Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

31dintre aceste două componente se bazează pe daunele cauzate culturilor decătre insecte, cu o rată de reducere a fitomasei egală cu rata de hrănire ainsectelor.Reacţia culturilor de cartof şi sfeclă de zahăr în raport cu agenţiifitopatogeni şi concurenţi diferă calitativ faţă de reacţia plantelorindividuale. Deoarece din punct de vedere agricol interesează producţiaobţinută, influenţa agenţilor patogeni şi concurenţi precum şi a factorilorlimitativi de creştere este măsurată prin efectul asupra producţiei.Reducerea populaţiilor iniţiale, a inoculului iniţial are importanţă micăasupra speciilor cu rată ridicată de naştere, de multiplicare, aşa cum estePhytophthora infestans, dar are importanţă hotărâtoare asupra celor cucapacitate limitată de multiplicare şi răspâdire (Globodera sp.; Rhizoctoniasolani etc.). In primul caz, chiar dacă se întârzie cu câteva zile declanşareaepidemiei, ceea ce nu este lipsit de importanţă, sarcina principală pentrureducerea pierderilor revine măsurilor care limitează rata de infecţie şi reducrata de creştere a populaţiei. Pentru controlul speciilor cu rată redusă demultiplicare şi răspândire, reducerea populaţiei iniţiale poate fi suficientăpentru a nu ajunge la nivelul pragului economic de dăunare până larecoltare..Scopul protecţiei este de a menţine culturile sănătoase şi libere deburuieni, ca una din principalele premise ale manifestării capacităţii deprotecţie. Acest obiectiv trebuie realizat în condiţiile în care sporul deproducţie obţinut este valoric mai mare decât costul măsurilor aplicate. Seajunge deci la concluzia că speciile parazite şi concurente pot fi prezente încultură, intervenţiile urmând să le ţină sub pragul economic. Nivelul acestuiprag variază în funcţie o serie de factori cum sunt: destinaţia culturii şi preţulproduselor industrializate.Fermierul trebuie să aplice numai acele măsuri de protecţie careasigură producţia aceasta depăşind costul măsurilor de protecţie. Diversitateaspeciilor parazite şi concurente eşalonarea activităţii lor în toată perioada devegetaţie şi de păstrare a cartofului şi sfeclei de zahăr, dificultatea menţineriiacestor populaţii sub pragul economic de dăunare, impun folosirea unuinumăr mare de metode şi mijloace. Acest lucru nu se datorează numainumărului mare de specii parazite şi concurente, ci şi faptului că doar osingură măsură, un singur element nu poate asigura un nivel tolerabil alpierderii.Măsurile de protecţie a culturilor agricole şi implicit a culturilor decartof şi sfeclă de zahăr, sunt grupate în funcţie de scopul urmărit şi modulde acţiune, în următoarele grupe: măsurile legislative, eradicarea, terapia,