Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...
Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...
Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
61lor <strong>de</strong> înmultire. în timpul verii se succed o serie <strong>de</strong> generaţii nearipate şi -aripate ( M a n o l a c h e şi col., 1969).Virg<strong>in</strong>ogenele aripate sînt cele care transmit <strong>de</strong> la o plantă la alta bolivirotice. în cultura <strong>de</strong> sfeclă ele se răspîn<strong>de</strong>sc pe toată suprafaţa nefăcîndu-şicolonii ca Aphis fabae. Pe dosul frunzelor <strong>de</strong> sfeclă se pot întîlni a<strong>de</strong>sea<strong>in</strong>divizi izolaţi sau în grupe <strong>de</strong> cîteva exemplare. în cultura <strong>de</strong> sfeclă seopresc numai pentru hrană cont<strong>in</strong>uîndu-şi a<strong>de</strong>sea zborul spre alte plante.în luna octombrie-noiembrie, în funcţie <strong>de</strong> climă, ultima generaţie <strong>de</strong>virg<strong>in</strong>ogene aptere <strong>de</strong>pune larvele ce vor <strong>de</strong>veni femele aripate sexupare, cezboară pe pier<strong>si</strong>ci şi alte sîmburoase, un<strong>de</strong> îşi <strong>de</strong>pun larvele d<strong>in</strong> care aparfemele şi masculi. După împerechere femelele <strong>de</strong>pun ouă pe scoarţa planteigaz<strong>de</strong> primare pentru iernare.Această specie este foarte dăunătoare în sere, un<strong>de</strong> se înmulţeşte în permanenţă;<strong>in</strong>vadînd <strong>de</strong> aici culturile agricole d<strong>in</strong> vec<strong>in</strong>ătate.Limitatori naturali : O serie <strong>de</strong> specii prădătoare d<strong>in</strong>tre Cocc<strong>in</strong>elli<strong>de</strong>(Coleoptera), Syrphi<strong>de</strong> (Diptera) şi Chrysopi<strong>de</strong> (Neuroptera). F e r r i e r e(1965) menţionează ca parazit al acestui afid himenopterul Aphel<strong>in</strong>usasychis Walker (Aphel<strong>in</strong>idae).Răspîndire : Această specie este frecventă în toată ţara, <strong>de</strong> asemenea şiîn celelalte ţări d<strong>in</strong> Europa.Viermii sârmă (Agriotes sp)Viermii sârmă (fam. Elateridae) sunt răspândiţi în aproape toateregiunile geografice şi climatice reprezentative <strong>de</strong> pe Pământ, cunoscându-se7500-8000 <strong>de</strong> specii. Majoritatea speciilor trăiesc în zonele cal<strong>de</strong>, dar nici înEuropa Centrală numărul speciilor nu este <strong>de</strong> neglijat.Larvele gândacilor pocnitori, viermii sârmă sunt d<strong>in</strong>tre cele maidăunătoare, regimul alimentar fi<strong>in</strong>d foarte variat, astfel se explicăremarcabila adaptabilitate faţă <strong>de</strong> condiţiile <strong>de</strong> mediu extreme. Speciile cualimentaţie pantofagă (sau omnivoră) şi fitofagă prez<strong>in</strong>tă importanţă pentruagricultură, însă nici speciile <strong>de</strong>tritifage şi zoofage nu trebuie subestimate.Având în ve<strong>de</strong>re larga răspândire a speciilor <strong>de</strong> elateri<strong>de</strong> şi mai alespagubele produse în agricultură, în întreaga lume au fost întrepr<strong>in</strong>se studiicomplexe asupra <strong>si</strong>stematicii, biologiei, ecologiei şi controlului populaţiilor<strong>de</strong> viermi sârmă. D<strong>in</strong>tre ţările în care s-au efectuat astfel <strong>de</strong> studii putemam<strong>in</strong>ti: C.S.I., Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Iugoslavia, Bulgaria,Germania, Italia, Franţa, Anglia, Canada, S.U.A. etc. Viermii sârmă fi<strong>in</strong>dcunoscuţi pr<strong>in</strong>tre pr<strong>in</strong>cipalii dăunători ai culturilor <strong>de</strong> porumb, cerealepăioase, cartof, sfeclă, floarea soarelui, plante medic<strong>in</strong>ale etc., lupta