Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

41Resturile vegetale reprezintă gazdă a numeroase boli şi locul dehibernare pentru dăunători. Distrugerea lor duce la o reducere a populaţiilor.Semănatul timpuriu face ca seminţele să beneficieze de umezeala dinsol, plantele capătă o vigoare care le face mai puţin vulnerabile la boli şidăunători. In unii ani, plantele provenite din semănăturile timpurii scapă deatacul unor paraziţi sau dăunători depăşind faza de sensibilitate. In cazulînsămânţărilor timpurii aparatul foliar acoperă mai devreme intervalul dintrerânduri împiedicând zborul afidelor transmiţătoare de virusuriRotaţia este cea mai veche măsură de protecţie a culturilor. Se ştie căo rotaţie de 7 ani reduce populaţia nematozilor cu chişti sub pragul economicde dăunare.Multe din bolile cartofului sunt produse de microorganisme (bacteriişi ciuperci) care trăiesc în sol. Nivelul populaţiei depinde de frecvenţacartofului în rotaţie, dar şi de gradul polifagiei speciei respective. Spreexemplu Clavibacter michiganensis ssp. sepedonicus – microorganism decarantină – care produce putregaiul inelar are o mică capacitate desupravieţuire în sol, dar s-a observat că sfecla de zahăr poate fi o gazdă delegătură ceea ce deschide posibilitatea ca şi alte plante să fie gazde fără aprezenta însă simptome.Rotaţia reduce mult numărul bolilor şi dăunătorilor, permite refacereamicroflorei solului, îmbunătăţeşte fertilitatea prin cultivarea altor plante deexemplu leguminoasele.La cultura sfeclei de zahăr în afara rolului de a spori producţia derădăcini, rotaţia este şi cel mai ieftin mijloc de prevenire a atacului unor bolişi dăunători ca cercosporioza, putrezirea plăntuţelor, Tanymecus spp.,Opatrum sabulosum, Bothynoderes punctiventris etc. şi de epuizare arezervei biologice a multor specii de buruieni. Tehnologia de cultivare asfeclei prevede o rotaţie de 3-5 ani (5-6 ani pentru zonele cu focare alenematodului cu chişti), introducând plante care frânează dezvoltareadăunătorului: lucerna, cicoarea, porumbul secara, ceapa.Se ştie că o parte din boli se transmit prin sămânţă şi materialul deplantat (la cartof, de exemplu, mana se transmite de la un an la celălalt printuberculii infectaţi).Sămânţa poate fi considerată ca principala sursă de infecţie primară şide transmitere pentru majoritatea bolilor sfeclei (Cercospora beticola,Phoma betae, unele virusuri şi bacterii) datorită morfologiei acesteia, carefavorizează atât instalarea infecţiilor profunde cât şi contaminareasuperficială cu mici fragmente de frunze atacate, granule de sol cu paraziţiispecifici, cu conidii etc. Pentru prevenirea bolilor este obligatorie, pe lângăcelelalte măsuri, şi folosirea de sămânţă sănătoasă cu energie şi facultate