Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...
Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ... Raport stiintific si tehnic (RST) in extenso(.pdf) - Institutul National de ...
18Pe t u l p i n i, în zona bazală, mai aproape de sol sau pe toată tulpina, aparrupturi şi urme de lovituri sub formă de pete albicioase, care mai târziu devinmaronii. In dreptul petelor tulpinile se pot rupe. Uneori tulpinile rămândefoliate sau sunt culcate la sol.Pe t u b e r c u l i i neprotejaţi de sol apar vătămări exterioarec. Pagube produse. Pierderile sunt în funcţie de gradul de distrugere aplantelor, faza de vegetaţie, soiul cultivat, tehnologia aplicată şi condiţiile declimă după producerea distrugerii. Pierderile cele mai grave se manifestă lasoiurile timpurii, surprinse înainte de înflorire. Soiurile târzii se mai pot refaceparţial sau total. Un grad mai redus de distrugere a foliajului, la începutulperioadei de vegetaţie (între răsărit şi începutul tuberizării), afectează maipuţin nivelul producţiei finale, dar poate întârzia tuberizarea. Dacă se distrugecca 25% din folîaj se reduce producţia şi scade calitatea comercială aacesteia. La o distrugere mai mare a foliajului (mai ales în perioada de creştereintensă a tuberculilor) producţia scade semnificativ, se formează tuberculimai mici care au calitate slabă şi greutate specifică redusă. Pe rănile produsese pot instala diferite ciuperci sau bacterii.dCauze. Grindina căzută în timpul vegetaţiei cartofului.e. Măsuri de prevenire. După vătămarea plantelor, asigurarea apei şi aelementelor nutritive la nivel optim pentru o regenerare rapidă a plantelor şidiminuarea pierderilor. Dacă vătămările nu duc la compromiterea culturii şi arecoltei, pentru a preveni instalarea paraziţilor de rană şi pentru cicatrizarearănilor, se vor face imediat tratamente cu fungicide de contact pe bază de:cupru, mancozeb sau captau (soluţie cu concentraţie de 0,5%). Tuberculiiproveniţi de la plantele vătămate se recomandă să fie consumaţi în toamnă,deoarece capacitatea lor de păstrare este mai scăzută.Vătămări produse de vânturiPe p l a n t e , vătămările produse de vânturile puternice sau rafale de vântsunt evidente în special în partea superioară a acestora. Ţesuturile afectatesunt brunificate şi cu aspect sticlos. Când vântul este deosebit de puternic suntafectate în întregime plantele din marginea lanului care îşi pierd suculenta şidevin tari. Dacă vântul este rece se pro duc brunificări cu luciu argintiu, înurma vânturilor mai slabe foliajul şi tulpinile plantelor de cartof sunt răvăşite,se vede dosul foliolelor. într-un stadiu mai avansat al culturii vrejii sunt culcaţila pământ.P e fr u n z e, vătămările produse de vânturile fierbinţi şi uscate se observăpe vârfurile şi marginea foliolelor, care se îngălbenesc, se răsucesc în sus,limbul se brunifică sau se înnegreşte, devine casant. Cu timpul frunzele mortreptat.
19Simptomele pot fi confundate uneori cu cele produse de virusul răsuciriifrunzelor sau unele boli foliare care produc necrozarea frunzelor, ca manacartofului (Phytophthora infestans), în acest caz, însă, leziunile de pe frunzese brunifică uniform şi au un contur clar delimitat .c. Pagube produse. în general nu se înregistrează pagube însemnate, cuexcepţia zdrenţuirii frunzelor şi culcarea vrejilor, ce poate îngreuna efectuareatratamentelor ulterioare (vezi Tabelul 2. 3).d. Cauze. Vânturi puternice în urma furtunilor, vârtejuri de aer. în cazulvânturilor fierbinţi şi uscate frunzele pierd cantităţi mari de apă pe careplantele nu le pot compensa prin rădăcini.Măsuri de protecţie. Plantarea perdelelor de protecţie în zonele cu vânturiputernice. Evitarea alungirii exagerată a plantelor din cauza fertilizăriineraţionale, mai ales cu azot. Asigurarea unui regim normal de apă în sol, înperioadele calde şi uscate, prin irigare.În cazul vătămării plantelor, se pot face tratamente pentru prevenireainstalării paraziţilor de rană, cu fungicide de contact pe bază de: cupru,mancozeb sau captan.Vătămări produse de băltirea apeiP l a n t e l e din zona cu exces de apă se îngălbenesc, stagnează în creşteresau mor în câteva zile.Pe t u b e r c u l i şi pe partea subterană a tulpinei lenticelele se măresc, seînălbesc.c. Pagube produse. Datorită excesului de apă producţia poate să scadă cu25-80%. dar se ajunge şi la distrugerea totală a culturii. Excesul de apăfavorizează apariţia şi răspândirea unor boli de putrezire, depreciază calitateaşi aspectul comercial al tuberculilor (apare fenomenul de lenticeloză), scadeconţinutul de substanţă uscată şi de amidon. Tuberculii devin apoşi şi farăgust, etc.d. Cauze. Excesul de apă se produce în special primăvara, pe terenurilenenivelate şi pe soluri mai puţin permeabile, cu subsolul tasat. Poate fiprovocat şi de inundaţii, precipitaţii abundente, de nivelul freatic prea ridicatsau de irigările excesive. Moartea plantelor este provocată de lipsaoxigenului la nivelul sistemului radicular.e. Măsuri de protecţie. Evitarea amplasării culturilor de cartof pe solurigrele, slab drenate, sau tasate. Amplasarea culturilor de cartof pe soluripermeabile, ferite de inundaţii. îndepărtarea grabnică a excesului de apă.Executarea unor lucrări adânci ale solului, ca subsolajul şi afânarea adâncă.Executarea lucrărilor de drenaj.
- Page 1 and 2: PROIECT ADER 2.2.2Tehnologii inovat
- Page 3 and 4: 3Impactul secetelor şi al fenomene
- Page 5 and 6: 5schimbărilor climatice globale,
- Page 7 and 8: 7manifestă şi fenomenele de erozi
- Page 9 and 10: 9In mod cert, in stabilirea strateg
- Page 11 and 12: 11Principiul esential este a alege
- Page 13 and 14: 13Datorită condiţiilor climatice
- Page 15 and 16: 15puţin joase (brume de scurtă du
- Page 17: 17foliajului un timp cât mai lung
- Page 21 and 22: 21Cu toate că în medie temperatur
- Page 23 and 24: 23pierderile de apă prin evaporaţ
- Page 25 and 26: 25Iulie 70August 60Septembrie 75Oct
- Page 27 and 28: 27creşte cantitatea de bioxid de c
- Page 29 and 30: 29PROIECT ADER 2.2.2Tehnologii inov
- Page 31 and 32: 31dintre aceste două componente se
- Page 33 and 34: 33prin propagule vegetative. În ac
- Page 35 and 36: 35sursă de supravieţuire şi răs
- Page 37 and 38: 37Distribuţia uniformă în spaţi
- Page 39 and 40: 39Toate aceste fapte demonstrează
- Page 41 and 42: 41Resturile vegetale reprezintă ga
- Page 43 and 44: 43Extinderea metodelor biologice de
- Page 45 and 46: 45Principalii agenţi de dăunare r
- Page 47 and 48: 47umiditate potrivit al solului est
- Page 49 and 50: 49se distanţa între noduri. Frunz
- Page 51 and 52: 51comuni ai cartofului în scopul c
- Page 53 and 54: 53Tratamentele de dezinfecţie ale
- Page 55 and 56: 55din ţesuturi cantităţi mari de
- Page 57 and 58: 57formează colonii mai ales pe lă
- Page 59 and 60: 59Limitatori naturali: pe lângă c
- Page 61 and 62: 61lor de înmultire. în timpul ver
- Page 63 and 64: 63tegumentul puternic chitinizat, d
- Page 65 and 66: 65Biologie : Iernează ca adult în
- Page 67 and 68: 67număr mare pot să conflueze şi
18Pe t u l p i n i, în zona bazală, mai aproape <strong>de</strong> sol sau pe toată tulp<strong>in</strong>a, aparrupturi şi urme <strong>de</strong> lovituri sub formă <strong>de</strong> pete albicioase, care mai târziu <strong>de</strong>v<strong>in</strong>maronii. In dreptul petelor tulp<strong>in</strong>ile se pot rupe. Uneori tulp<strong>in</strong>ile rămân<strong>de</strong>foliate sau sunt culcate la sol.Pe t u b e r c u l i i neprotejaţi <strong>de</strong> sol apar vătămări exterioarec. Pagube produse. Pier<strong>de</strong>rile sunt în funcţie <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> distrugere aplantelor, faza <strong>de</strong> vegetaţie, soiul cultivat, tehnologia aplicată şi condiţiile <strong>de</strong>climă după producerea distrugerii. Pier<strong>de</strong>rile cele mai grave se manifestă lasoiurile timpurii, surpr<strong>in</strong>se îna<strong>in</strong>te <strong>de</strong> înflorire. Soiurile târzii se mai pot refaceparţial sau total. Un grad mai redus <strong>de</strong> distrugere a foliajului, la începutulperioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> vegetaţie (între răsărit şi începutul tuberizării), afectează maipuţ<strong>in</strong> nivelul producţiei f<strong>in</strong>ale, dar poate întârzia tuberizarea. Dacă se distrugecca 25% d<strong>in</strong> folîaj se reduce producţia şi sca<strong>de</strong> calitatea comercială aacesteia. La o distrugere mai mare a foliajului (mai ales în perioada <strong>de</strong> creştere<strong>in</strong>tensă a tuberculilor) producţia sca<strong>de</strong> semnificativ, se formează tuberculimai mici care au calitate slabă şi greutate specifică redusă. Pe rănile produsese pot <strong>in</strong>stala diferite ciuperci sau bacterii.dCauze. Gr<strong>in</strong>d<strong>in</strong>a căzută în timpul vegetaţiei cartofului.e. Măsuri <strong>de</strong> prevenire. După vătămarea plantelor, a<strong>si</strong>gurarea apei şi aelementelor nutritive la nivel optim pentru o regenerare rapidă a plantelor şidim<strong>in</strong>uarea pier<strong>de</strong>rilor. Dacă vătămările nu duc la compromiterea culturii şi arecoltei, pentru a preveni <strong>in</strong>stalarea paraziţilor <strong>de</strong> rană şi pentru cicatrizarearănilor, se vor face imediat tratamente cu fungici<strong>de</strong> <strong>de</strong> contact pe bază <strong>de</strong>:cupru, mancozeb sau captau (soluţie cu concentraţie <strong>de</strong> 0,5%). Tuberculiiproveniţi <strong>de</strong> la plantele vătămate se recomandă să fie consumaţi în toamnă,<strong>de</strong>oarece capacitatea lor <strong>de</strong> păstrare este mai scăzută.Vătămări produse <strong>de</strong> vânturiPe p l a n t e , vătămările produse <strong>de</strong> vânturile puternice sau rafale <strong>de</strong> vântsunt evi<strong>de</strong>nte în special în partea superioară a acestora. Ţesuturile afectatesunt brunificate şi cu aspect sticlos. Când vântul este <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> puternic suntafectate în întregime plantele d<strong>in</strong> marg<strong>in</strong>ea lanului care îşi pierd suculenta şi<strong>de</strong>v<strong>in</strong> tari. Dacă vântul este rece se pro duc brunificări cu luciu arg<strong>in</strong>tiu, înurma vânturilor mai slabe foliajul şi tulp<strong>in</strong>ile plantelor <strong>de</strong> cartof sunt răvăşite,se ve<strong>de</strong> dosul foliolelor. într-un stadiu mai avansat al culturii vrejii sunt culcaţila pământ.P e fr u n z e, vătămările produse <strong>de</strong> vânturile fierb<strong>in</strong>ţi şi uscate se observăpe vârfurile şi marg<strong>in</strong>ea foliolelor, care se îngălbenesc, se răsucesc în sus,limbul se brunifică sau se înnegreşte, <strong>de</strong>v<strong>in</strong>e casant. Cu timpul frunzele mortreptat.