Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ... Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

13.07.2015 Views

4IMPACTUL SECETEI ŞI FENOMENELOR ASOCIATE(ARIDIZARE, DEŞERTIFICARE) ASUPRA AGRICULTURIIROMÂNIEIZonele secetoase din România pot fi încadrate în categoria arealelorfragile, respectiv a celor care se confruntă cu multiple efecte negative, deordin ecologic, economic şi social, care afectează calitatea vieţiicomunităţilor umane.Astfel, sub raport ecologic, seceta poate produce degradarea terenuriloragricole şi reducerea potenţialului biologic al solului, o înrăutăţire acondiţiilor de viaţă şi de muncă a oamenilor.În plan economic, acest fenomen natural extrem afectează, în primulrând, producţia agricolă şi pune în pericol securitatea alimentară apopulaţiei. Simultan, seceta determină reducerea efectivelor de animale,scăderea producţiei de energie electrică în hidrocentrale, greutăţi înalimentarea cu apă a localităţilor etc. Din punct de vedere social, secetagenerează sărăcie, în special în rândul populaţiei rurale, pune în pericolactivităţile umane, afectează starea de sănătate a populaţiei, deterioreazărelaţiile interumane.Pentru a pune în evidenţă impactul negativ al secetei asupra calităţiivieţii, în continuare este prezentată influenţa acestui fenomen asupraagriculturii, influenţă care poate determina nivelul de dezvoltare comunitarăla nivelul unor zone, în special rurale, din România.În România, agricultura este o ramură economică de primă importanţă,cu o veche tradiţie, ce constituie ocupaţia de bază pentru o mare parte apopulaţiei (28,3%).Totodată, în mediul nostru rural trăieşte aproape jumătate(peste 47% în 2002) din populaţia totală a ţării.Importanţa agriculturii ca ramură de activitate este dată de potenţialulagricol al ţării noastre, reprezentat în primul rând de cele aproape 14milioane de hectare de teren agricol, din care 8,7 milioane de hectare (62%)sunt deţinute de arabil. În al doilea rând, de calitatea bună-mijlocie a solului,care, împreună cu o climă mediocră, asigură producţii agricole în măsură săfacă faţă nevoilor interne ale securităţiialimentare a populaţiei.Producţia agricolă, spre deosebire de cea industrială, are un grad foarteridicat de nesiguranţă, depinzând, în cea mai mare măsură, de condiţiileclimatice. Sub acest aspect, România prezintă un mare risc climatic, mai alesîn ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor, fapt pentru care atât secetele, câtşi inundaţiile sunt fenomene frecvente, care afectează în mare măsurăproducţia agricolă. Dacă până de curând seceta era considerată un accidentclimatic, situaţia meteorologică din ultimii 20 de ani arată că, datorită

5schimbărilor climatice globale, în România seceta a devenit o stare de fapt.În acest sens, specialiştii consideră că întreg teritoriul ţării noastre poate fiafectat de secetă, în diferite grade de intensitate şi în perioade de timp maiîndelungate sau mai scurte. La nivelul întregii ţări se apreciază că circa 2%din totalul suprafeţei agricole este afectat de secetă extrem de severă(practic în toţi anii), 28% de secetă foarte severă (în peste 40 din 100 deani) şi 60% de secetă redusă (în mai puţin de 10 din 100 de ani)După cum se cunoaşte, seceta afectează, în primul rând, producţia vegetală,iar în funcţie de durată şi intensitatea acestui fenomen efectele sale negativese transferă şi în zootehnie.În anul 2000, considerat unul dintre cei secetoşi din ultima jumătate desecol, fenomenul de uscăciune s-a manifestat, cu diferite intensităţi la nivelultuturor celor 41 de judeţe ale ţării. Ca urmare, suprafaţa afectată de secetaexcesivă prelungită a fost de 7.642.489 de hectare, adică 95,4% din suprafaţatotală calamitată de diferite fenomene meteorologice şi hidrologice(inundaţii, îngheţ târziu, ploi torenţiale, furtuni, grindină etc.), care în anulrespectiv a fost de 8.009.223 de hectare. Impactul secetelor din agriculturăeste resimţit însă şi de populaţia urbană prin intermediul preţurilor laprodusele agro-alimentare, care înregistrează creşteri imediate şi constituieun barometru al intensităţii acestor fenomene meteorologice distructive.Seceta tindedevină, alături de poluare şi de exploatarea iraţională,unul din factorii de presiune asupra pădurii atât pe plan mondial, cât şi înţara noastră. Specialiştii în silvicultură apreciază că România se încadreazăîn rândul ţărilor europene cu păduri moderat afectate, fenomenul cel mairăspândit fiind cel de defoliere. Cel mai avansat grad de vătămare alpădurilor se înregistrează în sudul şi vestul ţării datorită deficitului hidric şiexcesului termic, unde se constată extinderea procesului de aridizare.Schimbările climatice globale, caracterizate prin creştereatemperaturilor, accentuează fenomenul de secetă meteorologică, care, întimp, conduce la instalarea secetei hidrologice, respectiv la reducereadebitelor resurselor de apă (de suprafaţă şisubterane), fapt ce pericliteazăalimentarea cu apă a localităţilor, industriei şi agriculturii.Specialiştii apreciază că 72% din alimentările cu apă pentru diferitefolosinţe provin din surse de suprafaţă. În perioadele de secetă hidrologică,resursele de apă de pe râurile interioare pot să scadă de aproape 9 ori, ceeace creează probleme mai ales în zonele cu risc ridicat la acest fenomenmeteorologic extrem. În acelaşi timp se produce şi o diminuare accentuată aresurselor de apă subterane, care măreşte deficitulde apă în zonelerespective, unde se instalează aşa-numitul "stres hidric", când omul percepe

4IMPACTUL SECETEI ŞI FENOMENELOR ASOCIATE(ARIDIZARE, DEŞERTIFICARE) ASUPRA AGRICULTURIIROMÂNIEIZonele secetoase d<strong>in</strong> România pot fi încadrate în categoria arealelorfragile, respectiv a celor care se confruntă cu multiple efecte negative, <strong>de</strong>ord<strong>in</strong> ecologic, economic şi social, care afectează calitatea vieţiicomunităţilor umane.Astfel, sub raport ecologic, seceta poate produce <strong>de</strong>gradarea terenuriloragricole şi reducerea potenţialului biologic al solului, o înrăutăţire acondiţiilor <strong>de</strong> viaţă şi <strong>de</strong> muncă a oamenilor.În plan economic, acest fenomen natural extrem afectează, în primulrând, producţia agricolă şi pune în pericol securitatea alimentară apopulaţiei. Simultan, seceta <strong>de</strong>term<strong>in</strong>ă reducerea efectivelor <strong>de</strong> animale,scă<strong>de</strong>rea producţiei <strong>de</strong> energie electrică în hidrocentrale, greutăţi înalimentarea cu apă a localităţilor etc. D<strong>in</strong> punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re social, secetagenerează sărăcie, în special în rândul populaţiei rurale, pune în pericolactivităţile umane, afectează starea <strong>de</strong> sănătate a populaţiei, <strong>de</strong>terioreazărelaţiile <strong>in</strong>terumane.Pentru a pune în evi<strong>de</strong>nţă impactul negativ al secetei asupra calităţiivieţii, în cont<strong>in</strong>uare este prezentată <strong>in</strong>fluenţa acestui fenomen asupraagriculturii, <strong>in</strong>fluenţă care poate <strong>de</strong>term<strong>in</strong>a nivelul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare comunitarăla nivelul unor zone, în special rurale, d<strong>in</strong> România.În România, agricultura este o ramură economică <strong>de</strong> primă importanţă,cu o veche tradiţie, ce constituie ocupaţia <strong>de</strong> bază pentru o mare parte apopulaţiei (28,3%).Totodată, în mediul nostru rural trăieşte aproape jumătate(peste 47% în 2002) d<strong>in</strong> populaţia totală a ţării.Importanţa agriculturii ca ramură <strong>de</strong> activitate este dată <strong>de</strong> potenţialulagricol al ţării noastre, reprezentat în primul rând <strong>de</strong> cele aproape 14milioane <strong>de</strong> hectare <strong>de</strong> teren agricol, d<strong>in</strong> care 8,7 milioane <strong>de</strong> hectare (62%)sunt <strong>de</strong>ţ<strong>in</strong>ute <strong>de</strong> arabil. În al doilea rând, <strong>de</strong> calitatea bună-mijlocie a solului,care, împreună cu o climă mediocră, a<strong>si</strong>gură producţii agricole în măsură săfacă faţă nevoilor <strong>in</strong>terne ale securităţiialimentare a populaţiei.Producţia agricolă, spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> cea <strong>in</strong>dustrială, are un grad foarteridicat <strong>de</strong> ne<strong>si</strong>guranţă, <strong>de</strong>p<strong>in</strong>zând, în cea mai mare măsură, <strong>de</strong> condiţiileclimatice. Sub acest aspect, România prez<strong>in</strong>tă un mare risc climatic, mai alesîn ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor, fapt pentru care atât secetele, câtşi <strong>in</strong>undaţiile sunt fenomene frecvente, care afectează în mare măsurăproducţia agricolă. Dacă până <strong>de</strong> curând seceta era con<strong>si</strong><strong>de</strong>rată un acci<strong>de</strong>ntclimatic, <strong>si</strong>tuaţia meteorologică d<strong>in</strong> ultimii 20 <strong>de</strong> ani arată că, datorită

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!