Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

More documents

Recommendations

Info

60pe piersic dând naştere la forma sexuată. După copulaţie femelele depun ouăde rezistenţă care iernează.Plante atacate: planta gazdă primară este Prunus persica şi uneori P.nigra, P. tenella, P. serotina. Plante gazdă secundare sunt specii de plantedin peste 40 de familii diferite, fiind preferate cartoful, roşiile, vinetele,ardeiul, tutunul, ridichile, mazărea, fasolea, etc.Vector virotic: Păduchele verde al piersicului este cel mai importantvector virotic fiind capabil să transmită aproape 100 de virusuri. Este cel maiimportant vector al virusurilor cartofului.Modul de atac şi daune : Adulţii şi larvele înţeapă frunzele de sfeclăneproducînd însă deformarea acestora. Odată cu luarea hranei din celulelefrunzei transmit şi virusul îngălbenirii. Daunele sînt produse indirect decătre virusul îngălbenirii.Stabilirea gradului de atac : Nu este posibilă decît semnalareaapariţiei şi prezenţei femelelor aripate care nu fac colonii pe sfeclă.D e s c r i e r e :Virginogene nearipatc : Lungimea corpului 2,4—2,6 mm, de formăovală şi globuloasă, verde. Antenele sînt negre în afară de articolul 3, carespre baza este galben-verzui. Picioarele galben-deschis cu tarsele negre.Corniculele sînt galben-verzui, spre vîrf mai întunecate. Coada este scurtă,colorată galben deschis.Virginogene aripate ; Lungimea corpului 1,8—2,5 mm cu o perechede aripi transparente. Capul şi toracele negre, iar abdomenul verde, uneoriroşcat. Antenele negre aproape de aceeaşi lungime cu corpul avînd baza■deschisă la culoare. Picioarele galben-brune, cu vîrful femurelor, tifaiilor şifarselor negre. Corniculele sînt brune.Oul : Oval, avînd lungimea de cca 0,6 mm.Biologie : In timpul toamnei pe scoarţa diferitor specii de pomi şi-nspecial a piersicului, sau a altor sîmburoase, femelele Îşi depun ouăle. Dinele în primăvara următoare apar femele fondatoare de colonii (fundatrix),care depun 3—4 generaţii de larve ce formează tot femele fundatrigene cestau pe dosul frunzelor unde se hrănesc. Prin luna mai, cînd lăstariicopacilor pe care sînt instalate încep să se lignîfice, apare generaţia defemele virgi-aiogene aripate care migrează pe plantele gazdă secundarăprintre care este şi sfecla de zahăr. Ajunse aici începe depunerea larvelor dincare apar femele virginogene nearipate.O femelă poate depune 35—50 larve în timp de 5—6 ore. Larvele sematurizează în 6—15 zile devenind adulte, după care încep să depună şi ele•alte larve. Maximum de înmultire este în iunie şi iulie cînd temperaturilesînt mai ridicate. Ploile în această perioadă reduc foarte mult posibilităţile
61lor de înmultire. în timpul verii se succed o serie de generaţii nearipate şi -aripate ( M a n o l a c h e şi col., 1969).Virginogenele aripate sînt cele care transmit de la o plantă la alta bolivirotice. în cultura de sfeclă ele se răspîndesc pe toată suprafaţa nefăcîndu-şicolonii ca Aphis fabae. Pe dosul frunzelor de sfeclă se pot întîlni adeseaindivizi izolaţi sau în grupe de cîteva exemplare. în cultura de sfeclă seopresc numai pentru hrană continuîndu-şi adesea zborul spre alte plante.în luna octombrie-noiembrie, în funcţie de climă, ultima generaţie devirginogene aptere depune larvele ce vor deveni femele aripate sexupare, cezboară pe piersici şi alte sîmburoase, unde îşi depun larvele din care aparfemele şi masculi. După împerechere femelele depun ouă pe scoarţa planteigazde primare pentru iernare.Această specie este foarte dăunătoare în sere, unde se înmulţeşte în permanenţă;invadînd de aici culturile agricole din vecinătate.Limitatori naturali : O serie de specii prădătoare dintre Coccinellide(Coleoptera), Syrphide (Diptera) şi Chrysopide (Neuroptera). F e r r i e r e(1965) menţionează ca parazit al acestui afid himenopterul Aphelinusasychis Walker (Aphelinidae).Răspîndire : Această specie este frecventă în toată ţara, de asemenea şiîn celelalte ţări din Europa.Viermii sârmă (Agriotes sp)Viermii sârmă (fam. Elateridae) sunt răspândiţi în aproape toateregiunile geografice şi climatice reprezentative de pe Pământ, cunoscându-se7500-8000 de specii. Majoritatea speciilor trăiesc în zonele calde, dar nici înEuropa Centrală numărul speciilor nu este de neglijat.Larvele gândacilor pocnitori, viermii sârmă sunt dintre cele maidăunătoare, regimul alimentar fiind foarte variat, astfel se explicăremarcabila adaptabilitate faţă de condiţiile de mediu extreme. Speciile cualimentaţie pantofagă (sau omnivoră) şi fitofagă prezintă importanţă pentruagricultură, însă nici speciile detritifage şi zoofage nu trebuie subestimate.Având în vedere larga răspândire a speciilor de elateride şi mai alespagubele produse în agricultură, în întreaga lume au fost întreprinse studiicomplexe asupra sistematicii, biologiei, ecologiei şi controlului populaţiilorde viermi sârmă. Dintre ţările în care s-au efectuat astfel de studii putemaminti: C.S.I., Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Iugoslavia, Bulgaria,Germania, Italia, Franţa, Anglia, Canada, S.U.A. etc. Viermii sârmă fiindcunoscuţi printre principalii dăunători ai culturilor de porumb, cerealepăioase, cartof, sfeclă, floarea soarelui, plante medicinale etc., lupta
Page 1 and 2:
PROIECT ADER 2.2.2Tehnologii inovat
Page 3 and 4:
3Impactul secetelor şi al fenomene
Page 5 and 6:
5schimbărilor climatice globale,
Page 7 and 8:
7manifestă şi fenomenele de erozi
Page 9 and 10: 9In mod cert, in stabilirea strateg
Page 11 and 12: 11Principiul esential este a alege
Page 13 and 14: 13Datorită condiţiilor climatice
Page 15 and 16: 15puţin joase (brume de scurtă du
Page 17 and 18: 17foliajului un timp cât mai lung
Page 19 and 20: 19Simptomele pot fi confundate uneo
Page 21 and 22: 21Cu toate că în medie temperatur
Page 23 and 24: 23pierderile de apă prin evaporaţ
Page 25 and 26: 25Iulie 70August 60Septembrie 75Oct
Page 27 and 28: 27creşte cantitatea de bioxid de c
Page 29 and 30: 29PROIECT ADER 2.2.2Tehnologii inov
Page 31 and 32: 31dintre aceste două componente se
Page 33 and 34: 33prin propagule vegetative. În ac
Page 35 and 36: 35sursă de supravieţuire şi răs
Page 37 and 38: 37Distribuţia uniformă în spaţi
Page 39 and 40: 39Toate aceste fapte demonstrează
Page 41 and 42: 41Resturile vegetale reprezintă ga
Page 43 and 44: 43Extinderea metodelor biologice de
Page 45 and 46: 45Principalii agenţi de dăunare r
Page 47 and 48: 47umiditate potrivit al solului est
Page 49 and 50: 49se distanţa între noduri. Frunz
Page 51 and 52: 51comuni ai cartofului în scopul c
Page 53 and 54: 53Tratamentele de dezinfecţie ale
Page 55 and 56: 55din ţesuturi cantităţi mari de
Page 57 and 58: 57formează colonii mai ales pe lă
Page 59: 59Limitatori naturali: pe lângă c
Page 63 and 64: 63tegumentul puternic chitinizat, d
Page 65 and 66: 65Biologie : Iernează ca adult în
Page 67 and 68: 67număr mare pot să conflueze şi
Page 69 and 70: 69evoluează numai în timpul păst
Page 71 and 72: 71care solul este infestat puternic
Page 73 and 74: 73Phoma betae Fr. este forma picnid
Page 75 and 76: 75Fiind vorba de mai mulţi agenţi
Page 77 and 78: 77Agentul patogen : Cercosporioza e
Page 79: 795. Capinera, J.L., 1981 Some effe
show all

Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?