Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

More documents

Recommendations

Info

24unităţi de substanţă uscată. în general sfecla de zahăr are valoareacoeficientului de transpiraţie redusă, ocupînd sub acest aspect locul trei,după mei şi porumb. Consumul de apă al plantei se mai stabileşte luînd înconsiderare productivitatea transpiraţiei, care reprezintă cantitatea desubstanţă uscată în grame, ce corespunde la fiecare kg de apă cheltuită. înfuncţie de condiţiile climatice ale anului şi de soi coeficientul de transpiraţiela sfecla de zahăr oscilează între 130 — 373După consumul de apă mediu zilnic la 1 m 2 de cultură, sfecla de zahărocupă locul trei, după grîu şi secară, fapt pentru care se poate caracteriza cao cultură relativ rezistentă la secetă. Scăderea producţiei de sfeclă în anii cuinsuficiente precipitaţii, cu ceva mai redusă faţă de alte plante, se datoreştenu numai particularităţilor sale anatomo-fiziologice, ci şi sistemuluiradicular puternic care pătrunde adine în sol, de unde procură apa necesară,precum şi lungimii perioadei de vegetaţie, datorită căreia poate folosiprecipitaţiile de la sfîrşitul verii şi din toamnă.Cerinţele sfeclei de zahăr faţă de umiditatea din sol încep cugerminaţia seminţei, care necesită 120 — 150% apă faţă de greutateaglomerulei normale. O parte din umiditatea solului este folosită pentruformarea aparatului foliar, a rizocarpului şi a sistemului radicular. Seapreciază că umiditatea optimă a solului pentru plante este de 60—80% dincapacitatea de cîmp, în funcţie de natura solului, cantitatea de îngrăşăminte,cantitatea soluţiei din sol, factorii climatici şi de structura fizică a solului.O mare parte din umiditatea solului, cca 30 — 50%, se pierde prinevaporaţie care are loc în felul următor: de la răsărire pînă la formarea a 3—4 perechi de frunze se produc pierderi în proporţie de 50 — 90% din totalulapei evaporate la suprafaţa solului, de la perechea a patra pînă la perechea aopta se pierd 10 — 20% şi după acoperirea rîndurilor se pierde sub 10% .b. Umiditatea relativă a aerului. Acest factor are un rol important în viaţasfeclei, întrucît influenţează direct transpiraţia plantelor.în acest senspentru întreaga perioadă de vegetaţie cantitatea minima este de 311 mm,repartizată în trei perioade: răsărit 97 mm, creştere 114 mm şi maturizare100 mm. O influenţă mare asupra recoltei- o are şi numărul de zile cuploaie.Pentru creştere şi dezvoltare normală, sfecla necesită următoarelevalori lunare pentru umiditatea relativă:Luna Umiditatea relativă (%)Aprilie 60Mai 62Iunie 66
25Iulie 70August 60Septembrie 75Octombrie 75c. Temperatura. în timpul perioadei de vegetaţie, sfecla are nevoie în totalde 2 400 - 2 900°C, temperatura medie zilnică fiind de 15.3 °C, cu oscilaţiide la 10,7°C în aprilie şi mai şi de la 18°C în lunile iulie-august. Necesarul pefaze este de: 650°C de la răsărit pînă la începerea îngroşării rădăcinii (iunie),1 150°C de la începerea îngroşării rădăcinii pînă la începerea acumulăriiunor cantităţi mai mari de zahăr (august), 1 000 C C de la începutul depozităriimai rapide a zahărului pînă la recoltare (octombrie).Germinaţia seminţei de sfeclă începe la 3~5°C, pe măsură cetemperatura creşte timpul de încolţire se scurtează.Ritmul de germinare creşte începînd de la temperatura minimă cătrecea optimă şi anume:- la 3 — 5°C seminţele germinează în decurs de 22 zile;- ia 9 — 10°C seminţele germinează în decurs de 9 zile;- ia 15— 16°C seminţele germinează în decurs de 4 zile.Dacă ritmul de germinare se intensifică în raport cu creşterea temperaturii,cantitatea totală de căldură necesară germinării seminţelor rămîne aproapeaceeaşi în perioada 1 martie — 10 aprilie (tabelul 17).Influenţa creşterii temperaturii zilnice asupra răsăririi sfeclei de zahăr(după Karpenko]DataînsăminţăriiNumărul zilelorde la semănat pînă la răsăritTemperaturamedie zilnică°CCălduratotală"C1 martie 35 3,6 126,016 martie 23 5,3 121,91 aprilie 14 8,8 123,210 aprilie 12 9,8 117,610 mai 7 14,9 104,5Pentru creştere şi dezvoltare normală sfecla necesită următoareletemperaturi medii:- de la 15 aprilie la 15 iunie 10,7°C;- de Ia 15 iunie la 15 august 18,8°C;- de la 15 august la 15 octombrie 16,5°C.
Page 1 and 2: PROIECT ADER 2.2.2Tehnologii inovat
Page 3 and 4: 3Impactul secetelor şi al fenomene
Page 5 and 6: 5schimbărilor climatice globale,
Page 7 and 8: 7manifestă şi fenomenele de erozi
Page 9 and 10: 9In mod cert, in stabilirea strateg
Page 11 and 12: 11Principiul esential este a alege
Page 13 and 14: 13Datorită condiţiilor climatice
Page 15 and 16: 15puţin joase (brume de scurtă du
Page 17 and 18: 17foliajului un timp cât mai lung
Page 19 and 20: 19Simptomele pot fi confundate uneo
Page 21 and 22: 21Cu toate că în medie temperatur
Page 23: 23pierderile de apă prin evaporaţ
Page 27 and 28: 27creşte cantitatea de bioxid de c
Page 29 and 30: 29PROIECT ADER 2.2.2Tehnologii inov
Page 31 and 32: 31dintre aceste două componente se
Page 33 and 34: 33prin propagule vegetative. În ac
Page 35 and 36: 35sursă de supravieţuire şi răs
Page 37 and 38: 37Distribuţia uniformă în spaţi
Page 39 and 40: 39Toate aceste fapte demonstrează
Page 41 and 42: 41Resturile vegetale reprezintă ga
Page 43 and 44: 43Extinderea metodelor biologice de
Page 45 and 46: 45Principalii agenţi de dăunare r
Page 47 and 48: 47umiditate potrivit al solului est
Page 49 and 50: 49se distanţa între noduri. Frunz
Page 51 and 52: 51comuni ai cartofului în scopul c
Page 53 and 54: 53Tratamentele de dezinfecţie ale
Page 55 and 56: 55din ţesuturi cantităţi mari de
Page 57 and 58: 57formează colonii mai ales pe lă
Page 59 and 60: 59Limitatori naturali: pe lângă c
Page 61 and 62: 61lor de înmultire. în timpul ver
Page 63 and 64: 63tegumentul puternic chitinizat, d
Page 65 and 66: 65Biologie : Iernează ca adult în
Page 67 and 68: 67număr mare pot să conflueze şi
Page 69 and 70: 69evoluează numai în timpul păst
Page 71 and 72: 71care solul este infestat puternic
Page 73 and 74: 73Phoma betae Fr. este forma picnid
Page 75 and 76:
75Fiind vorba de mai mulţi agenţi
Page 77 and 78:
77Agentul patogen : Cercosporioza e
Page 79:
795. Capinera, J.L., 1981 Some effe
show all

Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?