Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...
Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...
Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
77Agentul patogen : Cercosporioza este produsă <strong>de</strong> ciupercaCercospora beticola Saec.Miceliul ciupercii se <strong>de</strong>zvoltă <strong>in</strong>tercelular în stratul epi<strong>de</strong>rmic şi înmezofilul frunzei. Observat ,.în vifro", acesta are un aspect diferenţiat înfuncţie <strong>de</strong> vîrstă. Hifele t<strong>in</strong>ere sînt hial<strong>in</strong>e, cu septe rare, cu conţ<strong>in</strong>ut bogatşi omogen, iar cele mature sunt colorate în brun, septate <strong>si</strong> bogat ramificate.„In vivo", miceliul este mai slab ramificat, septat, hial<strong>in</strong> sau uşor colorat înbrun.Pe secţiuni <strong>de</strong> frunză, în dreptul stomatelor se observă cu uşur<strong>in</strong>ţă, lamicroscop, o aglomerare <strong>de</strong> miceliu <strong>de</strong> culoare brun închisă, având rolprimordial în formarea conidioforilor; Knapp (1954) şiKoch (1958)atribuie acestor aşa zise strome un rol însemnat şi ân ceea ce priveşteiernarea ciupercii. Cercetările ( B l e i h o l d e r , W e l z i e n , 1972),accentuează importanţa epifitologică a acestor strome, <strong>de</strong>numite„microscleroţi" şi subl<strong>in</strong>iază că aceste formaţiuni se <strong>de</strong>zvoltă în cursulperioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> sporulare a ciupercii şi <strong>de</strong>ci factorii <strong>de</strong> mediu care favorizeazăsau <strong>in</strong>hibă sporularea, au acelaşi efect şi asupra formării „microscleroţilor".Aceeaşi autori ajung la concluzia că, factorii <strong>de</strong> mediu nefavorabili d<strong>in</strong>punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re epifitologic, acţionează <strong>in</strong>hibitor nu numai asupra<strong>de</strong>sfăşurării epifiţiei în timpul unei perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> vegetaţie, pr<strong>in</strong> formarea <strong>de</strong>conidii <strong>in</strong>suficiente, dar şi în anul următor, când organele <strong>de</strong> rezistenţă aleciupercii (microscleroţii) contribuie în mică măsură la realizarea <strong>in</strong>fecţiilorprimare.Conidioforii se formează în dreptul acestor formaţiuni, înmănunchiuri, care ies la suprafaţa frunzei pr<strong>in</strong> orificiile stomatelor. Aceştiasînt neramificaţi, lungi, rigizi sau flexibili, cel mai a<strong>de</strong>sea cont<strong>in</strong>ui, neseptaţişi cil<strong>in</strong>drici, <strong>de</strong> culoare brun-închisă la bază şi mai <strong>de</strong>schisă spre vârf,geniculaţi.Importanţa epifitologică a numărului mare <strong>de</strong> specii gazdă pentruaceastă ciupercă este mare <strong>de</strong>oarece, <strong>de</strong> rezerva biologică a parazitului estestrâns legat potenţialul patogenic. Se creează <strong>de</strong>ci un pericol crescut pentruspeciile <strong>de</strong> plante cultivate d<strong>in</strong> sfera parazitului, în<strong>de</strong>osebi pentru sfecla <strong>de</strong>zahăr, mai ales că, d<strong>in</strong> unele observaţii, conidiile formate pe specii spontaneau rezistenţă şi viabilitate mai prelungită, dcât cele formate pe sfecla <strong>de</strong>zahăr.De la un an la altul, transmiterea ciupercii se face, în primul rând, pr<strong>in</strong>sem<strong>in</strong>ţe, <strong>de</strong>oarece miceliul pătrun<strong>de</strong> şi <strong>in</strong>fectează şi peretele glomeruleicând acesta este încă ver<strong>de</strong>. Pr<strong>in</strong> prelucrarea sem<strong>in</strong>ţei (şlefuire), cea maimare parte d<strong>in</strong> conidii este în<strong>de</strong>părtată, dar cele care rămîn, împreună cu