Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

70timpul păstrării, coaja din zona petelor se desprinde şi sub ea pătrunde aer.Astfel petele capătă o culoare (un luciu) cenuşie-argintie. Cu timpul petele potacoperi toată coaja. Acestea devin mult mai evidente dacă tuberculii suntumezi sau spălaţi. Intensitatea colorării se accentuează cu vârsta leziunilor, iarla soiurile cu coaja roşie pigmentul este distrus. Primăvara petele sunt maievidente, au marginile uşor adâncite, iar tuberculii sunt deshidrataţi şi semumifică. In leziunile de râie argintie (Helminthosporium solani) nu aparscleroţi. În condiţii optime de umiditate şi temperatură, pe suprafaţa petelorapar mici puncte negre, care sunt sporii ciupercii, ce se văd mai bine cu olupă. La valori mari ale temperaturii şi umidităţii relative din aer, tuberculiiinfectaţi devin negri ca funinginea. Tuberculii foarte afectaţi nu încolţesc normal.Uneori şi ciuperca care produce vestejirea în masă a cartofului(Colletotrichum atra-menfariu/n) produce leziuni similare- In pulpă, boala nu produce putrezirea acesteia, dar prin ţesuturile moarte,tuberculii se pot suprainfecta uşor cu agenţii patogeni care produc putregaiuscat sau umed.Prevenire şi combatere:- Măsuri culturale. Nu există soiuri rezistente la această boală. La plantat se vafolosi numai material sănătos, certificat. Din materialul pentru plantat se vorelimina tuberculii atacaţi. Recoltarea trebuie începută numai după maturizareaplantelor, cât mai timpuriu posibil. Se vor dezinfecta spaţiile de depozitare şiutilajele. Înainte de depozitare tuberculii se vor răci, iar în timpul depozităriitrebuie asigurată umiditatea relativă a aerului şi temperatura la un nivel mairedus (3-5°C) în condiţii de ventilare corespunzătoare. Se va evita depozitareatuberculilor cu pământ pe ei. In general, măsurile sunt similare cu celerecomandate în cazul râiei comune (Streptomyces scabies) .- Măsuri chimice. Tratarea cu fungicide a materialului de plantat înainte deplantare. Tratarea cartofului de sămânţă imediat după recoltare cu fungicidepe bază de tiabendazol (TECTO 480 FW); maneb; mancozeb, aplicateînainte de depozitare. Nu se fac tratamente în timpul vegetaţieiPutrezirea germenilor şi plăntuţelor (PYTIUM sp., PHOMA BETAEFr., APHANOMYCES sp. FUSARIUM sp., RHIZOCTONIA SOLANIKuhn)Boala este frecvent întâlnita în ţările cultivatoare de sfeclă cu precipitaţii abundente primăvara, ca de exemplu : Cehoslovacia,Germania, Ungaria, Italia, Austria, Belgia, Marea Britanie (în ţara noastră, boala se manifestă cu intensitate mai ales în zonele nordicecu soluri mai umede şi sărace în fosfor.Putrezirea plăntuţelor de sfeclă este condiţionată de un complex defactori agrotehnici şi climatici şi se manifestă puternic în perioadele cândsensibilitatea germenilor sau plăntuţelor coincide cu un potenţial infecţionalridicat al paraziţilor implicaţi. Frecvenţa plantelor atacate creşte în cazul în