Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...
Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...
Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
55d<strong>in</strong> ţesuturi cantităţi mari <strong>de</strong> sevă. În perioada <strong>de</strong> vegetaţie a cartofuluispeciile <strong>de</strong> afi<strong>de</strong> se înmulţesc foarte repe<strong>de</strong> pr<strong>in</strong> partenogeneză. Un calculteoretic arată că porn<strong>in</strong>d <strong>de</strong> la un <strong>si</strong>ngur <strong>in</strong>divid pe metrul pătrat, la a patrageneraţie vor rezulta 13 milioane <strong>de</strong> <strong>in</strong>divizi pe hectar, care, la o greutate <strong>de</strong>0,002 g/<strong>in</strong>divid totalizează o biomasă <strong>de</strong> 250.000 kg/ha (Cap<strong>in</strong>era, 1981).Un <strong>in</strong>divid extrage zilnic o cantitate <strong>de</strong> sevă egală cu greutatea propriuluicorp, astfel că o <strong>si</strong>ngură generaţie <strong>de</strong> afi<strong>de</strong> consumă 30 – 40 t sevăelaborată/ha (Carlson, 1980; Cuperus şi colab., 1982). În anii secetoşi sau cuun atac ma<strong>si</strong>v al altor dăunători sau boli culturile <strong>de</strong>bilitate <strong>de</strong> prezenţama<strong>si</strong>vă a afi<strong>de</strong>lor pot fi compromise dacă nu se <strong>in</strong>terv<strong>in</strong>e la timp.Tox<strong>in</strong>ele prezente în saliva celor mai multe specii <strong>de</strong> afi<strong>de</strong> pătrund întimpul înţepăturilor pr<strong>in</strong> stileţi în plante şi provoacă un puternic stresfiziologic, manifestat pr<strong>in</strong> <strong>de</strong>formări, modificări <strong>de</strong> culoare, formarea <strong>de</strong> galesau noduli. Infestări mari cu afi<strong>de</strong> conduc la perturbări metaboliceimportante care în cazul plantelor <strong>de</strong> cartof sunt cunoscute sub numele <strong>de</strong>falsa răsucire a frunzelor (―false top roll‖). Iniţial aceste <strong>si</strong>mptome apar subforma unor pete <strong>de</strong> culoare ver<strong>de</strong> <strong>de</strong>schis răspândite în special pe frunzelet<strong>in</strong>ere, urmate <strong>de</strong> răsucirea marg<strong>in</strong>ilor foliolelor în jurul nervurii pr<strong>in</strong>cipale.Marg<strong>in</strong>ile frunzelor <strong>de</strong>v<strong>in</strong> violete şi se necrozează, fi<strong>in</strong>d mai afectatefrunzele d<strong>in</strong> etajele superioare. În primele faze <strong>si</strong>mptomele sunt vizibile pesuprafeţe limitate, după care se răspân<strong>de</strong>sc în toată cultura <strong>de</strong> cartof. Esteafectată foto<strong>si</strong>nteza frunzelor datorită transferului <strong>de</strong>fectuos al sevei pr<strong>in</strong>floem, urmată <strong>de</strong> acumularea carbohidraţilor în frunze. Producţia plantelorpoate fi afectată în proporţie <strong>de</strong> 10 - 50 %.Simptomele falsei răsuciri a frunzelor pot fi confundate cu celeproduse <strong>de</strong> secetă sau <strong>de</strong> virusul răsucirii frunzelor <strong>de</strong> cartof. Acest faptîngreunează mult acţiunea <strong>de</strong> elim<strong>in</strong>are d<strong>in</strong> câmp a plantelor bolnave. Dupăce populaţiile <strong>de</strong> afi<strong>de</strong> au fost combătute, frunzele noi apărute pe planteleafectate se <strong>de</strong>zvoltă normal dar cele <strong>de</strong>ja at<strong>in</strong>se nu se mai refac. Soiurile <strong>de</strong>cartof nu manifestă aceeaşi sen<strong>si</strong>bilitate faţă <strong>de</strong> falsa răsucire a frunzelor,soiul De<strong>si</strong>ree fi<strong>in</strong>d unul d<strong>in</strong> cele mai sen<strong>si</strong>bile (Donescu, 2001).Pr<strong>in</strong> digestia sevei nutritive bogate în substanţe zaharoase afi<strong>de</strong>leelim<strong>in</strong>ă roua <strong>de</strong> miere. Dejecţiile acoperă tulp<strong>in</strong>ile, lăstarii şi frunzele şiîmpie<strong>de</strong>că funcţiile normale ale plantei. Sunt afectate în mod <strong>de</strong>osebitfoto<strong>si</strong>nteza şi eficienţa aesteia. Frunzele îmbătrânesc prematur şi se usucă.Dăunarea <strong>in</strong>directă. În procesul <strong>de</strong> hrănire afi<strong>de</strong>le vehiculează unnumăr mare <strong>de</strong> virusuri fitopatogene. Structura şi mărimea populaţiilor <strong>de</strong>afi<strong>de</strong> <strong>de</strong>term<strong>in</strong>ă în mare măsură nivelul <strong>de</strong> răspândire al virusurilor.La cartof virozele constituie pr<strong>in</strong>cipala cauză a dim<strong>in</strong>uării progre<strong>si</strong>vea vigorii plantelor, a reducerii randamentului a<strong>si</strong>milaţiei clorofiliene precum