Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

39Toate aceste fapte demonstrează necesitatea cunoaşterii modului deacţiune a dozelor şi a efectelor secundare ale pesticidelor folosite.Se ştie că agricultura chimizată a adus sporuri mari de producţie şirezultate imediate în combaterea bolilor şi dăunătorilor. În timp însă, s-aobservat că producţiile au început să scadă, metodele de combatere chimicăau devenit ineficiente, dozele au trebuit mărite iar o serie de substanţe numaireuşeau să distrugă dăunătorii.Treptat s-a observat o poluare a solului prin acumulare de substanţedin administrarea ierbicidelor, insecticidelor, fungicidelor. Mari probleme auapărut prin acumularea acestor substanţe chimice în apă. Pânza freatică afost afectată iar lacurile şi râurile au fost poluate distugându-se flora şifauna. Această situaţie a fost determinată de utilizarea excesivă apesticidelor fără a fi luată în calcul alte metode. O altă cauză o reprezintăaplicarea incorectă a produselor prin nerespectarea dozelor, lipsa de educaţiea practicanţilor, necunoaşterea biologiei dăunătorilor sau bolilor ce urmau săfie combătute şi aplicarea substanţelor într-o fenofază nepotrivită .Pentru evaluarea importanţei inoculului iniţial, a tuberculilor bolnavi,infectaţi în epidemiologia principalelor boli ale cartofului este necesar destabilit căile de transmitere a acestora de la un an la altul cât şi în cadrulculturii.Cu toate că este demonstrat rolul tuberculilor de sămânţă în transmitereaparaziţilor în timp şi spaţiu nu trebuie neglijat nici rolul solului ca mediu desupravieţuire mai ales în cazul râiei negre (Synchytrium endobioticum) şi anematozilor cu chişti (Globodera sp.) sau a altor specii în cazul rotaţiilorscurte.Totuşi la aprecierea rolului inoculului iniţial în epidemiologia bolilorcartofului, în determinarea pierderilor de producţie trebuie să ţinem seama şide capacitatea de înmulţire şi răspândire în spaţiu a paraziţilor.Lucrările solului au rolul de a incorpora sau distruge o parte dinrezerva de sămânţă de buruiană. De asemenea o parte din dăunători sfărşescîn timpul iernii prin penetrarea gerului la adâncimi mai mari de ex: gândaculdin Colorado iernează până la adâncimea de 90 cm dar majoritatea se află înstratul superficial.In cazul sfeclei, arăturile de vară şi cele adânci de toamnă contribuiela distrugerea galeriilor de rozătoare, îngroapă sub brazdă seminţele unorburuieni şi resturile de plante de cultură, împreună cu paraziţii şi dăunătoriipe care-i găzduiesc (ex: Pythium sp., Phoma betae, Cercospora beticola, ouăde Noctuide, Aphis sp.)Igiena fitosanitară reprezintă un complex de măsuri profilactice ce auca scop înlăturarea focarelor de infecţie, împiedicarea răspândirii agenţilor