13.07.2015 Views

Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

56şi a numeroaselor <strong>de</strong>formări ale plantelor. Tuberculii <strong>de</strong> cartof <strong>in</strong>fectaţiconstituie surse <strong>de</strong> virusuri pentru alte plante şi culturi ulterioare.Aphis fabae Scopoli, 1963.APHIDINAE: APHIDINI Păduchele negru al sfecleiSpecie răspândită pe tot globul. În ţara noastră se înâlneşte în toateregiunile.Descriere: Femela apteră, are corpul globulos, <strong>de</strong> 1,2 – 2,5 mmlungime. Culoarea este neagră-mată, neagră-verzuie, uşor lucioasă. Antenelenu <strong>de</strong>păşesc 2/3 d<strong>in</strong> lungimea corpului. Picioarele sunt scurte. Coada esteconică, scurtă <strong>de</strong> culoare neagră. Corniculele sunt cil<strong>in</strong>drice, <strong>de</strong> 0,2 – 0,3mm lungime, <strong>de</strong> culoare neagră.Biologie şi ecologie. Specie polivolt<strong>in</strong>ă migratoare. Plante gazdă primaresunt Evonymus europaeus, E. verrucosa, Liburnum populus, Phila<strong>de</strong>lphuscoronarius (Alford, 1994). Plante gazdă secundare sunt bobul, sfecla, salata,macul, floarea-soarelui, loboda, pălămida ş.a. Iernează sub formă <strong>de</strong> ou<strong>de</strong>pus în lunile octombrie – noiembrie la baza mugurilor sau în scoarţaarbuştilor d<strong>in</strong> speciile enumerate. Primăvara apar larvele <strong>de</strong> fundatrix care serăspân<strong>de</strong>sc pe lăstari şi frunze. Acestea dau naştere pe cale partenogeneticăşi vivipar la prima generaţie <strong>de</strong> fundatrigene, care apoi pe aceeaşi cale dănaştere la următoarele generaţii <strong>de</strong> fundatrigene. Începând cu a douageneraţie <strong>de</strong> fundatrigene apar aripatele care datorită lignificării lăstarilorpărăsesc plantele gazdă primare şi migrează pe plante ierboase secundare.Toamna apar formele sexuate care după fecundaţie <strong>de</strong>pun oul <strong>de</strong> rezistenţăcare iernează. Insecta poate avea 7 – 12 generaţii <strong>de</strong> virg<strong>in</strong>ogene. Înmulţireaîn masă are loc în lunile iunie – iulie şi mai slab în luna august.Plante atacate. Trăieşte în colonii mari pe suprafaţa <strong>in</strong>ferioară afrunzelor <strong>de</strong> sfeclă, bob, mazăre. Daunele sunt produse pr<strong>in</strong> înţeparea şisugerea sucului celular, care cauzează răsucirea frunzelor. Atacă <strong>de</strong>asemenea lăstarii şi <strong>in</strong>florescenţele. Dacă atacul este timpuriu, culturile pot fitotal compromise. Condiţii favorabile pentru migrare sunt: temperaturacupr<strong>in</strong>să între 23 – 30°C şi umiditatea relativă a aerului 40 – 80 % (optim 26– 60 %).Vector virotic: Vector important a peste 30 <strong>de</strong> virusuri (nonper<strong>si</strong>stentela fasole, mazăre, crucifere, Dahlia, tutun şi per<strong>si</strong>stente la sfeclă.La cartof produce o falsă răsucire a frunzelor.Modul <strong>de</strong> atac şi daune : Adulţii şi larvele, pr<strong>in</strong> înţepăturileprovocate plantei în ve<strong>de</strong>rea hrănirii, <strong>de</strong>term<strong>in</strong>ă în ţesuturile respective un<strong>de</strong>zechilibru fiziologic ce cauzează schimbarea formei frunzelor atacate şirăsucirea lor, Cînd atacul este puternic, frunzele se usucă. La sem<strong>in</strong>ceri îşi

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!