Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

63tegumentul puternic chitinizat, de culoare galben deschis până la maroînchis. Cele 3 perechi de picioare sunt scurte şi de aceeaşi mărime. Capulprognat, bine dezvoltat este turtit şi chitinizat. Pe suprafaţa capsulei cefalice,pe linia mediană, de la bază începe sutura epicraniană, care se continuă susutura frontală, aceste suturi delimitând bine placa frontală. Forma acesteiplăci este caracteristică fiecărei specii. Buza superioară este transformatăîntr-o creastă sclerificată şi dinţată cu 1-3 dinţi, mai mult sau mai puţinascuţiţi sau rotunjiţi. Această formaţiune se numeşte clipeu sau nazal, fiindun caracter morfologic folosit la determinarea speciilor. Antenele suntformate din 3 articole care se articulează anterior pe capsula cefalică, lângămandibule. În cadrul aparatului bucal labiumul este slab dezvoltat fiindconcrescut cu maxilele. Mandibulele sunt foarte chitinizate şi au formă deseceră. Dintre segmentele toracice protoracele este cel mai mare. Segmenteleabdominale au o constituţie unitară, excepţie făcând segmentele caudale şianale. Orificiile respiratorii (stigmele) se află pe părţile laterale alesegmentelor 1-8, lipsind pe ultimul segment, cel caudal. Acest din urmăsegment are formă variată fiind cel mai important în determinarea speciilor.Speciile din genurile Elater, Agriotes, Adrastus şi Dolopius au segmentulcaudal cilindric, conic pe când cele din genurile Melanotus şi Synaptus aupartea dorsală turtită. La speciile din genurile Athous, Limonius,Selatosomus, Denticollis, Lacon, Actenicerus, Corymbites, Prosternon,Hypoganus, Agrypnus şi Hypnoidus segmentul caudal este despicat,prezentând 2 ramuri (urogomfe), iar pe partea dorsală în toate cazurile seobservă un câmp cu ornamentaţie specifică, bine delimitat. La parteaventrală a ultimului segment abdominal se găseşte orificiul anal, care areforma unui tub, servind în acelaşi timp şi la deplasarea larvei.Pupa: este de tip libera având 8-10 mm lungime. Are culoarea osului şi seaflă într-o lojă pupală.Modul de atac şi daune : In general adulţii de Agriotes sp. sînt vegetarieniînsă şi carnivori, deoarece s-au observat hrănindu-se cu diferite omizi, bucăţide râme şi cu insecte mici. Adulţii pot ataca sporadic şi germenii de ladiferite seminţe în perioada de încolţire. Larvele sunt însă polifage, atacîndzona coletului şi rădăcina. Uneori la plăntuţe retează rădăcina. La plantulelesau chiar plantele mai mari puternic atacate frunzele se ofilesc apoi plantelese usucă. Sunt adesea cazuri când atacă şi colţul seminţei în perioada degerminare provocînd astfel goluri în vetre. Atacul în vetre se datoreşte lipseide mobilitate a larvelor. Unii autori citează faptul că o larvă în anul II poatedistruge pînă la 12 plante. În cazul unor densităţi mari de larve pierderile potfi de 80 %. La rădăcina dezvoltată larvele mari produc galerii prin carepătrund o serie de microorganisme ce duc la îmbolnăvirea plantei.