, printr-o serie <strong>de</strong> acțiunicaracterizate prin costuri minimale, coerenţă şi eficienţă. Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> poate <strong>de</strong>veni<strong>de</strong>opotrivă ver<strong>de</strong>, cât şi intensiv în creaţie şi consum cultural, fără ca tradiţia sa industrială săacţioneze drept obstacol în calea <strong>de</strong>zvoltării viitoare. În acest obiectiv este inclusă o paletălargă <strong>de</strong> probleme <strong>de</strong> mediu, pe care comunităţile locale, în parteneriat cu mediul privat şi cusocietatea civilă, trebuie să le abor<strong>de</strong>ze: poluarea aerului, a apei şi a solului, zonele protejatedin zona <strong>de</strong> Nord a ju<strong>de</strong>ţului, gestionarea <strong>de</strong>şeurilor, educaţie şi conştientizare în abordareaproblemelor <strong>de</strong> mediu, etc.Pentru în<strong>de</strong>plinirea acestui obiectiv strategic au fost <strong>de</strong>finite în următoarele domeniiprioritare:Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |74


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Domeniul prioritar 4.1 Creşterea calităţii vieţii <strong>pentru</strong> locuitorii ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>Domeniul prioritar 4.2 Reducerea progresivă a efectelor negative ale activităţilorindustriale asupra mediuluiDomeniul prioritar 4.3 Management sustenabil a resurselor naturale şi a spaţiilorprotejateProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |75


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020<strong>Gorj</strong>ul social3.5 Obiectivul strategic 5 - Abordarea integrată a aspectelorsocialeSituația socială actuală a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> este generată <strong>de</strong> probleme actuale: comunităţiafectate <strong>de</strong> restructurări în industria energetică şi <strong>de</strong> minerit, număr mare <strong>de</strong> persoaneasistate social, probleme ale grupurilor vulnerabile, respectiv copii din instituţiile <strong>pentru</strong>protecţia copilului, tinerii peste 18 ani care părăsesc sistemul <strong>de</strong> stat privind protecţiacopilului, copii şi tineri cu dizabilităţi, copii ce provin din familii monoparentale, copii şi tineri<strong>de</strong> etnie romă.Un alt aspect important integrat vieţii sociale sunt nevoile sistemului <strong>de</strong> educaţie. În acestsens, consi<strong>de</strong>răm că o Abordare integrată a vieţii sociale reprezintă un obiectiv esenţial<strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea echilibrată a ju<strong>de</strong>ţului. Obiectivul strategic este fundamentat pe aplicareaunei serii <strong>de</strong> acțiuni la nivel ju<strong>de</strong>ţean şi local care vor genera o <strong>de</strong>zvoltare susţinută a vieţiisociale.În contextul procesului actual <strong>de</strong> <strong>de</strong>scentralizare a serviciilor sociale, asigurarea la un nivelridicat <strong>de</strong> competenţă a acestor servicii este condiţionată atât <strong>de</strong> cadrul <strong>de</strong> reglementareexistent cât şi <strong>de</strong> disponibilitatea autorităţilor publice <strong>de</strong> a <strong>de</strong>zvolta parteneriate. Viziuneastrategiei în acest domeniu urmăreşte <strong>de</strong>zvoltarea unei oferte complexe <strong>de</strong> servicii sociale lanivelul ju<strong>de</strong>ţului.Acest obiectiv strategic asigură creşterea competenţelor <strong>de</strong> furnizare a acestui tip <strong>de</strong> servicii.Pentru aceasta este necesară asigurarea unui cadru <strong>de</strong> reglementare care să sprijineparteneriate <strong>pentru</strong> implementarea obiectivului dar şi <strong>de</strong>rularea <strong>de</strong> proiecte comune întreinstituţiile publice şi cele din sectorul nonprofit.Existenţa <strong>de</strong>calajului între mediul urban şi mediul rural se face simţită şi în cazul serviciilor <strong>de</strong>educaţie. În mediul rural se impune necesitatea asigurării unui minim în ceea ce priveştecalitatea furnizării acestor servicii. Nivelul <strong>de</strong> trai scăzut din zonele mai sărace ale ju<strong>de</strong>ţuluiafectează nivelul <strong>de</strong> educaţie al populaţiei ju<strong>de</strong>ţului. Reducerea <strong>de</strong>calajelor între mediulurban şi cel rural în ceea ce priveşte calitatea serviciilor sociale şi <strong>de</strong> educaţie reprezintăprincipalul aspect ce va fi urmărit în direcţiile <strong>de</strong> acţiune propuse în cadrul Strategiei <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare a ju<strong>de</strong>ţului.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |76


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Serviciile sociale oferite la nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> trebuie să răspundă nevoilor socialeindividuale, familiale sau <strong>de</strong> grup, în ve<strong>de</strong>rea prevenirii, limitării şi <strong>de</strong>păşirii unor situaţii <strong>de</strong>dificultate, vulnerabilitate sau <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă, <strong>pentru</strong> prezervarea autonomiei şi protecţieipersoanei, <strong>pentru</strong> prevenirea marginalizării şi excluziunii sociale şi în scopul creşterii calităţiivieţii.Obiectivul strategic 5 se împarte în următoarele domenii prioritare:Domeniul prioritar 5.1 Sporirea accesului la serviciile sociale, <strong>de</strong> sănătate și educaţieDomeniul prioritar 5.2 Dezvoltarea şi coeziunea comunitară în jurul i<strong>de</strong>ntităţii localeDomeniul prioritar 5.3 Consilierea şi oferirea <strong>de</strong> asistenţă <strong>pentru</strong> integrarea socială agrupurilor vulnerabileDomeniul prioritar 5.4 Dezvoltarea economiei socialeProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |77


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20204 PLANUL DE ACŢIUNI4.1 Domeniile prioritare şi acțiunile obiectivului strategic 1Obiectivul strategic 1 - Consolidarea unei baze economice sustenabileDomeniul prioritar 1.1 - Valorificarea terenurilor şi resurselorÎn ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> există potenţialul valorificării terenurile redate ca urmare a restrângeriiactivităţii miniere. Pentru reintroducerea acestor terenuri în circuitul economic sunt mai multeetape care trebuie parcurse. În prezent, majoritatea acestor terenuri se află <strong>de</strong>ja înproprietatea complexurilor energetice din ju<strong>de</strong>ţ şi într-un procent mai redus, sunt în faza <strong>de</strong>redare în circuitul economic, către autorităţile publice locale sau alţi operatori economici.Indiferent că se află în proprietatea autorităţilor publice sau a complexurilor energetice,acestea pot fi valorificate prin viabilizarea şi inclu<strong>de</strong>rea în circuitul economic. Înainte <strong>de</strong>această etapa, terenurile sunt pregătite şi tratate <strong>pentru</strong> a fi folosite în diverse activităţieconomice, care păstrează compatibilitatea cu mediul natural.Acțiunea 1.1.1 - Asistenţă <strong>pentru</strong> pregătirea viabilizării terenurilor şi inclu<strong>de</strong>reaîn circuitul economicLa nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> există potenţial teritorial însemnat nevalorificat. În aceastăcategorie inclu<strong>de</strong>m terenurile provenite din fostele exploatări miniere, vastele terenuriaflate în proprietatea complexurilor energetice dar şi terenul abandonat, neinclus încircuitul economic.Întreg procesul <strong>de</strong> trecere a terenurilor <strong>de</strong> la fostele exploataţii miniere în proprietateaautorităţilor publice locale este anevoios şi presupune asistenţă specializată. Maimult, autorităţile locale trebuie să cunoască potenţialul real al teritoriului <strong>pentru</strong> a ştispre ce funcţionalităţi economice noi să le direcţioneze.Totodată, Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean se poate implica în parteneriate public-private cucomplexurile energetice care <strong>de</strong>ţin vaste terenuri. Reintegrarea în circuitul economica acestor terenuri şi dobândirea <strong>de</strong> diverse noi funcţionalităţi, ar aduce numeroasebeneficii comunităţilor locale.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |78


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Acțiunea 1.1.2 - Atragerea <strong>de</strong> investiţii şi formarea <strong>de</strong> parteneriate public-privat<strong>pentru</strong> valorificarea resurselor (terenuri, resurse naturale)Existenţa potenţialului <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltare nu este suficient dacă nu este însoţit <strong>de</strong>existenta <strong>de</strong> resurse financiare şi cunoştinţele necesare. Fie că ne gândim lafuncţionalităţi legate <strong>de</strong> agricultură, <strong>de</strong> silvicultură, platforme industriale, etc.reconversia acestor terenuri necesită investiţii masive. În acest sens autorităţile localeau nevoie <strong>de</strong> sprijin <strong>pentru</strong> a folosi cele mai potrivite meto<strong>de</strong> <strong>pentru</strong> a avea oabordare coerentă în atragerea <strong>de</strong> investitori: realizarea unui portal <strong>de</strong> promovare,organizarea <strong>de</strong> vizite <strong>de</strong> studiu, asigurarea <strong>de</strong> condiţii optime <strong>de</strong> infrastructură <strong>pentru</strong><strong>de</strong>sfăşurarea unei afaceri, etc..Acțiunea 1.1.3 - Promovarea comunității gorjene la nivel naționalDezvoltarea ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> se bazează pe o serie <strong>de</strong> factori externi. Mai mult, <strong>de</strong>seorihotărârile luate la nivel central, fie că vorbim <strong>de</strong>spre industriile dominante, <strong>de</strong>proiectele majore <strong>de</strong> infrastructură <strong>de</strong> drumuri naționale sau alte sectoare, nu suntadaptate problemelor cetățenilor din ju<strong>de</strong>țul <strong>Gorj</strong>.Pe <strong>de</strong> altă parte, ju<strong>de</strong>țul <strong>Gorj</strong> este un contribuitor important la nivel național însectoarele cheie precum industria extractivă și energetică, dar imagineapredominantă este aceea a problemelor pe care le aduc aceste sectoare, contribuțiareală fiind prea puțin recunoscută. Astfel, această percepție negativă trebuieîndreptată prin recunoașterea reală a acestei contribuții locale la nivel național.Totodată, este firesc ca atunci când sunt generate resurse la nivel local, veniturileprovenite din exploatarea acestora să revină în comunitățile locale.Având în ve<strong>de</strong>re această inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nță, este absolut necesar ca politica la nivelnațional să fie corelată cu nevoile din plan local. Este <strong>de</strong>ja o practică obișnuită la nivelinternațional ca reprezentanții comunităților să fie implicați în elaborarea strategiilornaționale. În acest sens, Consiliul Ju<strong>de</strong>țean poate <strong>de</strong>sfășura o activitate mai susținută<strong>de</strong> advocacy, <strong>pentru</strong> a comunica, a prioritiza și a susține interesele locale la nivelcentral.Domeniul prioritar 1.2 - Susţinerea <strong>de</strong>zvoltării altor ramuri industriale, drept sectoarealternative domeniilor <strong>de</strong> bază (energetică şi extractivă)Unul dintre principalele aspecte ce se urmăreşte <strong>pentru</strong> consolidarea economiei gorjene estesusţinerea <strong>de</strong>zvoltării treptate a unor sectoare care pot <strong>de</strong>veni, în timp, alternative viabile lasectoarele industriale dominante. Din analiza socio-economică s-a văzut că există potenţialşi <strong>de</strong>ja iniţiative <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare în sectoare industriale precum exploatarea lemnului,fabricarea mobilei, industria textilă, construcţii, etc.Pentru că direcțiile <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare trebuie să fie coordonate și trebuie să se aibe în ve<strong>de</strong>re ovalorificare optimă a tuturor elementelor lanţului valoric, se va începe <strong>de</strong> la <strong>de</strong>zvoltarea unorplatforme industriale, în anumite zone, chiar pe fostele terenuri pe care au fost exploataţiiminiere, cu scopul <strong>de</strong> a le reintroduce în circuitul economic. Mai mult, una dintre categoriile<strong>de</strong> resurse umane la în<strong>de</strong>mână <strong>pentru</strong> aceste sectoare în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare esteProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |79


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020reprezentată <strong>de</strong> populaţia locală, foşti angajaţi din industria minieră, care au fost afectaţi <strong>de</strong>procesul <strong>de</strong> restructurare.Acțiunea 1.2.1 - Dezvoltarea zonelor periurbane ca spaţii <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltareaactivităţilor economice alternativeAutorităţile locale reprezintă un factor cheie în <strong>de</strong>zvoltarea economică a ju<strong>de</strong>ţului.Având <strong>de</strong> ales între localităţi/ju<strong>de</strong>ţe dispunând <strong>de</strong> atuuri similare, investitorii vor lua<strong>de</strong>cizii <strong>de</strong> localizare a afacerilor acordând o importanţă semnificativă sprijinului primitdin partea autorităţilor locale. Astfel, calitatea şi promptitudinea suportului oferit <strong>de</strong>autorităţile publice locale este foarte importantă în atragerea <strong>de</strong> investitori. Autorităţilelocale vor fi implicate în i<strong>de</strong>ntificarea celor mai valoroase zone <strong>pentru</strong> investiţii, caresă fie reintroduse în circuitul economic.Acțiunea 1.2.2 - Promovare şi suport <strong>pentru</strong> noile zone industrialeExistenţa unor zone industriale utilate reprezintă un avantaj competitiv important alunei comunităţi, <strong>pentru</strong> atragerea <strong>de</strong> investitori. În momentul în care aceste zone suntrealizate, autorităţile locale trebuie să ducă campanii intensive <strong>de</strong> promovare azonelor, <strong>de</strong> planificare a procesului <strong>de</strong> valorificare a acestora.Un alt grup ţintă <strong>pentru</strong> aceste zone industriale, prin sistem <strong>de</strong> concesionare sau prinparteneriate public-private, sunt micii antreprenori din industriile care <strong>de</strong>ja sunt în<strong>de</strong>zvoltare (textile, prelucrarea lemnului, construcţiile). Încurajarea acestor industrii vaoferi în timp o variantă din ce în ce mai solidă <strong>pentru</strong> cele două industrii dominante,energetică şi extractivă.Acțiunea 1.2.3 - Întărirea capacităţii administrative <strong>pentru</strong> o abordare proactivăşi coerentă a problemelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ale ju<strong>de</strong>ţului (vizând CJ <strong>Gorj</strong>, instituţiisubordonate şi UAT - uri)Dezvoltarea locală <strong>de</strong> succes trebuie să implice un grad ridicat <strong>de</strong> investiţii. Aşa cumfirmele trebuie să inoveze şi să investească <strong>pentru</strong> a se <strong>de</strong>zvolta, în mod similar şimediul economic local trebuie să fie flexibil, să se adapteze, să i<strong>de</strong>ntifice şi săvalorifice elementele care le diferenţiază. Acesta trebuie să transforme tehnici maivechi <strong>de</strong> utilizare a resurselor în oportunităţi noi, mai competitive, <strong>de</strong> valorificare aacestora.Totodată, în procesul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare locală trebuie avut în ve<strong>de</strong>re faptul că finanţareaunei activităţi economice se realizează concomitent prin finanţare publică şi privată.Autorităţile locale şi mediul <strong>de</strong> afaceri trebuie să fie parteneri <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re <strong>pentru</strong>abordarea comună a problemelor şi oportunităţilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare locală.Administraţia publică şi mo<strong>de</strong>rnizarea acesteia reprezintă priorităţi majore aleju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> următoare, datorită rolului vital pe care îl au în<strong>de</strong>zvoltarea ju<strong>de</strong>ţului. Pentru a fi un partener <strong>de</strong> bază al mediului <strong>de</strong> afaceri în<strong>de</strong>zvoltarea ju<strong>de</strong>ţului, administraţia publică trebuie să investească în calificareapropriilor resurse umane, într-o mai bună comunicare cu cetăţenii ju<strong>de</strong>ţului, înîmbunătăţirea procesului <strong>de</strong>cizional, etc.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |80


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Domeniul prioritar 1.3 - Consolidarea lanţurilor valorice la nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>În jurul sectoarelor dominante, energetică şi extractivă, este <strong>de</strong>zvoltată o reţea largă <strong>de</strong>sectoare mai mici şi servicii. Una dintre direcţii care necesită susţinere şi care are potenţialsă se <strong>de</strong>zvolte în continuare este reprezentată <strong>de</strong> componentele <strong>de</strong> pe lanţul valoric carecuprin<strong>de</strong> aceste industrii, fie că ne referim la servicii <strong>de</strong> gen reparaţii sau componente dinjurul producţiei <strong>de</strong> energie.Un alt fenomen care ia avânt este consolidarea lanţului valoric care inclu<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltareaenergiilor regenerabile, conectate la activitatea clasică <strong>de</strong> producţie energie (cum este cazultermocentralei <strong>de</strong> la Turceni).Acțiunea 1.3.1 - Promovarea potenţialului <strong>de</strong> aglomerare (cluster) în sectoareleconexe domeniilor industriale majoreÎn jurul domeniului industrie energetică există <strong>de</strong>ja o reţea formată <strong>de</strong> activităţiconexe. Autorităţile locale pot constitui o punte <strong>de</strong> conectare a tuturor actorilor dinacest domeniu. În felul acesta mediul economic se poate <strong>de</strong>zvolta în noi contexte, <strong>de</strong>tipul concentrări industriale (clustere).Acțiunea 1.3.2 - Facilitarea cooperării şi parteneriatului între firme, autorităţipublice locale şi instituţii <strong>de</strong> educaţie – cercetareUn mandat principal al Consiliului Ju<strong>de</strong>ţean este acela <strong>de</strong> a funcţiona drept catalizatoral proceselor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare locală, fie cu referire la autorităţile locale dar şi cu alteniveluri administrative şi organizaţii, instituţii <strong>de</strong> educaţie-cercetare şi mediul <strong>de</strong>afaceri.Domeniul prioritar 1.4 - Trecerea <strong>de</strong> la agricultura <strong>de</strong> subzistenţă la un sector agroalimentarviabilDupă cum a <strong>de</strong>monstrat etapa <strong>de</strong> analiză, <strong>de</strong>şi o suprafaţă însemnată din terenul agricol alzonelor din Nord este reprezentată <strong>de</strong> păduri şi zone protejate, neincluse în circuitul agricol,tot în această zonă avem potenţial valoros <strong>pentru</strong> zootehnie. Utilizarea unor suprafeţe întinse<strong>de</strong> păşuni şi fâneţe în acest scop este favorizată <strong>de</strong> condiţiile morfologice dar şi <strong>de</strong> întin<strong>de</strong>reamare a comunelor <strong>de</strong> care aparţin .Cu toate acestea, în teritoriu se ve<strong>de</strong> că, pe ansamblu, la nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> există un gradînalt <strong>de</strong> fragmentare a exploataţiilor agricole, un<strong>de</strong> se practică agricultură <strong>de</strong> subzistenţă(<strong>pentru</strong> a ilustra, aproape jumătate din ferme au o suprafaţă <strong>de</strong> sub un hectar, 47,94%).Pe baza acestor fapte, ceea ce se poate susţine în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> este întărirea producţiei<strong>pentru</strong> a satisface nevoile locale (<strong>pentru</strong> a acoperi cererea <strong>de</strong> la nivel ju<strong>de</strong>ţean). Producătoriidin ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> trebuie să facă primul pas <strong>de</strong> la agricultură <strong>de</strong> subzistenţă spre condiţii maibune <strong>de</strong> producţie, <strong>de</strong>pozitare şi <strong>de</strong> procesare.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |81


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Acțiunea 1.4.1 - Stimularea asocierii fermierilorFragmentarea terenurilor şi agricultura <strong>de</strong> subzistenţă practicată la scară largălimitează posibilitatea <strong>de</strong> a creşte calitatea şi cantitatea producţiei locale. Finanţareextensivă a fost şi va fi pusă la dispoziţia grupurilor <strong>de</strong> producători prin fondurilestructurale <strong>pentru</strong> agricultură şi <strong>de</strong>zvoltare rurală, însă producătorii gorjeni nu au fostactivi în ceea ce priveşte constituirea şi recunoaşterea acestor asocieri.Sprijinul Consiliului Ju<strong>de</strong>ţean, al Camerei Agricole şi Direcţiei <strong>pentru</strong> Agricultură, prinoferirea <strong>de</strong> consultanţă şi facilitarea schimbului <strong>de</strong> bune practici, poate redresaaceastă situaţie înainte <strong>de</strong> începerea programării bugetare multianual 2014-2020.Acțiunea 1.4.2 - Dezvoltarea lanţului valoric producţie – <strong>de</strong>pozitare – procesare -<strong>de</strong>sfacereÎn abordarea <strong>de</strong>zvoltării agriculturii ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> trebuie să urmăm toţi paşii fireşti,fără a sări etapele importante. Producătorii locali trebuie să crească posibilitatea <strong>de</strong> aproduce mai eficient, prin asociere şi <strong>de</strong> a păstra produsele la un nivel optim <strong>de</strong>calitate în zone special amenajate <strong>pentru</strong> procesare. În continuarea acestui flux, estenevoie <strong>de</strong> pieţe agro - alimentare locale în care aceste produse să satisfacă nevoialocală <strong>de</strong> consum.Acțiunea 1.4.3 - Susţinerea culturilor energeticeAnaliza situaţiei actuale ne-a arătat că există potenţial <strong>pentru</strong> promovarea şiîncurajarea <strong>de</strong>zvoltării <strong>de</strong> energie alternativă. În prezent, pe hal<strong>de</strong>le <strong>de</strong> steril <strong>de</strong> laRovinari sunt <strong>de</strong>ja culturi <strong>de</strong> salcie energetică. Acest mo<strong>de</strong>l poate fi extins şi aplicatpe alte zone din ju<strong>de</strong>ţ, fie că sunt terenuri provenite din fostele exploatări miniere, fieterenuri abandonate, neincluse în circuitul economic.Acțiunea 1.4.4 - Diversificarea bazei economice în mediul rural, prin <strong>de</strong>zvoltareamicroîntreprin<strong>de</strong>rilor şi a artizanatului, <strong>pentru</strong> susţinerea valorilor şi tradiţiilorlocaleÎn mediul rural din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> există forţă <strong>de</strong> muncă disponibilă dar posibilităţi reduse<strong>de</strong> angajare (pe lângă analiza situaţiei actuale, a<strong>de</strong>vărul acestei situaţii este susţinutşi <strong>de</strong> sondajul realizat asupra populaţiei ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> (a se ve<strong>de</strong>a capitolul <strong>de</strong>dicat).Drept urmare este absolut necesar să fie încurajată <strong>de</strong>zvoltarea miculuiantreprenoriat, bazat pe resurse locale.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |82


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Tabelul 3. Plan <strong>de</strong> acțiuni - Obiectivul strategic 1Domenii Durată Responsabili Rezultate Indicatori operaționaliDomeniul prioritar 1.1 Valorificareaterenurilor şi resurselorAcțiuni1.1.1: Asistenţă <strong>pentru</strong> pregătirea viabilizăriiterenurilor şi inclu<strong>de</strong>rea în circuitul economic1.1.2: Atragerea <strong>de</strong> investiţii şi formarea <strong>de</strong>parteneriate public-privat <strong>pentru</strong> valorificarearesurselor (terenuri, resurse naturale)1.1.3 Promovarea comunității gorjene la nivelnațional2012 –2020CJCLSNLOCCI <strong>Gorj</strong>- Studii și consultanță <strong>pentru</strong>o mai bună valorificare aterenurilor și resurselorju<strong>de</strong>țului;- Portal <strong>de</strong> promovare aresurselor locale <strong>de</strong>investiţii;- Dezvoltarea <strong>de</strong>parteneriate publice –private;- Autorități ju<strong>de</strong>țeneimplicate în elaborareapoliticilor privind sectoareleeconomice importante lanivel ju<strong>de</strong>țean.- Număr <strong>de</strong> studii/cercetări elaborate;- Investiții realizate <strong>pentru</strong>valorificarea terenurilorprin proiectele strategiei(euro);- Număr <strong>de</strong> parteneriatepublic – privateîncheiate.Domeniul prioritar 1.2 Susţinerea <strong>de</strong>zvoltăriialtor ramuri industriale, drept sectoarealternative domeniilor <strong>de</strong> bază (energetică şiextractivă)Acțiuni1.2.1: Dezvoltarea zonelor periurbane caspaţii <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea activităţiloreconomice alternative1.2.2: Promovare şi suport <strong>pentru</strong> noile zoneindustriale2012 –2020CJInstituţiisubordonate/<strong>de</strong>concentrateCLSindicateminiereONG- Atractivitate crescută aju<strong>de</strong>țului <strong>pentru</strong> activitățieconomice alternativeindustriilor predominante;- Economie ju<strong>de</strong>țeanădiversificată și sustenabilă;- Guvernanță localăîmbunătățită prinimplementarea <strong>de</strong> proiecte<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltareadministrativă.- % din cifra <strong>de</strong> afacerigenerată <strong>de</strong> alte ramuriindustriale <strong>de</strong>cât celedominante;- % din numărul total <strong>de</strong>salariați la nivel <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>țocupați în alte ramuriindustriale <strong>de</strong>cât celedominante;- Număr <strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare administrativăimplementate.1.2.3: Întărirea capacităţii administrative<strong>pentru</strong> o abordare proactivă şi coerentăproblemelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ale ju<strong>de</strong>ţuluiProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |83


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Domenii Durată Responsabili Rezultate Indicatori operaționali(vizând CJ <strong>Gorj</strong>, instituţii subordonate,<strong>de</strong>concentrate, UAT-uri, etc.)Domeniu prioritar 1.3 - Consolidarealanţurilor valorice la nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>Acțiuni1.3.1 Consolidarea lanţurilor valorice lanivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>1.3.2 Facilitarea cooperării şi parteneriatuluiîntre firme, autorităţi2012 -2014CJCLMediul privatCCI <strong>Gorj</strong>Instituţii <strong>de</strong>educaţiecercetare- Dezvoltarea unui clusterpe energie <strong>pentru</strong>valorificarea specificuluiindustrial al ju<strong>de</strong>țului.- Numărul <strong>de</strong> membrii dinclusterul energetic;- Numărul <strong>de</strong> proiectecomune <strong>de</strong>zvoltate <strong>de</strong>membrii clusterului.Domeniul prioritar 1.4 - Trecerea <strong>de</strong> laagricultura <strong>de</strong> subzistenţă la un sector agroalimentarviabilAcțiuni1.4.1 Stimularea asocierii fermierilor1.4.2 Dezvoltarea lanţului valoric producţie –<strong>de</strong>pozitare – procesare - <strong>de</strong>sfacere2012 -2017CJ, CL,CameraAgricolă <strong>Gorj</strong>DADR <strong>Gorj</strong>APM <strong>Gorj</strong>- Condiții îmbunătățite <strong>de</strong><strong>de</strong>pozitare – procesare<strong>pentru</strong> fermieri.- Număr <strong>de</strong> studii/cercetări elaborate;- Numărul <strong>de</strong> fermieri/meșteșugari care aubeneficiat <strong>de</strong> asistență,consiliere, <strong>de</strong> activități <strong>de</strong>diseminare ainformațiilor;- % din suprafața ju<strong>de</strong>țuluicultivată cu planteenergetice.1.4.3 Susţinerea culturilor energetice1.4.4 Diversificarea bazei economice înmediul rural, prin <strong>de</strong>zvoltareamicroîntreprin<strong>de</strong>rilor şi a artizanatului, <strong>pentru</strong>susţinerea valorilor şi tradiţiilor localeProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |84


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20204.2 Domeniile prioritare şi acțiunile obiectivului strategic 2Obiectivul strategic 2 - Dezvoltarea antreprenorială multisectorialăDomeniul prioritar 2.1 - Dezvoltare antreprenorială ca alternativă <strong>de</strong> ocupareDincolo <strong>de</strong> avantajele <strong>de</strong> ordin competitiv pe care le aduce antreprenoriatul, acesta poate fiprivit şi din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re social, ca alternativă la şomaj. În acest fel, antreprenoriatul<strong>de</strong>vine o opţiune <strong>de</strong> politică publică viabilă <strong>pentru</strong> crearea <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong> muncă.Este important <strong>de</strong> subliniat faptul că există <strong>de</strong>ja un număr important <strong>de</strong> actori/proiecte/iniţiative în acest domeniu, care beneficiază inclusiv <strong>de</strong> finanţare din surse europene. Acesteeforturi au condus implicit la diversificarea ofertei <strong>de</strong> cursuri <strong>de</strong> calificare şi formare. Pentruca aceste iniţiative să aibă un impact vizibil în practică, este necesară o abordare integrată aintervenţiilor. Tocmai din acest motiv, acțiunile cuprinse <strong>de</strong> acest domeniu şi <strong>de</strong> domeniilecelorlalte obiective sunt gândite corelat, <strong>pentru</strong> maximizarea impactului şi beneficiilor pe carele oferă grupului ţintă.În acest fel, se poate asigura o mai bună compatibilitate între oferta şi cererea <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong>muncă. Totodată, domeniul prioritar recunoaşte necesitatea <strong>de</strong> a se păstra un echilibru întreaspectele ce ţin <strong>de</strong> gestionarea unei afaceri pe <strong>de</strong> o parte, şi crearea competenţelor specificeactivităţii care va fi <strong>de</strong>zvoltată, pe <strong>de</strong> altă parte. Cu alte cuvinte, beneficiarii acestor acțiunitrebuie să conştientizeze că pot face un pas în plus, dincolo <strong>de</strong> dobândirea unor competenţecare le pot asigura un nou loc <strong>de</strong> muncă, şi pot valorifica aceste cunoştinţe prin <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>reaunei noi afaceri.Acțiunea 2.1.1 - Facilitarea formării <strong>de</strong> competenţe specifice, în ve<strong>de</strong>rearecalificării forţei <strong>de</strong> muncă în sectoarele industriale alternativeResursa umană calificată reprezintă elementul cheie al unei economii competitive lanivel ju<strong>de</strong>ţean. Această măsură se adresează în mod special recalificării personaluluidisponibilizat şi specializării acestuia în sectoare industriale alternative, contribuindastfel şi la diversificarea economiei locale. Spre exemplu, aceste recalificări pot vizacrearea <strong>de</strong> competenţe <strong>pentru</strong> sectoarele i<strong>de</strong>ntificate în cadrul Obiectivului 1 sau sepot adresa reintroducerii în viaţa activă a persoanelor pensionate anticipat. Având înve<strong>de</strong>re oferta diversificată <strong>de</strong> astfel <strong>de</strong> cursuri, este oportună asumarea unui rolproactiv, <strong>de</strong> coalizare, coordonare şi corelare a acestor servicii <strong>de</strong> către instituţiilepublice relevante.Acțiunea 2.1.2 - Formarea abilităţilor antreprenorialeÎn mod tradiţional, problema resurselor umane este privită strict din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>real <strong>de</strong>zvoltării unor proiecte care să faciliteze integrarea pe piaţa muncii şi mai puţin cainstrument <strong>de</strong> promovare al antreprenoriatului. Prin urmare, dacă prima măsurăvizează corelarea iniţiativelor <strong>de</strong> creare <strong>de</strong> competenţe specifice, a doua are un rolcomplementar şi îşi propune corelarea eforturilor <strong>de</strong> creare a abilităţilorantreprenoriale necesare <strong>pentru</strong> i<strong>de</strong>ntificarea şi valorificarea oportunităţilor <strong>de</strong> afaceri.Cu alte cuvinte, este nevoie să fie create premizele ca persoanele care beneficiazăProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |85


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020<strong>de</strong> formare specifică să poată beneficia <strong>de</strong> sprijin <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea propriei afacerişi să <strong>de</strong>vină in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re financiar. Aceşti antreprenori vorputea, la rândul lor, pe termen mediu şi lung, să genereze noi locuri <strong>de</strong> muncă.Domeniul prioritar 2.2 - Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale şi a întreprin<strong>de</strong>rilor micişi mijlociiSusţinerea antreprenoriatului trebuie să aibă loc într-o manieră integrată, pe mai multepaliere. Pe <strong>de</strong> o parte este nevoie <strong>de</strong> o „activare” a comunităţii, prin acţiuni <strong>de</strong> promovare aantreprenoriatului la nivel local, direcţionate în special către micii întreprinzători. Pe <strong>de</strong> altăparte, astfel <strong>de</strong> intervenţii trebuie să fie însoţite <strong>de</strong> acțiuni care să ofere coerenţă şiconsecvenţă. La nivelul antreprenorilor, aceasta se poate traduce prin oferirea <strong>de</strong> asistenţă,atât sub forma financiară cât şi sub formă <strong>de</strong> consiliere.Accesul la finanţare reprezintă una dintre cele mai <strong>de</strong>s menţionate provocări <strong>de</strong> cătresectorul IMM. Noul context socio – economic şi consecinţele crizei financiare din ultimii aniau crescut dificultatea acestui proces şi au <strong>de</strong>scurajat <strong>de</strong>zvoltarea afacerilor <strong>de</strong>ja existente.În acelaşi timp, un plus <strong>de</strong> valoare <strong>pentru</strong> sectorului IMM poate fi reprezentat <strong>de</strong> existenţaunor entităţi proactive, care să le faciliteze accesul la programe <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare.Acțiunea 2.2.1 - Facilitarea accesului la finanţareÎn prezent, reprezentanţii IMM pot accesa un pachet cuprinzător <strong>de</strong> programe suportşi scheme <strong>de</strong> finanţare, atât din fonduri naţionale cât şi din surse europene. Cu toateacestea, nu se poate vorbi în prezent <strong>de</strong> un sistem coordonat, menit să asigurecoerenţa procesului <strong>de</strong> acordare a asistenţei financiare <strong>pentru</strong> întreprinzătorii mici şimijlocii.Cu toate acestea, există o serie <strong>de</strong> alternative suficiente, insuficient valorificate înprezent, printre care se numără crearea unui fond <strong>de</strong> risc sau a micro – creditării.Deşi o intervenţie directă a autorităţilor publice este dificil <strong>de</strong> realizat, ConsiliulJu<strong>de</strong>ţean poate <strong>de</strong>veni un important mobilizator, facilitator şi intermediator al actorilorcare oferă finanţare pe <strong>de</strong> o parte şi antreprenorii care pot beneficia <strong>de</strong> acesteiniţiative, <strong>de</strong> cealaltă parte. Spre exemplu, în ceea ce priveşte microcreditarea,atragerea unor actori importanţi <strong>de</strong> pe piaţă în ju<strong>de</strong>ţ este condiţionată <strong>de</strong> o abordarepro-activă a IFN - urilor din acest sector.Acțiunea 2.2.2 - Asistenţă şi <strong>de</strong>zvoltare antreprenorialăAvând în ve<strong>de</strong>re gradul redus <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a antreprenoriatului în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>, esteimportantă nu doar susţinerea în fază incipientă a iniţiativelor <strong>de</strong> afaceri ci şii<strong>de</strong>ntificarea palierelor a<strong>de</strong>cvate prin care antreprenorii <strong>de</strong>ja existenţi pot beneficia <strong>de</strong>consiliere şi formare. Această măsură are rolul <strong>de</strong> a crea o interfaţă <strong>de</strong> dialog <strong>pentru</strong>antreprenori. Beneficiul imediat <strong>de</strong>rivă din o mai bună i<strong>de</strong>ntificare a nevoilor <strong>de</strong>formare şi consiliere a acestora, precum şi din creşterea gradului <strong>de</strong> compatibilitatedintre acestea şi oferta <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> acest tip disponibilă pe piaţă.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |86


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Domeniul prioritar 2.3 - Promovarea culturii antreprenorialeConceptul <strong>de</strong> cultură antreprenorială este dificil <strong>de</strong> <strong>de</strong>finit, <strong>de</strong>oarece se adresează atâtmediului <strong>de</strong> afaceri (modul în care antreprenorii îşi organizează intern activitatea şi practicilepe care aceştia le utilizează în relaţiile cu terţii) cât şi modului în care antreprenoriatul în sineeste perceput <strong>de</strong> către societate.Prin urmare, rolul acestui domeniu prioritar este acela <strong>de</strong> a regrupa acele acțiuni carevizează promovarea unei atitudini antreprenoriale în rândul gorjenilor. Din acest punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re se pot i<strong>de</strong>ntifica două segmente cu nevoi distincte, care trebuie abordateconcomitent. Prima dintre acestea regrupează actualii şi potenţialii antreprenori, <strong>pentru</strong> caresunt mai a<strong>de</strong>cvate acţiuni <strong>de</strong> conştientizare şi diseminarea <strong>de</strong> informaţii. În acelaşi timp,promovarea antreprenoriatului trebuie să se îndrepte şi către sectorul educaţional, care esteîn fond cel mai eficient instrument <strong>de</strong> formare, şi care contribuie, în timp, la <strong>de</strong>zvoltarea uneimase critice <strong>de</strong> susţinere a acestui tip <strong>de</strong> iniţiative din partea comunităţilor locale.Acțiunea 2.3.1 - Promovarea unei atitudini antreprenoriale şi creşterea gradului<strong>de</strong> conştientizare a gorjenilor asupra oportunităţilor antreprenorialeAceastă acțiune regrupează acele intervenţii care vizează regruparea actorilor locali<strong>de</strong>dicaţi antreprenoriatului. Activităţile acestora ar trebui să conveargă spre un scopcomun, acela <strong>de</strong> a creşte gradul <strong>de</strong> conştientizare a gorjenilor asupra oportunităţilorantreprenoriale şi a beneficiilor care <strong>de</strong>rivă din iniţierea şi susţinerea unei activităţiantreprenoriale productive.Pentru atingerea unui astfel <strong>de</strong> obiectiv, intervenţia publică trebuie să fie <strong>de</strong>schisă,foarte vizibilă şi direcţionată simultan către toate grupurile ţintă, <strong>pentru</strong> a putea<strong>de</strong>clanşa iniţiativa comunităţii şi <strong>pentru</strong> a crea o masă critică <strong>de</strong> actori locali activi.Acțiunea 2.3.2 - Educarea timpurie, din şcoală, a calităţilor antreprenoriale aletinerilorEducaţia antreprenorială este vitală <strong>pentru</strong> schimbarea mentalităţii unei comunităţilipsite <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> iniţiativă antreprenorială. Antreprenoriatul trebuie stimulat <strong>de</strong>timpuriu, <strong>pentru</strong> a i<strong>de</strong>ntifica şi încuraja tinerii să îşi <strong>de</strong>scopere potenţialul creativ şiinovativ şi <strong>de</strong> a-l pune în practică. Alături <strong>de</strong> consiliere şi sprijin financiar, aceastăcomponentă <strong>de</strong> instruire/formare este esenţială în cadrul tuturor programelor<strong>de</strong>zvoltate, şi, datorită efectelor pe termen lung, produce un impact pozitiv asupracomunităţilor locale.Spre exemplu, se poate opta <strong>pentru</strong> promovarea unei implicări active a mediului <strong>de</strong>afaceri, în special prin programe <strong>de</strong> mentorat şi <strong>de</strong> practică, prin care companiilei<strong>de</strong>ntifică încă din şcoală potenţiali angajaţi şi le oferă susţinere. Astfel, tinerii auoportunitatea <strong>de</strong> a-şi asigura un loc <strong>de</strong> muncă şi <strong>de</strong> a fi expuşi la mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> afaceri.Premiza care stă la baza acestei acțiuni este aceea că încurajarea tinerilor să <strong>de</strong>vinăantreprenori înseamnă că aceştia vor rămâne în ju<strong>de</strong>ţ iar abilităţile pe care şi le<strong>de</strong>zvoltă vor fi aplicate în <strong>de</strong>zvoltarea companiilor lor, care vor oferi noi locuri <strong>de</strong>muncă. Aceasta conduce la creşterea veniturilor locale, şi concomitent la scă<strong>de</strong>reapresiunii asupra fondurilor alocate domeniului social (prin scă<strong>de</strong>rea şomajului).Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |87


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Tabelul 4. Plan <strong>de</strong> acțiuni - Obiectivul strategic 2Domenii Durată Responsabili Rezultate Indicatori operaționaliDomeniul prioritar 2.1 - Dezvoltareantreprenorială ca alternativă <strong>de</strong> ocupareAcțiuni2.1.1 Facilitarea formării <strong>de</strong> competenţespecifice, în ve<strong>de</strong>rea recalificării forţei <strong>de</strong>muncă în sectoarele industrialealternative2.1.2 Formarea abilităţilor antreprenoriale2012 -2017AJOFMCJFurnizori <strong>de</strong>formareCNFPAIPTONGUniversităţi- Un mediu antreprenorialmai bine <strong>de</strong>finit, capabil <strong>de</strong>a i<strong>de</strong>ntifica și valorificaoportunități <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<strong>de</strong> mici afaceri;- Antreprenori care dispunatât <strong>de</strong> competențespecifice obținute prinrecalificare cât și <strong>de</strong>abilități manageriale <strong>pentru</strong>a-și conduce propriaafacere.- Număr <strong>de</strong> beneficiari aicursurilor <strong>de</strong> formare;- % din participanți lacursuri care și-au<strong>de</strong>schis propria afacere.Mediul privatDomeniul prioritar 2.2 - Sprijinireainiţiativelor antreprenoriale şi aîntreprin<strong>de</strong>rilor mici şi mijlociiAcțiuni2.2.1 Facilitarea accesului la finanţare2.2.2 Asistenţă şi <strong>de</strong>zvoltareantreprenorială2012 -2016CJFEIIFN <strong>de</strong> micro –creditareCCI <strong>Gorj</strong>UniversitateaConstantinBrâncuşi- Acces înlesnit la finanțare<strong>pentru</strong> antreprenorii;- Parteneriate întreantreprenorii gorjeni șiinvestitori din afaraju<strong>de</strong>țului ca urmare a uneimai bune a promovări aacestora (prin ghiduri,portaluri, târguri, etc.).- Număr <strong>de</strong> antreprenoricare au beneficiat <strong>de</strong>finanțare prin fondul <strong>de</strong>risc;- Număr <strong>de</strong> antreprenoricare au beneficiat <strong>de</strong>promovare.ONGDomeniul prioritar 2.3 Promovarea culturiiantreprenorialeAcțiuni2012 -2020CJCCI <strong>Gorj</strong>InspectoratulŞcolar- O bună cunoaștere aoportunitățilorantreprenoriale, în specialîn rândul tinerilor și almediului <strong>de</strong> afaceri;- O legătură mai strânsă- Număr <strong>de</strong> activități <strong>de</strong>promovare aantreprenoriatuluirealizate;- Număr <strong>de</strong> organizații,instituțiii, IMM-uri care auProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |88


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Domenii Durată Responsabili Rezultate Indicatori operaționali2.3.1 Promovarea unei atitudiniantreprenoriale şi creşterea gradului <strong>de</strong>conştientizare a gorjenilor asupraoportunităţilor antreprenoriale2.3.2 Educarea timpurie, din şcoală, acalităţilor antreprenoriale ale tinerilorMediul <strong>de</strong>afaceriONGîntre mediul <strong>de</strong> afaceri,comunități și mediuleducațional.participat în proiecte <strong>de</strong>promovare aantreprenoriatului;- Număr <strong>de</strong> elevi/ stu<strong>de</strong>nțicare au beneficiat <strong>de</strong>educație antreprenorială.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |89


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20204.3 Domeniile prioritare şi acțiunile obiectivului strategic 3Obiectivul strategic 3 - Valorificarea potențialului turisticDomeniul prioritar 3.1 - Susţinerea unei <strong>de</strong>zvoltării coerente a sectorului turisticSituaţia actuală a activităţii turistice a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> impune implementarea unor acțiunispecifice <strong>de</strong>stinate orientării către o <strong>de</strong>zvoltare sustenabilă a acestui sector. Implementareaunor acțiuni ce vizează crearea unui nucleu solid, compus atât din actorii locali şi furnizorii <strong>de</strong>servicii turistice, cât şi din factorii <strong>de</strong>cizionali din teritoriu, reprezintă un <strong>de</strong>mers obligatoriu<strong>pentru</strong> asigurarea unor standar<strong>de</strong> <strong>de</strong> înaltă calitate, <strong>pentru</strong> diversificarea ofertei turistice şiimplicit <strong>pentru</strong> susţinerea unei <strong>de</strong>zvoltări coerente a sectorului turistic.Acțiunea 3.1.1 - Încurajarea asocierii în rândul actorilor din sectorul turisticÎn ceea ce priveşte sectorul turistic, experienţa dove<strong>de</strong>şte faptul că <strong>pentru</strong> a obţinerezultate tangibile şi produse turistice sustenabile din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re economic,asocierea actorilor responsabili cu furnizarea <strong>de</strong> servicii turistice reprezintă unelement crucial. Asocierea actorilor din sectorul turistic va duce la crearea unei valoriadăugate consi<strong>de</strong>rabile ce poate fi tradusă prin diminuarea riscurilor investiţionale,creşterea numărului <strong>de</strong> clienţi, crearea unei baze <strong>de</strong> date comune, asigurareacomplementarităţii serviciilor turistice şi implicit creşterea veniturilor.Acțiunea 3.1.2 - Implicarea factorilor <strong>de</strong>cizionali în sprijinirea <strong>de</strong>zvoltăriisectorului turisticO <strong>de</strong>zvoltarea coerentă a sectorului turistic nu poate fi atinsă fără o colaborare directăşi <strong>de</strong>schisă cu factorii <strong>de</strong>cizionali, aceştia jucând un rol major nu numai în finanţareaproiectelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare transversale, ci şi în stabilirea obiectivelor şi viitoarelordirecţii <strong>de</strong> acţiune a turismului la nivel zonal şi ju<strong>de</strong>ţean. De aceea este necesară ocomunicare continuă cu aceştia şi o corelare activă a obiectivelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare petermen scurt, mediu şi lung.Acțiunea 3.1.3 - Implementarea sistemului <strong>de</strong> management al calităţii serviciilor<strong>de</strong> turism oferite în ju<strong>de</strong>ţLa ora actuală, sectorul turistic se găseşte într-o continuă evoluţie şi se confruntă cuun important proces <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare. Concurenţa ridicată împreună cu oferta foartevariată <strong>de</strong> produse turistice, au făcut în aşa fel încât standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> calitate săinfluenţeze într-un mod activ <strong>de</strong>ciziile turiştilor şi implicit să dicteze fluxurile turistice.De aceea implementarea unui sistem <strong>de</strong> management al calităţii serviciilor <strong>de</strong> turismla nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> poate <strong>de</strong>termina rata <strong>de</strong> succes a acestui sector <strong>de</strong> activitate.Acțiunea 3.1.4 - I<strong>de</strong>ntificarea şi <strong>de</strong>zvoltarea serviciilor conexe din sectorulturisticI<strong>de</strong>ntificarea şi <strong>de</strong>zvoltarea serviciilor conexe din sectorul turistic vor contribui lacompletarea ofertei turistice a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>, şi vor asigura o creştere a gradului <strong>de</strong>satisfacţie a clienţilor. I<strong>de</strong>ntificarea carenţelor serviciilor conexe cât şi încurajarea şiProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |90


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020promovarea <strong>de</strong>zvoltării soluţiilor acestora constituie elemente <strong>de</strong> bază necesare unei<strong>de</strong>zvoltări integrate.Domeniul prioritar 3.2 - Promovarea turistică a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> la nivel regional, naţionalşi internaţionalÎn plină <strong>de</strong>zvoltare, turismul gorjean îşi face simţită nevoia <strong>de</strong> promovare. Având în ve<strong>de</strong>refaptul că în prezent statistica indică <strong>pentru</strong> 2010 un număr <strong>de</strong> vizitatori situat sub jumătateavalorii din 1990 (54.967 sosiri ale turiştilor în ju<strong>de</strong>ţ, comparativ cu 174.174), necesitatea uneipromovări intensive este mai mult <strong>de</strong>cât justificată. Multitudinea <strong>de</strong> atracţii naturale şiantropice <strong>de</strong> pe teritoriul ju<strong>de</strong>ţului, cât şi infrastructura <strong>de</strong> cazare relativ <strong>de</strong>zvoltată,favorizează o promovare a <strong>de</strong>stinaţiei turistice <strong>Gorj</strong> la nivel regional, naţional şi chiarinternaţional.Acțiunea 3.2.1 - Participarea la târguri <strong>de</strong> profil la nivel regional, naţional şiinternaţionalOrice <strong>de</strong>stinaţie turistică în creştere sau aflată la maturitate nu îşi poate asiguraprocesul <strong>de</strong> creştere sau menţine nivelul atractivităţii fără o promovare constantă şivariată. Vizibilitatea unei <strong>de</strong>stinaţii turistice se poate obţine numai prin participareaactivă la târguri <strong>de</strong> profil şi prin elaborarea unei game variate <strong>de</strong> materialepromoţionale, fără a face însă rabat <strong>de</strong> la calitate.Acțiunea 3.2.2 - Dezvoltarea mediului asociativ responsabil cu promovareaturistică a ju<strong>de</strong>ţuluiMediul asociativ <strong>de</strong>ţine un rol foarte important în cadrul promovării turistice, acestaasigurând întot<strong>de</strong>auna materiale cu o valoare adăugată importantă şi o abordareintegrată cu privire la anumite obiective sau atracţii turistice specifice.Acțiunea 3.2.3 - Dezvoltarea şi popularizarea <strong>de</strong> mijloace <strong>de</strong> informare privindoferta <strong>de</strong> servicii turistice a ju<strong>de</strong>ţuluiDeseori i<strong>de</strong>ntificarea profilurilor <strong>de</strong> consumatori şi o cunoaştere <strong>de</strong>taliată asupraofertei turistice facilitează comunicarea şi interacţionarea cu consumatorii <strong>de</strong> serviciituristice, sporind gradul <strong>de</strong> satisfacţie al acestora. Elaborarea unor mijloace <strong>de</strong>informare variate şi a<strong>de</strong>cvate clientelei turistice cât şi asigurarea unei vizibilităţicrescute a ofertei turistice, vor asigura o valorificare optimală a potențialului turistic alju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong>.Domeniul prioritar 3.3 - Crearea unor produse turistice integrateNevoia creării unor produse turistice integrate este datorată, în principal, necesităţiii<strong>de</strong>ntificării şi corelării unor proiecte turistice care să permită ieşirea din sfera turismului <strong>de</strong> tipclasic. Impactul dorit prin realizarea acestor tipuri <strong>de</strong> produse turistice se doreşte a ficoncretizat prin creşterea timpului <strong>de</strong> staţionare al turiştilor pe teritoriul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> şi prindiversificarea şi creşterea sezonalităţii turistice. Aceste produse turistice integrate vorcontribui la ieşirea din anonimat a turismului gorjean.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |91


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Acțiunea 3.3.1 - Dezvoltarea turismului în plan spaţial prin crearea şi corelarea atrei poli turistici (Zona Rânca – Zona Novaci – Zona Târgu Jiu)În momentul <strong>de</strong> faţă, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re turistic, ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> se confruntă cu odisfuncţionalitate teritorială ridicată, neexistând o <strong>de</strong>limitare clară a principalelor zone<strong>de</strong> influenţă turistică din teritoriu. Într-o primă analiză au fost i<strong>de</strong>ntificate 3 areale cu ofuncţionalitate turistică – economică ridicată :o Zona Rânca – Turism <strong>de</strong> aventură, sporturi <strong>de</strong> iarnă, trekking – zonă <strong>de</strong>legătură cu parcurile naţionale şi siturile Natura 2000 din nord – vestulju<strong>de</strong>ţului)o Zona Novaci – Turism ecumenic, turism <strong>de</strong> aventura, speologie, trekkingo Târgu Jiu – Turism <strong>de</strong> afaceri şi <strong>de</strong> tranzit, cultural (<strong>de</strong>zvoltarea brandului /Universului Brâncuşi – La Brâncuşi acasă); Târgu Jiu – centru al arteiromâneştiO analiză aprofundată asupra funcţionalităţii acestor posibili poli turistici estenecesară <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>terminarea potenţialului real al acestora.De asemenea, ca pas imediat necesar, este necesară <strong>de</strong>mararea <strong>de</strong>mersului <strong>de</strong>corelare al acestor poli <strong>de</strong> influenţă turistică.Acțiunea 3.3.2 - Dezvoltarea infrastructurii generale <strong>de</strong> acces la principaleleobiective turistice din ju<strong>de</strong>ţAtât infrastructura generală <strong>de</strong> acces cât şi semnalarea principalelor puncte <strong>de</strong>atracţii turistice constituie elemente la fel <strong>de</strong> importante precum <strong>de</strong>stinaţia în sine.Gradul <strong>de</strong> accesibilitate reprezintă întot<strong>de</strong>auna un criteriu important şi poate chiar<strong>de</strong>cisiv în alegerea <strong>de</strong>stinaţiei <strong>de</strong> călătorie. De asemenea este important <strong>de</strong> luat încalcul faptul ca accesibilitatea unei <strong>de</strong>stinaţii turistice dictează numărul vizitatorilor.Acțiunea 3.3.3 - Dezvoltarea infrastructurii necesare corelării obiectivelorturistice prezente pe teritoriul ju<strong>de</strong>ţului (oficiu <strong>de</strong> turism ju<strong>de</strong>ţean şi punctezonale <strong>de</strong> informare turistică)Pentru crearea unor produse turistice corelate este nevoie <strong>de</strong> o promovare integratăa acestora. Crearea unui oficiu ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> promovare turistică cu puncte zonale <strong>de</strong>informare turistică integrate constituie infrastructura <strong>de</strong> bază necesară corelăriiprincipalelor obiective turistice prezente pe teritoriul ju<strong>de</strong>ţului. O comunicarepermanentă între aceste structuri va asigura o imagine clară asupra <strong>de</strong>plasăriituriştilor în teritoriu şi va permite i<strong>de</strong>ntificarea trendurilor.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |92


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Tabelul 5. Plan <strong>de</strong> acțiuni - Obiectivul strategic 3Domenii Durată Responsabili Rezultate Indicatori operaționaliDomeniul prioritar 3.1 - Susţinerea unei<strong>de</strong>zvoltării coerente a sectorului turisticAcțiuni3.1.1 Încurajarea asocierii în rândulactorilor din sectorul turistic3.1.2 Implicarea factorilor <strong>de</strong>cizionali însprijinirea <strong>de</strong>zvoltării sectorului turistic3.1.3 Implementarea sistemului <strong>de</strong>management al calităţii serviciilor <strong>de</strong>turism oferite în ju<strong>de</strong>ţ2012 -2020CJCLONGActori locali- O abordare integrată aturismului gorjean prinimplicarea activă aactorilor din sectorulturistic;- Servicii turistice gorjene cuun standard înalt <strong>de</strong>calitate.- Număr <strong>de</strong> studii/cercetări/ analize/documente strategicerealizate privind turismulgorjean;- Număr <strong>de</strong> evenimente<strong>de</strong> consultare cu privirela turism realizate;- Număr <strong>de</strong> operatorituristici/ agenți economiciimplicați în programe/proiecte privindstandar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> calitate.3.1.4 I<strong>de</strong>ntificarea şi <strong>de</strong>zvoltareaserviciilor conexe din sectorul turisticDomeniul prioritar 3.2 Promovareaturistică a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> la nivel regional,naţional şi internaţionalAcțiuni3.2.1 Participarea la târguri <strong>de</strong> profil lanivel regional, naţional şi internaţional3.2.2 Dezvoltarea mediului asociativresponsabil cu promovarea turistică aju<strong>de</strong>ţului2012 -2020CJInstituţiisubordonateCLONG- Un mediu asociativ îndomeniul turismului bine<strong>de</strong>zvoltat;- O mai bună vizibilitateoportunităților turisticeoferite <strong>de</strong> actorii locali.- Număr <strong>de</strong> studii/cercetări/ analize <strong>de</strong>piață realizate;- Număr <strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong>promovare a turismuluigorjean (ex.:campanii,portaluri, participări latârguri, etc.);- Număr <strong>de</strong> organizații/asociații active aleactorilor locali din turism.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |93


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Domenii Durată Responsabili Rezultate Indicatori operaționali3.2.3 Dezvoltarea şi popularizarea <strong>de</strong>mijloace <strong>de</strong> informare privind oferta <strong>de</strong>servicii turistice a ju<strong>de</strong>ţuluiDomeniul prioritar 3.3 - Crearea unorproduse turistice integrateAcțiuni3.3.1 Dezvoltarea turismului în planspaţial prin crearea şi corelarea a trei polituristici (Zona Rânca – Zona Novaci –Zona Târgu Jiu)2012 -2016CJInstituţiisubordonateONGActori localiONG-uri- Coeziune și coerențăteritorială din punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re al <strong>de</strong>zvoltăriiturismului;- Accesibilitate crescută aobiectivelor și zonelorturistice ca urmare ainvestițiilor îninfrastructură.- Număr <strong>de</strong> studii/cercetări/analizerealizate;- Nr. materiale turisticepromoţionale distribuite(mii/ an).3.3.2 Dezvoltarea infrastructurii generale<strong>de</strong> acces la principalele obiective turisticedin ju<strong>de</strong>ţ3.3.3 Dezvoltarea infrastructurii necesarecorelării obiectivelor turistice prezente peteritoriul ju<strong>de</strong>ţuluiProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |94


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20204.4 Domeniile prioritare şi acțiunile obiectivului strategic 4Obiectivul strategic 4 - Reducerea presiunii generate <strong>de</strong> factorii socio-economiciasupra mediului şi respectarea principiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilăDomeniul prioritar 4.1 - Creşterea calităţii vieţii <strong>pentru</strong> locuitorii ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>Majoritatea oraşelor din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> sunt confruntate cu <strong>de</strong>gradarea spaţiilor construite, iarcalitatea vieţii, atât în mediul urban, cât şi în spaţiul rural, înregistrează încă, în mod vizibil,<strong>de</strong>calaje severe în raport cu standar<strong>de</strong>le europene.Absenţa unei politici orientate către înfrumuseţarea oraşelor şi creşterea atractivităţiiacestora (în special <strong>pentru</strong> grupul ţintă al familiilor tinere, care doresc să locuiască şi săprofeseze aici) poate accelera <strong>de</strong>clinul <strong>de</strong>mografic pe termen lung. Creşterea calităţii vieţii înmediul urban poate fi atinsă prin 3 direcţii <strong>de</strong> acţiune: revitalizare culturală, regenerareaspaţiilor publice şi extin<strong>de</strong>rea spaţiilor verzi şi creşterea calităţii şi accesului la servicii, cuaccent pe serviciile care lipsesc în prezent familiilor tinere. Reconvertirea şi schimbareafuncţiei unor foste structuri industriale poate reprezenta punctul <strong>de</strong> plecare <strong>pentru</strong>regenerarea acestor spaţii.Pentru respectarea angajamentului <strong>de</strong> ameliorare a serviciilor publice în mediul rural, factoriiinteresaţi <strong>de</strong> la nivel local trebuie să realizeze un efort investiţional major într-un cadrupartenerial <strong>de</strong> amploare, în care cuvintele <strong>de</strong> ordine vor fi prioritizarea intervenţiei, asociereaintercomunitară şi angrenarea actorilor non-publici. Intervenţiile cheie în mediul rural vor fireprezentate <strong>de</strong> înfiinţarea, mo<strong>de</strong>rnizarea şi reabilitarea sistemelor <strong>de</strong> apă şi apă uzată, câtşi <strong>de</strong> asigurarea accesului la servicii <strong>de</strong> sănătate şi la sistemul integrat <strong>de</strong> management al<strong>de</strong>şeurilor.Acțiunea 4.1.1 - Regenerarea spaţiilor publice şi îmbunătăţirea condiţiilor <strong>de</strong>locuireRevitalizarea culturală a oraşelor reprezintă o prioritate <strong>de</strong> grad 0: un oraş atrăgător<strong>pentru</strong> tinerii profesionişti trebuie să fie un spaţiu cu o ofertă variată şi <strong>de</strong> înaltăcalitate <strong>pentru</strong> petrecerea timpului liber. Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> are avantajul unei i<strong>de</strong>ntităţiculturale cu mare vizibilitate, legată <strong>de</strong> numele lui Brâncuşi, care poate fi transformatăîn brand local, atât prin organizarea unui eveniment artistic internaţional, cât şi prinintroducerea <strong>de</strong> microfinanţare <strong>pentru</strong> artişti, artizani sau antreprenori din zonaindustriilor creative. Moştenirea industrială a centrelor urbane, aparent o povară<strong>pentru</strong> locuitori şi autorităţi, poate fi convertită <strong>pentru</strong> noi utilizări precumartele/cultura/recreerea sau spaţiile rezi<strong>de</strong>nţiale/comerciale/parcuri. În plus, oraşeleca spaţii publice şi zone rezi<strong>de</strong>nţiale trebuie regenerate, prin concepte inovative <strong>de</strong>urbanism şi peisagistică. Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean poate sprijini regenerarea oraşelor atâtprin organizarea competiţiilor <strong>pentru</strong> i<strong>de</strong>ntificarea soluţiilor, cât şi prin cofinanţareaproiectelor Consiliilor locale.Condiţiile <strong>de</strong> viaţă în mediul rural pot fi îmbunătăţite prin asocierea dintre nivelulju<strong>de</strong>ţean şi cel local: în timp ce autorităţile locale investesc în păstrarea i<strong>de</strong>ntităţiiProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |95


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020culturale locale şi finanţează educaţia <strong>pentru</strong> a asigura atractivitatea satelor, ConsiliulJu<strong>de</strong>ţean poate coordona proiectele majore <strong>de</strong> infrastructură <strong>pentru</strong> extin<strong>de</strong>reaaccesului la servicii publice <strong>de</strong> bază: apă, canal, servicii <strong>de</strong> sănătate, învăţământ, etc.Acțiunea 4.1.2 - Îmbunătăţirea serviciilor <strong>pentru</strong> familiiOrientarea intervenţiei către îmbunătăţirea serviciilor <strong>pentru</strong> familii are drept justificarestoparea <strong>de</strong>clinului <strong>de</strong>mografic şi a exodului profesioniştilor/a persoanelor <strong>de</strong> înaltăcalificare.Investiţiile cu impact major asupra tinerelor generaţii sunt: proiectele în serviciimedicale, caracterizate <strong>de</strong> o largă accesibilitate, proiectele <strong>de</strong>dicate copiilor (grădiniţeşi spaţii <strong>de</strong> joacă).Domeniul prioritar 4.2 - Reducerea progresivă a efectelor negative ale activităţilorindustriale asupra mediuluiActivitatea economică în general, şi industrială în special, şi-a lăsat o amprentă adâncăasupra mediului în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>. Reducerea efectelor negative asupra mediului va reprezentaun proces <strong>de</strong> durată, sustenabil numai într-un context partenerial, între diferitele niveluri aleadministraţiei, pe <strong>de</strong> o parte, şi companiile şi organizaţiile non-guvernamentale, <strong>de</strong> cealaltăparte. Principalele direcţii <strong>de</strong> acţiune <strong>pentru</strong> contracararea ameninţărilor la adresa mediuluiînconjurător vor fi acţiuni <strong>pentru</strong> ameliorarea calităţii aerului, apei şi solului, cât şi <strong>pentru</strong>consolidarea terenurilor în ve<strong>de</strong>rea reducerii riscurilor <strong>de</strong> alunecări şi inundaţii.Acțiunea 4.2.1 - Reducerea efectelor negative ale activităţilor industriale asupraaerului, apei şi soluluiJu<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> se confruntă cu probleme severe în ceea ce priveşte calitatea mediuluiînconjurător. Poluarea solului <strong>de</strong> la centralele mari energetice (Rovinari şi Turceni) cupulberi sedimentabile afectează suprafeţe <strong>de</strong> cca. 50.000 ha. Numeroase cursuri <strong>de</strong>apă intră în clasa <strong>de</strong> calitate II în ceea ce priveşte indicatorii chimici şi biologici. Lacalitatea aerului atentează pulberile, generate <strong>de</strong> hal<strong>de</strong>le <strong>de</strong> zgură, cenuşă şi steril.Se impun astfel o serie <strong>de</strong> proiecte menite să amelioreze calitatea fiecăruia dintreaceşti factori.Acțiunea 4.2.2 - Consolidarea terenurilor în ve<strong>de</strong>rea reducerii riscurilor <strong>de</strong>alunecări şi inundaţiiDegradarea terenurilor, cauzată atât <strong>de</strong> factori naturali cât şi antropici, este oslăbiciune majoră a ju<strong>de</strong>ţului: aproape 70% din soluri sunt afectate <strong>de</strong> eroziune,riscurile <strong>de</strong> alunecări şi inundaţii nefiind neglijabile. Această slăbiciune poate fi însăbalansată prin proiecte <strong>de</strong> împădurire a terenurilor <strong>de</strong>gradate şi primă împădurire aterenurilor agricole, precum şi prin crearea infrastructurii <strong>pentru</strong> prevenirea inundaţiilorşi reducerea consecinţelor distructive ale acestora.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |96


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Domeniul prioritar 4.3 - Management sustenabil al resurselor naturale şi al spaţiilorprotejateComponenta centrală a <strong>de</strong>zvoltării durabile, strâns legată <strong>de</strong> regenerarea localităţilor şiîmbunătăţirea calităţii factorilor <strong>de</strong> mediu, este legată <strong>de</strong> managementul sustenabil alresurselor naturale şi spaţiilor protejate, dublată <strong>de</strong> activitatea educativă în serviciul mediului,cu impact pe termen lung.Acțiunea 4.3.1 - Îmbunătăţirea gestiunii şi cooperării asupra resurselor naturaleşi spaţiilor protejatePatrimoniul natural al ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> este important nu doar pe plan local, ci şi la nivelnaţional şi european. Un management eficient al ariilor protejate necesită continuareaacţiunilor iniţiate în <strong>perioada</strong> <strong>de</strong> programare 2007-2013, scopul fiind <strong>de</strong> a stopa<strong>de</strong>gradarea biodiversităţii şi a resurselor naturale şi <strong>de</strong> a înfrunta riscurile <strong>pentru</strong>mediu şi <strong>de</strong>zvoltare durabilă.Acțiunea 4.3.2 - Programe <strong>de</strong> informare şi conştientizare privind o abordaredurabilă a mediuluiImplicarea publicului în protecţia mediului, în special prin activităţi educaţionale <strong>de</strong> tipinformare şi conştientizare, reprezintă un element cheie al oricărei strategii <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare durabilă. Promovarea acţiunilor ecologice <strong>de</strong> tipul Let’s do it Romania sauintegrarea temei ecologice cu teme culturale, sunt menite să producă schimbăridurabile la nivelul atitudinii generale a publicului.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |97


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Tabelul 6. Plan <strong>de</strong> acțiuni - Obiectivul strategic 4Domenii Durată Responsabili Rezultate Indicatori operaționaliDomeniul prioritar 4.1 - Creşterea calităţiivieţii <strong>pentru</strong> locuitorii ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>Acțiuni4.1.1 Regenerarea spaţiilor publice şiîmbunătăţirea condiţiilor <strong>de</strong> locuire4.1.2 Îmbunătăţirea serviciilor <strong>pentru</strong>familii2012-2014 CJCLOrganizaţiiprofesionaleCompaniiOrganizaţii cuprofil culturalInstituţiifinanciare –evaluatori- Condiții <strong>de</strong> locuireîmbunătățite, care permit o<strong>de</strong>zvoltare sustenabilă acomunităților gorjene;- Conectivitate crescută lautilități <strong>de</strong> bază(management al<strong>de</strong>șeurilor, alimentare cuapă, colectare apă uzată);- Accesibilitate crescută aserviciilor <strong>de</strong> sănătate și acelor <strong>de</strong>stinate tinerilor/familiilor.- % din populațieconectată la utilități <strong>de</strong>bază;- % <strong>de</strong> acoperire a cererii<strong>de</strong> sevicii <strong>de</strong> educație(grădinițe);- Numărul <strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong>regenerare a spațiilorpublice (urbane șirurale).MinisterulCulturiiADIADRONGDomeniu prioritar 4.2 - Reducereaprogresivă a efectelor negative aleactivităţilor industriale asupra mediuluiAcțiuni4.2.1 Reducerea efectelor negative ale2012-2020 CJCLAPMSGACompaniiGarda <strong>de</strong>- Asigurarea unei <strong>de</strong>zvoltăridurabile la nivel ju<strong>de</strong>țului,prin combaterea efectelorpoluării industriale;- Risc scăzut <strong>de</strong> alunecări șiinundații, ca urmare ainvestițiilor în infrastructurăși a reabilitărilor.- % din suprafața ju<strong>de</strong>țuluiafectată <strong>de</strong>: alunecări <strong>de</strong>teren, aciditate,eroziune, poluarechimică și cu pulberi,poluiare fizică;- Suprafața consolidatăîmpotriva alunecărilor șiinundațiilor;- Suprafața reabilitată șiProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |98


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Domenii Durată Responsabili Rezultate Indicatori operaționaliactivităţilor industriale asupra aerului ,apei şi solului4.2.2 Consolidarea terenurilor în ve<strong>de</strong>reareducerii riscurilor <strong>de</strong> alunecări şiinundaţiiMediuOperatorieconomiciredată în circuituleconomic (inclusivreîmpăduriri).Domeniu prioritar 4.3 - Managementsustenabil al resurselor naturale şi alspaţiilor protejateAcțiuni4.3.1 Îmbunătăţirea gestiunii şi cooperăriiasupra resurselor naturale şi spaţiilorprotejate4.3.2 Programe <strong>de</strong> informare şiconştientizare privind o abordare durabilăa mediului2012-2020 AdministraţiaParculuiNaturalCJONG-uriISJinstituţii <strong>de</strong>educaţieAPMInspectoratulȘcolar,- Un managementresponsabil al spațiilorprotejate la nivelinstituțional;- Grad crescut <strong>de</strong>conștientizare la nivelulju<strong>de</strong>țului privind abordareadurabilă a mediului șiresurselor naturale;- Comunități încurajate săaibă o abordare proactivăîn privința protecțieimediului.- Număr <strong>de</strong> studii/cercetări/ analizerealizate;- Număr <strong>de</strong> proiecte/acțiuni <strong>de</strong> protecție amediului realizate.SGAProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |99


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20204.5 Domeniile prioritare şi acțiunile obiectivului strategic 5Obiectivul strategic 5 - Abordare integrată a aspectelor socialeDomeniul prioritar 5.1 - Sporirea accesului la serviciile sociale, <strong>de</strong> sănătate şi educaţieCunoscând o diminuare constantă a populaţiei în ultimii 20 <strong>de</strong> ani, în principal datorită<strong>de</strong>clinului activităţilor din domeniul industriei extractive şi prelucrătoare, ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> seconfruntă cu un proces <strong>de</strong> <strong>de</strong>şertificare economică a mediului rural şi implicit cu oexpansiune a zonelor cu activitate economică scăzută sau în unele cazuri inexistentă. Datăfiind această situaţie accesul populaţiei la serviciile <strong>de</strong> sănătate şi educaţie a scăzutconsi<strong>de</strong>rabil.Având în ve<strong>de</strong>re contextul actual <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, cât şi standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> calitate a vieţii impuse<strong>de</strong> Uniunea Europeană, acest domeniu prioritar îşi propune atât <strong>de</strong>zvoltarea infrastructuriisociale <strong>de</strong> bază cât şi <strong>de</strong>zvoltarea sistemului <strong>de</strong> educaţie <strong>pentru</strong> toate nivelurile în zonele<strong>de</strong>favorizate şi <strong>pentru</strong> grupurile vulnerabile.Acțiunea 5.1.1 - Investiţii în infrastructură în special <strong>pentru</strong> zonele <strong>de</strong>favorizateşi grupurile vulnerabileAvând în ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong>calajele teritoriale <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare prezente în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> care audus la crearea unor zone <strong>de</strong>favorizate din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re socio-economic şi implicitla apariţia unor grupuri vulnerabile, sunt necesare investiţii imediate în infrastructuraeducaţională şi socială <strong>de</strong> bază. Aceste investiţii vor contribui la creşterea nivelului <strong>de</strong>trai al grupurilor vulnerabile, aflate în zonele <strong>de</strong>favorizate din ju<strong>de</strong>ţ, prin asigurareaacelor servicii <strong>de</strong> bază din domeniul asistenţei sociale, sănătăţii şi educaţiei.În această măsură, pe lângă mo<strong>de</strong>rnizarea şi <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii socioeducaţionale,se va acţiona şi <strong>pentru</strong> facilitarea accesului grupurilor vulnerabile laaceasta, cât şi i<strong>de</strong>ntificarea performanţelor acestor servicii prin realizarea şimonitorizarea unui set <strong>de</strong> indicatori.Acțiunea 5.1.2 - Sistem <strong>de</strong> educaţie <strong>de</strong>zvoltat <strong>pentru</strong> toate nivelurileÎn prezent, la nivel european accesul la un sistem <strong>de</strong> educaţie <strong>de</strong>zvoltat nu este privitprecum o necesitate, ci reprezintă o obligativitate necesară <strong>pentru</strong> asigurarea unei<strong>de</strong>zvoltări echilibrate. Această măsură trebuie tratată cu o importanţă majoră,<strong>de</strong>oarece implementarea acesteia cu succes va asigura o creştere a niveluluieducaţional şi va contribui pe termen mediu şi lung atât la creşterea nivelului calităţiivieţii în ju<strong>de</strong>ţ, cât şi la diversificarea competenţelor populaţiei.Atât <strong>pentru</strong> fondurile structurale actuale cât şi <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> <strong>de</strong> programare viitoareîmbunătăţirea educaţiei rămâne un obiectiv specific ale UE. Pentru acest sectorimplementarea conceptului <strong>de</strong> învăţare continuă rămâne o prioritate. Aceasta vizeazăatât nivelul preuniversitar, învăţământul superior, educaţie şi formare profesionalăiniţială şi continuă, educaţia adulţilor.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |100


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Acțiunea 5.1.3 - Crearea premizelor <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea unei societăţi bazate pecunoaştereRestructurările majore din ultimii 20 <strong>de</strong> ani din domeniul industriei extractive şiprelucrătoare au afectat într-un mod dramatic nivelul <strong>de</strong> trai al angajaţilor din acestsector. Şomajul în creştere din acest sector a creat o necesitate <strong>de</strong> recalificare amultora dintre persoanele afectate <strong>de</strong> restructurări. Competitivitatea economică aunui ju<strong>de</strong>ţ are la bază resursa umană calificată, iar <strong>pentru</strong> a oferi un avantajcompetitiv persoanelor afectate <strong>de</strong> restructurări, şi nu numai, <strong>Strategia</strong> îşi propune săîncurajeze un proces consistent şi coerent privind formarea profesională în aceledomenii ce pot genera competitivitate şi cunoaştere.Dezvoltarea unei societăţi bazate pe cunoaştere este un obiectiv dificil <strong>de</strong> atins petermen scurt şi mediu, <strong>pentru</strong> că acesta este, la fel ca şi <strong>de</strong>zvoltarea durabilă, unproces complex, care presupune schimbări importante <strong>de</strong> ordin structural. Din acestmotiv, atingerea unui astfel <strong>de</strong> <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat nu se poate realiza <strong>de</strong>cât printr-o ”politică apaşilor mărunţi”, cu alte cuvinte, care să asigure o tranziţie graduală, realizabilă şicuantificabilă, şi nu doar un proces <strong>de</strong> transformare doar la nivel formal. Aceastămăsură vizează implementarea unor proiecte care să creeze premizele unui astfel <strong>de</strong>proces prin focalizarea asupra educaţiei, datorită rolului strategic pe care îl areaceasta în <strong>de</strong>zvoltarea resurselor umane.Proiectele propuse vizează atât promovarea conceptului în sine cât şi coalizareadiverşilor actori care pot pune bazele unor nuclee <strong>de</strong> cunoaştere în ju<strong>de</strong>ţ. Spreexemplu, este necesară formarea şi cooptarea profesorilor şi formatorilor din mediulpre – universitar <strong>pentru</strong> inclu<strong>de</strong>rea acestui tip <strong>de</strong> tematică în activităţile <strong>de</strong>sfăşurate laclasă. La nivelul mediului aca<strong>de</strong>mic, se poate acţiona prin organizarea unui forumanual, care să reunească centrele <strong>de</strong> cercetare şi să canalizeze eforturile acestora înaceastă direcţie. Succesul unor astfel <strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> în mare măsură şi <strong>de</strong>cooptarea celorlalţi actori interesaţi care pot promova societatea bazată pe cunoaşte(biblioteci publice, ONG, etc.).Domeniul prioritar 5.2 - Dezvoltarea şi coeziunea comunitară în jurul i<strong>de</strong>ntităţii localeAvând în ve<strong>de</strong>re contextul social al ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> cât şi i<strong>de</strong>ntitatea locală <strong>de</strong>zvoltată în jurulprincipalelor activităţi economice <strong>de</strong>rivate din domeniul industriei extractive şi energetice,<strong>de</strong>zvoltarea conceptului <strong>de</strong> coeziune comunitară în jurul i<strong>de</strong>ntităţii locale are în primul rândun rol <strong>de</strong> închegare a relaţiilor sociale din sânul comunităţilor locale. I<strong>de</strong>ntificarea <strong>de</strong>programe <strong>pentru</strong> îmbătrânirea activă în cadrul comunităţilor afectate <strong>de</strong> restructurări masive,implicarea societăţii civile în viaţa comunităţii împreună cu cooptarea sectorului privat încomunitate prin acţiuni <strong>de</strong> responsabilitate socială corporatistă constituie acțiuni necesareatingerii obiectivelor acestui domeniu prioritar.Acțiunea 5.2.1 - Programe <strong>pentru</strong> îmbătrânirea activă în cadrul comunităţilorafectate <strong>de</strong> restructurări masiveSpecificul economic al ju<strong>de</strong>ţului şi <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa acestuia <strong>de</strong> industria extractivă şienergetică au contribuit la conturarea unui profil comunitar afectat <strong>de</strong> lipsa uneiProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |101


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020îmbătrâniri active. Implementarea unor programe <strong>de</strong>stinate îmbătrânirii active, încadrul comunităţilor afectate <strong>de</strong> restructurările masive din domeniile industrieiextractive şi prelucrătoare, vor contribui la crearea unor valori adăugate atâteconomice cât şi sociale <strong>pentru</strong> comunităţile locale. De asemenea, pe termen mediuşi lung, aceste acțiuni vor avea un impact direct asupra unei coeziuni comunitare înjurul i<strong>de</strong>ntităţii locale.Acțiunea 5.2.2 - Implicarea societăţii civile în viaţa comunităţiiÎn cadrul <strong>de</strong>mersului <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare şi coeziune comunitară în jurul i<strong>de</strong>ntităţii locale, unrol foarte important îl <strong>de</strong>ţine implicarea societăţii civile în viaţa comunităţii.Valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor culturale locale <strong>de</strong> către populaţie, prin<strong>de</strong>zvoltarea activităţilor culturale la nivel local, reprezintă principalele intervenţii<strong>de</strong>stinate <strong>de</strong>zvoltării şi susţinerii unei puternice i<strong>de</strong>ntităţi locale. Reuşita integrăriisociale a societăţii civile va <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> într-o foarte mare măsură <strong>de</strong> maniera şi etapeleîn care aceasta se va realiza iar promovarea principalelor modalităţi <strong>de</strong> integraresocială constituie un prim pas important ce trebuie susţinut şi încurajat prin mijloacespecifice atât <strong>de</strong> către factorii <strong>de</strong>cizionali, cât şi <strong>de</strong> către reprezentaţii şi li<strong>de</strong>riisocietăţii civile.Acțiunea 5.2.3 - Cooptarea sectorului privat în comunitate prin acţiuni <strong>de</strong>responsabilitate socială corporatistăResponsabilitatea socială corporatistă sau "afacerile cu faţă umană", aşa cum au fost<strong>de</strong>scrise în cadrul Conferinţei internaţionale <strong>pentru</strong> responsabilitate socială, ar trebuisă constituie o componentă normală în viaţa economică şi socială. Sectorul privat<strong>de</strong>ţine o anumită obligativitate morală în a interacţiona pozitiv atât cu angajaţii şimediul înconjurător cât şi cu populaţia şi comunitatea locală iar oferirea unor beneficiipe termen lung <strong>pentru</strong> întreaga societate prin activitatea <strong>de</strong>sfăşurată trebuie să<strong>de</strong>vină în timp obiectiv real.Domeniul prioritar 5.3 - Consilierea şi oferirea <strong>de</strong> asistenţă <strong>pentru</strong> integrarea socială agrupurilor vulnerabileNu în puţine cazuri, la baza problemelor din sistemul social se regăsesc categoriilevulnerabile, aceştia reprezentând veritabili piloni ai problematicilor sociale. Integrarea acestorgrupuri pe piaţa muncii reprezintă o necesitate imediată iar inclu<strong>de</strong>rea acestora în programe<strong>de</strong>dicate <strong>de</strong> instruire şi reconversie profesională reprezintă un primul pas necesar în“reabilitarea” profesională a acestora.Acțiunea 5.3.1 - Consilierea <strong>pentru</strong> integrare pe piaţa muncii a categoriilorvulnerabilePrin integrarea grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii se doreşte <strong>de</strong>zvoltareacapacităţii, competenţelor, cunoştinţelor şi a stimei <strong>de</strong> sine a acestor grupuri.Asigurarea <strong>de</strong> formare profesională, pregătire antreprenorială şi <strong>de</strong>zvoltare personală<strong>pentru</strong> membrii grupurilor vulnerabile în ve<strong>de</strong>rea integrării pe piaţa munci, cât şi<strong>de</strong>zvoltarea serviciilor sociale <strong>de</strong> suport, împreună cu promovarea la nivelulcomunităţilor locale a unor politici <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare locală care să ia în consi<strong>de</strong>rareasigurarea accesului grupurilor vulnerabile la bunuri şi servicii publice la acelaşi nivelProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |102


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020cu populaţia majoritară şi crearea <strong>de</strong> oportunităţi <strong>de</strong> integrare socială <strong>pentru</strong> grupurilevulnerabile reprezintă acţiunile principale necesare <strong>pentru</strong> în<strong>de</strong>plinirea acestei acțiuni.Acțiunea 5.3.2 - Acţiuni <strong>pentru</strong> creşterea gradului <strong>de</strong> conştientizare a nevoii <strong>de</strong>educaţieÎn actualul context socio-economic şi din experienţa crizei economice am pututobserva că educaţia elevilor şi stu<strong>de</strong>nţilor este vitală <strong>pentru</strong> facilitarea accesului la unloc <strong>de</strong> muncă şi <strong>pentru</strong> câştigarea in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei financiare. În acest sens,implementarea unei acțiuni <strong>de</strong>stinate creşterii gradului <strong>de</strong> conştientizare a nevoii <strong>de</strong>educaţie reprezintă o necesitate <strong>pentru</strong> asigurarea unei <strong>de</strong>zvoltării sustenabile.Domeniul prioritar 5.4 - Dezvoltarea economiei socialeEconomia socială (<strong>pentru</strong> care se foloseşte şi termenul <strong>de</strong> "economie solidară" sau "al treileasector") s-a <strong>de</strong>zvoltat din necesitatea <strong>de</strong> a găsi soluţii noi, inovatoare unor probleme sociale,economice şi <strong>de</strong> mediu şi <strong>pentru</strong> satisfacerea nevoilor membrilor comunităţii, care suntignorate sau insuficient acoperite <strong>de</strong> sectorul public sau privat. Bazată pe principiilesolidarităţii şi a implicării individuale în procesul cetăţeniei active, economia socialăcontribuie la generarea unor slujbe <strong>de</strong> bună calitate şi un nivel <strong>de</strong> viaţă mai bun. Aceastaoferă un cadru ce permite apariţia unor noi întreprin<strong>de</strong>ri şi noi forme <strong>de</strong> muncă, contribuind lastabilitatea şi pluralismul pieţelor economice. Economia socială inclu<strong>de</strong> forme diverse <strong>de</strong>organizare şi/sau juridice cum ar fi cooperativele, societăţile mutuale, asociaţiile, fundaţiileetc.Acțiunea 5.4.1 - Promovarea incluziunii sociale activeAceastă măsură îşi propune <strong>de</strong>zvoltarea unui sistem unitar, eficient şi mo<strong>de</strong>rn privindEconomia Socială, contribuind astfel la creşterea calităţii vieţii cetăţenilor ju<strong>de</strong>ţului<strong>Gorj</strong>, prin promovarea incluziunii active a acestora atât pe piaţa muncii cât şi în viaţasocială. De asemenea, promovarea incluziunii sociale active va contribui la creştereacapacităţii <strong>de</strong> a realiza o <strong>de</strong>zvoltare locală durabilă şi inclusivă la nivelul comunităţilorlocale.Acțiunea 5.4.2. - Susţinerea <strong>de</strong>zvoltării organizaţiilor socialeDezvoltarea organizaţiilor sociale pe teritoriul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> va asigura implicareaacestora în activităţi care asigură realizarea infrastructurii şi a serviciilor necesare<strong>pentru</strong> uşura înfiinţarea <strong>de</strong> întreprin<strong>de</strong>ri mici sau începerea <strong>de</strong> proiecte generatoare<strong>de</strong> venit <strong>pentru</strong> comunităţile locale. De asemenea, scopul organizaţilor sociale îlconstituie şi angajarea acestora în activităţile <strong>de</strong> comerţ din care sectorul privat s-aretras ca urmare a lipsei profitabilităţii şi acţionează intens <strong>pentru</strong> crearea <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong>muncă <strong>pentru</strong> persoanele slab calificate sau <strong>pentru</strong> persoanele cu dizabilităţi.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |103


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Tabelul 7. Plan <strong>de</strong> acțiuni - Obiectivul strategic 5Domenii Durată Responsabili Rezultate Indicatori operaționaliDomeniul prioritar 5.1 Sporireaaccesului la serviciile sociale, <strong>de</strong>sănătate şi educaţieAcțiuni5.1.1 Investiţii în infrastructură înspecial <strong>pentru</strong> zonele <strong>de</strong>favorizate şigrupurile vulnerabile5.1.2 Sistem <strong>de</strong> educaţie <strong>de</strong>zvoltat<strong>pentru</strong> toate nivelurile5.1.3 Crearea premizelor <strong>pentru</strong><strong>de</strong>zvoltarea unei societăţi bazate pecunoaştereDomeniul prioritar 5.2 - Dezvoltarea şicoeziunea comunitară în jurul i<strong>de</strong>ntităţiilocaleAcțiuni5.2.1 Programe <strong>pentru</strong> îmbătrânireaactivă în cadrul comunităţilor afectate<strong>de</strong> restructurări masive5.2.2 Implicarea societăţii civile în viaţacomunităţii2012-20202012-2020CJCLInspectoratul ŞcolarJu<strong>de</strong>ţeanDGASPCMediul universitarAJOFM, UniversităţiONGBiblioteciCJCLInspectoratul ŞcolarJu<strong>de</strong>ţeanDGASPCAJOFMONGActori locali- Accesibilitate crescutăla servicii <strong>de</strong> sănătateși educație la nivellocal;- O mai bunăcoordonare aeforturilor instituționaleși ale societății civile,care oferă un rspunscomprehensiv lanevoile gorjenilor dinzonele <strong>de</strong>favorizate șia celor care fac partedin grupuri vulnerabile;- Conceptul <strong>de</strong> societatebazată pe cunoaştereeste promovat capârghie <strong>de</strong> asigurare<strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltareasustenabilă.- O mai mare implicarecivică la nivelulcomunităților, prinimplicarea tuturoractorilor locali (inclusivprin cooptareamediului <strong>de</strong> afaceri șireactivarea resurselorumane pasive –șomeri pe termen lung,pensionari);- I<strong>de</strong>ntitate locală maibine <strong>de</strong>finită și pusă învaloare.- Rata abandonului școlar;- % din populația școlarăcu acces dificil launitățile <strong>de</strong> învățământpre- universitar;- Număr <strong>de</strong> elevi sprijiniți<strong>pentru</strong> accesul laeducație;- Număr <strong>de</strong> beneficiari aiproiectelor care vizeazăsocietatea bazată pecunoaștere.- Număr <strong>de</strong> parteneriatepublic – private;- Număr <strong>de</strong> proiecteculturale/ <strong>de</strong> coeziunesocială/ <strong>de</strong> creștere aangajabilității <strong>de</strong>zvoltateîn parteneriat cusocietatea civilă.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |104


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Domenii Durată Responsabili Rezultate Indicatori operaționali5.2.3 Cooptarea sectorului privat încomunitate prin acţiuni <strong>de</strong>responsabilitate socială corporatistăDomeniul prioritar 5.3- Consilierea şioferirea <strong>de</strong> asistenţă <strong>pentru</strong> integrareasocială a grupurile vulnerabileAcțiuni5.3.1 Consilierea <strong>pentru</strong> integrare pepiaţa muncii a categoriilor vulnerabile5.3.2 Acţiuni <strong>pentru</strong> creşterea gradului<strong>de</strong> conştientizare a nevoii <strong>de</strong> educaţie2012-2015CJCLDGASPC AJOFMInspectoratul ŞcolarJu<strong>de</strong>ţean ONGActori locali- Grupuri vulnerabilesprijinite în mod activși eficient în ve<strong>de</strong>reaintegrării pe piațamuncii;- O mai bunăconștientizareimportanței educațieipe tot parcursul vieții.- Rata abandonului școlar;- Număr <strong>de</strong> studii/cercetări/ documentestrategice realizate;- Numărul <strong>de</strong> beneficiari aiproiectelor <strong>de</strong> integrarepe piața muncii;- Număr <strong>de</strong> elevi sprijiniți<strong>pentru</strong> accesul laeducație.Domeniul prioritar 5.4 - Dezvoltareaeconomiei socialeAcțiuni5.4.1 Promovarea incluziunii socialeactive5.4.2 Susţinerea <strong>de</strong>zvoltăriiorganizaţiilor sociale2012-2020CJCamera <strong>de</strong> Comerț șiIndustrie <strong>Gorj</strong>DGASPCCNSLR Frăția,Sindicate miniereAJOFMMediul Universitar- Soluții alternative <strong>de</strong>angajare a grupurilorvulnerabile, oferite <strong>de</strong>inițiativele șiorganizațiile <strong>de</strong>economie socialăsprijinite;- Coeziune și incluziunesocială îmbunătățită lanivelul comunităților.- Număr <strong>de</strong> beneficiari aiproiectelor <strong>de</strong> instruire șiinformare/ promovare aeconomiei sociale;- Număr <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong>muncă create <strong>de</strong>cooperativele sociale(sau alte forme aleeconomiei sociale)create sau sprijinite.ONG-uriDGASPCActori localiProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |105


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20205 PORTOFOLIUL DE PROIECTECapitolul prezent <strong>de</strong>taliază, <strong>pentru</strong> fiecare dintre obiectivele, domeniile prioritare şi acțiunilei<strong>de</strong>ntificate anterior, proiectele propuse spre implementare. Pentru fiecare dintre acesteasunt specificate:o Instituţii implicate;o Sursa <strong>de</strong> finanţare;o Valoare proiect (euro);o Contribuţia CJ <strong>Gorj</strong>;o Calendar orientativ.Perioada acoperită <strong>de</strong> strategie (2011 – 2020) va inclu<strong>de</strong> şi viitoarea perioadă <strong>de</strong>programare <strong>pentru</strong> fondurile europene, <strong>pentru</strong> care nu s-au <strong>de</strong>finit încă programeleoperaţionale. Plecând <strong>de</strong> la acest consi<strong>de</strong>rent, <strong>pentru</strong> proiectele <strong>pentru</strong> care s-a propusfinanţare europeană, a fost precizată doar sursa acesteia (Fondul Structural şi <strong>de</strong> Coeziune,Fondul Social European) şi valoarea indicativă a cofinanţării din partea Consiliului Ju<strong>de</strong>ţean<strong>Gorj</strong>.Totodată, s-a avut în ve<strong>de</strong>re ca <strong>pentru</strong> fiecare obiectiv strategic să se realizeze şi oplanificare a efortului investiţional.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |106


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20205.1 Obiectivul strategic 1 - Consolidarea unei baze economice sustenabileAcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţii/ActoriimplicaţiSursa <strong>de</strong>finanţareValoare proiect(euro)Valoarecontribuţie CJ(euro)CalendarDomeniul prioritar 1 - Valorificarea terenurilor şi resurselorAcțiunea 1.1.1: Asistenţă<strong>pentru</strong> pregătireaviabilizării terenurilor şiinclu<strong>de</strong>rea în circuituleconomicP1P2Studiu <strong>pentru</strong> realizarea unei analizespaţială privind i<strong>de</strong>ntificarea zonelor cupotenţial <strong>de</strong> viabilizare a terenurilor(studiu)Studiu <strong>pentru</strong> zonarea optimă apotenţialului teritorial (agricultură,silvicultură, platformă industrială, etc.)CJCJ, CL,SNLOFEDRFSE50.000 3.500 2012FEDR 50.000 3.500 2013Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |107


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţii/ActoriimplicaţiSursa <strong>de</strong>finanţareValoare proiect(euro)Valoarecontribuţie CJ(euro)CalendarP3Parteneriat public privat <strong>pentru</strong>reintroducerea <strong>de</strong> terenuri în circuituleconomicCJ, SNLO,CEBugetpropriuFinanţaresectorprivat900.0000 - 2012-2014Acțiunea 1.1.2: Atragerea<strong>de</strong> investiţii şi formarea <strong>de</strong>parteneriate public-privat<strong>pentru</strong> valorificarearesurselor (terenuri,resurse naturale)P4P5Investiţii în infrastructură conexă(utilităţi, rutier) în noi platformeindustriale, <strong>pentru</strong> atragerea <strong>de</strong>investiţii şi formarea <strong>de</strong> PPP-uriConsilierea autorităţilor locale <strong>pentru</strong>atragerea <strong>de</strong> investiţii <strong>pentru</strong>reutilizarea terenurilor şi resurselorCJ, CLCJ, CL, CCI<strong>Gorj</strong>FEDRBugetpropriu1.500.000 150.000 2012-201490.000 45.000 2012-2020P6Realizarea unui portal <strong>de</strong> promovare aresurselor locale <strong>de</strong> investiţii (platformeindustriale, recultivarea agricolă şisilvică, etc.)CJCCI <strong>Gorj</strong>Bugetpropriu30.000 15.000 2012-2016P7Sprijin <strong>pentru</strong> bune practici (vizite <strong>de</strong>studiu) în utilizarea şi gestionareaterenurilor după recuperare (asistenţătehnică)CJ, CL, CCI<strong>Gorj</strong>FSE 60.000 4.200 2013-2015P8Abordarea directă a investitorilor printargetare/ vizite planificate (asistenţătehnică)CJ, CL, CCI<strong>Gorj</strong>Bugetpropriu100.000 80.000 2014-2018Acțiunea 1.1.3 Promovareacomunității gorjene la nivelnaționalP9Campanie națională <strong>de</strong>informare/comunicare/conștientizareasupra aspectelor cheie <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltaresocio-economică a ju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong> în<strong>perioada</strong> 2012-2020CJBugetpropriu225.000 225.000 2012-2020Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |108


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţii/ActoriimplicaţiSursa <strong>de</strong>finanţareValoare proiect(euro)Valoarecontribuţie CJ(euro)CalendarP10Acțiune <strong>de</strong> advocacy <strong>pentru</strong> alocarea a10% din re<strong>de</strong>vențele miniere directcătre bugetul Consiliului Ju<strong>de</strong>țean<strong>Gorj</strong>/comunităților localeCJ, CLBugetpropriu 50.000 50.000 2012-2013P11Acțiune <strong>de</strong> advocacy privindprivatizarea arealelor miniereneexploatateCJBugetpropriu75.000 75.000 2012-2014P12Acțiune <strong>de</strong> advocacy <strong>pentru</strong> implicareaautorităților ju<strong>de</strong>țene/locale înadministrarea companiilor din industriaextractivă/energetică (obținerea <strong>de</strong>poziții în consiliul <strong>de</strong> administrație alacestor companii)CJ, CLBugetpropriu 25.000 25.000 2012Domeniul prioritar 1.2 Susţinerea <strong>de</strong>zvoltării altor ramuri industriale, drept sectoare alternative domeniilor <strong>de</strong> bază (energetică şi extractivă)Acțiunea 1.2.1: Dezvoltareazonelor periurbane ca spaţii<strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltareaactivităţilor economicealternativeP13Analiză <strong>de</strong> oportunitate <strong>pentru</strong><strong>de</strong>limitarea zonelor periurbane, dreptsuport <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>sfăşurarea ramurilorindustriale locale (exploatarea lemnului,textile etc.), alternative domeniilor <strong>de</strong>bazăCJ, CL FEDR 70.000 4.900 2013P14Concesionarea <strong>de</strong> spații şi formarea <strong>de</strong>PPP-uri <strong>pentru</strong> folosirea zoneleperiurbane introduse în circuiteconomicCJ, CLBugetpropriu18.000 18.000 2012-2020Acțiunea 1.2.2: Promovareşi suport <strong>pentru</strong> noile zoneindustrialeP15Schimb <strong>de</strong> bune practici şi transfer <strong>de</strong>know-how cu parteneri naţionali şieuropeniCJ, CL, CCI<strong>Gorj</strong>FEDR,FSE300.000 21.000 2013-2015P16Elaborarea unor strategii <strong>de</strong> marketing<strong>pentru</strong> promovarea noilor zoneCJ, CL FEDR 80.000 5.600 2014Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |109


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţii/ActoriimplicaţiSursa <strong>de</strong>finanţareValoare proiect(euro)Valoarecontribuţie CJ(euro)Calendarindustriale periurbaneFSEP17Promovarea zonelor industrialeperiurbane prin prezenţa la târguri şiexpoziţiiCJ, CL FEDR 150.000 10.500 2015P18I<strong>de</strong>ntificare şi cartografierea zoneloroptime <strong>pentru</strong> localizarea punctelor <strong>de</strong>valorificare a <strong>de</strong>şeurilor, inclusiv<strong>de</strong>şeuri provenite din activităţiindustriale – şlamuri, etc. (asistenţătehnică)CJ, APM<strong>Gorj</strong>FEDRPOSMEDIUFondul <strong>de</strong>Coeziune80.000 5.600 2013Acțiunea 1.2.3: Întărireacapacităţii administrative<strong>pentru</strong> o abordare proactivăşi coerentă problemelor <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare ale ju<strong>de</strong>ţului(vizând CJ <strong>Gorj</strong>, instituţiisubordonate,<strong>de</strong>concentrate, UAT-uri,etc.)P19P20Adoptarea unui sistem geograficinformaţional <strong>pentru</strong> creşterea eficienţeişi operativităţii în emiterea <strong>de</strong> autorizaţiişi documentaţii <strong>de</strong> urbanismExtin<strong>de</strong>rea sistemelor CAF, BSC, PMM,benchmark learningCJ, CL FSE 100.000 7.000 2014CJ, instituţiisubordonate,<strong>de</strong>concentrate, CLFSE 300.000 21.000 2013-2014P21Îmbunătățirea nivelului <strong>de</strong> calificare apersonalului din administrația publicăCJ, instituţiisubordonate,<strong>de</strong>concentrate, CLFSE 900.000 63.000 2012-2020P22Înființarea unui centru ju<strong>de</strong>țean <strong>de</strong>formare și perfecționare a personaluluidin administrația publicăSindicateminiere,AutoritățipubliceInstituţiisubordonate,dBugetpropriuFSE200.000 20.000 2012Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |110


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţii/ActoriimplicaţiSursa <strong>de</strong>finanţareValoare proiect(euro)Valoarecontribuţie CJ(euro)CalendarP23Implementarea unor sisteme <strong>pentru</strong>îmbunătăţirea modului <strong>de</strong> difuzareperiodică a informaţiilor către cetăţeni(conferinţe <strong>de</strong> presă, pliante, publicitateîn presa scrisă şi on-line, etc.);beconcentrate,ONG-uriCJ, CL,instituţiisubordonate,<strong>de</strong>concentrateBugetul <strong>de</strong>statBugetullocalFSEFEDR250.000 17.500 2012-2016P24 Încheierea <strong>de</strong> parteneriate cuorganizaţii mass-media sau nonguvernamentaleprin care cetăţenii săfie informaţii cu privire la misiunea şiserviciile oferite <strong>de</strong> către CJ GORJ şiinstituţiile subordonateCJ, instituţiisubordonate,ONG-uriBugetpropriu,FSE350.000 3.500 2012-2017P25Crearea <strong>de</strong> baze <strong>de</strong> date pe domeniilemajore <strong>de</strong> intervenţie ale CJ GORJ şiinstituţiilor subordonate în serviciulpublic, baze <strong>de</strong> date cu acces inclusivprin portaluri externe, <strong>pentru</strong> a facilitacomunicare cu zonele mai în<strong>de</strong>părtateale ju<strong>de</strong>ţuluiCJ, CL,instituţiisubordonate,<strong>de</strong>concentrateBugetpropriu,FSE40.000 2.800 2013-2014P26Guvernanță mo<strong>de</strong>rnă bazată pe politicipublice şi îmbunătăţirea evaluării exante şi ex post a impactului <strong>de</strong>ciziilor <strong>de</strong>programare a bugetelor localeCJ, CL,instituţiisubordonate,<strong>de</strong>concentrateBugetpropriu,FSE100.000 7.000 2014P27 Managementul mo<strong>de</strong>rn şi eficace al CJ, CL,instituţiiBuget 100.000 7.000 2014Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |111


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţii/ActoriimplicaţiSursa <strong>de</strong>finanţareValoare proiect(euro)Valoarecontribuţie CJ(euro)Calendarserviciilor publice în ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>subordonate,<strong>de</strong>concentratepropriu,FSEP28Planificarea bugetară multianuală lanivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> – studiu pilotCJ <strong>Gorj</strong>Bugetpropriu,80.000 5.600 2013FSEP29Forum public - portal <strong>de</strong> <strong>de</strong>zbatere apoliticilor publice şi participareacetăţenilor la <strong>de</strong>zbateriCJ <strong>Gorj</strong>InstituţiisubordonateBugetpropriu10.800 10.800 2012-2020Domeniul prioritar 1.3 Consolidarea lanţurilor valorice la nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>Acțiunea 1.3.1 Susţinereapotenţialului <strong>de</strong> aglomerare(cluster) în domeniileindustriale majoreP30Iniţierea unui proiect pilot <strong>de</strong>aglomerare/cluster pe energieCJ, CL,Mediul privatFEDR 500.000 250.000 2013-2014Acțiunea 1.3.2 Facilitareacooperării şi parteneriatuluiîntre firme, autorităţipublice locale şi instituţii<strong>de</strong> educaţie - cercetareP31P32Iniţiativă şi sprijin acordat <strong>pentru</strong>constituirea unei asociaţii a patronatelorgorjeneOrganizarea <strong>de</strong> grupuri <strong>de</strong> lucrutrimestriale cu participarea firmelor,autorităţilor publice locale şi ainstituţiilor <strong>de</strong> educaţie – cercetare,<strong>pentru</strong> i<strong>de</strong>ntificarea şi <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong>aglomerări industrialeCJ, Mediulprivat, CCI<strong>Gorj</strong>CJ, CL,Mediulprivat,instituţii <strong>de</strong>educaţiecercetareBugetpropriuBugetpropriu100.000 50.000 2012-201315.000 15.000 2012-2014Domeniul prioritar 1.4 Trecerea <strong>de</strong> la agricultura <strong>de</strong> subzistenţă la un sector agro - alimentar viabilAcțiunea 1.4.1 Stimulareaasocierii fermierilorP33Derulare campanii <strong>de</strong> informare şiconştientizare <strong>pentru</strong> consiliere tehnică,CJ, CL,CameraBugetpropriu20.000 10.000 2012-2015Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |112


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţii/ActoriimplicaţiSursa <strong>de</strong>finanţareValoare proiect(euro)Valoarecontribuţie CJ(euro)Calendarjuridică şi financiară privind posibilităţile<strong>de</strong> asociere şi înfiinţarea grupurilor <strong>de</strong>producători (cultivare cereale, legumeşi fructe, zootehnie, apicultură,piscicultură, etc.))Agricolă <strong>Gorj</strong>P34Promovarea grupurilor <strong>de</strong> producătoridin ju<strong>de</strong>ţCJ, DADR<strong>Gorj</strong>FEADR 100.000 2.000 2012-2016Acțiunea 1.4.2 Dezvoltarealanţului valoric producţie –<strong>de</strong>pozitare – procesare -<strong>de</strong>sfacereP35P36Construirea <strong>de</strong> pieţe agro-alimentare(10)Promovarea <strong>de</strong>sfacerii produselorlocale în pieţe agro-alimentareCJ, CL FEADR 5.000.000 100.000 2013-2015CJ, CL,CameraAgricolă <strong>Gorj</strong>FEADR 50.000 1.000 2013-2017P37Înfiinţarea unor centre <strong>de</strong> colectare şi<strong>de</strong>pozitare a produselor agricole şianimaliere la nivel localCJ, CL,DADR <strong>Gorj</strong>FEADR 2.000.000 40.000 2013-2014Acțiunea 1.4.3 Susţinereaculturilor energeticeP38Studiu privind resursele energeticeregenerabile existente la nivelulju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>CJ, CLBugetpropriu90.000 72.000 2012P39Campanie <strong>de</strong> promovare a cultivării <strong>de</strong>plante energetice – salcia energetică,plopul energetic, spia, rapițăCJ, APM<strong>Gorj</strong>Bugetpropriu50.000 40.000 2013P40Proiect pilot <strong>pentru</strong> adaptareasistemului <strong>de</strong> termoficare la alimentarepe peleţi a CJ <strong>Gorj</strong>CJ FEDR 100.000 70.000 2015Acțiunea 1.4.4Diversificarea bazeieconomice în mediul rural,P41Elaborarea unei strategii <strong>de</strong> marketingşi promovarea produselor artizanalelocale la nivel regionalCJ, CLBugetpropriu70.000 70.000 2013Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |113


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţii/ActoriimplicaţiSursa <strong>de</strong>finanţareValoare proiect(euro)Valoarecontribuţie CJ(euro)Calendarprin <strong>de</strong>zvoltareamicroîntreprin<strong>de</strong>rilor şi aartizanatului, <strong>pentru</strong>susţinerea valorilor şitradiţiilor localeP42P43Consiliere juridică în ve<strong>de</strong>rea înfiinţăriiîntreprin<strong>de</strong>rilor familiale şi a PFA înartizanat şi meşteşuguri locale (creareaunui punct <strong>de</strong> contact unic) -Promovarea produselor artizanalelocale la nivel regional şi construireaunor branduri locale tradiţionaleCJ, CCI <strong>Gorj</strong>CJ, CL, CCI<strong>Gorj</strong>BugetpropriuBugetpropriuAcest proiect repezintă ocomponentă a proiectului P5- <strong>de</strong>la Obiectivul strategic 2, costulaferent fiind inclus în cel al P5.100.000 100.000 2014-2015-Cheltuieli totale: 14.423.800 euroContribuţie proprie CJ: 13.278.800 euroPerioada <strong>de</strong> implementare2012-2020Tabelul 8. Planificarea efortului investiţional 2012 – 2020 obiectiv strategic 1 102012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TotalP1 50.000 50.000P2 300.000 300.000 300.000 900.000P3 50.000 50.000P4 500.000 500.000 500.000 1.500.000P5 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 90.000P6 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 25.000P7 20.000 20.000 20.000 60.00010 Sumele sunt exprimate în moneda euro.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |114


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20202012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TotalP8 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 100.000P9 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000 225.000P10 25.000 25.000 50.000P11 25.000 25.000 25.000 75.000P12 25.000 25.000P13 70.000 70.000P14 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 18.000P15 100.000 100.000 100.000 300.000P16 80.000 80.000P17 150.000 150.000P18 80.000 80.000P19 100.000 100.000P20 150.000 150.000 300.000P21 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 900.000P22 200.000 200.000P23 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 250.000P24 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 50.000 300.000P25 20.000 20.000 40.000P26 100.000 100.000P27 100.000 100.000P28 80.000 80.000P29 1.200 1.200 1.200 1.200 1.200 1.200 1.200 1.200 1.200 10.800Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |115


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20202012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TotalP30 250.000 250.000 500.000P31 50.000 50.000 100.000P32 5.000 5.000 5.000 15.000P33 5.000 5.000 5.000 5.000 20.000P34 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 100.000P35 1.666.666 1.666.666 1.666.668 5.000.000P36 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 50.000P37 1.000.000 1.000.000 2.000.000P38 90.000 90.000P39 50.000 50.000P40 100.000 100.000P41 70.000 70.000P42 -P43 50.000 50.000 100.000Total 1.538.200 4.789.866 4.764.866 2.384.868 293.200 218.200 158.200 138.200 138.200 14.423.800Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |116


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20205.2 Obiectivul strategic 2 - Dezvoltarea antreprenorială multisectorialăAcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţiiimplicateSursa <strong>de</strong>finanţareValoareproiecteuro.ValoarecontribuţieCJ (euro)CalendarorientativDomeniul prioritar 2.1 - Dezvoltare antreprenorială ca alternativă <strong>de</strong> ocupareAcțiunea 2.1.1 Facilitareaformării <strong>de</strong> competenţespecifice, în ve<strong>de</strong>rearecalificării forţei <strong>de</strong> muncă însectoarele industrialealternativeP1Corelarea ofertei <strong>de</strong> cursuri <strong>de</strong> formare înmeserii cu cerinţele pieţei <strong>de</strong> muncăAJOFMCJFurnizoriformareCNFPAIPTONGUniversităţiMediul privat<strong>de</strong>Buget propriuFSEFonduriprivate30.000 2.100 2012- 2015Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |117


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniAcțiunea 2.1.2 Formareaabilităţilor antreprenorialeCodproiectP2Titlu proiectCorelarea ofertei <strong>de</strong> cursuri <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare aabilităţilor antreprenoriale şi <strong>de</strong> management alafacerilorcu cerinţele pieţei <strong>de</strong> muncăInstituţiiimplicateAJOFMCJFurnizoriformareCNFPAIPTONGUniversităţiMediul privatDomeniul prioritar 2.2 - Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale şi a întreprin<strong>de</strong>rilor mici şi mijlociiAcțiunea 2.2.1 Facilitareaaccesului la finanţareAcțiunea 2.2.2 Asistenţă şi<strong>de</strong>zvoltare antreprenorialăP3P4P5P6P7Crearea unui fond <strong>de</strong> risc ju<strong>de</strong>ţean, care săpermită micro - investiţii în i<strong>de</strong>i antreprenorialelocale (cu preluarea unor participaţii în cadrulcompaniilor), <strong>pentru</strong> valorificarea resurselorlocalePromovarea ofertei <strong>de</strong> micro - creditare înju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>Crearea unui birou <strong>de</strong> consiliere şi îndrumare înafaceri <strong>pentru</strong> IMM –uriCrearea unei secţiuni pe portalul CJ <strong>de</strong> tip B2B(business – to - business) <strong>pentru</strong> prezentarea şipromovarea antreprenorilor din ju<strong>de</strong>ţ.Sprijin <strong>pentru</strong> participarea la târguri naţionale<strong>pentru</strong> antreprenorii din sectoarele industrialeCJFEICJ<strong>de</strong>IFN <strong>de</strong> micro -creditareCJCCI <strong>Gorj</strong>UniversitateaConstantinBrâncuşiONGCJCCI <strong>Gorj</strong>Sursa <strong>de</strong>finanţareBuget propriuFSEFonduriprivateBuget propriuFonduri atraseValoareproiecteuro.ValoarecontribuţieCJ (euro)Calendarorientativ30.000 2.100 2014- 2017500.000 100.000 2014 -2018Buget propriu 25.000 25.000 2012 -2016Buget propriuFSEBuget propriu300.000 21.000 2012 -2014Acest proiect repezintăo componentă aproiectului P6 <strong>de</strong> laObiectivul strategic 1,costul aferent fiindinclus în cel al P6.-2012-2016CJ Buget propriu 300.000 30.000 2014 -2016Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |118


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţiiimplicateSursa <strong>de</strong>finanţareValoareproiecteuro.ValoarecontribuţieCJ (euro)CalendarorientativalternativeCCI <strong>Gorj</strong>P8Actualizarea ghidului investitorului <strong>pentru</strong> ju<strong>de</strong>ţ,în ve<strong>de</strong>re promovării unor parteneriate cuantreprenorii localiCJCCI <strong>Gorj</strong>Buget propriu 15.000 10.000 2012Domeniul prioritar 3 Promovarea culturii antreprenorialeAcțiunea 2.3.1 Promovareaunei atitudini antreprenorialeşi creşterea gradului <strong>de</strong>conştientizare a gorjenilorasupra oportunităţilorantreprenorialeP9P10Campanie <strong>de</strong> promovare a antreprenoriatului”Parteneriat <strong>pentru</strong> <strong>Gorj</strong>, parteneriat <strong>pentru</strong>antreprenoriat”Organizarea anuală a unor mese rotun<strong>de</strong> cuprilejul Săptămânii europene a IMM-urilor şi aSăptămânii globale a antreprenoriatuluiCJCCI <strong>Gorj</strong>ONGCJONGBuget propriuFSEBuget propriu/Sponsorizări20.000 1.400 2012-201318.000 15.000 2013 –2018Acțiunea 2.3.2 Educareatimpurie, din şcoală, acalităţilor antreprenoriale aletinerilorP11Susţinerea <strong>de</strong>zvoltării <strong>de</strong> programe educaţionale<strong>pentru</strong> crearea <strong>de</strong> abilităţi antreprenorialeCJInspectoratulŞcolarONGBuget propriu/FSE90.000 6.300 2012 –2020P12 Cooptarea mediului <strong>de</strong> afaceri <strong>pentru</strong><strong>de</strong>zvoltarea unui program <strong>de</strong> practică şimentorat <strong>pentru</strong> tinerii între 15 si 25 <strong>de</strong> ani dinînvăţământul general şi tehnic (în ve<strong>de</strong>reatranziţiei <strong>de</strong> la şcoală la viaţa activă)CJCCI <strong>Gorj</strong>InspectoratulŞcolarUniversitateaConstantinBrâncuşiBuget propriuFSE500.000 35.000 2016- 2020P13Organizarea unui concurs între licee, având catemă iniţierea şi operarea unei afaceri, cuajutorul firmelorCJ,InspectoratulŞcolar, CCI <strong>Gorj</strong>Mediul <strong>de</strong>afaceri, ONGBuget propriu/Sponsorizări24.000 12.000 2013 -2020Cheltuieli totale: 1.852.000 euro.Contribuţia CJ: 259.900 euroPerioada <strong>de</strong> implementare: 2012 - 2020Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |119


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Tabelul 9. Planificarea efortului investiţional 2012 – 2020 obiectiv strategic 2 11Proiect 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TotalP1 10.000 10.000 10.000 30.000P2 10.000 10.000 10.000 30.000P3 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 500.000P4 5.000 5.000 5.000 5000 25.000P5 50.000 200.000 50.000 300.000P6 0P7 100.000 100.000 100.000 300.000P8 15.000 15.000P9 10.000 10.000 20.000P10 3000 3000 3000 3000 3000 3000 18.000P11 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 90.000P12 100.000 100.000 100.000 100.000 100.000 500.000P13 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 3000 24.000Total 100.000 241.000 291.000 231.000 331.000 216.000 216.000 113.000 113.000 1.852.00011 Sumele sunt exprimate în moneda euro.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |120


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20205.3 Obiectivul strategic 3 - Valorificarea potenţialului turisticAcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţiiimplicateSursa <strong>de</strong>finanţareValoareproiecteuro.Contribuţia CJCalendarorientativDomeniul prioritar 3.1 - Susţinerea unei <strong>de</strong>zvoltării coerente a sectorului turisticAcțiunea 3.1.1 Încurajareaasocierii în rândul actorilordin sectorul turisticP1 Elaborarea unor studii <strong>de</strong> profil privind<strong>de</strong>terminarea impactului zonal al asocieriiactorilor din sectorul turisticP2 Campania <strong>de</strong> informare şi încurajare aasocierii în rândul actorilor din sectorul turisticCJ, CL, ONG Buget propriu 40.000 40.000 2012CJ, CL, ONG,Actori localiFinanţarenaţionalăBuget propriu60.000 4200 2012-2013P3Elaborarea <strong>de</strong> materiale informaţionale privindnecesitatea, importanţa şi beneficiile asocieriiactorilor turisticiCJ, CL, ONG,Actori localiFinanţarenaţionalăBuget propriu50.000 3500 2012-2013Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |121


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţiiimplicateSursa <strong>de</strong>finanţareValoareproiecteuro.Contribuţia CJCalendarorientativAcțiunea 3.1.2 Implicareafactorilor <strong>de</strong>cizionali însprijinirea <strong>de</strong>zvoltăriisectorului turisticP4P5Crearea unui comitet / grup <strong>de</strong> acţiune formatdin factorii <strong>de</strong>cizionali şi actorii din turismRealizarea unor mese rotun<strong>de</strong> anuale <strong>pentru</strong>evaluarea situaţiei actuale şi <strong>de</strong>finitivareaviitoarelor direcţii <strong>de</strong> acţiune a turismuluigorjeanCJ, CL, ONG,Actori localiCJ, CL, ONG,Mediul privatBuget propriu 5.000 5000 2012Buget propriu 16.000 16.000 2012-2020P6Crearea unui serviciu / <strong>de</strong>partament în cadrulCJ <strong>Gorj</strong> responsabil cu <strong>de</strong>zvoltarea şipromovarea turismului la nivel ju<strong>de</strong>ţeanCJ Buget propriu 10.000 10.000 2012-2020Acțiunea 3.1.3 Implementareasistemului <strong>de</strong> management alcalităţii serviciilor <strong>de</strong> turismoferite în ju<strong>de</strong>ţP7P8Elaborarea unui studiu privind <strong>de</strong>terminareastandar<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> calitate din domeniul turistic<strong>pentru</strong> ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>Derularea unor campanii <strong>de</strong> promovarea astandar<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> calitate din domeniul turistic înrândul actorilor localiCJ, CL, ONG,Actori localiCJ, CL, ONG,Actori localiBuget propriu 60.000 60.000 2012, 2016FinanţarenaţionalăBuget propriu20.000 1400 2012-2013P9Realizarea unui sistem <strong>de</strong> management alcalităţii <strong>pentru</strong> serviciile turistice oferite lanivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>CJ, CL, ONG,Actori localiBuget propriu 30.000 30.000 2012-2013P10 Elaborarea unei grile <strong>de</strong> evaluare astandar<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> calitate a serviciilor oferite <strong>de</strong>prestatorii <strong>de</strong> servicii turistice din ju<strong>de</strong>ţCJ, CL, ONGuri,Actori localiBuget propriu 20.000 20.000 2012-2013P11I<strong>de</strong>ntificarea şi promovarea prestatorilor <strong>de</strong>servicii turistice cu standar<strong>de</strong> <strong>de</strong> calitateridicateCJ, CL, ONGuri,Actori localiBuget propriu 60.000 60.000 2013-2016Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |122


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţiiimplicateSursa <strong>de</strong>finanţareValoareproiecteuro.Contribuţia CJCalendarorientativAcțiunea 3.1.4 I<strong>de</strong>ntificarea şi<strong>de</strong>zvoltarea serviciilorconexe din sectorul turisticP12Elaborarea unui studiu economic privindsectorul turismului din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> : Structuraşi tipologia serviciilor conexe din sectorulturisticCJ, CL Buget propriu 40.000 40.000 2012P13Elaborarea unui studiu privind i<strong>de</strong>ntificareacarenţelor serviciilor conexe din sectorulturisticCJ, CL Buget propriu 40.000 40.000 2012P14Elaborarea unui studiu privind <strong>de</strong>zvoltarea şisusţinerea serviciilor conexe din sectorulturisticCJ, CL Buget propriu 40.000 40.000 2013P15 Încurajarea şi promovarea prin meto<strong>de</strong>specifice a <strong>de</strong>zvoltării serviciilor conexe dinsectorul turisticCJ, CL, ONG Buget propriu 60.000 60.000 2013-2015Domeniul prioritar 3.2 Promovarea turistică a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> la nivel regional, naţional şi internaţionalAcțiunea 3.2.1 Participarea latârguri <strong>de</strong> profil la nivelregional, naţional şiinternaţionalAcțiunea 3.2.2 Dezvoltareamediuluiasociativresponsabil cu promovareaturistică a ju<strong>de</strong>ţuluiP16I<strong>de</strong>ntificarea principalelor elemente turisticei<strong>de</strong>ntitare a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>P17 Elaborarea materialelor specifice <strong>de</strong>promovare a <strong>de</strong>stinaţiei turistice <strong>Gorj</strong>P18P19P20Participarea la târguri <strong>de</strong> turism (regionale,naţionale şi internaţionale)Încurajarea asocierii actorilor locali şi aprestatorilor <strong>de</strong> servicii în scopul promovăriituristice la nivelul ju<strong>de</strong>ţean, regional şi naţionalSusţinerea mediului asociativ responsabil cupromovarea turistică a ju<strong>de</strong>ţului prin punereala dispoziţie a unor materiale <strong>de</strong> promovare şia unor spaţii <strong>de</strong> întâlnireCJ, CL, ONG Buget propriu 20.000 20.000 2012CJ, CL, ONGCJFondurinaţionale,Buget propriuFondurinaţionale,Buget propriu400.000 28.000 2012-2020160.000 11.200 2012-2020CJ, CL, ONG Buget propriu 15.000 15.000 2012CJ, CL Buget propriu 30.000 30.000 2012-2020Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |123


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţiiimplicateSursa <strong>de</strong>finanţareValoareproiecteuro.Contribuţia CJCalendarorientativAcțiunea 3.2.3 Dezvoltarea şipopularizarea <strong>de</strong> mijloace <strong>de</strong>informare privind oferta <strong>de</strong>servicii turistice a ju<strong>de</strong>ţuluiP21P22Elaborarea <strong>de</strong> mijloace <strong>de</strong> informare privindobiectivele turistice ale ju<strong>de</strong>ţului (ghidurituristice, hărţi, pliante tematice)Elaborarea <strong>de</strong> studii <strong>de</strong> piaţă privind profilulconsumatorilor <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> turism din ju<strong>de</strong>ţul<strong>Gorj</strong>CJ, CLCJ, CL, ONGFEDR,FEADR, BugetpropriuFinanţarenaţionalăBuget propriu200.000 14.000 2012-2020120.000 8400 2012-2014,2016-2018P23Elaborarea <strong>de</strong> studii <strong>de</strong> piaţă privind oferta <strong>de</strong>servicii din sectorul turismului din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>CJ, CL, ONGFinanţarenaţională,Buget propriu80.0005.6002012-2014,2016-2018P23Derularea unor campanii <strong>de</strong> informare şipromovare turistică a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>CJ, CL, ONGFEDR, Bugetpropriu300.000 21.000 2012-2020P24 Dezvoltarea unei platforme online <strong>de</strong>promovare turistică şi prezentare a ju<strong>de</strong>ţului<strong>Gorj</strong>CJ, CL, ONG FEDR Bugetpropriu100.0007.0002012-2013P25Promovarea activităţilor turistice cu notorietatelocală existenteCJ, Instituţiisubordonate,ONGFinanţarenaţională,Buget propriu30.000 3.000 2012 -2020P26P27Domeniul prioritar 3.3 - Crearea unor produse turistice integrateAcțiunea 3.3.1 Dezvoltareaturismului în plan spaţial princrearea şi corelarea a trei polituristici (Zona Rânca – ZonaNovaci –Zona Târgu Jiu)P28P30Promovarea legen<strong>de</strong>lor locale prin creareaunor produse turistice specificeOrganizarea <strong>de</strong> evenimente şi manifestărituristice tematiceRealizarea unui studiu <strong>de</strong> oportunitate privindpotenţialul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea a unui pol turistic <strong>de</strong>interes regional în zona RâncaRealizarea unui studiu <strong>de</strong> oportunitate privindpotenţialul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea a unui pol turistic <strong>de</strong>interes regional în zona NovaciCJ, Instituţiisubordonate,ONGFinanţarenaţională,Buget propriuCJ, CL, ONG FEDR BugetpropriuCJ, InstituţiisubordonateCJ, InstituţiisubordonateFinanţarenaţională,Buget propriuFinanţarenaţională,Buget propriu200.000 35.000 2012-2014300.000 50.000 2012 -202060.000 4.200 2012-201360.000 4.200 2012-2013Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |124


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţiiimplicateSursa <strong>de</strong>finanţareValoareproiecteuro.Contribuţia CJCalendarorientativP31P32Realizarea unui studiu <strong>de</strong> oportunitate privindpotenţialul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea a unui pol turistic <strong>de</strong>interes naţional în zona Municipiului Târgu Jiu,şi <strong>de</strong>zvoltarea elementului i<strong>de</strong>ntitar BrâncuşiI<strong>de</strong>ntificarea formelor <strong>de</strong> turism a<strong>de</strong>cvatefuncţionalităţilor spaţiale ale arealelor Rânca şiNovaciP33 I<strong>de</strong>ntificarea, <strong>de</strong>zvoltarea şi promovareaformelor <strong>de</strong> turism necesare creşterii perioa<strong>de</strong>i<strong>de</strong> şe<strong>de</strong>reP34Facilitarea colaborării între furnizorii <strong>de</strong> serviciituristice <strong>de</strong> bază (alimentaţie publică, hotelieri,sport şi agrement) <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltareaserviciilor turistice integrate prin crearea uneiasociaţi ju<strong>de</strong>ţene a prestatorilor <strong>de</strong> serviciituristiceP35 Reabilitarea şi protejarea valorilor <strong>de</strong>patrimoniu natural (istoric, peisagistic, urbanarhitectural,industrial, tehnic, specificinfrastructurii, monumente istorice, etc.) <strong>pentru</strong>integrarea acestora în circuitul turisticCJ, InstituţiisubordonateCJ, InstituţiisubordonateCJ, InstituţiisubordonateCJ, Instituţiisubordonate,ONGCJ, CL, Instituţiisubordonate,ONGFinanţarenaţională,Buget propriuFinanţarenaţională,Buget propriuFinanţarenaţională,Buget propriu100.000 7.000 2012-201350.000 3.500 201350.000 3.500 2013Buget propriu 20.000 20.000 2013Finanţarenaţională,Buget propriu250.000 30.000 2013-2016P36Promovarea <strong>de</strong> noi activităţi integrate înpatrimoniul natural - active (sport, agrement,distracţie), <strong>de</strong> loisir, (plimbare), <strong>de</strong> cercetaredurabilă (agricultură biodinamică,biotehnologii, fitomedicină).CJ, CL, Instituţiisubordonate,ONGFinanţarenaţională,Buget propriu100.000 15.000 2012-2014P37Crearea unor poli principali <strong>de</strong> patrimoniu înpeisaj, <strong>de</strong> interes, atractivi, cu aspect mixtfuncţional şi <strong>de</strong> utilizare, cu rol <strong>de</strong> polarizare aunui număr mai mare <strong>de</strong> utilizatori (locuitori,vizitatori, turişti)CJ, CL, Instituţiisubordonate,ONGFinanţarenaţională,Buget propriu350.000 50.000 2012-2016Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |125


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţiiimplicateSursa <strong>de</strong>finanţareValoareproiecteuro.Contribuţia CJCalendarorientativP38 Promovarea produselor culturale locale(inclusiv cele culinare, etno-medicale, etc.), aresurselor naturale (<strong>de</strong> ex., ape termale) şiintegrarea acestora în strategia <strong>de</strong> turismdurabilCJ, CL, Instituţiisubordonate,ONGFinanţarenaţională,Buget propriu450.000 20.000 2012-2013Acțiunea 3.3.2 Dezvoltareainfrastructurii generale <strong>de</strong>acces la principaleleobiective turistice din ju<strong>de</strong>ţAcțiunea 3.3.3 Dezvoltareainfrastructurii necesarecorelării obiectivelor turisticeprezente pe teritoriulju<strong>de</strong>ţuluiP39 Asigurarea <strong>de</strong> spaţii <strong>de</strong> parcarecorespunzătoare în proximitatea zonelorturistice importanteP40P41P42P43P44P45Semnalarea principalelor puncte <strong>de</strong> atracţiituristice cu panouri informative şi <strong>de</strong>direcţionare a fluxului autoFacilitarea accesului persoanelor cu <strong>de</strong>ficienţe<strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare la obiectivele turisticesemnificative (locuri <strong>de</strong> parcare rezervate,rampe <strong>de</strong> acces, borduri corespunzătoare)Crearea unui oficiu <strong>de</strong> turism ju<strong>de</strong>ţean înMunicipiul Târgu Jiu responsabil cupromovarea turismului gorjeanCrearea unor puncte zonale <strong>de</strong> informareturistică în principalii poli <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare turisticădin ju<strong>de</strong>ţ (arealul Rânca şi Novaci, cuposibilitate <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>re)Crearea şi actualizarea permanentă a uneibaze <strong>de</strong> date comune cu principalii actori şifurnizori <strong>de</strong> servicii turistice din ju<strong>de</strong>ţI<strong>de</strong>ntificarea <strong>de</strong> circuite turistice tematice lanivel ju<strong>de</strong>ţeanCJ, CLCJ, CLFinanţarenaţională,Buget propriuFinanţarenaţională,Buget propriu300.000 21.000 2013-201540.000 2800 2013-2015CJ, CL Buget propriu 150.000 150.000 2014CJ, CLCJ, CLCJ, CL, Actorilocali, ONG-uriCJ, CL, InstituţiisubordonateFinanţarenaţională,FEDR, BugetpropriuMDRT, POR,Buget propriu250.000 17.500 2013200.000 14.000 2013-2014Buget propriu 40.000 40.000 2012Finanţarenaţională,FEDR, Bugetpropriu60.000 4.200 2012-2014Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |126


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţiiimplicateSursa <strong>de</strong>finanţareValoareproiecteuro.Contribuţia CJCalendarorientativCheltuieli totale: 5.246.000 euroContribuţia CJ: 1.091.000 euroP46 Sprijinirea <strong>de</strong>zvoltarea cicloturismului princrearea <strong>de</strong> piste speciale care să asigureinclusiv accesul la obiectivele turistice dinju<strong>de</strong>ţCJ, CL, InstituţiisubordonateFinanţarenaţională,FEDR, Bugetpropriu200.000 50.000 2012-2015Perioada <strong>de</strong> implementare:2012 - 2020Tabelul 10. Planificarea efortului investiţional 2012 – 2020 obiectiv strategic 3 122012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TotalP1 40.000 40.000P2 20.000 40.000 60.000P3 25.000 25.000 50.000P4 5.000 5.000P5 1.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 2.000 1.000 16.000P6 2.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 10.000P7 30.000 30.000 60.000P8 10.000 10.000 20.000P9 15.000 15.000 30.000P10 10.000 10.000 20.000P11 15.000 15.000 15.000 15.000 60.000P12 40.000 40.00012 Sumele sunt exprimate în moneda euro.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |127


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20202012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TotalP13 40.000 40.000P14 40.000 40.000P15 20.000 20.000 20.000 60.000P16 20.000 20.000P17 20.000 40.000 40.000 40.000 60.000 60.000 60.000 40.000 40.000 400.000P18 10.000 10.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 160.000P19 15.000 15.000P20 3.000 3.000 3.000 3.000 6.000 3.000 3.000 3.000 3.000 30.000P21 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 180.000P22 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 120.000P23 10.000 10.000 10.000 20.000 20.000 10.000 80.000P24 30.000 30.000 30.000 30.000 45.000 45.000 30.000 30.000 30.000 300.000P25 20.000 80.000 100.000P26 3.000 3.000 3.000 3.000 4.000 4.000 4.000 3.000 3.000 30.000P27 40.000 80.000 80.000 200.000P28 20.000 20.000 20.000 40.000 40.000 40.000 40.000 40.000 40.000 300.000P29 20.000 40.000 60.000P30 20.000 40.000 60.000P31 40.000 60.000 100.000P32 50.000 50.000P33 50.000 50.000P34 20.000 20.000P35 62.500 62.500 62.500 62.500 250.000Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |128


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20202012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TotalP36 20.000 20.000 20.000 20.000 20.000 100.000P37 70.000 70.000 70.000 70.000 70.000 350.000P38 200.000 250.000 450.000P39 100.000 100.000 100.000 300.000P40 10.000 10.000 20.000 40.000P41 150.000 150.000P42 250.000 250.000P43 100.000 100.000 200.000P44 40.000 40.000P45 30.000 30.000 30.000 90.000P46 40.000 40.000 60.000 60.000 200.000Total 949.000 1.366.500 1.206.500 526.500 435.500 235.000 210.000 159.000 158.000 5.246.000Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |129


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20205.4 Obiectivul strategic 4 - Reducerea presiunii generate <strong>de</strong> factorii socio-economici asupra mediuluişi respectarea principiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilăAcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţiiimplicateSursa <strong>de</strong>finanţareValoareproiecteuro.Contribuţia CJCalendarorientativDomeniul prioritar 4.1 - Creşterea calităţii vieţii <strong>pentru</strong> locuitorii ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>Acțiunea 4.1.1 Regenerareaspaţiilor publice şiîmbunătăţirea condiţiilor <strong>de</strong>locuireP1Concursuri <strong>de</strong> concepte inovative (urbanism,peisagistică) şi contractare <strong>de</strong> consultanţă<strong>pentru</strong> regenerarea oraşelor din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>CJ,CL,organizaţiiprofesionaleBuget CJ 1.000.000 70.000 2012-2014P2Convertirea siturilor industriale abandonate/în<strong>de</strong>clin <strong>pentru</strong> noi utilizări precumarte/cultură/recreere sau spaţiirezi<strong>de</strong>nţiale/comerciale/parcuriCJ,CL, mediulprivatFEDR, BugetCJ, AFM, PPP10.000.000 700.000 2014-2020P3 Revitalizarea culturală a oraşelor prinintroducerea unui program <strong>de</strong> microfinanţare<strong>pentru</strong> proiecte creativeCJ, organizaţiicu profilcultural,instituţiifinanciare -evaluatoriBuget CJFondurieuropene2.000.000 140.000 2012-2020Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |130


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţiiimplicateSursa <strong>de</strong>finanţareValoareproiecteuro.Contribuţia CJCalendarorientativP4Patronajul anual al unui eveniment internaţionalmajor <strong>de</strong> artă/sculptură “Constantin Brâncuşi”(branding, promovare, organizare, premii)MinisterulCulturii, CJ, CLBuget CJBuget <strong>de</strong> stat1.000.000 250.000 2012-2020P5Sprijinirea mo<strong>de</strong>rnizării spaţiilor publice urbaneşi contribuţie la crearea şi extin<strong>de</strong>rea spaţiilorverzi în mediul urbanCL, CJ, ADI,ADRFEDR, AFM,Bugete locale,Buget propriu10.000.000 70.000 2012-2020P6 Implementarea unui sistem integrat <strong>de</strong>management al <strong>de</strong>şeurilor la nivel ju<strong>de</strong>ţean, cuacoperire 100%ADIFEDR, Bugetlocal16.400.000 1.148.000 2012-2020P7Extin<strong>de</strong>rea accesului la reţeaua <strong>de</strong> alimentarecu apă la nivelul tuturor localităţilor din ju<strong>de</strong>ţ şireabilitarea reţelelor existenteADIFEDR, Finanţărinaţionale, Bugetlocale, Buget CJ80.000.000 5.600.000 2013-2019P8Extin<strong>de</strong>rea accesului la reţeaua <strong>de</strong> apă uzată lanivelul tuturor localităţilor din ju<strong>de</strong>ţ şi reabilitareareţelelor existenteADIFC, FEDR,Buget central,Bugete locale,Buget CJ185.000.000 12.950.000 2013-2020Acțiunea 4.1.2 Îmbunătăţireaserviciilor <strong>pentru</strong> familiiP9Continuarea mo<strong>de</strong>rnizării şi echipării SpitaluluiJu<strong>de</strong>ţeanCJ FEDR, Buget CJ 5.000.000 350.000 2014-2020P10Introducerea <strong>de</strong> servicii medicale/farmaceuticemobile <strong>pentru</strong> zonele critice, cu acces limitat lainfrastructura <strong>de</strong> sănătateCL-uri, CJ,DSPFEDR, BugetCJ, Bugetelocale1.500.000 105.000 2012-2020P11Sprijinirea mo<strong>de</strong>rnizării grădiniţelor şi creăriispaţiilor <strong>de</strong> joacă <strong>pentru</strong> copiiCL-uri, CJ,companii, ONGBuget CJ,Bugete locale,PPP4.000.000 280.000 2012-2020P12Proiect <strong>de</strong> amenajare şi dotare staţii self-service<strong>de</strong> închiriere biciclete și asigurarea funcționăriilorCL-uri, CJ,companii, ONGBuget CJ,Bugete locale,AFM, PPP250.000 17.500 2015-2020Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |131


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţiiimplicateSursa <strong>de</strong>finanţareValoareproiecteuro.Contribuţia CJCalendarorientativDomeniu prioritar 4.2 - Reducerea progresivă a efectelor negative ale activităţilor industriale asupra mediuluiAcțiunea 4.2.1 Reducereaefectelor negative aleactivităţilor industriale asupraaerului , apei şi soluluiAcțiunea 4.2.2 Consolidareaterenurilor în ve<strong>de</strong>rea reduceriiriscurilor <strong>de</strong> alunecări şiinundaţiiP13 Decontaminarea siturilor industriale CJ, CL,companii, APMP14 Reducerea poluării solului cu pulberisedimentabile <strong>de</strong> la marile centrale energetice(Rovinari şi Turceni)P15P16Îmbunătăţirea indicatorilor chimici şi biologici<strong>pentru</strong> cursurile <strong>de</strong> apă din clasele <strong>de</strong> calitate IIşi IIIReducerea impactului asupra aerului alehal<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> zgură, cenuşă şi sterilCJ,CL, companii,APM,Garda <strong>de</strong> MediuCJ,CL, companii,APM, SGACJ,CL, companii,APM, Garda <strong>de</strong>MediuP17 Program <strong>de</strong> împădurire a terenurilor <strong>de</strong>gradate CL, CJ, APM,operatorieconomiciP18 Crearea infrastructurii <strong>pentru</strong> prevenireainundaţiilor şi reducerea consecinţelor distructiveale inundaţiilorDomeniu prioritar 4.3 - Management sustenabil al resurselor naturale şi al spaţiilor protejateAFM, FC,FEDR, PPP,Buget CJ,Bugete localeBuget CJ,Bugete locale,PPPBuget CJ,Bugete locale,PPPBuget CJ,Bugete locale,PPP10.000.000 700.000 2012-20155.000.000 350.000 2012-20205.000.000 350.000 2012-20205.000.000 350.000 2012-2020AFM, FEADR 15.000.000 1.050.000 2012-2020CJ, APM FC, FEDR 10.000.000 700.000 2014-2020Acțiunea 4.3.1 Îmbunătăţireagestiunii şi cooperării asupraresurselor naturale şi spaţiilorprotejateAcțiunea 4.3.2 Programe <strong>de</strong>informare şi conştientizareprivind o abordare durabilă amediuluiP19 Managementul spaţiilor protejate din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> AdministraţiaParcului Natural,CJ, ONG-uriP20 Iniţierea unor concursuri <strong>de</strong> artă din<strong>de</strong>şeuri/reciclabile în şcoli, la nivelul întreguluiju<strong>de</strong>ţ şi promovarea rezultatelorONG-uri, ISJ,instituţii <strong>de</strong>educaţie, CJ,CL, APMFC,FEDR 2.000.000 140.000 2014-2020Buget CJ 200.000 14.000 2012-2014Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |132


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţiiimplicateSursa <strong>de</strong>finanţareValoareproiecteuro.Contribuţia CJCalendarorientativP21Cheltuieli totale obiectiv strategic: 368.450.000 euroContribuţia CJ: 25.341.500 euroPromovarea acţiunilor ecologice <strong>de</strong> tipul Let’s doit Romania/ Let’s do it <strong>Gorj</strong>/ Marea <strong>de</strong>barasare lainterval trimestrialCJ, CL, ONG-uri,InspectoratulȘcolar, APM,SGABuget CJ 100.000 7.000 2012-2014Perioada <strong>de</strong> implementare: 2012-2020Tabelul 11. Planificarea efortului investiţional 2012 – 2020 obiectiv strategic 4 132012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TotalP1 333.000 333.000 334.000 1000000P2 1.428.000 1.428.000 1.429.000 1.429.000 1.429.000 1.429.000 1.428.000 10.000.000P3 222.000 222.000 222.000 222.000 222.000 222.000 223.000 223.000 222.000 2.000.000P4 111.000 111.000 111.000 111.000 111.000 111.000 111.000 112.000 111.000 1.000.000P5 1.111.000 1.111.000 1.111.000 1.111.000 1.111.000 1.111.000 1.111.000 1.112.000 1.111.000 10.000.000P6 1.822.000 1.822.000 1.822.000 1.822.000 1.822.000 1.822.000 1.822.000 1.823.000 1.823.000 16.400.000P7 10.000.000 10.000.000 10.000.000 10.000.000 10.000.000 10.000.000 10.000.000 10.000.000 80.000.000P8 23.125.000 23.125.000 23.125.000 23.125.000 23.125.000 23.125.000 23.125.000 23.125.000 185.000.000P9 714.000 714.000 714.000 714.000 714.000 714.000 716.000 5.000.000P10 167.000 167.000 167.000 167.000 167.000 167.000 167.000 167.000 164.000 1.500.000P11 444.000 444.000 444.000 444.000 444.000 444.000 444.000 444.000 448.000 4.000.000P12 41000 41000 41000 41000 41000 45000 25000013 Sumele sunt exprimate în euroProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |133


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20202012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TotalP13 2.500.000 2.500.000 2.500.000 2.500.000 10000000P14 555.000 555.000 555.000 555.000 555.000 555.000 555.000 555.000 560.000 5.000.000P15 555.000 555.000 555.000 555.000 555.000 555.000 555.000 555.000 560.000 5.000.000P16 555.000 555.000 555.000 555.000 555.000 555.000 555.000 555.000 560.000 5.000.000P17 1.666.000 1.666.000 1.666.000 1.666.000 1.666.000 1.666.000 1.666.000 1.666.000 1.672.000 15.000.000P18 1.428.000 1.428.000 1.428.000 1.428.000 1.428.000 1.428.000 1.432.000 10.000.000P19 285.000 285.000 285.000 285.000 285.000 290.000 285.000 2.000.000P20 66.000 68.000 66.000 200000P21 33.000 33.000 34.000 100000Total 10.140.000 43.267.000 47.122.000 46.729.000 44.230.000 44.230.000 44.231.000 44.239.000 44.262.000 368.450.000Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |134


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20205.5 Obiectivul strategic 5 - Abordare integrată a vieţii socialeAcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţiiimplicateSursa <strong>de</strong>finanţareValoareproiecteuro.Contribuţia CJCalendarorientativDomeniul prioritar 5.1 Sporirea accesului la serviciile sociale, <strong>de</strong> sănătate şi educaţieAcțiunea 5.1.1 Investiţii îninfrastructură în special<strong>pentru</strong> zonele <strong>de</strong>favorizate şigrupurile vulnerabileP1P2Îmbunătăţirea infrastructurii unităţilor medicale(ambulatoriile) din mediul ruralRealizarea <strong>de</strong> trasee optime la nivelul ju<strong>de</strong>ţului<strong>pentru</strong> asigurarea transportului în comun<strong>pentru</strong> elevii şi şcolarii din comunele cu acceslimitat la servicii <strong>de</strong> educaţie.CJ, CLInspectoratulŞcolarJu<strong>de</strong>ţean, CJ,CLBuget propriuFEDR4.000.000 280.000 2012-2016Buget propriu 500.000 500.000 2012-2013Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |135


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţiiimplicateSursa <strong>de</strong>finanţareValoareproiecteuro.Contribuţia CJCalendarorientativP3P4P5Comasarea unităţilor <strong>de</strong> învăţământ cu numărinsuficient <strong>de</strong> elevi (mediul rural).Dezvoltarea <strong>de</strong> facilităţi after-school în mediulrural <strong>pentru</strong> elevii ai căror părinţi sunt plecaţi lamuncă (în afara ţării)Realizarea hărţii sociale a ju<strong>de</strong>ţului şi a unorindicatori <strong>de</strong> performanţă <strong>pentru</strong> serviciilesocialeInspectoratulŞcolarJu<strong>de</strong>ţean, CJ,CLInspectoratulŞcolarJu<strong>de</strong>ţean, CJ,CLBuget propriu 300.000 300.000 2012-2014MDRT, PNDR,Buget propriu1.000.000 70.000 2013-2016DGASPC, CJ FSE 100.000 7.000 2012-2014P6 Mo<strong>de</strong>rnizarea, echiparea şi diversificareaserviciilor sociale <strong>de</strong> bază şi complementare,adaptate nevoilor specifice grupurilorvulnerabileDGASPC,CLCJ,FSE,Buget propriu2.000.000 140.000 2012-2016P7P8Organizarea unor campanii educative mobilela nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>, <strong>pentru</strong> facilitarecontactului între grupurile vulnerabile şiinstrumentele educativeOrganizarea unei caravane medicale în zonele<strong>de</strong>favorizate <strong>pentru</strong> facilitarea accesului laserviciile medicale <strong>de</strong> bazaInspectoratulŞcolarJu<strong>de</strong>ţean, CJ,CLCJ, CLFSE,Buget propriuFSE,Buget propriu150.0002012-202010.500300.000 21.000 2012-2020Acțiunea 5.1.2 Sistem <strong>de</strong>educaţie <strong>de</strong>zvoltat <strong>pentru</strong>toate nivelurileP9Acordarea sprijinului necesar populaţiei <strong>de</strong>etnie rromă şi categoriilor <strong>de</strong>favorizate înscopul asigurării condiţiilor minime <strong>pentru</strong>şcolarizarea copiilorCJ, CLBuget <strong>de</strong> stat,FSE,Buget propriu100.0007.0002012-2014P10 Promovarea conceptului <strong>de</strong> învăţare şieducaţie continuă la toate nivelurile(învăţământ preuniversitar, universitar,educaţia adulţilor) <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarearesurselor umaneCJ,InspectoratulŞcolarJu<strong>de</strong>ţean,MediuluniversitarBuget propriuErasmus70.000 7.000 2014-2020Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |136


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţiiimplicateSursa <strong>de</strong>finanţareValoareproiecteuro.Contribuţia CJCalendarorientativAcțiunea 5.1.3 Creareapremizelor<strong>pentru</strong><strong>de</strong>zvoltarea unei societăţibazate pe cunoaştereP11P12Realizarea unui centru <strong>de</strong> cercetare centrat peconceptul <strong>de</strong> societate bazată pe cunoaştere,care să coordoneze organizarea unui forum şia unei şcoli <strong>de</strong> vară anuale <strong>de</strong>dicat mediuluiuniversitarInstruirea comună a cadrelor didactice, aelevilor si stu<strong>de</strong>nţilor, precum şi a părinţilor cuprivire la conceptul <strong>de</strong> societate bazată pecunoaştereMediuluniversitarCJ, AJOFM,Universităţi,ONG-uriBiblioteci, ISJFSE, Bugetpropriu,FSE,Buget propriu700.000 49.000 2012-2013500.0002012-202035.000P13Dezvoltarea capacităţii şi serviciilor oferite <strong>de</strong>ONG locale în ve<strong>de</strong>rea promovării societăţiibazate pe cunoaştere (servicii <strong>de</strong> informare,consultanţă, instruire şi asistenţă în diversedomenii ale <strong>de</strong>zvoltării comunitare)CJ, CL, ONG,BiblioteciFSEpropriuBuget500.000 35.000 2012-2013Domeniul prioritar 5.2 - Dezvoltarea şi coeziunea comunitară în jurul i<strong>de</strong>ntităţii localeAcțiunea 5.2.1 Programe<strong>pentru</strong> îmbătrânirea activă încadrul comunităţilor afectate<strong>de</strong> restructurări masiveP14Înfiinţarea <strong>de</strong> centre multifuncţionale <strong>pentru</strong>pregătirea în domenii <strong>de</strong> larg interes (permisul<strong>de</strong> conducere al calculatorului, internet, limbistrăine)InspectoratulŞcolarJu<strong>de</strong>ţean, CLBuget propriu,FonduriEuropene300.000 21.000 2012-2015P15Promovarea oportunităţilor <strong>de</strong> angajare la nivellocal şi calificarea şomerilor <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>rulareaserviciilor comunitareAJOFM,ONGCJ,FSE,Buget propriu500.000 35.000 2012-2015Acțiunea 5.2.2 Implicareasocietăţii civile în viaţacomunităţiiP16P17Campanie <strong>de</strong> informare privind diverselemodalităţi <strong>de</strong> integrare socialăCreşterea coeziunii sociale între membriicomunităţii, prin valorificarea tradiţiilor şi aobiceiurilor culturale locale şi sărbătorireaevenimentelor localeDGASPC,CL,CJ,Buget propriu 100.000 100.000 2012-2020CJ, CL Buget propriu 50.000 50.000 2012-2020P18Continuarea <strong>de</strong>zvoltărea activităţilor culturalartistice la nivel local (festivaluri <strong>de</strong> folclorlocal, spectacole, etc.)CJ, CL Buget propriu 50.000 50.000 2012-2020Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |137


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţiiimplicateSursa <strong>de</strong>finanţareValoareproiecteuro.Contribuţia CJCalendarorientativP19Susţinerea <strong>de</strong>zvoltării ONG-urilor locale princontinuarea aplicării legii 350/2005 privindfinanţarea nerambursabilă din fonduri publiceale ONG-urilor și încurajarea voluntariatuluiCJ, CL Buget <strong>de</strong> stat 18.000 9.000 2012-2010Acțiunea 5.2.3 Cooptareasectorului privat încomunitate prin acţiuni <strong>de</strong>responsabilitate socialăcorporatistăP20P21Acordarea <strong>de</strong> facilităţi companiilor implicate înacţiuni <strong>de</strong> responsabilitate corporativăReabilitarea / mo<strong>de</strong>rnizarea / <strong>de</strong>zvoltarea şiechiparea infrastructurii serviciilor sociale prinparteneriat public - privatCJ, CCI <strong>Gorj</strong>,Actori localiDGASPC; CJ,ONG, Actorilocali (PPP)Buget propriu 45.000 22.500 2012-2020POR 2.000.000140.000 2012-2020Domeniul prioritar 5.3- Consilierea şi oferirea <strong>de</strong> asistenţă <strong>pentru</strong> integrarea socială a grupurile vulnerabileAcțiunea 5.3.1 Consilierea<strong>pentru</strong> integrare pe piaţamuncii a categoriilorvulnerabileP22Dezvoltarea <strong>de</strong> programe <strong>de</strong> instruire şireconversie profesionalăP23 Dezvoltarea <strong>de</strong> programe suport <strong>pentru</strong>integrarea persoanelor din categorii<strong>de</strong>favorizate pe piaţa forţei <strong>de</strong> muncăCJ, CL, ONG FSE, BugetpropriuCJ, CL, ONG FSE Bugetpropriu500.000 35.000 2012-2015500.000 35.000 2012-2015Acțiunea 5.3.2 Acţiuni <strong>pentru</strong>creşterea gradului <strong>de</strong>conştientizare a nevoii <strong>de</strong>educaţieP24P25Dezvoltarea <strong>de</strong> parteneriate cu organizaţiineguvernamentale în ceea ce priveştesusţinerea şi promovarea forţei <strong>de</strong> muncăcalificată din zonele <strong>de</strong>favorizateConsilierea familiilor cu risc social major <strong>pentru</strong>reducerea abandonului şcolar în mediul ruralP26 Elaborarea strategiei ju<strong>de</strong>ţene <strong>pentru</strong>persoanele cu dizabilităţiP27Campanie <strong>de</strong> informare la nivel ju<strong>de</strong>ţeanasupra necesităţii creşterii niveluluieducaţional <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea comunităţilorlocaleAJOFM, CL,Actori localiDGASPC,InspectoratulŞcolarJu<strong>de</strong>ţean, CLDGASPC, CJFSEpropriuFSE,BugetBuget propriuFSE,Buget propriu200.000 14.000 2012-2015500.000 35.000 2012-2015150.000 50.000 2012-2015CJ, CL Buget propriu 150.000 150.000 2012-2013Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |138


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020AcțiuniCodproiectTitlu proiectInstituţiiimplicateSursa <strong>de</strong>finanţareValoareproiecteuro.Contribuţia CJCalendarorientativP28Domeniul prioritar 5.4 - Dezvoltarea economiei socialeAcțiunea 5.4.1 Promovareaincluziunii sociale activeP29P30P31Creşterea gradului <strong>de</strong> conştientizare a nevoii<strong>de</strong> educaţie prin acordarea <strong>de</strong> burse <strong>pentru</strong> unnumăr 100 <strong>de</strong> elevi/ an, care provin din grupurivulnerabileÎnființarea unui Centrul <strong>de</strong> afaceri <strong>pentru</strong>promovarea Economiei SocialeProgram <strong>de</strong> formare în domeniul economieisociale precum şi promovarea modulului <strong>de</strong>economie socială în curricula universitarăCampanii <strong>de</strong> informare adresate potenţialiloriniţiatori <strong>de</strong> activităţi <strong>de</strong> economie socială(grupuri vulnerabile) şi parteneri ai acestoraCJ,CL, ONG,Actori localiCamera <strong>de</strong>Comerț șiIndustrie <strong>Gorj</strong>DGASPC,CNSLR Frăția,SindicateminiereCJCJ, AJOFM,MediulUniversitar,ONG-uriCJ, CL, AJOFM,Actori locali,ONGBuget propriu 36.000 36.000 2012-2014Buget propriuFSEFSE,Buget propriuFSE,Buget propriu200.000 14.000 2013200.000 20.000 2012-2014500.000 50.000 2012-2015Acțiunea 5.4.2 Susţinerea<strong>de</strong>zvoltării organizaţiilorsocialeP32Înfiinţarea unei cooperativă socială, având caţintă categoria grupurile vulnerabile – proiectpilotDGASPC; CJ,ONG, Actorilocali (PPP)FSE,Buget propriu300.000 70.000 2012-2014Cheltuieli totale obiectiv strategic: 16.560.000 euroContribuţia CJ: 2.408.000 euroP33 Crearea <strong>de</strong> fonduri <strong>de</strong> solidaritate şimicrofinanțare <strong>pentru</strong> sprijinirea iniţiativelorindividualeCJ, ONG, Actorilocali (PPP)FSE,Buget propriu50.000 10.000 2012-2020Perioada <strong>de</strong> implementare: 2012-2020Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |139


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Tabelul 12. Planificarea efortului investiţional 2012 – 2020 obiectiv strategic 5 142012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TotalP1 200.000 950.000 950.000 950.000 950.000 4000000P2 200.000 300.000 500000P3 20.000 140.000 140.000 300000P4 250.000 250.000 250.000 250.000 1000000P5 20.000 20.000 60.000 100000P6 400.000 400.000 400.000 400.000 400.000 2000000P7 16.667 16.667 16.667 16.667 16.667 16.667 16.667 16.667 16.664 150.000P8 30.000 30.000 30.000 30.000 30.000 40.000 50.000 30.000 30.000 300.000P9 20.000 40.000 40.000 100000P10 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 10.000 70.000P11 200.000 500.000 700000P12 50.000 50.000 50.000 50.000 60.000 60.000 60.000 60.000 60.000 500.000P13 200.000 300.000 500000P14 50.000 80.000 100.000 70.000 300000P15 50.000 150.000 150.000 150.000 500000P16 10.000 10.000 10.000 10.000 20.000 10.000 10.000 10.000 10.000 100.000P17 5.000 5.000 5.000 6.000 6.000 6.000 6.000 6.000 5.000 50.000P18 5.000 5.000 5.000 6.000 6.000 6.000 6.000 6.000 5.000 50.000P19 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 1.000 9.000P20 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 5.000 45.00014 Sumele sunt exprimate în euroProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |140


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20202012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TotalP21 200.000 200.000 200.000 200.000 200.000 300.000 300.000 200.000 200.000 2.000.000P22 125.000 125.000 125.000 125.000 500.000P23 125.000 125.000 125.000 125.000 500.000P24 50.000 50.000 50.000 50.000 200.000P25 125.000 125.000 125.000 125.000 500.000P26 30.000 40.000 40.000 40.000 150.000P27 50.000 100.000 150.000P28 12.000 12.000 12.000 36.000P29 200.000 200.000P30 60.000 80.000 60.000 200.000P31 125.000 125.000 125.000 125.000 500.000P32 100.000 100.000 100.000 300.000P33 5.000 5.000 5.000 5.000 6.000 6.000 6.000 6.000 6.000 50.000Total 2.489.667 4.539.667 3.189.667 2.749.667 1.960.667 460.667 470.667 350.667 348.664 16.560.000Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |141


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20205.6 Planul <strong>de</strong> investițiiNr.Titlu proiectObiectivgeneralScopProblemeabordateInstituții /actoriimplicațiSursa <strong>de</strong>finanțareEstimarebugetară(euro)ValoarecontribuțieCJGrup țintăCalendarObiectiv strategic 1. Consolidarea unei baze economice sustenabileP21Îmbunătățireanivelului <strong>de</strong>calificare apersonaluluidinadministrațiapublicăCreştereaeficacităţiiConsiliuluiJu<strong>de</strong>țean <strong>Gorj</strong> şia standar<strong>de</strong>lorgenerale <strong>de</strong>cunoştinţe şiexpertiză lanivelulfuncţionarilorpublici și apersonaluluicontractual.Sprijinireaactivităţilor <strong>de</strong>reorganizare,<strong>de</strong>zvoltareapracticilor <strong>de</strong>management alresurselor umaneşi consolidareacapacităţisusţinute <strong>de</strong>training aConsiliuluiJu<strong>de</strong>țean <strong>Gorj</strong> înve<strong>de</strong>rea sprijiniriiîmbunătăţirilor <strong>de</strong>structură , <strong>pentru</strong>a creșteeficacitateaorganizaţională.Proiectul seadreseazăproblemeimanagementuluiresurselor umanela niveluladministraţieipublice locale,organizareaproceselor <strong>de</strong>formare internă,precum şiinsuficientapregătireavansată continuăa funcţionarilorpublici şi apersonaluluicontractual într-unnumăr larg <strong>de</strong>domenii (se vorselecta înmomentul<strong>de</strong>puneriiproiectului).CJ, instituţiisubordonate,<strong>de</strong>concentrate,CLFSE 900.000 63.000 Beneficiaridirecți:angajați ai CJ<strong>Gorj</strong>Beneficiariindirecți:Cetățenii carevor beneficia<strong>de</strong> servicii netsuperioare dinpunct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>recalitativ;Autoritățileadministrațieipublice localevor beneficia<strong>de</strong> bunelepracticirezultate înurmaproiectului.2012-2020Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |142


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Nr.P13Titlu proiectAnaliză <strong>de</strong>oportunitate<strong>pentru</strong><strong>de</strong>limitareazonelorperiurbane,drept suport<strong>pentru</strong><strong>de</strong>sfăşurarearamurilorindustrialelocale(exploatarealemnului,textile, etc.),alternativedomeniilor <strong>de</strong>bazăObiectivgeneralExtin<strong>de</strong>reafacilităților pecare autoritățilepublice îl oferăposibililorinvestitori/antreprenoriScopRealizarea unuistudiu <strong>pentru</strong>i<strong>de</strong>ntificarea,analiza,<strong>de</strong>limitareazonelorfuncționale dinzoneleperiurbane, carepot fi integrate încircuitul economicObiectiv strategic 2. Dezvoltarea antreprenorială multisectorialăProblemeabordateProiectulabor<strong>de</strong>azăproblemaexistenței unorvaste terenurineutilizate dinzonele periurbanecare suntdisponibile a fiintroduse incircuitul economicși a primi noifuncționalități.Totodată existăposibilitatea <strong>de</strong> ase <strong>de</strong>zvoltadiverse microîntreprin<strong>de</strong>rilocalecare ar necesitaaceste spații.Instituții /actoriimplicațiSursa <strong>de</strong>finanțareEstimarebugetară(euro)ValoarecontribuțieCJGrup țintăCJ, CL FEDR 70.000 4.900 Beneficiaridirecți:autoritățilelocale, care,prin aceststudiu, vorputea <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>implicarea îndiverseproiecte, <strong>de</strong>construcțiespațiidisponibile<strong>pentru</strong> posibiliinvestitori, <strong>de</strong>concesionarespații, etc.Beneficiariindirecți:posibiliinvestitori/antreprenorilocali saudinafaracomunitățilorlocale.Calendar2013P3 Crearea unuifond <strong>de</strong> riscju<strong>de</strong>ţean, caresă permitămicro -investiţii în i<strong>de</strong>iantreprenorialeCreștereagradului <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltareantreprenorială,în domeniiledate <strong>de</strong>resursele localeDezvoltarea <strong>de</strong>parteneriate întreautoritățile publiceși FEI <strong>pentru</strong>finanțarea unuinumăr <strong>de</strong>antreprenori localiFacilitățifinanciareinsuficiente caresă permităcrearea <strong>de</strong> microîntreprin<strong>de</strong>ri,<strong>pentru</strong>CJFEIBugetpropriuFonduriatrase500.000 100.000 Beneficiaridirecți:Un număr <strong>de</strong>antreprenoricare vor primifinanțare<strong>pentru</strong>2014 -2018Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |143


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Nr.P12Titlu proiectlocale (cupreluarea unorparticipaţii încadrulcompaniilor),<strong>pentru</strong>valorificarearesurselorlocaleCooptareamediului <strong>de</strong>afaceri <strong>pentru</strong><strong>de</strong>zvoltareaunui program<strong>de</strong> practică şimentorat<strong>pentru</strong> tineriiîntre 15 si 25<strong>de</strong> ani dinînvăţământulgeneral şitehnic (înve<strong>de</strong>reatranziţiei <strong>de</strong> laşcoală la viaţaactivă)ObiectivgeneralFacilitareatranziției tinerilorîntre 15 și 25 <strong>de</strong>ani, <strong>de</strong> laînvățământ lapiața forței <strong>de</strong>muncăScopDezvoltarea <strong>de</strong>programe <strong>de</strong>practică șimentorat alecompaniilor maricu unitățile <strong>de</strong>învățământ, înve<strong>de</strong>rea facilităriitrecerii elevilor laviața activă.Problemeabordatevalorificarearesurselor localeAtât tineriiabsolvenți <strong>de</strong>învățământ tehnicsau <strong>de</strong> învățământsuperior seconfruntă înprezent cudificultăți îngăsirea unui loc<strong>de</strong> muncă, dupăfinalizareastudiilor.Aceste programe,nu doar vor creșteatractivitateatinerilor pe piață,prin experiența pecare o dobân<strong>de</strong>sc,dar mai mult, levor oferi un cadruîn care vor puteai<strong>de</strong>ntifica, dintimp, domeniileatrăgătoare <strong>pentru</strong>un posibil loc <strong>de</strong>muncă.Instituții /actoriimplicațiCJCCI <strong>Gorj</strong>InspectoratulŞcolarUniversitateaConstantinBrâncuşiSursa <strong>de</strong>finanțareBugetpropriuFSEEstimarebugetară(euro)ValoarecontribuțieCJGrup țintăcrearea <strong>de</strong>microîntreprin<strong>de</strong>ri.Beneficiariindirecți:Forța <strong>de</strong>muncă careva fi angajatăîn noilecompanii.500.000 35.000 Beneficiaridirecți:Tineri,absolvenți <strong>de</strong>învățământtehnic șisuperior, carevor urmaacesteprograme.Beneficiariindirecți:Angajatoriicare intră înacesteparteneriate.Calendar2016-2020Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |144


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Nr.Titlu proiectObiectivgeneralScopObiectiv strategic 3. Valorificarea potențialului turisticProblemeabordateInstituții /actoriimplicațiSursa <strong>de</strong>finanțareEstimarebugetară(euro)ValoarecontribuțieCJGrup țintăCalendarP9Realizarea unuisistem <strong>de</strong>management alcalităţii <strong>pentru</strong>serviciileturistice oferitela nivelulju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>P43 Crearea unorpuncte zonale<strong>de</strong> informareturistică înprincipalii poli<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltareturistică dinju<strong>de</strong>ţ (arealulRânca şiNovaci, cuposibilitate <strong>de</strong>extin<strong>de</strong>re)Asigurarea unornorme generaleși omogene <strong>de</strong>calitate aserviciilor dinturism, <strong>pentru</strong> acreșteatractivitateaju<strong>de</strong>țului <strong>pentru</strong>turiști.Creștereaatractivitățiipunctelorturistice aleju<strong>de</strong>țului, înve<strong>de</strong>rea primiriiunui număr câtmai mare <strong>de</strong>turiști.Realizarea <strong>de</strong>parteneriate<strong>pentru</strong> facilitareaimplementării unuimanagement alcalității <strong>pentru</strong>toate tipurile <strong>de</strong>servicii turisticeoferite în ju<strong>de</strong>țul<strong>Gorj</strong>Facilitareaaccesului turiștilorla polii <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltareturistică din ju<strong>de</strong>țprin crearea <strong>de</strong>către autoritățilelocale a unorpuncte zonale <strong>de</strong>informare.Acestea vorconține pliante,suveniruri (<strong>de</strong> lameșteșugariilocali), etc.În prezent, existădisparități încalitatea serviciiloroferite <strong>de</strong> furnizorii<strong>de</strong> servicii turisticeîn ju<strong>de</strong>ț. Sedorește ajungereala un nivel cât maiomogen <strong>de</strong>calitate înaltă aacestor servicii.În prezent, existăacești poli <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltareturistică, cu marepotențial <strong>de</strong>atragere turiști,dar există unnumăr redus <strong>de</strong>puncte <strong>de</strong>informare, care sădirecționeze sausă ofere diversesuvenirurituriștilor.CJ, CL, ONG,Actori localiCJ, CLBugetpropriuMDRT,POR,Bugetpropriu30.000 30.000 Beneficiaridirecți:Furnizorii <strong>de</strong>serviciituristice dinju<strong>de</strong>țul <strong>Gorj</strong>Beneficiariindirecți:Turiștii carevin în ju<strong>de</strong>ț,fie că sunt întranzit saustaționează.Localnici,<strong>pentru</strong>petrecereatimpului liber.200.000 14.000 Beneficiaridirecți:autoritățilelocale dinzonele un<strong>de</strong>aceste puncte<strong>de</strong> informareturistică vor fiamplasate.Beneficiariindirecți: elevicare au puteafacevoluntariat<strong>pentru</strong> acestepuncte zonale2012-20132013-2014Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |145


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Nr.Titlu proiectObiectivgeneralScopProblemeabordateInstituții /actoriimplicațiSursa <strong>de</strong>finanțareEstimarebugetară(euro)ValoarecontribuțieCJObiectiv strategic 4. Reducerea presiunii generate <strong>de</strong> factorii socio-economici asupra mediului și respectarea principiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilăP10P17Introducerea<strong>de</strong> serviciimedicale/farmaceutice mobile<strong>pentru</strong> zonelecritice, cuacces limitat lainfrastructura<strong>de</strong> sănătateProgram <strong>de</strong>împădurire aterenurilor<strong>de</strong>gradateCreștereaaccesului laservicii medicale<strong>de</strong> bază <strong>pentru</strong>zonele critice, cuacces limitat laaceste servicii.Sporireasuprafețelorîmpădurite.Implementareaunui sistem <strong>de</strong>asigurare <strong>de</strong>servicii medicale/farmaceutice<strong>pentru</strong> familiile dinzonele critice(în<strong>de</strong>părtate <strong>de</strong>zone urbane,afectate <strong>de</strong>activități miniere,etc.), care auacces limitat laaceste servicii.Împădurirea unuinumăr cât maimare <strong>de</strong> suprafețe<strong>de</strong> teren, înspecial aterenurilorafectate <strong>de</strong>alunecările <strong>de</strong>teren.Existența unorzone în careaccesul la serviciimedicale <strong>de</strong> bazăeste îngreunat.La nivelul ju<strong>de</strong>țului<strong>Gorj</strong> există unprocent <strong>de</strong>suprafețeîmpădurite subvalorile cerute lanivel european.Totodată, s-ai<strong>de</strong>ntificatexistența unorsuprafețe întinse<strong>de</strong> terenuri<strong>de</strong>gradate, carese pretează<strong>pentru</strong> realizarea<strong>de</strong> împăduriri.CL-uri, CJ, DSPCL, CJ, APM,operatorieconomiciFEDR,BugetCJ,BugetelocaleAFM,FEADR1.500.00015.000.000Grup țintă105.000 Beneficiaridirecți:Populația dinzonele în carese vorintroduceserviciimedicale/farmaceuticemobile1.050.000 Beneficiaridirecți:Locuitori dinzonele în careseîmpădurescterenurile.Beneficiariindirecți: toțilocuitoriiju<strong>de</strong>țului <strong>Gorj</strong>Calendar2012-20202012-2020Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |146


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Nr.Titlu proiectObiectivgeneralScopObiectiv strategic 5. Abordare integrată a vieții socialeProblemeabordateInstituții /actoriimplicațiSursa <strong>de</strong>finanțareEstimarebugetară(euro)ValoarecontribuțieCJGrup țintăCalendarP4P11Realizarea unuicentru <strong>de</strong>cercetarecentrat peconceptul <strong>de</strong>societatebazată pecunoaştere,care săcoordonezeorganizareaunui forum şi aunei şcoli <strong>de</strong>vară anuale<strong>de</strong>dicatmediuluiuniversitarOferirea unuicadru <strong>pentru</strong> anu le fi afectatăeducația, <strong>pentru</strong>copiii afectați <strong>de</strong>plecareapărinților lamuncă înafarațării.Creștereanivelului <strong>de</strong>absorbție șiaplicare aconceptului <strong>de</strong>societate bazatăpe cunoaștere,la nivelulstu<strong>de</strong>nților dinju<strong>de</strong>țul <strong>Gorj</strong>Susținerea școlilordin mediul rural<strong>pentru</strong> programe<strong>de</strong> tip after-school<strong>pentru</strong> elevii aicăror părinți suntplecați la muncăînafara țării și carenu au un alt tutorecare să îiîngrijească.Promovarea șiimplementareaconceptului <strong>de</strong>societate bazatăpe cunoaștere,prin crearea unuicentru <strong>de</strong>cercetare.Organizarea unuiforum și a uneișcoli <strong>de</strong> varăanuale, prinintermediulacestui centru <strong>de</strong>cercetare.Există un numărtot mai mare <strong>de</strong>copiii a căroreducație esteafectată <strong>de</strong>plecare părințilorla muncă înafarațării.La nivelul UniuniiEuropene estepromovatăextin<strong>de</strong>reaimplementăriiconceptului <strong>de</strong>societate bazatăpe cunoaștere,folosit în gradredus <strong>de</strong> sistemul<strong>de</strong> educație dinju<strong>de</strong>țul <strong>Gorj</strong>.InspectoratulŞcolarJu<strong>de</strong>ţean, CJ,CLMediuluniversitarMDRT,PNDR,BugetpropriuFSE,Bugetpropriu1.000.00070.000 Beneficiaridirecți: eleviicare vor fiincluși înacesteprograme.Beneficiariindirecți:școlile caregăzduiescacesteprograme,părințiicopiilor inclușiîn programe700.000 49.000 Beneficiaridirecți:stu<strong>de</strong>nții dinmediuluniversitaregorjeanBeneficiariiindirecți:mediuluniversitar și<strong>de</strong> cercetaredin ju<strong>de</strong>țul<strong>Gorj</strong>.Dezvoltarea <strong>de</strong>facilităţi afterschoolînmediul rural<strong>pentru</strong> elevii aicăror părinţisunt plecaţi lamuncă (în afaraţării)2013-20162012-2013Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |147


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20205.7 Planificarea efortului investițional total 2012-2020Obiectiv strategicObiectiv strategic 1Consolidarea uneibaze economicesustenabileObiectiv strategic 2DezvoltareantreprenorialămultisectorialăObiectiv strategic 3Valorificareapotenţialului turisticObiectiv strategic 4.Reducerea presiuniigenerate <strong>de</strong> factoriisocio-economiciasupra mediului şirespectareaprincipiilor <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare durabilăObiectiv strategic 5.Abordare integrată aaspectelor socialeCheltuielitotaleContribuţieCJ totalăPlanificarea efortului investiţional 2012 – 2020 152012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 202014.423.800 13.278.800 1.538.200 4.789.866 4.764.866 2.384.868 293.200 218.200 158.200 138.200 138.2001.852.000 259.900 100.000 241.000 291.000 231.000 331.000 216.000 216.000 113.000 113.0005.246.000 1.091.000 949.000 1.366.500 1.206.500 526.500 435.500 235.000 210.000 159.000 158.000368.450.000 25.341.500 10.140.000 43.267.000 47.122.000 46.729.000 44.230.000 44.230.000 44.231.000 44.239.000 44.262.00016.560.000 2.408.000 2.489.667 4.539.667 3.189.667 2.749.667 1.960.667 460.667 470.667 350.667 348.664ImplementareaStrategiei 225.000 180.000 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000 25.000Total 406.756.800 42.559.200 15.241.867 54.229.033 56.599.033 52.646.035 47.275.367 45.384.867 45.310.867 45.024.867 45.044.86415 Sumele sunt exprimate în euro.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |148


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Figura 2. Alocarea efortului investiţional total 2012 – 2020 16Figura 3. Alocarea efortului investiţional 2012 – 2020 obiectiv strategic 1Figura 4. Alocarea efortului investiţional 2012 – 2020 obiectiv strategic 216 Sumele, <strong>pentru</strong> toate figurile, sunt exprimate în euro.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |149


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Figura 5. Alocarea efortului investiţional 2012 – 2020 obiectiv strategic 3Figura 6. Alocarea efortului investiţional 2012 – 2020 obiectiv strategic 4Figura 7. Alocarea efortului investiţional 2012 – 2020 obiectiv strategic 5Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |150


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20206 METODOLOGIA DE IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ŞIEVALUAREAceastă secţiune are rolul <strong>de</strong> a <strong>de</strong>talia:Abordarea metodologiei <strong>de</strong> implementare, monitorizare şi evaluare a strategieidin punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al cerinţelor planificării strategice mo<strong>de</strong>rnePlanul <strong>de</strong> monitorizare, care i<strong>de</strong>ntifică indicatorii <strong>de</strong> monitorizare şi control <strong>pentru</strong>fiecare obiectiv strategic. Indicatorii măsoară impactul global al proiectelor propuse<strong>de</strong> strategie.Structura <strong>de</strong> management a strategiei are rolul <strong>de</strong> a reactualiza grupurile <strong>de</strong> lucru<strong>pentru</strong> fiecare obiectiv strategic. Grupurile <strong>de</strong> lucru vor fi implicate activ înimplementarea, monitorizarea, evaluarea, măsurarea performanţei, revizuirea şiactualizarea periodică a strategiei.În <strong>de</strong>finirea acestora, s-a ţinut cont <strong>de</strong>:o Existenţa Comitetului <strong>de</strong> Coordonare <strong>pentru</strong> implementarea, monitorizarea şievaluarea Strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare socio-economică a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> 2007-2013, a cărui structură a fost completată şi adaptată la specificul noii strategii;o Existenţa unei reţele <strong>de</strong> funcţionari instruiţi în cadrul proiectului „Eurostrategie,euro-administraţie, euro-cetăţeni”, care au fost implicaţi în procesul<strong>de</strong> realizare a Strategiei actuale.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |151


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20206.1 Procesul planificării strategiceAdoptarea strategiei este doar un prim pas în <strong>de</strong>mersul strategic <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a ju<strong>de</strong>ţului<strong>Gorj</strong>. Implementarea cu succes a acesteia este condiţionată <strong>de</strong> existenţa unor mecanisme<strong>de</strong> implementare, monitorizare şi evaluare <strong>de</strong>finite clar şi transparent.La rândul lor, acestea trebuie să se raporteze la o serie <strong>de</strong> elemente, printre care se numărăopinia şi expertiza specialiştilor din domeniile vizate <strong>de</strong> strategie şi implicarea principalilorfactori interesaţi (stakehol<strong>de</strong>ri). Implementarea este facilitată şi <strong>de</strong> existenţa unei strategii <strong>de</strong>comunicare, care are rolul <strong>de</strong> a asigura sprijinul <strong>pentru</strong> realizarea proiectelor strategiei dar şi<strong>de</strong> a colecta feedback-ul. În acest sens, este important ca încă din primele etape şi consultărisă se clarifice rolurile, responsabilităţile, mecanismele şi termenele limită.Tabelul 13. <strong>Strategia</strong> ca proces dinamicAbordare tradiţională<strong>Strategia</strong> ca soluţieVeriga lipsă<strong>Strategia</strong> ca proces dinamicAvantaj competitiv pe termen lung Scop Crearea <strong>de</strong> valoareManagerul şi consultanţii Lea<strong>de</strong>rship Managerul ca strategPlan fix, nu poate fi schimbat Formă Proces organic, <strong>de</strong>schis, adaptabil,flexibilPerioadă scurtă <strong>de</strong> formularePerioadă Zi <strong>de</strong> zi, continuuurmată <strong>de</strong> o perioadă lungă <strong>de</strong>implementareRespectarea strictă a planului Desfăşurare Adaptarea strategiei, <strong>de</strong>zvoltarea şivalorificarea avantajelorDefinirea proceselor presupune <strong>de</strong>limitarea obiectivelor, acțiunilor, activităţilor şi procedurilorcare trebuie urmate <strong>pentru</strong> atingerea ţintelor asumate. Realizarea unei distincţii întrerezultatele aşteptate şi proceduri/ procese este importantă <strong>de</strong>oarece permite concentrareaasupra aspectelor ce ţin <strong>de</strong> eficacitate şi eficienţă. Totodată, trebuie avută în ve<strong>de</strong>re creareaşi i<strong>de</strong>ntificarea modalităţilor <strong>de</strong> colectare a datelor şi <strong>de</strong> monitorizare, ceea ce va permiterealizarea unor evaluări ulterioare în mod eficient.Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al planificării strategice, este importantă realizarea unei schimbări <strong>de</strong>percepţie asupra strategiei, care trebuie văzută ca un proces dinamic. Cu alte cuvinte,strategia trebuie să fie mai mult <strong>de</strong>cât o planificare a intervenţiilor. Scopul acesteia este pe<strong>de</strong> o parte <strong>de</strong> a i<strong>de</strong>ntifica liniile majore <strong>de</strong> acţiune şi pe <strong>de</strong> altă parte, aceasta constituie omodalitate <strong>de</strong> a atinge obiectivele setate. Pentru ca aceasta să poată fi un instrument util <strong>de</strong>planificare strategică, strategia trebuie să <strong>de</strong>vină un cadru flexibil, <strong>de</strong>schis către realizareaunor modificări pe parcurs, <strong>pentru</strong> a putea răspun<strong>de</strong> mai bine nevoilor locale.Pentru ca un astfel <strong>de</strong> proces să fie posibil, implementarea trebuie să se raporteze şi laurmătoarele aspecte:Implementarea cu succes a unei noi strategii presupune şi un proces <strong>de</strong> schimbareorganizaţională. De aceea, planificarea trebuie să i<strong>de</strong>ntifice, să analizeze şi să ofereProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |152


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020soluţii <strong>pentru</strong> schimbările necesare din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al structurilor instituţionale,abilităţilor şi sistemelor implicate;Pentru a se evita ca documentul strategic să <strong>de</strong>vină doar un document <strong>de</strong> referinţă,care nu este însă pus în practică, trebuie propusă o analiză a riscurilor legate <strong>de</strong>implementare şi meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> management al acestor riscuri;<strong>Strategia</strong> trebuie să poată beneficia <strong>de</strong> un cadru flexibil <strong>de</strong> implementare, <strong>de</strong>oareceprocesul strategic mo<strong>de</strong>rn este mai ales un proces <strong>de</strong> învăţare. Prin acesta nuînţelegem că orice ţintă trebuie/se poate revizui dar trebuie să existe flexibilitate<strong>pentru</strong> ajustare rapidă la evoluţiile externe importante (ex: <strong>de</strong>cizii la nivel naţional cuprivire la industria extractivă sau cea energetică, regândirea la nivel naţional asistemului <strong>de</strong> asigurări sociale în contextul unei noi crize globale, etc.);Monitorizarea şi raportarea au o intensitate crescută în fazele incipiente aleimplementării şi pe parcursul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> tranziţie, când probabilitatea <strong>de</strong> apariţie ariscurilor este mai ridicată. După aceste etape, procedurile <strong>de</strong> raportare şimonitorizare pot fi completate şi adaptate. În cazul materializării riscurilor, organizaţiatrebuie să dispună <strong>de</strong> o modalitate <strong>de</strong> a oferi un răspuns în mod prompt. Pentru caacest lucru să fie posibil, strategia trebuie să beneficieze <strong>de</strong> sprijin instituţional, astfelîncât apariţia riscurilor şi soluţiile <strong>pentru</strong> acestea să poată fi i<strong>de</strong>ntificate şiimplementate rapid.Tabelul <strong>de</strong> mai jos i<strong>de</strong>ntifică principalele tipuri <strong>de</strong> acțiuni ce trebuie întreprinse <strong>pentru</strong> a seasigura o bună impllementare a Strategiei. Detalierea și alocarea responsabilităților se varealiza odată cu elaborarea regulamentelor <strong>de</strong> funcționare și organizare a comitetului <strong>de</strong>monitorizare și a grupurilor <strong>de</strong> lucru.Tabelul 14. Acțiuni în ve<strong>de</strong>rea implementării strategieiTip <strong>de</strong> acţiuni Acţiuni DetaliereAlocarearesurselorAlocarea resurselorumaneAlocarea resurselorfinanciareAlocarea resurselortehniceInstituţiile care coordonează implementarea strategieitrebuie să ia în consi<strong>de</strong>rare şi abilităţile personaluluiimplicat în acest proces. Aceştia trebuie să aibăabilităţi/cunoştinţe privind <strong>de</strong>zvoltarea durabilă,managementul <strong>de</strong> proiect, etc.Responsabilităţile acestei categorii <strong>de</strong> personal trebuiesă fie trasate clar în fişele <strong>de</strong> post ale acestora.Asumarea şi implementarea cu succes a strategiei nueste posibilă dacă structura <strong>de</strong> implementare nu dispune<strong>de</strong> resursele financiare <strong>pentru</strong> organizarea întâlnirilor,<strong>pentru</strong> elaborarea şi realizarea materialelor <strong>de</strong>diseminare şi promovare,etc. Bugetul anual <strong>de</strong>stinatimplementării strategiei este <strong>de</strong> aproximativ 25.000 euro.Fiecare actor implicat este responsabil <strong>pentru</strong>asigurarea resurselor tehnice necesare <strong>pentru</strong> o bună<strong>de</strong>sfășurare a activității.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |153


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Tip <strong>de</strong> acţiuni Acţiuni DetaliereStructura <strong>de</strong>implementareNominalizarea unuiResponsabil <strong>pentru</strong>implementareastrategieiActivarea Comitetului<strong>de</strong> monitorizareActivarea Grupurilor<strong>de</strong> lucruResponsabilul <strong>pentru</strong> implementarea strategieicoordonează procesul <strong>de</strong> implementare. Acesta poate fiun funcţionar public/ manager public/ director din cadrulCJ <strong>Gorj</strong>, sau se poate opta <strong>pentru</strong> externalizarea acestuitip <strong>de</strong> serviciu.Responsabilul va fi permanent informat cu privire lastadiul implementării strategiei şi va fi asistat <strong>de</strong> unsecretariat al strategiei.Comitetul <strong>de</strong> monitorizare are rolul <strong>de</strong> a asigura unproces participativ <strong>de</strong> implementare a strategiei, acestareunind toţi factorii interesaţi şi implicaţi în acest proces.Se reuneşte semestrial. Redactează rapoartesemestriale/ anuale care <strong>de</strong>taliază progresul înregistratîn implementarea fiecărui obiectiv în parte. Acestea vorfi <strong>de</strong>zbătut în plen <strong>de</strong> către Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean.Pentru fiecare dintre obiectivele i<strong>de</strong>ntificate a fost propusun Grup <strong>de</strong> lucru <strong>de</strong>dicat, care inclu<strong>de</strong> factorii <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizieşi responsabilii <strong>de</strong> implementarea proiectelor.Grupurile <strong>de</strong> lucru: Sunt co-prezidate <strong>de</strong> un reprezentant al ConsiliuluiJu<strong>de</strong>ţean şi <strong>de</strong> un reprezentant din partea celorlalţifactori interesaţi (ex. mediul privat, ONG etc.). Înacest fel, implementarea se realizează în modinclusiv şi participativ iar strategia este asumată nudoar la nivel instituţional ci şi <strong>de</strong> societatea civilă şi<strong>de</strong> mediul privat.Sunt <strong>de</strong>numite în funcţie <strong>de</strong> cele 5 sintagme careprezintă i<strong>de</strong>ea centrală a obiectivelor strategice.Această recomandare este realizată în spiritulstrategiei <strong>de</strong> comunicare şi contribuie la creştereatransparenţei activităţii grupurilor <strong>de</strong> lucru.Dispun <strong>de</strong> un secretariat comun.ComunicareDezvoltareai<strong>de</strong>ntităţii vizuale şi astrategiei <strong>de</strong>comunicareSe întâlnesc trimestrial şi raportează progresulînregistrat către Comitetul <strong>de</strong> monitorizare.Responsabilul <strong>pentru</strong> implementarea strategieiparticipă la toate şedinţele grupurilor <strong>de</strong> lucru.Succesul implementării strategiei <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> într-o foartemare măsură <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> implicare al factorilorinteresaţi. La aceştia se adaugă beneficiarii strategiei,publicul larg, al căror sprijin şi interes <strong>pentru</strong> strategietrebuie creat şi menţinut.În ve<strong>de</strong>rea simplificării modului <strong>de</strong> comunicare, esteimportant să se <strong>de</strong>finească o procedură şi o strategie <strong>de</strong>comunicare.În ceea ce priveşte i<strong>de</strong>ntitatea vizuală se propunProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |154


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Tip <strong>de</strong> acţiuni Acţiuni DetaliereDezvoltareainstrumentelor <strong>de</strong>comunicare interneDiseminare şipromovare(<strong>de</strong>zvoltareainstrumentelor <strong>de</strong>comunicare externe)următoarele: Concentrarea comunicării în jurul misiunii, viziunii şivalorilor precum şi a celor 5 sintagme care prezintăi<strong>de</strong>ea centrală a obiectivelor strategice. Utilizarea unui set <strong>de</strong> coduri <strong>de</strong> culoare <strong>pentru</strong>prezentarea fiecărui obiectiv şi <strong>pentru</strong> realizarearaportărilor aferente.Se va realiza un set <strong>de</strong> documente (care să includă şi unmo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> raport) cu format standard, respectândcodurile <strong>de</strong> culoare şi celelalte elemente <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitatevizuală. Orice document redactat <strong>de</strong> grupurile <strong>de</strong> lucruva respecta codul <strong>de</strong> culoare şi formatele pre – stabilite.În ve<strong>de</strong>rea unei bune comunicări interne, va fi agreat ununui circuit al documentelor în interiorul Comitetului <strong>de</strong>monitorizare şi a Grupurilor <strong>de</strong> Lucru, cu respectareaprocedurilor interne ale Consiliului Ju<strong>de</strong>ţean.Se va realiza un newsletter semestrial ce va conţineprincipalele concluzii ale grupului <strong>de</strong> Lucru. Newsletterulva fi trimis către:Membrii Comitetului <strong>de</strong> Monitorizare;Membrii tuturor grupurilor <strong>de</strong> lucru;Reţelei <strong>de</strong> persoane instruite în cadrul proiectului”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni”,<strong>pentru</strong> a se asigura şi diseminarea la nivel <strong>de</strong> UAT;Va fi <strong>de</strong>zvoltată o secţiune <strong>de</strong>dicată strategiei pe site-ulConsiliului Ju<strong>de</strong>ţean şi va fi realizată o adresă <strong>de</strong> mail<strong>de</strong>dicată.Vor fi utilizate noile canale media şi a reţelelor sociale.Cel mai important avantaj al acestor instrumente <strong>de</strong>comunicare este flexibilitatea şi costul redus al utilizăriilor, la care se adaugă şi posibilitatea <strong>de</strong> a interacţionacu un segment <strong>de</strong> populaţie, cel al tinerilor), care altfel,este dificil <strong>de</strong> atins. Se propun următoarele:Crearea şi întreţinerea unei pagini <strong>de</strong> FacebookPagina trebuie actualizată în mod constant (<strong>de</strong> 2-3ori pe săptămână) cu informaţii cu privire lao Progresul strategiei;o Informaţii conexe (evenimenteorganizate <strong>de</strong> Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean, ştiricare au impact asupra strategiei);o Fotografii, înregistrări vi<strong>de</strong>o cu privire laProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |155


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Tip <strong>de</strong> acţiuni Acţiuni Detalierestrategie;Monitorizare,raportare,evaluareRedactarearapoartelor anualeRevizuirea strategieiReactivarea şi utilizarea blog – ului ConsiliuluiJu<strong>de</strong>ţean;Se vor avea în ve<strong>de</strong>re şi alte canale media, cum ar fiTwitter (<strong>pentru</strong> transmiterea <strong>de</strong> mesaje scurte), Flikr(<strong>pentru</strong> galerii foto), dar acestea sunt mai puţin utilizateîn România. Pentru ca noilor canale <strong>de</strong> comunicare săfie utilizate eficient, este important să se înceapă prinselectarea a unuia sau a două canale <strong>de</strong> comunicare.Ulterior, în funcţie <strong>de</strong> reacţia publicului ţintă, se va hotărîextin<strong>de</strong>rea accesului la alte canale media.Vor fi realizate pliante informative, care să fie distribuiteprin intermediul actorilor interesaţi cuprinşi în Grupurile<strong>de</strong> lucru;Vor fi cooptate celelalte organizaţii care fac parte dinGrupurile <strong>de</strong> lucru <strong>pentru</strong> diseminarea <strong>de</strong> informaţii/inclu<strong>de</strong>rea unui link către pagina <strong>de</strong> internet a strategieipe propriul website (spre exemplu, <strong>pentru</strong> obiectivul 4,aceştia ar putea afişa un banner/ link care să afişezemesajul ”Susţin <strong>Gorj</strong>ul ver<strong>de</strong>” şi care să redirecţionezevizitatorul către pagina strategiei);Se vor realiza seminarii/ întâlniri cu jurnaliştii, conferinţe<strong>de</strong> presă etc.În ve<strong>de</strong>rea asigurării unui proces <strong>de</strong> implementareparticipativ, se recomandă realizarea unor sondajeanuale <strong>pentru</strong> colectarea feedback-ului din parteagorjenilor.Rapoartele anuale vor face referire la progresulînregistrat:În implementarea proiectelor;În atingerea indicatorilor (în funcţie <strong>de</strong> schimbărilecontextului socio – economic, indicatori se potajusta);Tot din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al adaptării strategiei lamodificările din contextul socio – economic, strategiatrebuie revizuită anual, sau ori <strong>de</strong> câte ori este cazul. Opropunere în acest sens, este realizarea unei evaluăriintermediare în anul 2015, <strong>pentru</strong> i<strong>de</strong>ntificarea noilorsurse <strong>de</strong> finanţare din surse europene (având în ve<strong>de</strong>refaptul că <strong>perioada</strong> acoperită <strong>de</strong> strategie, 2011 – 2020,inclu<strong>de</strong> şi o nouă perioadă <strong>de</strong> programare a finanţărilordin surse europene, care va duce la <strong>de</strong>limitarea unor noiprograme operaţionale/ domenii cheie <strong>de</strong> intervenţie,etc.)Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |156


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20206.2 Planul <strong>de</strong> monitorizarePentru ca procesul <strong>de</strong> monitorizare să fie unul eficient, este important să fie i<strong>de</strong>ntificați oserie <strong>de</strong> indicatori care să cuantifice impactul acțiunilor și proiectelor propuse <strong>pentru</strong> fiecaredomeniu și obiectiv în parte.În cadrul Strategiei au fost propuse două tipuri <strong>de</strong> indicatori:Indicatori operaționali – <strong>de</strong>finiți la nivelul fiecărui domeniu prioritar. Aceștia suntutilizați <strong>pentru</strong> monitorizarea și evaluarea rezultatelor proiectelelor propuse <strong>pentru</strong>fiecare acțiune în parte. Indicatorii operaționali sunt <strong>de</strong>taliați în cadrul Planului <strong>de</strong>Acțiuni.Indicatori strategici – <strong>de</strong>finiți la nivelul fiecărui obiectiv strategic. Aceștia sunt îngeneral indicatori statistici, utilizați în cadrul Analizei socio – economice. Indicatorii<strong>pentru</strong> care nu sunt menționate valori <strong>de</strong> bază au rolul <strong>de</strong> a cuantifica rezultateleimplementării proiectelor strategiei (spre exemplu, numărul <strong>de</strong> unităţi <strong>de</strong> tip afterschoolîn mediul rural înființate ca urmare a implementării strategiei)Tabelul 15. Indicatori strategiciObiectiveIndicator <strong>de</strong>monitorizare şicontrolNivel <strong>de</strong>referinţăNivelpreconizat<strong>pentru</strong>anul 2020Obiectiv strategic 1 Consolidarea unei baze economice sustenabileFirme cu capital străin în ju<strong>de</strong>ţ (din2%valoarea regională)(2010)10%Ferme cu dimensiune între 5-10 ha7,11%(2010)30%Indicele producţiei vegetale (2020comparativ cu anul <strong>de</strong> bază 2011)- 5%Indicele creşterii animalelor (2020comparativ cu anul <strong>de</strong> bază 2011)- 5%Număr salariaţi/1000 locuitori raportat la 62,88media naţională în construcţii(2009)100,00Număr salariaţi/1000 locuitori raportat la56,69media naţională în industria prelucrătoare(2009)90,00Obiectiv strategic 2 Dezvoltare antreprenorială multisectorialăInstituţia carefurnizează indicatorulOficiul Naţional alRegistrului ComerţuluiAgenţia <strong>de</strong> Plăţi şiIntervenţie în AgriculturăDirecţia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong>StatisticăDirecţia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong>StatisticăDirecţia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong>StatisticăDirecţia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong>StatisticăNumărul <strong>de</strong> beneficiari ai programelor <strong>de</strong>conştientizare <strong>de</strong>dicate antreprenoriatuluiNumărul <strong>de</strong> IMM – uri care au primitsprijin financiar prin fondul <strong>de</strong> riscNumărul <strong>de</strong> proiecte sprijinite prin micro -finanţareNumărul firmelor/ 1000 locuitori raportat lamedia naţionalăObiectiv strategic 3 Valorificarea potenţialului <strong>de</strong> lucru0 100.000 Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean0 50 Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean0 100 Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean9,69%(2009)Creştere cu40%Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong>StatisticăNr. materiale turistice promoţionaledistribuite- 6000Nr. agenţi comerciali certificaţimanagementul calităţii în turism - 60Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean,Consilii Locale,Oficiul <strong>de</strong> turismConsiliul Ju<strong>de</strong>ţean,Consilii LocaleNr. vizitatori - Sosiri ale turiştilor in 54.967 160.000 Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean,Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |157


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020ObiectiveIndicator <strong>de</strong>monitorizare şicontrolNivel <strong>de</strong>referinţăNivelpreconizat<strong>pentru</strong>anul 2020Instituţia carefurnizează indicatorulstructuri <strong>de</strong> primire turistica (2010) Consilii Locale,Statistica naţionalăNr. puncte <strong>de</strong> informare turistică 1 4Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean,Consilii LocaleObiectiv strategic 4. Reducerea presiunii generate <strong>de</strong> factorii socio-economici asupra mediului şi/prinaplicarea/respectarea principiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilăAcoperirea sistemelor <strong>de</strong> apă potabilăAcoperirea sistemelor <strong>de</strong> apă uzată53%(2011)21%(2011)80%65%Parcuri nou create în mediul urban - 10Consiliul Ju<strong>de</strong>ţeanConsilii LocaleConsiliul Ju<strong>de</strong>ţeanConsilii LocaleConsiliul Ju<strong>de</strong>ţeanConsilii LocaleGrădiniţe nou mo<strong>de</strong>rnizate în mediulurban- 15 Consilii LocaleSpaţii <strong>de</strong> joacă nou create în mediulurban- 20 Consilii LocaleStaţii <strong>de</strong> self-service <strong>pentru</strong> biciclete noucreate- 10 Consilii LocaleProiecte ale antreprenorilor în industriiculturale şi creative, sprijinite prinmicrofinanţare - 200 Consiliul Ju<strong>de</strong>ţeanObiectiv strategic 5. Abordare integrată a aspectelor socialeNumăr unităţi <strong>de</strong> tip after-school în mediulrural 0 12Număr unităţi medicale în mediu ruralmo<strong>de</strong>rnizate - 15Număr/ an persoane tratate în cadrulcaravanei medicale în zonele <strong>de</strong>favorizate - 1200Număr <strong>de</strong> copii etnie rromă înscrişi laşcoală (evi<strong>de</strong>nţă anuală)- 300Centre sociale multifuncţionale - 6ŞomajNr. campanii CSR (sector privat) / anNr. participanţi programe <strong>de</strong> instruire şireconversie profesională (grupurivulnerabile)10,1%(2010)8,5%- 20- 3000Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean,Consilii LocaleConsiliul Ju<strong>de</strong>ţean,Consilii Locale, DirecţiaJu<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong> SănătatePublicăConsiliul Ju<strong>de</strong>ţean,Consilii Locale, DirecţiaJu<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong> SănătatePublicăConsiliul Ju<strong>de</strong>ţean,Consilii Locale,Inspectoratul ŞcolarJu<strong>de</strong>ţeanConsiliul Ju<strong>de</strong>ţean,Consilii LocaleConsiliul Ju<strong>de</strong>ţean,Consilii Locale,Statistica naţionalăConsiliul Ju<strong>de</strong>ţean,Consilii Locale, Camera<strong>de</strong> ComerţConsiliul Ju<strong>de</strong>ţean,Consilii Locale, AJOFMProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |158


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20206.3 Structura <strong>de</strong> management a StrategieiDupă momentul aprobării Strategiei în Ședința <strong>de</strong> Consiliu se intră în <strong>perioada</strong> <strong>de</strong>implementare a Strategiei. În acest sens, s-au actualizat Grupurile <strong>de</strong> lucru din <strong>Strategia</strong>anterioară și Comitetul <strong>de</strong> monitorizare.Pentru fiecare obiectiv strategic există un Grup <strong>de</strong> lucru, care va monitoriza implementareaacestuia. Se menține în continuare un Comitet <strong>de</strong> monitorizare, plecând <strong>de</strong> la acela dinstrategia anterioară, actualizat cu alți actori implicați în implementarea Strategiei.Totodată, a fost creat un Grup <strong>de</strong> lucru suport <strong>pentru</strong> implementarea Strategiei, constituit dinreprezentanții autorităților publice locale. În plus, va exista o Rețea <strong>de</strong> diseminare la nivellocal, implicată în implementarea Strategiei, care va inclu<strong>de</strong> persoanele instruite în cadrulproiectului.Ca prim pas în funcționarea grupurilor <strong>de</strong> lucru, se va elabora un Regulament <strong>de</strong> funcționare,care va <strong>de</strong>talia toate elementele <strong>de</strong> organizare a activității. La prima întâlnire <strong>de</strong> lucru, fiecaregrup își va <strong>de</strong>semna doi reprezentanți în funcția <strong>de</strong> co-președinte, un reprezentant dinadministrație publică și un reprezentant din partea mediului privat sau non - guvernamental.Corelarea Grupurilor <strong>de</strong> lucru cu Obiectivele strategiceGrup <strong>de</strong> lucruComitetul <strong>de</strong> monitorizare al strategieiGrupul <strong>de</strong> lucru un <strong>Gorj</strong> prosperGrupul <strong>de</strong> lucru <strong>pentru</strong> un <strong>Gorj</strong>întreprinzătorObiectiv StrategicObiectiv strategic 1 Consolidarea unei baze economicesustenabileObiectiv strategic 2 Dezvoltare antreprenorialămultisectorialăGrupul <strong>de</strong> lucru <strong>pentru</strong> un <strong>Gorj</strong>turisticGrupul <strong>de</strong> lucru <strong>pentru</strong> un <strong>Gorj</strong>ver<strong>de</strong>Grupul <strong>de</strong> lucru <strong>pentru</strong> un <strong>Gorj</strong>socialObiectiv strategic 3 Valorificarea potenţialului turisticObiectiv strategic 4 Reducerea presiunii generate <strong>de</strong>factorii socio-economici asupra mediului şi respectareaprincipiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilăObiectiv strategic 5 Abordare integrată a aspectelor socialeProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |159


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Comitetul <strong>de</strong> monitorizare al Strategiei 17Nr. Crt. INSTITUŢIA/ORGANIZAŢIA FUNCŢIE1 Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Gorj</strong> – Direcţia Cooperare, <strong>de</strong>zvoltare regionalăşi relaţii externeSecretariat2 Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Gorj</strong> Preşedinte3 Instituţia Prefectului Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> Prefect4 Comisia buget - finanţe Preşedinte5 Comisia <strong>de</strong> urbanism şi amenajarea teritoriului Preşedinte6 Comisia <strong>pentru</strong> servicii publice şi IMM-uri Preşedinte7 Comisia <strong>pentru</strong> învăţământ, cultură, sănătate şi protecţie socială Preşedinte8 Comisia juridică şi <strong>de</strong> administraţie publică locală Preşedinte9 Comisia <strong>pentru</strong> industrie, agricultură, silvicultură şi protecţia Preşedintemediului10 Comisia <strong>pentru</strong> prognoze, <strong>de</strong>zvoltare si cooperare regională Preşedinte11 Comisia <strong>pentru</strong> tineret, sport, turism Preşedinte12 AJOFM <strong>Gorj</strong> Director13 APIA <strong>Gorj</strong> Director14 Agenţia <strong>pentru</strong> Protecţia Mediului <strong>Gorj</strong> Director15 Autoritatea <strong>de</strong> Sănătate Publică <strong>Gorj</strong> Director16 Direcţia Generală <strong>pentru</strong> Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Director<strong>Gorj</strong>17 Direcţia <strong>de</strong> Muncă şi Protecţie Socială Director executiv18 Camera <strong>de</strong> Comerţ şi Industrie a Ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> Director19 Serviciul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Gestionare aDirectorDeşeurilor şi a Activităţilor <strong>de</strong> Salubrizare <strong>Gorj</strong>20 Inspectoratul Şcolar Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Gorj</strong> Inspector General21 CNADNR - Secţia Drumuri Naţionale <strong>Gorj</strong> Director22 Direcţia Silvică <strong>Gorj</strong> Director tehnic23Direcţia Ju<strong>de</strong>țeană <strong>pentru</strong> Cultură, Culte și Patrimoniul CulturalNaţional <strong>Gorj</strong>Director economic24 Direcţia <strong>pentru</strong> Agricultură şi Dezvoltare Rurală <strong>Gorj</strong> Director executiv25 Oficiul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>pentru</strong> Consultanţă Agricolă <strong>Gorj</strong> Director executiv26 Oficiul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>pentru</strong> Dezvoltare Rurală şi Pescuit <strong>Gorj</strong> Director adjunct27 Direcţia Sanitar-veterinară <strong>Gorj</strong> Director executiv28 Administraţia Naţională "Apele Române" Direcţia Apelor JiuCraiova – Sistemul <strong>de</strong> Gospodărire a Apelor <strong>Gorj</strong>Director29 Universitatea ”Constantin Brâncuşi Tg-Jiu” Decan30 Societatea Națională a Lignitului Oltenia Director general17 Componența, atât a Comitetului <strong>de</strong> monitorizare cât și a Grupurilor <strong>de</strong> Lucru se poate reactualiza peîntreaga durată <strong>de</strong> implementare a Strategiei.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |160


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Nr. Crt. INSTITUŢIA/ORGANIZAŢIA FUNCŢIE31 S.C. Artego SA Tg-Jiu Director32 S.C. Mirfo SA Tg-Jiu Director general33 Uzina Mecanică <strong>de</strong> Reparaţii Rovinari Director general34 ANTREC <strong>Gorj</strong> Preşedinte35 Asociaţia Regională <strong>pentru</strong> Dezvoltare Rurală Tg-Jiu Director executiv36 Asociaţia Tineret şi Dezvoltare Regională Director executiv37 Consorţiul <strong>pentru</strong> Reconstrucţia Zonelor Miniere din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> Director executiv38 Cartel A.L.F.A <strong>Gorj</strong> Preşedinte39 Confe<strong>de</strong>raţia Sindicatelor Democratice din România Preşedinte40 Fundaţia „S.O.S. Copiii <strong>Gorj</strong>ului” Tg-Jiu Preşedinte41 Fundaţia Dialog Social Tg-Jiu Preşedinte42 Fundaţia <strong>pentru</strong> Tineret DEL Tg-Jiu Preşedinte43 Fundaţia Tismana Preşedinte44 Asociaţie “Tineri fără Frontiere” Preşedinte45 Asociaţia Pentru Şanse Egale Preşedinte46 Centrul Școlar <strong>pentru</strong> Educație Incluzivă Tg-Jiu Președinte47 CNSLR ”FRĂȚIA” filiala <strong>Gorj</strong> Președinte48 Inspectoratul <strong>pentru</strong> Situații <strong>de</strong> Urgență Ju<strong>de</strong>țean <strong>Gorj</strong> Inspector șefGrupul <strong>de</strong> lucru <strong>pentru</strong> un <strong>Gorj</strong> prosper 18Nr. Crt. INSTITUŢIA/ORGANIZAŢIA FUNCŢIE1 Societatea Națională a Lignitului Oltenia membru2 Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Gorj</strong> membru/secretariat3 S.C. Artego SA. Tg-Jiu membru4 S.C. Mirfo S.A. membru5 Agenția Română <strong>pentru</strong> Dezvoltare Durabilă a ZonelormembruIndustriale6 Camera <strong>de</strong> Comerţ – <strong>Gorj</strong> membru7 Universitatea Constantin Brâncuşi membru8 Centrul <strong>de</strong> Calcul <strong>Gorj</strong> membru9 S.C. ELTOP SRL membru10 Direcţia <strong>pentru</strong> Agricultură şi Dezvoltare Rurală <strong>Gorj</strong> membru11 Oficiul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>pentru</strong> Consultanţă Agricolă <strong>Gorj</strong> membru12 Oficiul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>pentru</strong> Dezvoltare Rurală şi Pescuit membru13 Agenția <strong>de</strong> Plăți și Intervenții în Agricultură – <strong>Gorj</strong> membru14 Direcţia Sanitar-Veterinară <strong>Gorj</strong> membru18 La prima întâlnire <strong>de</strong> lucru, fiecare grup <strong>de</strong> lucru va <strong>de</strong>semna două persoane în funcție <strong>de</strong> copreședinte,un reprezentant din administrație publică și un reprezentant din partea mediului privat.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |161


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Grupul <strong>de</strong> lucru <strong>pentru</strong> un <strong>Gorj</strong> întreprinzătorNr. Crt. INSTITUŢIA/ORGANIZAŢIA FUNCŢIE1 Camera <strong>de</strong> Comerţ <strong>Gorj</strong> membru2 Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Gorj</strong> membru/secretariat3 Universitatea Constantin Brâncuşi membru4 Inspectoratul Şcolar Ju<strong>de</strong>țean <strong>Gorj</strong> membru5 Agenția Ju<strong>de</strong>țeană <strong>pentru</strong> Ocuparea Forței <strong>de</strong> Muncă membru6 Direcţia <strong>pentru</strong> Agricultură şi Dezvoltare Rurală <strong>Gorj</strong> membru7 Oficiul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>pentru</strong> Consultanţă Agricolă <strong>Gorj</strong> membru8 Fundația Culturală Delta membru9 Uniunea Sindicatelor Miniere Oltenia membru10 Agenția <strong>de</strong> Plăți <strong>pentru</strong> Dezvoltare Durabilă și Pescuit membru11 Fundația Tismana membru12 Școala Populară <strong>de</strong> Artă <strong>Gorj</strong> membru13 Asociaţia Regională <strong>pentru</strong> Dezvoltare Rurală membru14 Asociația Psihologilor <strong>Gorj</strong>eni membru15 Camera Agricolă Ju<strong>de</strong>țeană – <strong>Gorj</strong> membruGrupul <strong>de</strong> lucru <strong>pentru</strong> un <strong>Gorj</strong> turisticNr. Crt. INSTITUŢIA/ORGANIZAŢIA FUNCŢIE1 Serviciul Public Ju<strong>de</strong>țean Salvamont <strong>Gorj</strong> membru2 Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Gorj</strong> membru/secretariat3 Direcţia Ju<strong>de</strong>țeană <strong>pentru</strong> Cultură, Culte şi Patrimoniu Național<strong>Gorj</strong>membru4 Asociaţia Patronală <strong>de</strong> Turism <strong>Gorj</strong> membru5 Oficiul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>pentru</strong> Dezvoltare Rurală şi Pescuit membru6 Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean ”Alexandru Ştefulescu” membru7 ANTREC <strong>Gorj</strong> membru8 <strong>Gorj</strong> Turism membru9 Școala Populară <strong>de</strong> Artă <strong>Gorj</strong> membru10 Biblioteca Ju<strong>de</strong>țeană ”Christian Tell” membru11 Centrul Ju<strong>de</strong>țean <strong>pentru</strong> Conservarea și Promovarea CulturiiTradiționale <strong>Gorj</strong>membru12 Primăria Runcu membru13 Primăria Novaci membru14 Primăria Polovragi membru15 Primăria Baia <strong>de</strong> Fier membru16 Primăria Târgu-Jiu membru17 Primăria Tismana membru18 Primăria Săcelu membruProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |162


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Grupul <strong>de</strong> lucru <strong>pentru</strong> un <strong>Gorj</strong> ver<strong>de</strong>Nr. Crt. INSTITUŢIA/ORGANIZAŢIA FUNCŢIE1 Agenţia <strong>pentru</strong> Protecţia Mediului <strong>Gorj</strong> membru2 Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Gorj</strong> membru/secretariat3 Administraţia Naţională „Apele Române” membru4 Societatea Națională a Lignitului Oltenia membru5 Direcţia Silvică <strong>Gorj</strong> membru6 Serviciul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Gestionare a Deşeurilor şi a Activităţilor <strong>de</strong>membruSalubrizare <strong>Gorj</strong>7 CNADN – Secţia Drumuri Naţionale membru8 Garda <strong>de</strong> Mediu <strong>Gorj</strong> membru9 ADIA membru10 ADIS membru11 SC APAREGIO SA membru12 Complexul Energetic Turceni membru13 Complexul Energetic Rovinari membruGrupul <strong>de</strong> lucru <strong>pentru</strong> un <strong>Gorj</strong> socialNr. crt. INSTITUŢIA/ORGANIZAŢIA FUNCŢIE1 Fundaţia „SOS. Copiii <strong>Gorj</strong>ului” membru2 Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Gorj</strong> membru/secretariat3 Autoritatea <strong>de</strong> Sănătate Publică <strong>Gorj</strong> membru4 Direcţia Generală <strong>pentru</strong> Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului membru5 Cartel ALFA <strong>Gorj</strong> membru6 Fundaţia DEL membru7 Fundaţia Dialog Social membru8 Fundaţia Tineri fără Frontiere membru9 Asociaţia Şanse Egale <strong>Gorj</strong> membru10 Agenţia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>pentru</strong> Ocuparea Forţei <strong>de</strong> Muncă <strong>Gorj</strong> membru11 Inspectoratul Școlar Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Gorj</strong> membru12 Direcţia Publică <strong>de</strong> Protecţie Socială <strong>Gorj</strong> membru13 Biblioteca Ju<strong>de</strong>țeană ”Christian Tell” membru14 CNSLR ”FRĂȚIA” Filiala GORJ membru15 Direcția Publică <strong>de</strong> Protecție Socială membru16 Asociația Inimi <strong>de</strong> <strong>Gorj</strong>eni membru17 Asociația ”O Nouă Șansă <strong>pentru</strong> Toți <strong>Gorj</strong>enii” membru18 Direcţia <strong>de</strong> Muncă şi Protecţie Socială membru19 Centrul Școlar <strong>pentru</strong> Educație Incluzivă Tg-Jiu membruProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |163


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Grupul <strong>de</strong> lucru suport <strong>pentru</strong> implementarea Strategiei 19Nr.crt.InstituţiaFuncție1 Primăria Albeni membru2 Primăria Alimpeşti membru3 Primăria Aninoasa membru4 Primăria Arcani membru5 Primăria Baia <strong>de</strong> Fier membru6 Primăria Bălăneşti membru7 Primăria Băleşti membru8 Primăria Bărbăteşti membru9 Primăria Bâlteni membru10 Primăria Bengeşti Ciocadia membru11 Primăria Berleşti membru12 Primăria Bolboşi membru13 Primăria Borăscu membru14 Primăria Brăneşti membru15 Primăria Bumbeşti - Piţic membru16 Primăria Bumbeşti-Jiu membru17 Primăria Bustuchin membru18 Primăria Căpreni membru19 Primăria Cătunele membru20 Primăria Câlnic membru21 Primăria Ciuperceni membru22 Primăria Crasna membru23 Primăria Cruşeţ membru24 Primăria Dănciuleşti membru25 Primăria Dăneşti membru26 Primăria Drăgotești membru27 Primăria Drăguţeşti membru28 Primăria Fărcăşeşti membru29 Primăria Glogova membru19 Acest grup <strong>de</strong> lucru va fi constituit din reprezentanții autorităților publice locale, în special dinpersoanele instruite în cadrul proiectului „Euro-Strategie, Euro-Administrație, Euro-Cetățeni„.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |164


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Nr.crt.InstituţiaFuncție30 Primăria Godineşti membru31 Primăria Hurezani membru32 Primăria Ioneşti membru33 Primăria Jupâneşti membru34 Primăria Leleşti membru35 Primăria Licurici membru36 Primăria Logreşti membru37 Primăria Mătăsari membru38 Primăria Motru membru39 Primăria Muşeteşti membru40 Primăria Negomir membru41 Primăria Novaci membru42 Primăria Pa<strong>de</strong>ş membru43 Primăria Peştişani membru44 Primăria Plopşoru membru45 Primăria Polovragi membru46 Primăria Prigoria membru47 Primăria Roşia <strong>de</strong> Amaradia membru48 Primăria Rovinari membru49 Primăria Runcu membru50 Primăria Săcelu membru51 Primăria Sămărineşti membru52 Primăria Săuleşti membru53 Primăria Schela membru54 Primăria Scoarţa membru55 Primăria Slivileşti membru56 Primăria Stăneşti membru57 Primăria Stejari membru58 Primăria Stoina membru59 Primăria Târgu Cărbunești membru60 Primăria Târgu Jiu membru61 Primăria Teleşti membru62 Primăria Tismana membru63 Primăria Turburea membruProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |165


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Nr.crt.InstituţiaFuncție64 Primăria Turceni membru65 Primăria Turcineşti membru66 Primăria Ţânţăreni membru67 Primăria Țicleni membru68 Primăria Urdari membru69 Primăria Văgiuleşti membru70 Primăria Vladimir membruRețeaua <strong>de</strong> diseminare la nivel local 20Nr. crt. Instituţia Nume şi Prenume1. Primăria Albeni Silviu Ionuţ STAN2. Primăria Alimpeşti Maria NEGREANU3. Primăria Aninoasa Constantin DASCĂLU4. Primăria Arcani Casian COICULESCU5. Primăria Baia <strong>de</strong> Fier Liviu Constantin MELCESCU6. Primăria Bălăneşti Carmina LĂPĂDAT (rezervă)Vasile POPA7. Primăria Băleşti Mihai Florin ŞTEFĂNOIU8. Primăria Bărbăteşti Constantin Bogdan MEZDREA9. Primăria Bâlteni Ramona RĂDOACĂ10. Primăria Bengeşti Ciocadia Ion Cosmin PĂUNA11. Primăria Berleşti Matilda - Nicoleta DUMITRAŞCU12. Primăria Bolboşi Constantin Cosmin IVAŞCU13. Primăria Borăscu Ofelia COJOCARU14. Primăria Brăneşti Nicoleta GODEANU20 Acestă rețea <strong>de</strong> diseminare, constituită în cadrul proiectului Euro-Strategie, Euro-Administrație,Euro-Cetățeni, va continua să fie funcțională și după implementarea acestuia, fiind constituită dinreprezentanții autorităților publice locale, în special din persoanele instruite în cadrul proiectului.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |166


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Nr. crt. Instituţia Nume şi Prenume15. Primăria Bumbeşti - Piţic Emilia BĂLAN16. Primăria Bumbeşti-Jiu Vasile Iulian MICUŢ17. Primăria Bustuchin Mihaela PERESCUVasile ZIDARU18. Primăria Cătunele Dorina NIŢOI19. Primăria Căpreni Georgeta BUJORĂSCUCamelia Nuşa CĂTĂNOIU20. Primăria Câlnic Ion-Sorin CIOCÂRLIE21. Primăria Ciuperceni Maria CÂLNICEANU22. Primăria Crasna Ramona GANEA23. Primăria Cruşeţ Leontina TUDORACHE24. Primăria Dănciuleşti Ioana ZAMFIR25. Primăria Dăneşti Daniela CIOCHINĂ26. Primăria Dragoteşti Dorin NEGOMIREANU27. Primăria Drăguţeşti Marina DANIEL28. Primăria Fărcăşeşti Elena SILIAN29. Primăria Glogova Iulica CIOCĂNELRareş Cătălin TUTILĂ30. Primăria Godineşti Bogdan Cătălin RAŢĂ31. Primăria Hurezani Alexandru CEPOI32. Primăria Ioneşti Alin Ionuţ STREJANŢU33. Primăria Jupâneşti Elena Mihaela CĂLIN34. Primăria Leleşti Constantin Cătălin MISCHIE35. Primăria Licurici Gina MUTULESCU36. Primăria Logreşti Ariada DINCĂ37. Primăria Mătăsari Marius Irinel RAŞOVEANU38. Primăria Motru Tania Emilia NICU39. Primăria Muşeteşti Ion BĂLĂEŢI40. Primăria Negomir Tudor OIŢĂ41. Primăria Novaci Anca DEACONESCUCristian ŢIVLEA42. Primăria Pa<strong>de</strong>ş Marinică Cristian CURELEAProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |167


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Nr. crt. Instituţia Nume şi Prenume43. Primăria Peştişani Alina DĂIANU44. Primăria Plopşoru Jeni Cristina CIOCÎLTEAFlorentina TUTUNARU45. Primăria Polovragi Gheorghe EPURECamelia Ionela FĂSUESCU (rezervă)46. Primăria Prigoria Doiniţa DEACONESCU47. Primăria Roşia <strong>de</strong> Amaradia Claudia PĂDURARU48. Primăria Rovinari Gabriel STRINU49. Primăria Runcu Camelia VLĂDUŢ50. Primăria Săcelu Ofelia Maria VASILE51. Primăria Sămărineşti Constantin Adrian LONEA52. Primăria Săuleşti Iustin ANDRIŢACosteluș Cosmin CEAUȘUIon SĂULESCU (rezervă)53. Primăria Schela Claudia Mirabela VLĂDUŢESCU54. Primăria Scoarţa A<strong>de</strong>la PIRTEA55. Primăria Slivileşti Ioana BEZNILĂ56. Primăria Stăneşti Floarea PÂRVULESCU57. Primăria Stejari Claudiu BUCEA58. Primăria Stoina Ovidiu Florin SLĂVUŢANU59. Primăria Târgu Cărbunești Sorin CORICI60. Primăria Târgu-Jiu Gabriel SANDALĂCorina ȘUȚĂ (rezervă)61. Primăria Teleşti Anca Loredana SCHINTEIE62. Primăria Tismana Sever ROTOCOL63. Primăria Turburea Maria GOANŢĂ64. Primăria Turceni Costin BICĂU65. Primăria Turcineşti Simona CIOBESCUEmil HORTOPANNicolae CURELEA(rezerve)66. Primăria Țicleni Constantin RADU67. Primăria Ţânţăreni Mariana IONProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |168


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Nr. crt. Instituţia Nume şi Prenume68. Primăria Urdari Robert LEUCĂ69. Primăria Văgiuleşti Elena Artemisa POPESCU70. Primăria Vladimir Nicolae HOAGĂ71. Direcția Comunitară Ju<strong>de</strong>țeană <strong>de</strong> Evi<strong>de</strong>nță aPersoanelor <strong>Gorj</strong>72. Direcţia Generală <strong>de</strong> Asistenţă Socială şi ProtecţiaCopilului <strong>Gorj</strong>Ion Doinel POPESCUMihaela STAN (rezervă)Claudia-Loredana BUCIUGeorgiana DUDĂUDorina-Luminiţa MITUCĂCamelia Dorina POPESCU73. Centrul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Resurse şi <strong>de</strong> AsistenţăEducaţională <strong>Gorj</strong>Mirela PLAI PIGUIDaniela ŞCHEAU74. Centrul Şcolar <strong>pentru</strong> Educaţie Incluzivă Târgu-Jiu Maria BUDULAN75. Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană ,,Christian Tell,, <strong>Gorj</strong> Iolanda Marcela BIBANUAndreea-Fabiola NEACŞU76. Centrul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>pentru</strong> Conservarea şiPromovarea Culturii Tradiţionale <strong>Gorj</strong>Iohana Cristiana DRĂGHICI77. Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Gorj</strong> ,,Alexandru Ştefulescu,, Maria A<strong>de</strong>la COCHINĂ78. Şcoala populară <strong>de</strong> Artă Daniela SURUPĂCEANU79. Ansamblul Artistic Profesionist,, Doina <strong>Gorj</strong>ului,,Tg–Jiu80. Serviciul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Gestionare a Deşeurilor şi aActivităţilor <strong>de</strong> Salubrizare <strong>Gorj</strong>.Alexandru Marian ŢARFULEAIoana Monica DOBRESCUNicolae Daniel DOBRESCU81. Inspectoratul <strong>pentru</strong> Situaţii <strong>de</strong> Urgenţă Alin GĂRĂIACUMarius IORDACHEIonel Cristian NEOAGĂ82. Serviciul Public Ju<strong>de</strong>ţean Salvamont <strong>Gorj</strong> Florentina URBANEK83. Spitalul <strong>de</strong> Urgenţă Tg Jiu Nadiana Rozalia OLARIU84. Spitalul <strong>de</strong> Pneumoftiziologie Dobriţa Tiberiu TĂTARU85. Camera Agricolă Grigore POPESCU86. Consiliul Ju<strong>de</strong>țean <strong>Gorj</strong> Adriana ANDRIŢOIUGeorge Cosmin BAJMATĂRĂMirela Virginia BALACIAlexandru BĂLUŢĂMihaela BLIDEAGeorge Ştefan BUZATUProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |169


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Nr. crt. Instituţia Nume şi PrenumeFlorina Luciana COTOCUPopescu Violeta CUCUMariana DEACONUElena ECOBICIMaria Liliana FLORESCURaluca Lavinia GHERGHEConstantin Călin GRĂDINARUMaria Mihaela GRINDEANUDespina GROFULeontin ISUFIon Cristian HOMESCUDelia-Maria MAINERICICostel MARCĂUDan MATEICristian MIHĂILESCUCorina Gorgeta MILITARUMonica-Geanina MORJANValeriu Octavian MORMANVictoriţa NĂSTASENidia NIMARĂGabriela OGÂRLACIAdriana PALALOGADaniel RĂUSDaniela SĂVESCUCamelia SEMENDaniela STRICESCUAdriana TOMOIMihai TOMOICarmen TOROPUMaria-Magdalena VERSINMirela ZARESCUVictoria UNGUREANUProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |170


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20207 ANEXA 1 LISTA DOCUMENTELOR CONSULTATEDocumente programatice şi strategii<strong>Strategia</strong> Europa 2020<strong>Strategia</strong> naţională <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a României, orizonturi 2013-2020-2030;<strong>Strategia</strong> şi Planul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a Regiunii Sud-Vest Oltenia;Documentele cadru <strong>de</strong> implementare a Programelor Operaţionale;Politica <strong>de</strong> coeziune a Uniunii Europene, orientările strategice comunitare şi acquis-uluicomunitar<strong>Strategia</strong> energetică a României <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2007 – 2020<strong>Strategia</strong> industriei miniere <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2008-2020<strong>Strategia</strong> şi Planul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a Regiunii Sud - Vest Oltenia<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare socio-economică a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>, 2007-2013Planul <strong>de</strong> Amenajare a Teritoriului Ju<strong>de</strong>ţean – Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong><strong>Strategia</strong> ju<strong>de</strong>ţeană în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2007– 2013<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare a administraţiei publice la nivelul Consiliului Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Gorj</strong>Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> - elemente <strong>de</strong> strategie culturală pe termen scurt, mediu şi lungPlan <strong>de</strong> Investiţii pe termen lung „Sistem <strong>de</strong> management integrat al <strong>de</strong>şeurilor soli<strong>de</strong> înju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>”Plan <strong>de</strong> analiză şi acoperire a riscurilor – ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>Studiile <strong>de</strong>zvoltare în cadrul proiectului Euro – strategie, Euro – administraţie, Euro –cetăţeniStudiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural şi istoricStudiu privind managementul resurselor umane la nivelul autorităţilor administraţiei publicelocaleStudiu privind accelerarea <strong>de</strong>zvoltării serviciilor comunitare <strong>de</strong> utilităţi publiceStudiu privind <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii <strong>de</strong> drumuri şi poduri din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>Surse <strong>de</strong> date statisticeInstitutul Naţional <strong>de</strong> Statistică – Anuarul statistic 2011Institutul Naţional <strong>de</strong> Statistică – Statistica teritorială 2011Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong> Statistică <strong>Gorj</strong> – Anuarul Ju<strong>de</strong>ţean 2010Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |171


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Oficiul Naţional al Registrului ComerţuluiComplexul Energetic Turceni http://www.eturceni.ro/Complexul Energetic Rovinari http://www.cerovinari.ro/Centrul român <strong>pentru</strong> promovarea comerţului şi investiţiilor străinehttp://www.romtra<strong>de</strong>invest.ro/Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) http://www.cnlo.ro/Alte studiiAnaliza nevoilor <strong>de</strong> instruire (2010), Consiliul Ju<strong>de</strong>țean <strong>Gorj</strong> (elaborat <strong>de</strong> Centrul <strong>de</strong> ResurseJuridice)Agenda Culturală 2011, Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Gorj</strong>, Editura Centrului Ju<strong>de</strong>ţean <strong>pentru</strong>Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale <strong>Gorj</strong>, Târgu JiuAgenda Culturală 2010, Editura Centrului ju<strong>de</strong>ţean <strong>pentru</strong> conservarea şi promovarea culturiitradiţionale <strong>Gorj</strong>PATJ <strong>Gorj</strong> 2011 şi Studiile <strong>de</strong> Fundamentare aferente acestuia.Studiu <strong>pentru</strong> valorificarea potenţialului turistic al Ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>, Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Gorj</strong>,2009.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |172


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 20208 ANEXA 2 LISTA PERSOANELOR IMPLICATE ÎNIMPLEMENTAREA PROIECTULUI ”EURO-STRATEGIE,EURO-ADMINISTRAȚIE, EURO-CETĂȚENI”SUPERVIZORI PROIECTU.A.T. JUDEȚUL GORJIon CĂLINOIU, președinte, Consiliul Ju<strong>de</strong>țean <strong>Gorj</strong>;Vasile RÂBU, vicepreședinte, Consiliul Ju<strong>de</strong>țean <strong>Gorj</strong>;Radu ANGHELOIU, vicepreședinte, Consiliul Ju<strong>de</strong>țean <strong>Gorj</strong>;Zoica ZAMFIRESCU, secretar ju<strong>de</strong>ț, Consiliul Ju<strong>de</strong>țean <strong>Gorj</strong>;Daniela STRICESCU, director executiv, Direcţia Tehnico-economică;Claudia-Ileana GIURGIULESCU, director executiv, Direcţia Cooperare, <strong>de</strong>zvoltare regionalăşi relați externe;Cosmin George BAJMATĂRĂ, director executiv adjunct, Direcţia Tehnico-economică;Costel MARCĂU, director executiv, Direcția Juridică, administrație publică locală și transportpublic ju<strong>de</strong>țean.UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI:Laura BORICEAN, Manager proiect;Gabriela OGÂRLACI, Asistent manager proiect;Adriana ANDRIŢOIU, Responsabil tehnic 1;Iuliana ZAMFIR, Responsabil tehnic 2;Ionel DOBRE, Responsabil tehnic 3;Cornelia Larisa TUDORESCU, Responsabil financiar;Victoria UNGUREANU, Manager financiar supervizor CFPP;Mirela ZARESCU, Responsabil juridic;Camelia SANDA, Responsabil achiziţii şi disciplină contractuală;Flavia RAUS, Secretar.SPECIALIȘTI TEHNICI:Petre RAŢĂ, Compartiment evi<strong>de</strong>nţă patrimoniu, Direcţia Tehnico-economică;Daniel RĂUS, Compartimentul Urbanism şi amenajarea teritoriului, Arhitect şef;Dana NISTORESCU, Compartimentul Urbanism şi amenajarea teritoriului, Arhitect şef;Dumitru DRĂGHESCU, Direcția Tehnico-economică;Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |173


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Lidia SLIVILESCU, Serviciul Resurse umane, managementul funcție publice, IT, DirecțiaTehnico-economică;Daniela CORNOIU, Serviciul Resurse umane, managementul funcţiei publice, IT, DirecțiaTehnico-economică;Maria-Liliana FLORESCU, Serviciul Unitatea ju<strong>de</strong>ţeană <strong>pentru</strong> monitorizarea serviciilorcomunitare <strong>de</strong> utilități publice, Direcţia Tehnico-economică;Rodica MOROŞANU, Serviciul Unitatea ju<strong>de</strong>ţeană <strong>pentru</strong> monitorizarea serviciilorcomunitare <strong>de</strong> utilităţi publice, Direcția Tehnico-economică;Cornel-Lucian CIMPOIERU, Serviciul drumuri publice, Direcţia Tehnico-economică;Mirela-Virginia BALACI, Compartimentul urmărire execuţie drumuri publice, DirecţiaTehnico-economică;Mihai TOMOI, Compartimentul Gestionare Optimizată a Drumurilor Publice Serviciul DrumuriPublice, Direcţia Tehnico-economică;Cristian MIHĂILESCU, Compartimentul Gestionare Optimizată a Drumurilor Publice ServiciulDrumuri Publice, Direcţia Tehnico-economică;Irina MINONIU, Direcția Cooperare, <strong>de</strong>zvoltare regională și relații externe;Mariana DEACONU, Direcția Cooperare, <strong>de</strong>zvoltare regională și relații externe;Adriana PALALOGA, Direcția Cooperare, <strong>de</strong>zvoltare regională și relații externe;Raluca GHERGHE, Direcția Cooperare, <strong>de</strong>zvoltare regională și relații externe;Liliana VLĂDOESCU, Serviciul Achiziţii Publice şi Relaţii Contractuale, Direcția Tehnicoeconomică;Daniela SĂVESCU, Serviciul Achiziţii Publice şi Relaţii Contractuale, Direcția Tehnicoeconomică;Gheorghe CĂRBUNESCU, Serviciul Achiziţii Publice şi Relaţii Contractuale, DirecțiaTehnico-economică;EXPERȚI COOPTAȚIOlimpia BRATU, Biblioteca Ju<strong>de</strong>țeană ”Christian Tell”Sabin CORNOIU, Serviciul Public Ju<strong>de</strong>țean Salvamont <strong>Gorj</strong>Dumitru HORTOPAN, Muzeul Ju<strong>de</strong>țean "Alexandru Ştefulescu"Elisabeta JUVELOIU, Agenţia <strong>pentru</strong> Protecţia Mediului <strong>Gorj</strong>Monica VLĂDĂIANU, Direcţia Ju<strong>de</strong>țeană <strong>pentru</strong> Cultură, Culte şi Patrimoniu Național <strong>Gorj</strong>Ion CEPOI, Centrul Ju<strong>de</strong>țean <strong>pentru</strong> Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale <strong>Gorj</strong>Viorel GÂRBACIU, Şcoala Populară <strong>de</strong> ArtăProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |174


<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020CONSULTANT PENTRU REALIZAREA STUDIILOR DE CERCETARE ȘI A STRATEGIEIDragoș Nicolae PISLARU, Manager <strong>de</strong> proiectRăzvan BUZATU, CoordonatorRaluca IVANOF, Expert planificare strategicăCătălina NEAGU, Consultant, Asistent <strong>de</strong> proiectConf. dr. arh. Cerasella CRACIUN, ExpertMarian NICULESCU, ExpertMarian NICU, ExpertMihai IUGA, ExpertIzabella MORTH, ExpertAdrian MAJURU, ExpertFlorin Ionuţ FILIP, ExpertAlexandru-Ionuţ PETRISOR, ExpertCosmin TOTH, ExpertDan HATIEGANU, ExpertConstantin GATIN, ExpertMarina NEAGU, ExpertRaluca Maria BĂLA, ExpertProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |175


EURO-STRATEGIE, EURO-ADMINISTRAŢIE, EURO-CETĂŢENI COD SMIS 12714Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional DezvoltareaCapacităţii Administrative 2007-2013Editorul materialului:Unitatea Administrativ Teritorială Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>, reprezentată prin Consiliul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>Gorj</strong>Târgu-Jiu, Strada Victoriei nr. 2-4Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>Telefon: 0253.214006Fax: 0253.212023e-mail: consjud@cjgorj.rowww.cjgorj.roData publicării: ianuarie 2012”Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a UniuniiEuropene sau a Guvernului României”CONSULTANT PENTRU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI:

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!