Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

More documents

Recommendations

Info

46pot dezvolta pe un număr mare de plante aparţinând unor familii botaniceîndepărtate, pot trăi pe o singură plantă sau mai multe, însă apropiate caorigine. În egală măsură, nu sunt rare cazurile când unele plante suntparazitate simultan de mai multe specii de nematozi.Dăunătorul este prezent în majoritatea ţărilor din Europa, America deNord, Africa (Maroc), Insulele Canare, deci în aproate toate ţările în care secultivă cartoful. Pierderile în câmp şi în depozite oscilează între 10-40 %.Păstrarea cartofului infestat în depozite mai adaugă un procent de 10-20%pierderi. În majoritatea ţărilor este considerat ca fiind unul dintre principaliidăunători ai cartofului.Adulţii au corpul vermicular, alb-transparent de 0,8-1,4 mm. Larvelesunt asemănătoare cu adulţii, puţin mai mici şi mai subţiri. În general femelaeste mai mare decât masculul. Cele două specii D. destructor şi D. dipsaci seaseamănă mult prin forma şi dimensiunile corpului, precum şi prin câtevaaspecte legate de biologia şi reproducerea lor. D. destructor supravieţuieştela –28°C. Se poate dezvolta şi reproduce 60-80 de zile la temperaturi de 5-34°C. Nu este foarte tolerant la uscăciune. Înmulţirea nematodului estefavorizată de fertilizarea cu azotat de amoniu şi poate fi înmulţit pe ciupercica: Alternaria tenuis, A. solani, iar în natură supravieţuieşte hrănindu-se pediferite specii de ciuperci dacă nu sunt disponibile plantele gazdă preferate.În tuberculii infectaţi se reduce cantitatea de amidon şi creşte activitateaamilolitică. Temperatura optimă de dezvoltare este cuprinsă între 20-26°C.În general au 2-3 generaţii pe an. Ciclul biologic cuprinde un stadiu de ou,patru stadii larvare şi unul de adult. Durata dezvoltării unei generaţii depindede temperatură: 20-26 de zile la 20-24°C.Pe lângă temperatură umiditatea solului are un rol important înprocesul de infestare al tuberculilor de cartof. Astfel, la o umiditate a soluluide 40%, procentul de infestare ajunge la 11%; la 60% umiditate infestareapoate fi de 63%; iar la peste 80% umiditate infestarea cu nematozi poateajunge la 93%.Nematodul iernează în toate stadiile de dezvoltare în sol, în tuberculiiinfectaţi, în resturile de plante rămase după recoltare, pe diferite ciuperci.Femelele fecundate pătrund în tuberculi şi depun aproximativ 200-250 deouă. În funcţie de condiţiile de temperatură şi umiditate, dezvoltarea are locîn 15-45 de zile. Atât adulţii cât şi larvele se hrănesc cu ţesuturile de cartof,preferându-le pe cele aflate imediat sub epidermă.Deşi condiţiile climatice guvernează în principal distribuţia geograficăa nematozilor acestea au şi un efect semnificativ asupra densităţiipopulaţiilor şi al daunelor produse. Condiţiile climatice pot stimula sau potsuprima apariţia şi dezvolarea nematozilor paraziţi ai cartofului. Un grad de
47umiditate potrivit al solului este esenţial nu numai pentru deplasareanematozilor prin sol şi plantă dar este imperativ necesar pentru însăşiexistenţa lor. În general activitatea nematozilor scade în solurile uscate.Aceştia fie mor fie intră într-o stare de anabioză din care ies în momentul încare solul are o umiditate adecvată supravieţuirii lor. În climatul moderat nuse poate spune că populaţiile nematozilor se reduc sau dispar datorită uneiuscării vremelnice a solului pe timpul unor veri secetoase, chiar dacă pot fiobservate uşoare limitări ale populaţiilor. Dintre factorii climatici careinfluenţează dezvoltarea nematozilor temperatura a fost cel mai multstudiată. Ditylenchus destructor are nevoie de următoarele intervale de timppentru dezvoltare în funcţie de temperatură:DitylenchusdestructorTemperatura °CDurata ciclului dedezvoltare în zile6-11 6812-16 42 (35-53)16,5-18 32 (31-32)20-24 24 (20-26)27-28 18 (16-19)30 21 (18-24)Aceste temperaturi optime pentru această specie parazită în culturilede cartof pot fi mult influenţate de alţi factori ecologici cum este spreexemplu specia de plantă gazdă.În general nematozii se deplasează în sol prin pori care conţin un filmadecvat. Nematozii comuni ai cartofului au nevoie de pori cu dimensiuni de250-500 microni. În afara caracteristicilor solului, umiditatea şi aeraţia suntfactori extrem de importanţi care determină infestarea şi activitateanematozilor. Solurile nisipoase au în general pori mai mari şi o aeraţie maibună de aceea sunt mult mai expuse la infestarea cu aceşti dăunători. Ceamai mare parte a speciilor parazite preferă solurile uşoare, mai puţin bogateîn substanţe nutritive. În afara condiţiilor privind tipul, umiditatea şitemperatura solului, există şi alţi factori importanţi care pot intervenii îndinamica acestor organisme patogene. Printre aceştia deosebit de importanţisunt conţinutul în materie organică, aeraţia, pH-ul, modul de folosire aterenului (cu tratamente, pentru culturi agricole). În cele mai multe cazuriaceşti factori se influenţează reciproc. Astfel, un conţinut ridicat de materieorganică face ca porazitatea şi aeraţia solului să crească. Tratamentele la solşi rotaţia culturilor îmbunătăţesc aeraţia contribuind la viabilitatea şi o mai
Page 1 and 2: PROIECT ADER 2.2.2Tehnologii inovat
Page 3 and 4: 3Impactul secetelor şi al fenomene
Page 5 and 6: 5schimbărilor climatice globale,
Page 7 and 8: 7manifestă şi fenomenele de erozi
Page 9 and 10: 9In mod cert, in stabilirea strateg
Page 11 and 12: 11Principiul esential este a alege
Page 13 and 14: 13Datorită condiţiilor climatice
Page 15 and 16: 15puţin joase (brume de scurtă du
Page 17 and 18: 17foliajului un timp cât mai lung
Page 19 and 20: 19Simptomele pot fi confundate uneo
Page 21 and 22: 21Cu toate că în medie temperatur
Page 23 and 24: 23pierderile de apă prin evaporaţ
Page 25 and 26: 25Iulie 70August 60Septembrie 75Oct
Page 27 and 28: 27creşte cantitatea de bioxid de c
Page 29 and 30: 29PROIECT ADER 2.2.2Tehnologii inov
Page 31 and 32: 31dintre aceste două componente se
Page 33 and 34: 33prin propagule vegetative. În ac
Page 35 and 36: 35sursă de supravieţuire şi răs
Page 37 and 38: 37Distribuţia uniformă în spaţi
Page 39 and 40: 39Toate aceste fapte demonstrează
Page 41 and 42: 41Resturile vegetale reprezintă ga
Page 43 and 44: 43Extinderea metodelor biologice de
Page 45: 45Principalii agenţi de dăunare r
Page 49 and 50: 49se distanţa între noduri. Frunz
Page 51 and 52: 51comuni ai cartofului în scopul c
Page 53 and 54: 53Tratamentele de dezinfecţie ale
Page 55 and 56: 55din ţesuturi cantităţi mari de
Page 57 and 58: 57formează colonii mai ales pe lă
Page 59 and 60: 59Limitatori naturali: pe lângă c
Page 61 and 62: 61lor de înmultire. în timpul ver
Page 63 and 64: 63tegumentul puternic chitinizat, d
Page 65 and 66: 65Biologie : Iernează ca adult în
Page 67 and 68: 67număr mare pot să conflueze şi
Page 69 and 70: 69evoluează numai în timpul păst
Page 71 and 72: 71care solul este infestat puternic
Page 73 and 74: 73Phoma betae Fr. este forma picnid
Page 75 and 76: 75Fiind vorba de mai mulţi agenţi
Page 77 and 78: 77Agentul patogen : Cercosporioza e
Page 79: 795. Capinera, J.L., 1981 Some effe

Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?