13.07.2015 Views

Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

55d<strong>in</strong> ţesuturi cantităţi mari <strong>de</strong> sevă. În perioada <strong>de</strong> vegetaţie a cartofuluispeciile <strong>de</strong> afi<strong>de</strong> se înmulţesc foarte repe<strong>de</strong> pr<strong>in</strong> partenogeneză. Un calculteoretic arată că porn<strong>in</strong>d <strong>de</strong> la un <strong>si</strong>ngur <strong>in</strong>divid pe metrul pătrat, la a patrageneraţie vor rezulta 13 milioane <strong>de</strong> <strong>in</strong>divizi pe hectar, care, la o greutate <strong>de</strong>0,002 g/<strong>in</strong>divid totalizează o biomasă <strong>de</strong> 250.000 kg/ha (Cap<strong>in</strong>era, 1981).Un <strong>in</strong>divid extrage zilnic o cantitate <strong>de</strong> sevă egală cu greutatea propriuluicorp, astfel că o <strong>si</strong>ngură generaţie <strong>de</strong> afi<strong>de</strong> consumă 30 – 40 t sevăelaborată/ha (Carlson, 1980; Cuperus şi colab., 1982). În anii secetoşi sau cuun atac ma<strong>si</strong>v al altor dăunători sau boli culturile <strong>de</strong>bilitate <strong>de</strong> prezenţama<strong>si</strong>vă a afi<strong>de</strong>lor pot fi compromise dacă nu se <strong>in</strong>terv<strong>in</strong>e la timp.Tox<strong>in</strong>ele prezente în saliva celor mai multe specii <strong>de</strong> afi<strong>de</strong> pătrund întimpul înţepăturilor pr<strong>in</strong> stileţi în plante şi provoacă un puternic stresfiziologic, manifestat pr<strong>in</strong> <strong>de</strong>formări, modificări <strong>de</strong> culoare, formarea <strong>de</strong> galesau noduli. Infestări mari cu afi<strong>de</strong> conduc la perturbări metaboliceimportante care în cazul plantelor <strong>de</strong> cartof sunt cunoscute sub numele <strong>de</strong>falsa răsucire a frunzelor (―false top roll‖). Iniţial aceste <strong>si</strong>mptome apar subforma unor pete <strong>de</strong> culoare ver<strong>de</strong> <strong>de</strong>schis răspândite în special pe frunzelet<strong>in</strong>ere, urmate <strong>de</strong> răsucirea marg<strong>in</strong>ilor foliolelor în jurul nervurii pr<strong>in</strong>cipale.Marg<strong>in</strong>ile frunzelor <strong>de</strong>v<strong>in</strong> violete şi se necrozează, fi<strong>in</strong>d mai afectatefrunzele d<strong>in</strong> etajele superioare. În primele faze <strong>si</strong>mptomele sunt vizibile pesuprafeţe limitate, după care se răspân<strong>de</strong>sc în toată cultura <strong>de</strong> cartof. Esteafectată foto<strong>si</strong>nteza frunzelor datorită transferului <strong>de</strong>fectuos al sevei pr<strong>in</strong>floem, urmată <strong>de</strong> acumularea carbohidraţilor în frunze. Producţia plantelorpoate fi afectată în proporţie <strong>de</strong> 10 - 50 %.Simptomele falsei răsuciri a frunzelor pot fi confundate cu celeproduse <strong>de</strong> secetă sau <strong>de</strong> virusul răsucirii frunzelor <strong>de</strong> cartof. Acest faptîngreunează mult acţiunea <strong>de</strong> elim<strong>in</strong>are d<strong>in</strong> câmp a plantelor bolnave. Dupăce populaţiile <strong>de</strong> afi<strong>de</strong> au fost combătute, frunzele noi apărute pe planteleafectate se <strong>de</strong>zvoltă normal dar cele <strong>de</strong>ja at<strong>in</strong>se nu se mai refac. Soiurile <strong>de</strong>cartof nu manifestă aceeaşi sen<strong>si</strong>bilitate faţă <strong>de</strong> falsa răsucire a frunzelor,soiul De<strong>si</strong>ree fi<strong>in</strong>d unul d<strong>in</strong> cele mai sen<strong>si</strong>bile (Donescu, 2001).Pr<strong>in</strong> digestia sevei nutritive bogate în substanţe zaharoase afi<strong>de</strong>leelim<strong>in</strong>ă roua <strong>de</strong> miere. Dejecţiile acoperă tulp<strong>in</strong>ile, lăstarii şi frunzele şiîmpie<strong>de</strong>că funcţiile normale ale plantei. Sunt afectate în mod <strong>de</strong>osebitfoto<strong>si</strong>nteza şi eficienţa aesteia. Frunzele îmbătrânesc prematur şi se usucă.Dăunarea <strong>in</strong>directă. În procesul <strong>de</strong> hrănire afi<strong>de</strong>le vehiculează unnumăr mare <strong>de</strong> virusuri fitopatogene. Structura şi mărimea populaţiilor <strong>de</strong>afi<strong>de</strong> <strong>de</strong>term<strong>in</strong>ă în mare măsură nivelul <strong>de</strong> răspândire al virusurilor.La cartof virozele constituie pr<strong>in</strong>cipala cauză a dim<strong>in</strong>uării progre<strong>si</strong>vea vigorii plantelor, a reducerii randamentului a<strong>si</strong>milaţiei clorofiliene precum

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!