Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

23pierderile de apă prin evaporaţie de la suprafaţa solului incomplet acoperitcu vegetaţie; faza a II-a în care continuă creşterea frunzelor şi are locîngroşarea rădăcinilor, caracterizată prin consumul maxim de apă; faza a IIIaîn care continuă creşterea rădăcinilor şi are loc acumularea intensă azahărului.În faza de îngroşare a rădăcinilor sfecla are cea mai mare nevoiede apă de la mijlocul lunii iunie, în iulie şi începutul lunii august. Din lunaaugust odată cu acumularea intensă a zahărului umiditatea solului poate fimenţinută la un plafon ceva mai scăzut dar totuşi suficient pentru a nu seajunge la o stagnare a viabilităţii frunzelor. O astfel de stagnare, urmată înaceastă ultimă fază de o reluare a creşterii unei noi serii de frunze duce atâtla consumarea unei cantităţi de zahăr acumulat cât şi la scăderea în greutatea rădăcinilor. Datorităp perioadei de secetă obişnuită la finele verii şiînceputul toamnei asigurarea apei pentru sfeclă apare necesară în toatezonele de cultură. S-a observat de asemenea că seceta favorizează apariţiabolii numită gomoza sfeclei.Sfecla de zahăr este o cultură care se recomandă să fie menţinută înasolamentele la noi în ţară şi în condiţiile de secetă moderată, deoarece prinrespectarea tehnologiei ea poate realiza producţii eficiente economicRelaţiile sfeclei de zahăr cu factorii de vegetaţieTemperatura, lumina şi umiditatea solului, împreună cu umiditateaatmosferică constituie condiţii decisive, pentru creşterea sfeclei şiacumularea zahărului în cele 180 — 200 zile de vegetaţie.a. Cerinţele faţă de apă. Pentru producerea unui kg de substanţă uscată(rădăcini + frunze) sfecla are nevoie de 350—600 kg apă. Cantitatea de apănecesară pentru o buna acumulare a substanţelor nutritive este în funcţie detemperatură şi lumină, natura solului, forma şi accesibilitatea apei din sol,umiditatea relativă a aerului, mişcarea aerului, mersul normal al proceselorfiziologice în plantă, mai ales nutriţia minerală, fotosinteza, creşterea şi acumulareazaharozei.Diferiţi cercetători au stabilit cerinţele sfeclei faţă de apă, luînd înconsiderare nutriţia minerală, fotosinteza şi acumularea- zahărului .Cantitatea de 500 — 600 mm precipitaţii anuale trebuie să fie limitainferioară pentru obţinerea unei producţii bune de sfeclă fără irigare, dincare cca 240 mm în perioada de iarnă. Pentru metabolismul sfeclei este maiimportantă repartiţia pe perioade decît cantitatea de apă totală anuală,deoarece sfecla de zahăr necesită o aprovizionare uniformă cu apă, în funcţiede creşterea ei continuăUnul din indicatorii care caracterizează regimul de apă la sfeclă estecoeficientul de transpiraţie cantitatea de apă folosită pentru formarea unei