Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

58De obicei ciclul de dezvoltare în primăvară începe din ouăle de iarnă care aufost depuse în timpul toamnei pe scoarţa unor arbuşti ca : lemnul râios(Evonymus verucosa, E. europaeus), călinul (Viburnum opulus) etc. Suntcazuri când pot ierna şi ca virginogene pe diferite plante.Din ouă apar virginogenele aripate fundatrigene, care încep să depunăouă. Prin partenogeneză apar 3—4 generaţii, însă s-a observat că în condiţiiprielnice din ouăle celei de a doua generaţii de fundatrigene aparvirginogenele aripate care migrează de pe gazda primară spre gazdelesecundare în cursul lui mai. Este momentul în care aceste femele ajung şi pesfecla de zahăr. Dintre femelele aptere rămase pe gazda primară mai aparcâteva generaţii până în momentul cînd lujerii arbuştilor gazdă se lignifică.În această perioadă apar în masă virginogenele aripate avînd loc astfel aldoilea val de migraţie ce corespunde în funcţie de an cu prima decadă a luniiiunie.Virginogenele aripate ajunse pe sfecla de zahăr încep să seînmulţească în mod activ datorită abundenţei de hrană pe care o găsesc,fondîndu-şi colonii pe partea inferioară a frunzelor. Frunzele atacate segofrează dând aspectul unei frunze strînse, adesea răsucindu-se. La sfîrşitulatacului frunza este răsucită şi se usucă complet, acest moment corespundecu părăsirea plantei de către afide, după aproximativ 7—8 generaţii devirginogene.În cazul în care frunzele încep să moară datorită atacului, indivizii dincolonii părăsesc frunzele respective prin mers, atacînd alte frunze sănătoase.Când afidele aripate ajung pe lăstarii semincerilor de sfeclă de zahăr,îşi fondează colonii pe aceştia şi în jurul inflorescenţelor, provocîndsterilitatea florilor. Când atacul este puternic provoacă uscarea în întregimea lăstarilor sau a tulpinii florale. Atacul durează pînă în iulie, apoiintensitatea acestuia scade pînă în septembrie, cînd apar femelele aripate,care părăsesc planta gazdă secundară migrînd în zbor spre zonele cu plantegazdă primară. Aici, din aceste generaţii apar femele şi masculi. Dupăîmperechere, cam prin octombrie, femelele depun 3—7 ouă în crăpăturilescoarţei, unde vor ierna ca ou.În anul 1976, în diferite zone din ţară s-au observat zboruri foarte maride Aphis fabae, care au avut un aspect de invazie; astfel că la sfârşitul luniimai, în zona Braşov, s-au observat venind în zbor dinspre sud-vest, din zoneîmpădurite, îndreptîndu-se spre culturile de sfeclă. Au format colonii nunumai pe sfeclă ci şi pe lobodă şi alte plante ruderale ca şi pe lujerii tineri desalcâm.Răspîndire : Specie cosmopolită. La noi este prezentă în toate zonele.