Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

26La temperaturi mai ridicate plantele suferă de supraîncălzire şi pierd prematurmajoritatea frunzelor, iar rădăcina creşte foarte puţin în greutate. înmajoritatea cazurilor, rădăcina se deshidratează.Suma temperaturilor nu este suficientă - pentru o bună recolta, daca întimpul creşterii intense, din iunie pînă în august, temperaturile zilnice rămînscăzute, întrucît la aceeaşi cantitate de căldură temperaturile medii ridicateau o acţiune mai favorabilă asupra creşterii rădăcinilor decît cele scăzute.Comparînd temperaturile medii lunare din Transilvania şi vestul ţăriireiese că în Transilvania unde temperaturile medii ale lunilor iulie—septembrie sînt mai scăzute cu 2°C şi greutatea medie a rădăcinilor de sfeclăeste mai mică cu 35—38% faţă de zona din vestul ţării.Sfecla de zahăr poate rezista pentru scurt timp la —5°C fără o îngheţareesenţială a frunzelor. Rădăcinile izolate'scoase pe sol îngheaţă la 0°C, dar îngrămezi, rezistă la temperaturi mult mai scăzute dacă frigul nu vine brusc şinu durează mult.Temperaturile scăzute din primăvară acţionează asupra germenului încreştere, provocînd lăstărirea plantelor, atunci cînd însămînţarea seefectuează primăvara prea devreme sau la sfîrşitul iernii. Iniţial s-a crezut căacest fenomen se datoreşte îngheţării seminţei, dar mai tîrziu s-a stabilit cătemperatura cea mai favorabila lăstăririi în masă este de +1°C ... +4°C, timpde 4—6 săptămîni, în condiţii de zi normală. La zi lungă lăstărirea estefoarte puternică la temperaturi pozitive de 10 — 15°C, mai slabă la 15 —21°C şi inexistentă la 21 -26°C.Depunerea zahărului creşte în raport cu temperatura şi cu cantitatea totalăde grade calorice. Temperatura ridicată din luna iulie provoacă o maturitatemai timpurie şi mai completă. Din această cauză în sudul şi vestul ţării,culturile de sfeclă ajung la maturitate fiziologică mai devreme decît cele dinnordul ţării .Frigul nocturn produce o frînare a migraţiei şi acumulării glucidelor, .frunzelefiind scurte, groase şi întinse pe sol. Rădăcinile manifestă tendinţa denanism, ca şi în cazul secetei.. Prelucrînd datele din 13 ţări s-a constatat căcea mai intensă acumulare a zahărului are loc în perioadele cu zilecălduroase şi nopţi reci. Temperaturile scăzute din timpul nopţii, pînă la cca+8°C. încetinesc ritmul de creştere şi deci favorizează depunerea zahărului.În U.R.S.S. producţiile de sfeclă şi de zahăr sînt mai ridicate în zoneledin sud, comparativ cu cele din nord, întrucît la radiaţia solară ridicată sitemperatură mare sfecla este mai bine aprovizionată cu potasiu, fosfor, sulfşi clor .Temperatura influenţează respiraţia sfeclei de zahăr în sensul că odatăcu creşterea temperaturii se măreşte cantitatea de oxigen folosit de plantă şi