13.07.2015 Views

Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

61lor <strong>de</strong> înmultire. în timpul verii se succed o serie <strong>de</strong> generaţii nearipate şi -aripate ( M a n o l a c h e şi col., 1969).Virg<strong>in</strong>ogenele aripate sînt cele care transmit <strong>de</strong> la o plantă la alta bolivirotice. în cultura <strong>de</strong> sfeclă ele se răspîn<strong>de</strong>sc pe toată suprafaţa nefăcîndu-şicolonii ca Aphis fabae. Pe dosul frunzelor <strong>de</strong> sfeclă se pot întîlni a<strong>de</strong>sea<strong>in</strong>divizi izolaţi sau în grupe <strong>de</strong> cîteva exemplare. în cultura <strong>de</strong> sfeclă seopresc numai pentru hrană cont<strong>in</strong>uîndu-şi a<strong>de</strong>sea zborul spre alte plante.în luna octombrie-noiembrie, în funcţie <strong>de</strong> climă, ultima generaţie <strong>de</strong>virg<strong>in</strong>ogene aptere <strong>de</strong>pune larvele ce vor <strong>de</strong>veni femele aripate sexupare, cezboară pe pier<strong>si</strong>ci şi alte sîmburoase, un<strong>de</strong> îşi <strong>de</strong>pun larvele d<strong>in</strong> care aparfemele şi masculi. După împerechere femelele <strong>de</strong>pun ouă pe scoarţa planteigaz<strong>de</strong> primare pentru iernare.Această specie este foarte dăunătoare în sere, un<strong>de</strong> se înmulţeşte în permanenţă;<strong>in</strong>vadînd <strong>de</strong> aici culturile agricole d<strong>in</strong> vec<strong>in</strong>ătate.Limitatori naturali : O serie <strong>de</strong> specii prădătoare d<strong>in</strong>tre Cocc<strong>in</strong>elli<strong>de</strong>(Coleoptera), Syrphi<strong>de</strong> (Diptera) şi Chrysopi<strong>de</strong> (Neuroptera). F e r r i e r e(1965) menţionează ca parazit al acestui afid himenopterul Aphel<strong>in</strong>usasychis Walker (Aphel<strong>in</strong>idae).Răspîndire : Această specie este frecventă în toată ţara, <strong>de</strong> asemenea şiîn celelalte ţări d<strong>in</strong> Europa.Viermii sârmă (Agriotes sp)Viermii sârmă (fam. Elateridae) sunt răspândiţi în aproape toateregiunile geografice şi climatice reprezentative <strong>de</strong> pe Pământ, cunoscându-se7500-8000 <strong>de</strong> specii. Majoritatea speciilor trăiesc în zonele cal<strong>de</strong>, dar nici înEuropa Centrală numărul speciilor nu este <strong>de</strong> neglijat.Larvele gândacilor pocnitori, viermii sârmă sunt d<strong>in</strong>tre cele maidăunătoare, regimul alimentar fi<strong>in</strong>d foarte variat, astfel se explicăremarcabila adaptabilitate faţă <strong>de</strong> condiţiile <strong>de</strong> mediu extreme. Speciile cualimentaţie pantofagă (sau omnivoră) şi fitofagă prez<strong>in</strong>tă importanţă pentruagricultură, însă nici speciile <strong>de</strong>tritifage şi zoofage nu trebuie subestimate.Având în ve<strong>de</strong>re larga răspândire a speciilor <strong>de</strong> elateri<strong>de</strong> şi mai alespagubele produse în agricultură, în întreaga lume au fost întrepr<strong>in</strong>se studiicomplexe asupra <strong>si</strong>stematicii, biologiei, ecologiei şi controlului populaţiilor<strong>de</strong> viermi sârmă. D<strong>in</strong>tre ţările în care s-au efectuat astfel <strong>de</strong> studii putemam<strong>in</strong>ti: C.S.I., Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Iugoslavia, Bulgaria,Germania, Italia, Franţa, Anglia, Canada, S.U.A. etc. Viermii sârmă fi<strong>in</strong>dcunoscuţi pr<strong>in</strong>tre pr<strong>in</strong>cipalii dăunători ai culturilor <strong>de</strong> porumb, cerealepăioase, cartof, sfeclă, floarea soarelui, plante medic<strong>in</strong>ale etc., lupta

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!