ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 5 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 5 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 5 - Consiliul ...
Agrişului Mare. Din punct de vedere a sortimentaţiei, cea mai maresuprafaţă, era acoperită cu carpen - 1039,74 ha, urmat de gorun - 904,77 ha,fag - 653,34 ha, cer - 281,43 ha, alte esenţe, în amestec – 849,11 ha, lăstăriş– 76,06 ha, în vârstă de 30 ani cu grosimea medie a copacilor de 18 cm îndiametru şi densitatea de 400 arbori/ha. Principalul drum care străbatepădurea de la nord la sud, pe o distanţă de 11 km, porneşte din capătulArăneagului şi face legătura cu Valea Mureşului, prin Milova. Este accesibildoar pentru căruţe şi mersul pe jos, având pante de 8-12 grade. Alte drumuride pădure sunt importante doar pe plan local, fiind folosite exclusiv demijloace cu tracţiune animală.Spre vest, în hotarul localităţii Agrişul Mare, la sud de hotarul viilor,se afla un alt trup de pădure, cu o suprafaţă totală de 1403,78 ha, în cea maimare parte, acoperită cu gorun : 560,27 ha, carpen –233,57 ha, fag – 106,10ha, cer –50,49 ha, alte esnţe lemnoase în amestec – 329,74 ha şi lăstăriş103,61 ha. Limitele sale spre vest, erau terenurile arabile ale satelor Măderatşi Mâsca iar spre sud, pădurile Şiriei. La vârsta de 37 ani copacii aveaugrosimea medie de 28 cm în diametru şi o densitate de 350 arbori la hectar.În 1950, pădurea lipsită încă de utilaje pentru exploatare forestieră, erastrăbătută, pe o distanţă de 13 km de un drum militar strategic, care porneadin sud-vestul comunei, spre sud, până la Cladova, pe Valea Mureşului.Deşi a fost pietruit în perioada interbelică, drumul neîntreţinut şi lipsit deindicatoare, nu a mai putut fi folosit, cu excepţia căruţelor, sau ca şi potecăpentru mersul pe jos. În zonă, mai există şi astăzi vechi drumuri forestiere deimportanţă locală, care erau folosite pentru transportul materialelor dinpădure.Spre Şiria, pe o suprafaţă de 400 ha, există un alt trup de pădure, unşleau de deal cu câte 100 ha de gorun, cer, gârniţă şi carpen, unde drumurilefiind orientate pe curbele de nivel, sunt practicabile în tot cursul anului.În satul Măderat existau de asemenea în anul 1950, două trupuri depădure, numite: păşuni împădurite. Prima se întindea, la 2 km sud de sat, cuo suprafaţă de 295,6 ha, cu: gorun - 70,92 ha, carpen – 23,16 ha, salcâm 162ha, alte diverse specii – 39,52 ha, iar cea de a doua, de slabă calitate, însuprafaţă de 707,87 ha, compusă din păşune fără arbori – 247,27 ha,muşuroaie – 3,95 ha, mărăcinişuri 162,05 ha, zonă de protecţie pentrupâraie – 15,60 ha şi pădure parţial transformată – 280 ha.În 1968, în urma aplicării noii împărţiri administrativ-teritorială aRomâniei, a fost înfiinţat Inspectoratul silvic judeţean Arad, devenit Filialăsilvică (1992-1996) şi Direcţie silvică aparţinător de Romsilva denumităapoi Regia Naţională a Pădurilor.277
În anii din urmă, principalul drum forestier amintit, pe care setransportau buştenii din Căsoaia, a fost adaptat pentru transportul cumijloace rutiere de mare capacitate, lemnul extras fiind dirijat spredepozitele din staţiile CFR Târnova, Pâncota şi Bocsig. Drumurile,întreţinute mai ales de către Intreprinderea Forestieră de Exploatare şiTransport (IFET), au fost folosite şi în scop agremental de către turiştii dince în ce mai numeroşi, sosiţi în zonă, mai ales de la Arad, Pâncota şi Ineu.Bibliografie1. Arhivele Naţionale Arad, foduri: Parohia Ortodoxă Agrişul Mare;Prefectura Judeţului Arad.2. Bel Mathias, Historia vinearum et vini Hungariae inferioris, în Sammlungvon Naturung Medizin wie auch hierzu gehorigen Kunst und Literatur-Geschichten (bresla) XIV, Herbst-Quartal, 1720.3. Bonte Pierre, Izard Michel, Dicţionar de etnologie şi antropologie,Bucureşti, 2007.4. Boroneanţ Vasile, Arheologia peşterilor şi minelor din România,Bucureşti, 2000.5. Boroneanţ Vasile, Hurezan Pascu, Hugel Peter, Cercetări privindexploatările miniere de la Cladova (Com. Păuliş, jud. Arad) şi din partea deSV a masivului Highiş, în Muzeul Banatului Timişoara, Analele Banatului,arheologie-istorie, VI Timişoara, 1998.6. Brana V. Observaţii asupra formaţiunilor cristaline şi metamorfismul decontact al granitelor din masivul Highiş, în Studii şi cercetări de geologie7/2, 1962.7. Constantinescu Tancred, Expunerea de motive la Legea minelor, înDemocraţia, anul XII, nr. 5-6, mai-iunie, Bucureşti, 1924.8. Fabian Gabor, Arad Varmegye leirasa, historiai, geograohiai esstatistikai tekintelben II, Buda 1935.9. Giurescu C. Constantin, Istoria pădurii româneşti, din cele mai vechitimpuri până astăzi, Bucureşti, 1975.10. Haiduc I., Industria aurului din România, Bucureşti, 1940.11. Jiga Ioan, Agrişu Mare, scurt istoric, Arad, 200912. Loczy von. L., Bericht uber geologische Detailaufnahme wahrend desSommers 1883 im Gebirge zwischen der Maros (Muras) und der FeherKoros (Crişul Alb) und der Arader Hegylja (Podgoria Aradului), înFoldtani Kozlony 1844.13. Maghiar N., Olteanu Ştefan, Din istoria mineritului în România,Bucureşti, 1970.278
- Page 227 and 228: care au vorbit despre cel care le-a
- Page 229 and 230: şcolii datorită „vitregiilor ti
- Page 231 and 232: pentru români, considerând că
- Page 233 and 234: omân” 36 , episcopul îşi expri
- Page 235 and 236: autorităţii Consiliului Dirigent
- Page 237 and 238: În ceea ce priveşte stabilirea pr
- Page 239 and 240: promisiunea solemnă, sub sancţiun
- Page 241 and 242: transilvănene şi a profesiunii av
- Page 243 and 244: 21. Szalay Arnold, dr. Arad 02.01.1
- Page 245 and 246: 92. Simon Gábor, dr. Ilia 12.02.19
- Page 247 and 248: 168. Halmos Brunó, dr. Petroşani
- Page 249 and 250: 239. Palfi Zoltán, dr. Orosháza 0
- Page 251 and 252: 307. Laurovits János, dr. Tótkoml
- Page 253 and 254: 381. Dănilă George, dr. Hunedoara
- Page 255 and 256: 455. Bustea Cornel, dr. Chişineu 0
- Page 257 and 258: Doctrine şi viziuni agrare române
- Page 259 and 260: interbelic. Absolut interesant este
- Page 261 and 262: opinează că doctrina ţărănist
- Page 263 and 264: Foto. 1 Masivul Highiş, văzut din
- Page 265 and 266: nobilului Maroth dreptul de a explo
- Page 267 and 268: Tăierea galeriilor se făcea rudim
- Page 269 and 270: Tehnologiile vechi, cu un consum ma
- Page 271 and 272: Umplerea cuptorului, cu piatră de
- Page 273 and 274: După primul război mondial, alipi
- Page 275 and 276: montaţi stâlpii cu fire de telegr
- Page 277: De pe Valea Highişului din Căsoai
- Page 281 and 282: Cercuri culturale învăţătoreşt
- Page 283 and 284: devenind obiectivele principale ale
- Page 285 and 286: necesitatea ca autoritatea şcolar
- Page 287 and 288: Ministerului Instrucţiunii din anu
- Page 289 and 290: de documente. Studii introductive V
- Page 291 and 292: preluarea administrării Banatului,
- Page 293 and 294: ecompensate prin câştigul naţion
- Page 295 and 296: Oameni, destine, eroiDragoş AurelE
- Page 297 and 298: precum şi în însemnările lui Pe
- Page 299 and 300: În condiţiile date, Divizia „Tu
- Page 301 and 302: Cavalerii Ordinului „Mihai Viteaz
- Page 303 and 304: Om, medic, apostol - Doctor Mihai S
- Page 305 and 306: lunii noiembrie 1940 cu gradul de s
- Page 307 and 308: transpus în profesie şi în viaţ
- Page 309 and 310: vrei să mergi la şcoală ?”. Vr
- Page 311 and 312: meargă nemţii până unde vor, da
- Page 313 and 314: noi: „Cine o tras ? „Să trăi
- Page 315 and 316: câinele, numa că el o spus: „M
- Page 317 and 318: dezvoltare de 30 kilometri, deţinu
- Page 319 and 320: telefon şi când era gata tragerea
- Page 321 and 322: şi io din gura uliţii am trecut f
- Page 323 and 324: or cunoscut puşca mitralieră. Aş
- Page 325 and 326: Învăţători arădeni pe frontul
- Page 327 and 328: comanda sa până în apropierea un
În anii din urmă, principalul drum forestier amintit, pe care setransportau buştenii din Căsoaia, a fost adaptat pentru transportul cumijloace rutiere de mare capacitate, lemnul extras fiind dirijat spredepozitele din staţiile CFR Târnova, Pâncota şi Bocsig. Drumurile,întreţinute mai ales de către Intreprinderea Forestieră de Exploatare şiTransport (IFET), au fost folosite şi în scop agremental de către turiştii dince în ce mai numeroşi, sosiţi în zonă, mai ales de la Arad, Pâncota şi Ineu.Bibliografie1. Arhivele Naţionale Arad, foduri: Parohia Ortodoxă Agrişul Mare;Prefectura Judeţului Arad.2. Bel Mathias, Historia vinearum et vini Hungariae inferioris, în Sammlungvon Naturung Medizin wie auch hierzu gehorigen Kunst und Literatur-Geschichten (bresla) XIV, Herbst-Quartal, 1720.3. Bonte Pierre, Izard Michel, Dicţionar de etnologie şi antropologie,Bucureşti, 2007.4. Boroneanţ Vasile, Arheologia peşterilor şi minelor din România,Bucureşti, 2000.5. Boroneanţ Vasile, Hurezan Pascu, Hugel Peter, Cercetări privindexploatările miniere de la Cladova (Com. Păuliş, jud. Arad) şi din partea deSV a masivului Highiş, în Muzeul Banatului Timişoara, Analele Banatului,arheologie-istorie, VI Timişoara, 1998.6. Brana V. Observaţii asupra formaţiunilor cristaline şi metamorfismul decontact al granitelor din masivul Highiş, în Studii şi cercetări de geologie7/2, 1962.7. Constantinescu Tancred, Expunerea de motive la Legea minelor, înDemocraţia, anul XII, nr. 5-6, mai-iunie, Bucureşti, 1924.8. Fabian Gabor, Arad Varmegye leirasa, historiai, geograohiai esstatistikai tekintelben II, Buda 1935.9. Giurescu C. Constantin, Istoria pădurii româneşti, din cele mai vechitimpuri până astăzi, Bucureşti, 1975.10. Haiduc I., Industria aurului din România, Bucureşti, 1940.11. Jiga Ioan, Agrişu Mare, scurt istoric, Arad, 200912. Loczy von. L., Bericht uber geologische Detailaufnahme wahrend desSommers 1883 im Gebirge zwischen der Maros (Muras) und der FeherKoros (Crişul Alb) und der Arader Hegylja (Podgoria Aradului), înFoldtani Kozlony 1844.13. Maghiar N., Olteanu Ştefan, Din istoria mineritului în România,Bucureşti, 1970.278
Change language