Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...
Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...
Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
40patogeni pr<strong>in</strong> distrugerea plantelor bolnave, a samulastrei şi a altor plantegazdăLa cartof, d<strong>in</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re fitosanitar, samulastra reduce sau chiaranulează efectul rotaţiei, dacă avem în ve<strong>de</strong>re numai nematozii cu chişti aicartofului.Buruienile favorizează <strong>de</strong>zvoltarea bolilor şi dăunătorilor. Un câmplip<strong>si</strong>t <strong>de</strong> buruieni este mai ferit <strong>de</strong> atacul <strong>de</strong> mană pentru că aeri<strong>si</strong>rea este maibună.Distrugerea tuberculilor bolnavi, elim<strong>in</strong>aţi la sortare este o măsurăobligatorie, <strong>de</strong>oarece sporii formaţi pe tuberculi şi mai ales pe lăstari, pot fiduşi <strong>de</strong> vânt la distanţe <strong>de</strong> peste 10 km.Soiurile rezistente reprez<strong>in</strong>tă calea cea mai eficientă <strong>de</strong> a obţ<strong>in</strong>eproducţii constante fără consum <strong>de</strong> pestici<strong>de</strong> care încarcă bugetul <strong>de</strong>cheltuieli al fermierului.Rezistenţa soiurilor la boli şi dăunători <strong>in</strong>fluenţează în măsură foartemare populaţiile <strong>in</strong>iţiale cât şi rata <strong>de</strong> multiplicare. De exemplu soiurile <strong>de</strong>cartof cu o oarecare rezistenţă la mană a<strong>si</strong>gură avantaje comparativ cu celesen<strong>si</strong>bile. In primul caz primul tratament poate fi întârziat până la at<strong>in</strong>gereafrunzelor plantelor <strong>de</strong> pe rândurile vec<strong>in</strong>e nu <strong>de</strong> pe acelaşi rând, iartratamentele pot fi făcute la 14 zile în loc <strong>de</strong> 10.Un rol <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> important îl are sămânţa sănătoasă, ceea ceînseamnă a reduce la m<strong>in</strong>im sau chiar a elim<strong>in</strong>a sursa <strong>in</strong>ternă <strong>de</strong> <strong>in</strong>ocul<strong>in</strong>iţial. Progresele în această direcţie sunt <strong>de</strong>osebite, cartoful benefici<strong>in</strong>d <strong>de</strong>unul d<strong>in</strong> cele mai bune <strong>si</strong>steme <strong>de</strong> producere şi certificare d<strong>in</strong>tre toateplantele <strong>de</strong> cultură. Culturile <strong>de</strong> ţesuturi, diagnoza exactă a patogenilor,creşterea coeficientului <strong>de</strong> multiplicare şi a performanţelor m<strong>in</strong>ituberculilora<strong>si</strong>gură obţ<strong>in</strong>erea unui material sănătos cât şi scurtarea schemei <strong>de</strong> producerea cartofului <strong>de</strong> sămânţăSoiurile româneşti <strong>de</strong> sfeclă au o rezistenţă bună la Cercosporabeticola şi Aphis fabae comparativ cu soiurile stră<strong>in</strong>e cunoscute pe planmondial.Se ştie că o serie <strong>de</strong> putregaiuri acţionează favorabil într-un sol cuumiditate exce<strong>si</strong>vă <strong>de</strong>ci pr<strong>in</strong> drenare se pot elim<strong>in</strong>a cauzele îmbolnăvirilor.Irigarea permite o răsărire uniformă şi un avans dat plantelor pentru aajunge la o maturitate <strong>de</strong> rezistenţă.Dozele mari <strong>de</strong> azot, în lipsa pota<strong>si</strong>ului sau a fosforului, sen<strong>si</strong>bilizezăplantele <strong>de</strong> cartof la bolile produse <strong>de</strong> ciuperci, nece<strong>si</strong>tând un număr maimare <strong>de</strong> tratamente, şi implicit consum mai mare <strong>de</strong> fungici<strong>de</strong>. Fertilizareaunilaterală cu fosfor grăbeşte maturizarea plantelor şi le sen<strong>si</strong>bilizeză laAlternaria.