Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

More documents

Recommendations

Info

72luna iulie- Ciuperca poate fi observată pe rădăcinile laterale în tot timpulperioadei de vegetaţie fiind favorizată de temperaturi ridicate şi deumiditatea din sol, mai ales în culturile semănate tirziu. Atacul estediminuat, în cazurile în care, perioada imediat următoare se caracterizeazăprin uscăciune, chiar dacă s-a semănat tîrziu.Agenţii patogeni: Din plăntuţele de sfeclă atacate de putrezire se potizola frecvent ciuperci din genurile Pytluum, Phoma, Alternaria, Fusarium,Rhizoctonia, Aspcryillus, Penicillium, Mucor şi altele. Dintre acestea pot ficonsiderate agenţi principali ai putrezirii plantatelor, ciupercile^ Pythiutn,Phoma, Rhizoctonia şi Fusarium ale căror infecţii pot fi reproduse încondiţii experimentale.în Irlanda, Marea Britanie, Cehoslovacia, Iugoslavia şi R.F. Germania, estecitată prezenţa ciupercii Aphanomyces sp. ; în Marea Britanie cel puţin înperioada 1969—1970, se pare că specia Aphanomices cochloides Drechsl. afost principala cauză a putrezirii plăntuţelor (Bartes , 1971).Dintre speciile de Pythium care atacă plăntuţele de sfeclă pot fi citatePythium debaryanum Hesse şi P. ultimum Frow. Ele se găsesc frecvent asociatecu Rhizoctonia solani, Aphanomyces spp. şi Fusarium spp. Miceliulciupercilor din genul Pythium are conţinut omogen, este fin, bogatramificat,neseptat, rareori septat şi cu conţinut granular în faza de îmbătrânire.Trăiesc saprofite în sol, iar când parazitează plantele se dezvoltă înţesuturile acestora pe care le distrug. Miceliul trăieşte intercelular, dar şiintracelular, fără a forma haustori. .Reproducerea asexuată se face prin conidii şi zoosporangi. Conidiilegerminează Ia maturitate dând un filament de infecţie; mai sânt insă şi alteconidii care devin spori de rezistenţă în caz de secetă, geruri etc. avîndpereţi mai groşi şi din a căror germinaţie rezultă de asemenea un filament deinfecţie.Zoosporii, care se formează într-o veziculă laterală a zoosporangelui,după ce au înotat câteva minute în apă, pierd cei doi cili, şi germinează,dând un filament care produce infecţia.Rezultatul înmulţirii pe cale sexuată sunt oosporii, cu conţinut dens,cu pereţii groşi, având o rezistenţă foarte mare în condiţii nefavorabile. Laieşirea din iarnă, aceştia germinează tot printr-un filament micelian carepătrunde în plante.În ce priveşte specia P, ultimum, se deosebeşte de P. debaryanum, pringrosimea mai mare a peretelui oosporului, şi prin poziţia ramificaţieimiceliene ce poartă anteridia, care este foarte apropiată de baza oogonului.
73Phoma betae Fr. este forma picnidiană a ciupercii Pleospora betaeBjorlmg. Miceliul se dezvoltă intercelular, este ramificat, septat şi deculoare brună. Picnidiile globuloase sunt cufundate în ţesutul parazitat şiprevăzute cu un osteol. Picnosporii, unicelulari, Mălini sau uşor gălbui,sferici sau ovali, sunţ înglobaţi într-o masă gelatinoasă, rămânând împreunăşi după ce sunt puşi în libertate.Periteciile sînt parţial incluse in ţesuturile plantei gazdă, au peretelegros, stromat.ic Ascele, conţin câte 8 ascospori, eliptici, uşor coloraţi în gălbui,septaţi prin pereţi transversali şi longitudinali.Ciuperca produce pagube în special în condiţii de temperatură scazutăşi umiditate ridicată, dar are patogenitate mai scăzută comparativ cu Pythiumsau Rhizoctonia.Pentru condiţiile din Europa este citată în literatură specia Aphanomycescochlioides Drechs. ce se caracterizează prin miceliu bogatramificat, neseptat; prin îmbătrînire, golindu-se de conţinut, devine greuvizibil. Spo-rangii se formează terminal şi sîxit alungit-cilindrici. Zoosporiipuşi în libertate înoată scurt timp în picăturile de apă, după care producinfecţii pătrunzînd în planta printr-un filament germinativ.Oosporii, formaţi pe cale sexuată, au diametrul de 16—22 mm;aceştia reprezintă organele de rezistenţă ale ciupercii, asigurînd totodată şiinfecţia primară. în condiţii favorabile, oosporii germinează, dînd unfilament pe care se formează zoosporangii cu zoosporii.Rhizoctonia solani Kuhn este forma sterilă a ciupercii Corticiumsolani (Priit, et Del.) Bourd. et Galz. Miceliul este hialin în stadiul tînăr apoise îngroaşă, se colorează în brun şi se ramifică abundent. Ramificaţia hifelorde Rhizoctonia este caracteristică, datorită unghiurilor drepte între hifaexistentă şi cea care se formează. Caracteristică este şi prezenţa destrangulări accentuate la locul de ramificare.Ciuperca formează pseudoscleroţi neregulaţi, legaţi între ei princordoane-de hife miceliene abundente. Se dezvoltă de obicei pe părţilesubterane ale plantelor gazdă, mult mai rar pe organele de la suprafaţasolului.Tolerează limite foarte largi de umiditate si temperatură, de aceea ciupercaeste prezentă în toate solurile şi poate produce pagube mari la multeplante de cultură.Fusarium spp. Speciile frecvent întîlnite la sfeclă sînt ; Fusarium solani(Mart.) Sacc, F. culmorum (W. G. Smith) Sacc. şi F. avenaceum (Corda exFr. ) Sacc. în funcţie de condiţiile de mediu, speciile de Fusarium participă,
Page 1 and 2:
PROIECT ADER 2.2.2Tehnologii inovat
Page 3 and 4:
3Impactul secetelor şi al fenomene
Page 5 and 6:
5schimbărilor climatice globale,
Page 7 and 8:
7manifestă şi fenomenele de erozi
Page 9 and 10:
9In mod cert, in stabilirea strateg
Page 11 and 12:
11Principiul esential este a alege
Page 13 and 14:
13Datorită condiţiilor climatice
Page 15 and 16:
15puţin joase (brume de scurtă du
Page 17 and 18:
17foliajului un timp cât mai lung
Page 19 and 20:
19Simptomele pot fi confundate uneo
Page 21 and 22: 21Cu toate că în medie temperatur
Page 23 and 24: 23pierderile de apă prin evaporaţ
Page 25 and 26: 25Iulie 70August 60Septembrie 75Oct
Page 27 and 28: 27creşte cantitatea de bioxid de c
Page 29 and 30: 29PROIECT ADER 2.2.2Tehnologii inov
Page 31 and 32: 31dintre aceste două componente se
Page 33 and 34: 33prin propagule vegetative. În ac
Page 35 and 36: 35sursă de supravieţuire şi răs
Page 37 and 38: 37Distribuţia uniformă în spaţi
Page 39 and 40: 39Toate aceste fapte demonstrează
Page 41 and 42: 41Resturile vegetale reprezintă ga
Page 43 and 44: 43Extinderea metodelor biologice de
Page 45 and 46: 45Principalii agenţi de dăunare r
Page 47 and 48: 47umiditate potrivit al solului est
Page 49 and 50: 49se distanţa între noduri. Frunz
Page 51 and 52: 51comuni ai cartofului în scopul c
Page 53 and 54: 53Tratamentele de dezinfecţie ale
Page 55 and 56: 55din ţesuturi cantităţi mari de
Page 57 and 58: 57formează colonii mai ales pe lă
Page 59 and 60: 59Limitatori naturali: pe lângă c
Page 61 and 62: 61lor de înmultire. în timpul ver
Page 63 and 64: 63tegumentul puternic chitinizat, d
Page 65 and 66: 65Biologie : Iernează ca adult în
Page 67 and 68: 67număr mare pot să conflueze şi
Page 69 and 70: 69evoluează numai în timpul păst
Page 71: 71care solul este infestat puternic
Page 75 and 76: 75Fiind vorba de mai mulţi agenţi
Page 77 and 78: 77Agentul patogen : Cercosporioza e
Page 79: 795. Capinera, J.L., 1981 Some effe
show all

Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?