Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

59Limitatori naturali: pe lângă condiţiile climatice, ierni reci şi uscate cutemperaturi scăzute, ploi reci şi abundente, în timpul primăverii, unul dintrecei mai voraci afidofagi este buburuza (Coccinella septempunctata L.), carese hrăneşte ca adult şi ca larvă cu acest dăunător. Pe lângă acest entomofag,în anii 1975 şi 1976, pe frunzele de sfeclă s-au observat multe larve deSyrphus sp., precum şi larve de Chrysopa sp., care au reuşit să distrugă sausă limiteze sub pragul de dăunare coloniile din vetrele de atac, nefiindnevoie de combatere chimică. Între limitatori sînt citaţi şi entomofagii Coccinellaconglomerata L., Adalia bipunctata L., Chilocoms sp.(Coccinellidae, Coleoptera) ca şi Syrphus baltealus De Geer., S. ribesii L.(Syrphidae, Diptera) etc. Remarcăm faptul că un exemplar de Coccinella7~panctata L. în timpul dezvoltării sale consumă cca. 660 afide, iar o larvăde Syrphus 200—1 000 afide în funcţie de specie (Dobreanu, C.,Mano1ache, 1969).Myzus persicae Sulzer, 1776.APHIDINAE: MACROSIPHINIPăduchele verde al piersiculuiSpecie răspândită în Europa, Asia, America de Nord, Africa şiAustralia. În ţara noastră este semnalată în toate regiunile.Descriere: Femela apteră are corpul oval, de 1,2 – 2,5 mm lungime,de culoare verde-deschis sau verde-gălbui. Capul prezintă tuberculii antenaliconvergenţi. Antenele sunt puţin mai scurte decât corpul şi de culoareneagră. Corniculele sunt potrivit de lungi, dechise la culoare, dar cuextremitatea mai închisă şi cu mijlocul umflat. Coada este triunghiulară, deculoare galben-deschisă. Femelele aripate au lungimea corpului de 1,4 – 2,3mm, capul şi toracele brun-negru. Abdomenul are culoarea verde, verdegălbui,mai rar roşcat. Pe abdomen, dorsal şi median se găseşte o pată şi unadouădungi închise la culoare, dispuse anterior (Perju, 1999).Biologie şi ecologie: este o specie polivoltină. Se înmulţeşte timp de 3– 5 generaţii de fundatrigene pe piersic şi mai multe generaţii virginogene peplante gazdă secundare. Plante gazdă primare sunt diferite specii de Prunusiar ca plante gazdă secundare atacă culturile de cartof, sfeclă, tomate, varză,tutun. Iernează în stadiu de ou de rezistenţă pe piersic. În lunile martieaprilieapar larvele de fundatrix care migrează pe lăstarii tineri şi pe faţainferioară a frunzelor. Se înmulţesc partenogenetic şi vivipar, dând naştere lacâteva generaţii de fundatrigene aptere. În luna mai apar fundatrigene aripatecare migrează pe plante gazdă secundare unde se înmulţesc partenogenetic şivivipar, formând din nou mai multe generaţii de virginogene aptere. În lunileseptembrie sau octombrie apar indivizii forma sexupară, care retromigrează