Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

More documents

Recommendations

Info

22vegetaţie (aprilie –august)Anul agricol2010 - 20118,2 7,7 +0,5 511,8 634,4 -122,6În prezent la npoi în ţară sfecla de zahăr este produsă în 16 judeţe şi seprocesează la 4 fabrici de zahăr (Oradea, Luduş, Bod, Roman).Condiţiile optime pentru obţinerea producţiilor ridicate la sfeclă lanoi în ţară se găsesc pe suprafeţe mari. Dacă se iau în considerare numaicondiţiile naturale, zonele ecologice din ţara noastră care satisfac cerinţelesfeclei de zahăr se împart în:Zona foarte favorabilă (FF) se întâlneşte în Transilvania, vestulţării şi nord-estul Moldovei. Această zonă a fost împărţită în două: foartefavorabilă 1 şi foarte favorabilă 2.Zona foarte favorabilă 1: se află în partea de sud-est a CâmpieiTransilvaniei, nordul Moldovei şl în jurul localităţii Roman. Este zona ceamai prielnică din întreaga ţară pentru sfecla de zahăr, deoarece satisface încea mai mare măsură cerinţele acesteia, atât din punct de vedere climatic câtş! pedologic.Zona foarte favorabilă 2: cuprinde cele mai mari suprafeţe înTransilvania (Câmpia Someşului, Valea Mureşului, Târnavelor, LuncaOltului şi Ţara Bârsei).Zona favorabilă (F) cuprinde cea mai mare suprafaţă din ţarăcomparativ cu celelalte zone: diversitatea pronunţată a condiţiilorpedoclimatice impune împărţirea ei în zone favorabile 1, 2 şi 3.Zona favorabilă 1: se întâlneşte pe suprafeţe mari în zona CâmpieiRomâne, Câmpia Mizilului, nordul Câmpiei Mostiştei, zona Corabia,Giurgiu, în Moldova în Podişul Sucevei şi Luncile Siretului şi Sucevei. înTransilvania în zona Sf. Gheorghe şl Tg.Secuiesc, între Mureş şl TârnavaMică.Zona favorabilă 2: cuprinde soluri slab sărăturate, soluri brunroşcate de pădure podzolite, podzoluri secundare în toate regiunile ţării.Zona favorabilă 3: este în general mai puţin prielnică sfeclei de zahăr, cusoluri puternic şl foarte puternic degradate, levigate, lăcovişti şl sărături.Zona devine foarte favorabilă sfeclei în condiţii de irigare. Zona se găseşteîn toate regiunile tarii.Necesarul de apă al sfeclei în perioada de vegetaţie este de 620-650 lpentru o producţie de 45 –50 tone/ha. Precizăm că în anii 2000,2003 şi 2007sfecla de zahăr a fost puternic afectate de secetă.În perioada de vegetaţie asfeclei de zahăr se disting trei faze caracteristice, in care consumul de apă semanifestă in mod diferit: faza I de formare a aparatului foliar, în care domină
23pierderile de apă prin evaporaţie de la suprafaţa solului incomplet acoperitcu vegetaţie; faza a II-a în care continuă creşterea frunzelor şi are locîngroşarea rădăcinilor, caracterizată prin consumul maxim de apă; faza a IIIaîn care continuă creşterea rădăcinilor şi are loc acumularea intensă azahărului.În faza de îngroşare a rădăcinilor sfecla are cea mai mare nevoiede apă de la mijlocul lunii iunie, în iulie şi începutul lunii august. Din lunaaugust odată cu acumularea intensă a zahărului umiditatea solului poate fimenţinută la un plafon ceva mai scăzut dar totuşi suficient pentru a nu seajunge la o stagnare a viabilităţii frunzelor. O astfel de stagnare, urmată înaceastă ultimă fază de o reluare a creşterii unei noi serii de frunze duce atâtla consumarea unei cantităţi de zahăr acumulat cât şi la scăderea în greutatea rădăcinilor. Datorităp perioadei de secetă obişnuită la finele verii şiînceputul toamnei asigurarea apei pentru sfeclă apare necesară în toatezonele de cultură. S-a observat de asemenea că seceta favorizează apariţiabolii numită gomoza sfeclei.Sfecla de zahăr este o cultură care se recomandă să fie menţinută înasolamentele la noi în ţară şi în condiţiile de secetă moderată, deoarece prinrespectarea tehnologiei ea poate realiza producţii eficiente economicRelaţiile sfeclei de zahăr cu factorii de vegetaţieTemperatura, lumina şi umiditatea solului, împreună cu umiditateaatmosferică constituie condiţii decisive, pentru creşterea sfeclei şiacumularea zahărului în cele 180 — 200 zile de vegetaţie.a. Cerinţele faţă de apă. Pentru producerea unui kg de substanţă uscată(rădăcini + frunze) sfecla are nevoie de 350—600 kg apă. Cantitatea de apănecesară pentru o buna acumulare a substanţelor nutritive este în funcţie detemperatură şi lumină, natura solului, forma şi accesibilitatea apei din sol,umiditatea relativă a aerului, mişcarea aerului, mersul normal al proceselorfiziologice în plantă, mai ales nutriţia minerală, fotosinteza, creşterea şi acumulareazaharozei.Diferiţi cercetători au stabilit cerinţele sfeclei faţă de apă, luînd înconsiderare nutriţia minerală, fotosinteza şi acumularea- zahărului .Cantitatea de 500 — 600 mm precipitaţii anuale trebuie să fie limitainferioară pentru obţinerea unei producţii bune de sfeclă fără irigare, dincare cca 240 mm în perioada de iarnă. Pentru metabolismul sfeclei este maiimportantă repartiţia pe perioade decît cantitatea de apă totală anuală,deoarece sfecla de zahăr necesită o aprovizionare uniformă cu apă, în funcţiede creşterea ei continuăUnul din indicatorii care caracterizează regimul de apă la sfeclă estecoeficientul de transpiraţie cantitatea de apă folosită pentru formarea unei
Page 1 and 2: PROIECT ADER 2.2.2Tehnologii inovat
Page 3 and 4: 3Impactul secetelor şi al fenomene
Page 5 and 6: 5schimbărilor climatice globale,
Page 7 and 8: 7manifestă şi fenomenele de erozi
Page 9 and 10: 9In mod cert, in stabilirea strateg
Page 11 and 12: 11Principiul esential este a alege
Page 13 and 14: 13Datorită condiţiilor climatice
Page 15 and 16: 15puţin joase (brume de scurtă du
Page 17 and 18: 17foliajului un timp cât mai lung
Page 19 and 20: 19Simptomele pot fi confundate uneo
Page 21: 21Cu toate că în medie temperatur
Page 25 and 26: 25Iulie 70August 60Septembrie 75Oct
Page 27 and 28: 27creşte cantitatea de bioxid de c
Page 29 and 30: 29PROIECT ADER 2.2.2Tehnologii inov
Page 31 and 32: 31dintre aceste două componente se
Page 33 and 34: 33prin propagule vegetative. În ac
Page 35 and 36: 35sursă de supravieţuire şi răs
Page 37 and 38: 37Distribuţia uniformă în spaţi
Page 39 and 40: 39Toate aceste fapte demonstrează
Page 41 and 42: 41Resturile vegetale reprezintă ga
Page 43 and 44: 43Extinderea metodelor biologice de
Page 45 and 46: 45Principalii agenţi de dăunare r
Page 47 and 48: 47umiditate potrivit al solului est
Page 49 and 50: 49se distanţa între noduri. Frunz
Page 51 and 52: 51comuni ai cartofului în scopul c
Page 53 and 54: 53Tratamentele de dezinfecţie ale
Page 55 and 56: 55din ţesuturi cantităţi mari de
Page 57 and 58: 57formează colonii mai ales pe lă
Page 59 and 60: 59Limitatori naturali: pe lângă c
Page 61 and 62: 61lor de înmultire. în timpul ver
Page 63 and 64: 63tegumentul puternic chitinizat, d
Page 65 and 66: 65Biologie : Iernează ca adult în
Page 67 and 68: 67număr mare pot să conflueze şi
Page 69 and 70: 69evoluează numai în timpul păst
Page 71 and 72: 71care solul este infestat puternic
Page 73 and 74:
73Phoma betae Fr. este forma picnid
Page 75 and 76:
75Fiind vorba de mai mulţi agenţi
Page 77 and 78:
77Agentul patogen : Cercosporioza e
Page 79:
795. Capinera, J.L., 1981 Some effe
show all

Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?