Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

76produce desfrunzirea repetată a plantelor, urmată de reducerea accentuată aproducţiei de rădăcini şi a conţinutului de zahăr.Prima manifestare mai puternică a bolii a fost observată în anul 1897în Boemia, cxtinzându-se apoi, concomitent cu răspîndirea culturii, îndiferite ţări. In ţările europene cultivatoare de sfeclă, ca: Italia, Turcia,Bulgaria, Grecia, Austria, Spania apoi în Cehoslovacia, Ungaria şi altele,parazitul găseşte condiţii bune de dezvoltare. în ţările mai nordice, boalaapare sporadic sau cu intensitate redusă.În România cercosporioza este răspîndită cu deosebire în sudul şivestul ţării, unde irigarea prin aspersiuue, precipitaţiile şi temperaturile mairidicate constituie condiţii favorabile pentru permanentizarea unoratacuri puternice. În jumătatea nordică a ţarii boala se manifestă cuintensitate numai la intervale de cîţiva ani, condiţiile optime pentruciupercă întruniudu-sc mai rar în această zonă.Simptome : Boala apare mai întâi sub forma unor pete punctiforme.Miceliul, care pătrunde prin orificiile stomatelor frunzelor, se dezvoltă maiîntîi spre epiderma opusă pătrunderii şi apoi se ramifică lateral. Apar astfelpete circulare, de 2—3 mm în diametru, vizibile pe ambele feţe. Petele sântde culoare cenuşie deschisă, înconjurate de o margine mai închisă, brunăroşietică,ce contrastează puternic cu verdele frunzei. Boala se manifestă şipe cotiledoane încă din luna mai, situaţie înregistrată în anul 1967 la Braşovşi în 1972 la Băneasa-Giurgiu, când unele dintre plăntuţe au murit datorităatacului puternic manifestat în această fază.De obicei boala apare la sfârşitul lunii iunie sau începutul lunii iuliesub formă de pete izolate pe frunzele mature. În urma ploilor, a irigării prinaspersiune la temperaturii ridicate, numărul petelor creşte considerabil,ocupînd, o mare mare parte din frunză, ceea ce duce la reducerea progresivăa suprafeţei foliare.Pe vreme umedă, în dreptul petelor apar fructificaţiile ca un puf fin deculuare cenuşie deschisă. In culturile atacate de cecrosporioză intervaluldintre rânduri este acoperit de frunze uscate căzute pe sol. Distrugereafrunzelor şi formarea repetată de noi frunze în rozetă are repercusiuninegative asupra creşterii rădăcinii şi acumulării zahărului.Deşi boala este denumită în literatură „pătarea frunzelor" ea aparefrecvent şi pe alte organe. Pe plantele semincere, de exemplu, atacul semanifestă şi pe tulpini, peţioluri, bractei şi glomerule. Atacul poate începeîn acest caz, chiar înainte de înflorire şi evoluează în toată perioada devegetaţie. Glomerulele atacate rămân mici, deformate şi nematurizate,conţinind seminţe cu facultatea germinativă slabă.