Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...
Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ... Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...
28Intensificarea luminii, paralel cu ridicarea fertilizării cu NPK asfeclei, determină transformarea mai rapidă a zahărului din frunze.Intensitatea luminii influenţează şi desfăşurarea procesului derespiraţie. în timpul zilei respiraţia sfeclei are un mers ritmic, în sensul cădimineaţa intensitatea respiraţiei este scazută, apoi începe să crească,înregistrînd un maxim în jurul orei 12,30, cînd temperatura şi lumina auvalori maxime şi scade către orele 18,30. Intensitatea luminii manifestă oputernică influenţă şi asupra indicatorilor de calitate la sfecla de zahăr. înzona Braşov pentru fiecare oră de strălucire solară consumul specific scadecu 0,3 kg rădăcini la 1 kg zahăr extras, valoarea de impuritate scade cu359,6 mg, zahărul extras creşte cu 0,93 mg, iar betaina scade cu 0,38 mg la100 grade de zahăr.Luând în consideraţie factorii climatici, rezultă că pentru a se obţineproducţii mari de radăcini şi de zahăr pe unitatea de suprafaţă, sfecla dezahăr are nevoie de precipitaţii suficiente în toamnă şi iarnă, precum şi încursul perioadei de vegetaţie pînă către sfîrşitul lunii august, de căldurapuţină la început, moderată în perioada lunilor iunie-august şi multă dupăaceastă perioadă, precum şi de zile senine în special în lunile august,septembrie şi octombrie.
29PROIECT ADER 2.2.2Tehnologii inovative de reducere a vulnerabilităţiiagroecosistemelor din cultura sfeclei de zahăr şi a cartofuluifaţă de agenţii de dăunare (re)emergenţi şi modalităţi dediminuare a acestoraA 1.2 Agenţii de dăunare re-emergenţi în culturile de cartof şi sfeclă dezahăr care pot afecta stabilitatea agroecosistemelorCulturile cartofului şi sfeclei de zahăr au rămas unele din culturileimportante pentru economia naţională datorită calităţilor culinare şitehnologice ale acestor plante şi faptului că pot constitui un element de bazăîn asigurarea securităţii alimentare a ţării. În obţinerea unor producţii ridicateşi de calitate intervin o serie de condiţii biotice şi abiotice care reducrandamentul culturii. Progresele făcute în domeniul mecanizării şi fertilizăriiau dus la creşteri importante de productivitate, creşteri care însă suntfrecvent diminuate de incidenţa unor boli şi dăunători mai vechi,(re)emergenţi sau nou apăruţi, în contextul modificărilor climatice în cadrulagroecosistemelor.Stabilitatea recoltelor de cartof şi sfeclă de zahăr din punct de vederecalitativ şi cantitativ în diferite condiţii ecologice depinde de interacţiunilecare se stabilesc între potenţialul biologic, pe de o parte şi condiţiilemediului biotic şi abiotic înconjurător pe de altă parte. Peste toate acestea sesuprapune funcţia de reglare a omului, prin controlul diverselor procesebiologice şi secvenţe tehnologice în ambianţa fizico-climatică şi socialăfluctuantă, cu scopul de a obţine rezultate economice maxime.Protecţia cartofului şi a sfeclei de zahăr, subsistem alagroecosistemului culturii cartofului şi a sfeclei de zahăr, împreună cucomponentele principale (planta şi cultura de cartof şi sfeclă de zahăr,gazdă-speciile parazite, dăunătoare şi concurente-condiţiile de mediu şiomul) trebuie considerată şi gândită ca parte integrantă a ecosistemuluinatural.Agroecosistemul este considerat o ― unitate funcţională a biosfereicreată de om în scopul obţinerii de produse agricole şi a cărui dinamică şistructură sunt dirijate de om‖. Componentele principale aleagroecosistemelor sunt: plantele de cultură-speciile parazite şi concurente-
- Page 1 and 2: PROIECT ADER 2.2.2Tehnologii inovat
- Page 3 and 4: 3Impactul secetelor şi al fenomene
- Page 5 and 6: 5schimbărilor climatice globale,
- Page 7 and 8: 7manifestă şi fenomenele de erozi
- Page 9 and 10: 9In mod cert, in stabilirea strateg
- Page 11 and 12: 11Principiul esential este a alege
- Page 13 and 14: 13Datorită condiţiilor climatice
- Page 15 and 16: 15puţin joase (brume de scurtă du
- Page 17 and 18: 17foliajului un timp cât mai lung
- Page 19 and 20: 19Simptomele pot fi confundate uneo
- Page 21 and 22: 21Cu toate că în medie temperatur
- Page 23 and 24: 23pierderile de apă prin evaporaţ
- Page 25 and 26: 25Iulie 70August 60Septembrie 75Oct
- Page 27: 27creşte cantitatea de bioxid de c
- Page 31 and 32: 31dintre aceste două componente se
- Page 33 and 34: 33prin propagule vegetative. În ac
- Page 35 and 36: 35sursă de supravieţuire şi răs
- Page 37 and 38: 37Distribuţia uniformă în spaţi
- Page 39 and 40: 39Toate aceste fapte demonstrează
- Page 41 and 42: 41Resturile vegetale reprezintă ga
- Page 43 and 44: 43Extinderea metodelor biologice de
- Page 45 and 46: 45Principalii agenţi de dăunare r
- Page 47 and 48: 47umiditate potrivit al solului est
- Page 49 and 50: 49se distanţa între noduri. Frunz
- Page 51 and 52: 51comuni ai cartofului în scopul c
- Page 53 and 54: 53Tratamentele de dezinfecţie ale
- Page 55 and 56: 55din ţesuturi cantităţi mari de
- Page 57 and 58: 57formează colonii mai ales pe lă
- Page 59 and 60: 59Limitatori naturali: pe lângă c
- Page 61 and 62: 61lor de înmultire. în timpul ver
- Page 63 and 64: 63tegumentul puternic chitinizat, d
- Page 65 and 66: 65Biologie : Iernează ca adult în
- Page 67 and 68: 67număr mare pot să conflueze şi
- Page 69 and 70: 69evoluează numai în timpul păst
- Page 71 and 72: 71care solul este infestat puternic
- Page 73 and 74: 73Phoma betae Fr. este forma picnid
- Page 75 and 76: 75Fiind vorba de mai mulţi agenţi
- Page 77 and 78: 77Agentul patogen : Cercosporioza e
28Inten<strong>si</strong>ficarea lum<strong>in</strong>ii, paralel cu ridicarea fertilizării cu NPK asfeclei, <strong>de</strong>term<strong>in</strong>ă transformarea mai rapidă a zahărului d<strong>in</strong> frunze.Inten<strong>si</strong>tatea lum<strong>in</strong>ii <strong>in</strong>fluenţează şi <strong>de</strong>sfăşurarea procesului <strong>de</strong>respiraţie. în timpul zilei respiraţia sfeclei are un mers ritmic, în sensul cădim<strong>in</strong>eaţa <strong>in</strong>ten<strong>si</strong>tatea respiraţiei este scazută, apoi începe să crească,înregistrînd un maxim în jurul orei 12,30, cînd temperatura şi lum<strong>in</strong>a auvalori maxime şi sca<strong>de</strong> către orele 18,30. Inten<strong>si</strong>tatea lum<strong>in</strong>ii manifestă oputernică <strong>in</strong>fluenţă şi asupra <strong>in</strong>dicatorilor <strong>de</strong> calitate la sfecla <strong>de</strong> zahăr. înzona Braşov pentru fiecare oră <strong>de</strong> strălucire solară consumul specific sca<strong>de</strong>cu 0,3 kg rădăc<strong>in</strong>i la 1 kg zahăr extras, valoarea <strong>de</strong> impuritate sca<strong>de</strong> cu359,6 mg, zahărul extras creşte cu 0,93 mg, iar beta<strong>in</strong>a sca<strong>de</strong> cu 0,38 mg la100 gra<strong>de</strong> <strong>de</strong> zahăr.Luând în con<strong>si</strong><strong>de</strong>raţie factorii climatici, rezultă că pentru a se obţ<strong>in</strong>eproducţii mari <strong>de</strong> radăc<strong>in</strong>i şi <strong>de</strong> zahăr pe unitatea <strong>de</strong> suprafaţă, sfecla <strong>de</strong>zahăr are nevoie <strong>de</strong> precipitaţii suficiente în toamnă şi iarnă, precum şi încursul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> vegetaţie pînă către sfîrşitul lunii august, <strong>de</strong> căldurapuţ<strong>in</strong>ă la început, mo<strong>de</strong>rată în perioada lunilor iunie-august şi multă dupăaceastă perioadă, precum şi <strong>de</strong> zile sen<strong>in</strong>e în special în lunile august,septembrie şi octombrie.