Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

32rezistenţa (verticală şi orizontală), protejarea culturilor cu fungicide decontact şi evitarea sau fuga de boală.In practică, protecţia culturilor se realizează în mod specific pentrufiecare grup de paraziţi şi concurenţi, prin folosirea soiurilor rezistente apesticidelor şi a practicilor culturale.Cartoful este cea mai importantă cultură ne-cerealieră din lume. Secultivă în 130 de ţări, pe o suprafaţă de aproximativ 18 milioane hectare.Producţia mondială este de 295 milioane tone cu o medie de aproximativ 16t/ha (3-3,5 t materie uscată/ha). Este o cultură foarte eficientă din punct devedere a producţiei pe unitatea de timp, de suprafaţă, de input-uri şi carevalorifică la maximum tehnologiile moderne.O cultură bine amplasată agroecologic, asigurată la nivel optim cufertilizanţi, tehnologie mecanizată şi optim protejată din punct de vederefitosanitar poate oferi producţii de 30-40 t/ha. Din păcate în cea mai mareparte a statelor din centrul şi estul Europei producţia de cartof este de 6-15t/ha, deşi condiţiile agroecologice nu diferă substanţial faţă de cele aleUniunii Europene.Principalii factori limitativi ai producţiei şi calităţii cartofului produsîn România sunt: soiul, calitatea fitosanitară a materialului pentru plantat,slaba aprovizionare cu fertilizanţi, lipsa sistemelor zonale de monitorizareperformantă a principalilor dăunători în vederea avertizării momenteloroptime pentru tratamentele fitosanitare, gradul redus de mecanizare a culturiişi deficienţele apărute în depozitarea şi valorificarea produsului finit.Cultura cartofului poate fi afectată de aproximativ 300 de dăunători şiboli, dintre care mai mult de 100 sunt extrem de periculoşi pentru nivelul şicalitatea producţiei obţinute.Cultura de cartof poate fi afectată de diferite boli, buruieni şidăunători. Producţia şi calitatea suferă pe de o parte datorită paraziţilor cutransmitere aeriană (Phytophthora infestans), prin sol (Verticillium dahliae)sau prin sămânţă (Spongospora subterranea). Organismele parazite serăspândesc prin diferite mecanisme. Deoarece există diferite surse aleparaziţilor şi dăunătorilor, mai mulţi factori joacă un rol important îndinamica populaţiilor. În lume, cultura de cartof poare fi afectată deaproximativ 300 de boli şi dăunători, dintre care cel puţin 140 constituie oameninţare serioasă pentru acaetă cultură.Culturile de cartof pentru sămânţă sunt de multe ori purtătoare de bolişi dăunători, ceea ce se traduce prin reducerea semnificativă a producţiei şicalităţii. Tuberculii de cartof sunt în multe cazuri surse de supravieţuirepentru inocul contribuind la supravieţuirea sau chiar la răspândirea bolilor şidăunătorilor. Aceştia sunt transferaţi şi răspândiţi de la o generaţie la alta