78miceliul <strong>de</strong> rezistenţă d<strong>in</strong> pericarp, d<strong>in</strong> resturile <strong>de</strong> sfeclă şi d<strong>in</strong> buruienilerămase în soi, a<strong>si</strong>gură transmiterea bolii.Pagube: în condiţiile ţării noastre, pier<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> recoltă datorităcercosporiozei sunt <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mari în sudul ţării, mai ales în culturile irigateşi în anii bogaţi în precipitaţii. Pagubele sunt cu atât mai mari cu cât ataculapare mai <strong>de</strong>vreme (iunie). D<strong>in</strong> rezultate experimentale ( Dumitraş şiC o d r e s c u 1975) reiese că, în condiţiile <strong>de</strong> la Braşov, plantele realizeazănumai aproximativ 80% d<strong>in</strong> producţia <strong>de</strong> rădăc<strong>in</strong>i şi cca 75% d<strong>in</strong> cea <strong>de</strong>zahăr, iar în sudul ţării, în cazul <strong>in</strong>fecţiilor foarte timpurii numai 70% d<strong>in</strong>producţia <strong>de</strong> rădăc<strong>in</strong>i şi 60% d<strong>in</strong> cea <strong>de</strong> zahăr. În cazul atacurilor târziipier<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> recoltă sînt <strong>de</strong> 4—7% respectiv <strong>de</strong> 8—18%.Pr<strong>in</strong> pier<strong>de</strong>rile d<strong>in</strong> producţia <strong>de</strong> rădăc<strong>in</strong>i şi pr<strong>in</strong> scă<strong>de</strong>rea conţ<strong>in</strong>utului<strong>de</strong> zahăr cu aproape 2° S, producţia <strong>de</strong> zahăr alb se reduce în cazul atacurilorgrave la cca 50% d<strong>in</strong> recolta normală.Semnalarea re-emergenţei unor boli şi dăunători impun măsuri sporite<strong>de</strong> monitorizare şi control şi <strong>in</strong>tegrarea acestora în cadrul unor tehnologiisustenabile adaptate diferitelor <strong>si</strong>steme <strong>de</strong> cultură şi care să ţ<strong>in</strong>ă seama <strong>de</strong>impactul acestor agenţi <strong>de</strong> dăunare, noi sau (re)emergenţi, asupraagroeco<strong>si</strong>stemelor cartofului şi (sau) sfeclei <strong>de</strong> zahăr.Este urgent necesară o schimbare fundamentală a abordării protecţieiculturilor şi mo<strong>de</strong>rnizarea tehnologiilor <strong>de</strong> cultivare, pentru a dim<strong>in</strong>uaescaladarea consec<strong>in</strong>ţelor economice şi impactului negativ asupra mediului,datorate combaterii bolilor şi dăunătorilor d<strong>in</strong> culturile <strong>de</strong> cartof şi sfeclă <strong>de</strong>zahăr.BIBLIOGRAFIE:1. B a r t 11es G. V o n , 1971, E<strong>in</strong>fluss wurzel<strong>in</strong>fizieren<strong>de</strong>r Bo<strong>de</strong>npilze auf dieAnfangsentwicklung' von Zuckerrüben, Zeitschr. fur Pflkr. und Pflsch., 78 (10).2. B e n n e t t C. W., 1949, Some unreported host of sugar beet mosaic virus, Phytopath.39.3. B l e i h o l d e r H., W e l t z i e n H. C, 1972, Beiträge zur Epi<strong>de</strong>miologie von C.beticola Sacc. an Zuckerrübe, Phytopath., 13.4. Boţoman Gh, Ianoşi I.S. 2005, Combaterea <strong>in</strong>tegrată a bolilor şi dăunătorilor d<strong>in</strong>cultura cartofului, Ed. Valahia, 2005
795. Cap<strong>in</strong>era, J.L., 1981 Some effects of <strong>in</strong>festation by bean aphid, Aphis fabaeScopoli, on carbohydrate and prote<strong>in</strong> leveles <strong>in</strong> sugar beet plants, and proceduresfor estimat<strong>in</strong>g economic <strong>in</strong>jury level. Zeitschrift fur Angewandte Entomologie.6. Carlson P.S., 1980. The biology of Crop Productivity. Aca<strong>de</strong>mic press, NewYotk.7. Ciochia V.,Codrescu Ana,Dumitraş Lucreţia, 1980 Protecţia sfeclei <strong>de</strong> zahăr Ed.Ceres 19808. Cuperus, G.W., Radcliffe E.B., Barnes, D.K., Marten G.C., 1982 Economic <strong>in</strong>jurylevels and economic thresholds foe pea aphid, Acyrtho<strong>si</strong>phon pisum on alfalfa.Crop Protection 1.9. Dobreanu Ecater<strong>in</strong>a, Manolache C., 1969. Fauna RSR. INSECTA, Vol. VIII, fasc4, Homoptera, partea generală, Ed. Aca<strong>de</strong>miei RSR.10. D u m i t r a ş L u c r e ţ i a ,C o d r e s c u A n a , 1975, Eficacitatea unor produsefungici<strong>de</strong> în combaterea ciupercii Cercospora beticola Sacc. Lucrări sti<strong>in</strong>ţificeICCS Sfecla <strong>de</strong> Zahăr Braşov.11. D u m i t r a ş L u c r e ţ i a şi T a t i a n a Ş e s a n , 1979. Aspecte priv<strong>in</strong>dantagonismul l speciei Tricho<strong>de</strong>rma viri<strong>de</strong> Pers. ex. Fr. faţă <strong>de</strong> Pythium <strong>de</strong>baryanum Hesse Stud. Cerc. Biol.Ser. Biol.veg. 24,212. K n a p p E., 1954, Komb<strong>in</strong>ierte Priifung von Zuekerriibesorten auf Leistung undRe<strong>si</strong>stenz gegen Cercospora, Z. /. Zucker<strong>in</strong>d, 4.13. Manolache, C., Perju, T., Felecan, V., 1970. Homoptere (Aphidoi<strong>de</strong>a şiPsylloi<strong>de</strong>a) transmiţătoare <strong>de</strong> boli virotice la culturile <strong>de</strong> cartof d<strong>in</strong> Tran<strong>si</strong>lvania.Ann. ICDPP Vol. IX.14. Perju, T., 1999. Dăunătorii organelor <strong>de</strong> fructificare ţi măsurile <strong>de</strong> combatere<strong>in</strong>tegrată. Vol. I. Plante ierboase. Ed. Ceres, Bucureşti.15. Struik, P. C., Wiersema, S. G., 1999. Seed potato technology, Wagen<strong>in</strong>gen Pers,The netherlands.