- Teza de Doctorat - (Rezumat) - Doctorate ULBS

Universitatea „Lucian Blaga” SibiuFacultatea de ŞtiinŃe EconomiceDepartamentul Doctorate- Teza de Doctorat -„Managementul şi gestiunea risculuifinanciar - bancar: mutaŃii previzibile însecolul XXI“(Rezumat)Conducător ŞtiinŃificProf.univ.dr. D.H.C. Ioan BogdanDoctorandIoana Nicoleta Roman2010

„Managementul este arta artelorîntru-cât are în vedere dirijareatalentelor oamenilor.”Jean Servan Schreiber„Creativitatea se naşte din necesitate,precum şi ziua se naşte din noapte. Înperioada crizei se nasc invenŃiile,descoperirile şi marile strategii. Cinedepăşeşte criza se depăşeşte pe sineînsuşi, fără a rămâne depăşit.”Albert Einstein1

Capitolul 10: Specificitatea gestiunii şi managementului principalelorriscuri bancare 8210.1 Managementul riscurilor şi oportunităŃilor în cadrul afacerilor bancare 8210.2 Managementul de zi cu zi 8310.3 Managementul crizelor bancare 8510.4 Planificarea strategică 86Capitolul 11: MutaŃii previzibile în sistemul bancar în secolul XXI şiimplicaŃiile în managementul şi gestiunea riscului bancar 8911.1 Schimbarea, economia, organizaŃia şi managementul bazate pe cunoştinŃeşi impactul lor în managementul riscului bancar 8911.2 MutaŃii previzibile în organizaŃia viitorului şi impactul lor în managementulbancar, în riscul bancar şi în relaŃia bancă - client 9311.3 Procesul de fuzionare şi centralizare în sistemul bancar şi impactul lui înmanagementul riscului pe piaŃa monetară 95Capitolul 12: Integrarea în Uniunea Europeană, acordul Basel II, interna-Ńionalizarea activităŃii bancare şi globalizarea afacerilor şiimpactul lor în managementul riscului bancar 10012.1 InternaŃionalizarea activităŃii bancare şi globalizarea afacerilor şi impactullor în managementul riscului bancar 10012.2 Decalajele care despart România de Ńările avansate ale Uniunii Europeneşi pe plan mai larg şi impactul lor pe piaŃa monetară şi pe piaŃa de capitaldin perspectiva managementului riscului bancar 10412.3 Noile reglementări Basel II şi impactul lor în managementul risculuibancar 10912.3.1 Metoda scoring / rating - diagnosticul global 11012.3.2 Concepte de bază ale acordului Basel II 11212.3.3 EvoluŃia în sistemul bancar românesc a noului acord de capital Basel II 11512.3.4 Basel II şi cerinŃele rezultate din criza economico - financiară mondialăactuală 11712.4 Rolul statului în perfecŃionarea politicilor monetar - financiare şigestionarea riscurilor pe piaŃa monetară şi pe piaŃa de capital încontextul crizei economico - financiare mondiale actuale 119Capitolul 13: Managementul riscului bancar actual – realităŃi şi cerinŃe dinperspectiva crizei economico - financiare mondiale actuale 12213.1 Strestestul - instrument fundamental al managementului bancar înprocesul de adaptare la problematica generală a riscurilor dinperspectiva mutaŃiilor previzibile în organizaŃia viitorului 12213.1.1 Tipurile de strestest 12313.1.2 Metode aplicative ale strestestului 12413.1.3 Strestestul şi cerinŃele ce decurg din criza economico- financiarămondială actuală 12613.2 Managementul activ al portofoliului de credit (ACPM) 12713.2.1 Lărgirea mandatului 12913.2.2 Dezvoltarea competenŃei tehnice şi metodice 12913.2.3 Integrarea ACPM-ului în structura decizională a băncii 130Capitolul 14: Concluzii parŃiale şi contribuŃii personale 1323

Partea a III-a: Managementul şi gestiunea riscului de firmăCapitolul 15: MutaŃii de profunzime previzibile în firma secolului XXI şiimplicaŃiile acestora în managementul şi gestiunea riscului defirmă 143Capitolul 16: InternaŃionalizarea firmelor şi globalizarea afacerilor şiimpactul lor în managementul riscului de firmă 14616.1 Globalizarea afacerilor şi internaŃionalizarea firmelor – fenomenecomplexe ale secolului XXI 14716.2 Managementul afacerilor internaŃionale 15016.3 FuncŃiile managementului afacerilor internaŃionale 15116.4 Managerul global 15216.5 Riscul bancar în corelaŃie cu riscul de firmă din perspectiva internaŃionalizăriifirmelor şi globalizării afacerilor 153Capitolul 17: Conceptul de risc de firmă şi importanŃa tipologiei acestuia 15517.1 Conceptul de risc de firmă 15517.2 Tipologia riscului de firmă 157Capitolul 18: Sistemul de indicatori de performanŃă utilizat în managementulşi gestiunea riscului de firmă 16018.1 Indicatorii rezultatului economico-financiar (income statement ratio) 16118.2 Indicatorii bilanŃului (balance sheet ratios) 16218.3 Indicatorii fluxului monetar (cash flow ratios) 16418.4 Indicatorii profitabilităŃii (profitability ratio) 16518.5 Indicatorii lichidităŃii (liquidity ratio) 168Capitolul 19: Concluzii parŃiale şi contribuŃii personale 171Partea a IV-a: Elemente de gestiune şi management ale riscului pe unelesegmente ale pieŃei financiareCapitolul 20: Zonele principale de risc pe piaŃa de capital, cu impact înriscul bancar, inclusiv impactul calităŃii resurselor umane înacest proces 17720.1 PiaŃa de capital - realităŃi şi cerinŃe precum şi zonele principale de risc încontextul crizei economico - financiare mondiale actuale 17720.2 Resursele umane din perspectiva mutaŃiilor previzibile în secolul XXI şiimpactul lor în managementul riscului pe piaŃa monetară şi pe piaŃa decapital 179Capitolul 21: Elemente specifice de gestiune şi management pe piaŃa decapital, cu impact pe piaŃa monetară 18221.1 RelaŃia piaŃă monetară - piaŃă de capital din perspectiva managementuluiriscului bancar 18221.2 Elementele specifice de gestiune şi management pe piaŃa de capitalutilizate în practica de specialitate 18321.3 PiaŃa monetară şi piaŃa de capital în contextul inter- şi multicultural încare se derulează afacerile din perspectiva internaŃionalizării activităŃiibancare şi globalizării afacerilor 186Capitolul 22: Principalii indicatori de performanŃă pe piaŃa de capital şirolul lor în managementul riscului bancar 189Capitolul 23: ImplicaŃiile riscului de Ńară 1974

Introducere,Partea a I-a: Riscul în afaceri,Partea a II-a: Managementul şi gestiunea riscului bancar,Partea a III-a: Managementul şi gestiunea riscului de firmă,Partea a IV-a: Elemente de gestiune şi management ale riscului pe unele segmenteale pieŃei financiare,Partea a V-a: Cercetare ştiinŃifică selectivă referitoare la managementul şi gestiuneariscului pe unele segmente ale pieŃei,Partea a VI-a: Sinteza concluziilor, opiniilor, contribuŃiilor personale.S-a încercat o abordare coerentă a obiectivelor prin îmbinarea aspectelor teoretice curezultatele obŃinute în cadrul cercetării ştiinŃifice selective efectuate, bazându-ne şi peexperienŃa profesională proprie ca analist de credite şi ca fost auditor. Ne-am preocupat cadin construcŃia la care ne-am referit să se contureze o imagine unitară a stadiului cercetăriiştiinŃifice selective în domeniu şi a realităŃilor care caracterizează acest domeniu precum şitendinŃele previzibile în lumea contemporană.În cadrul cercetării ştiinŃifice selective referitoare la managementul şi gestiuneariscului pe unele segmente ale pieŃei financiare am urmărit obŃinerea de informaŃii necesarevalidării conceptelor de bază ale tezei de doctorat şi formulării de soluŃii sustenabile pentruobiectivelor identificate. Prin urmare cu sprijinul conducătorului ştiinŃific am ales ocolectivitate de cercetare elevată: universitari, doctoranzi în management, manageristrăini şi români în domeniu, specialişti şi clienŃi ai pieŃei financiare. CercetareaştiinŃifică a fost realizată pe 200 de respondenŃi, utilizând pentru culegerea lorchestionare de tip omnibus, conŃinând un set de 15 întrebări deschise, închise (trihotomice şimultihotomice) şi mixte. Rezultatele au fost reprezentate sub formă de grafice şi tabele.Pentru elaborarea tezei de doctorat am identificat cu sprijinul conducătorului ştiinŃificpeste 200 de repere bibliografice, de autori români de notorietate internaŃională şi străini culucrări de referinŃă notabile în domenii referitoare la managementul financiar – bancar, lametodele de evaluare a riscului, la piaŃa monetară şi de capital, la procesele de creditare, laregulamentele internaŃionale (Basel II), etc. S-au avut de asemenea în vedere articole dinreviste de specialitate, în mare parte de circulaŃie internaŃională. Ne referim la articole aleunor experŃi în domeniu, mai cu seamă în modelarea şi măsurarea riscului de lichiditate, înmanagementul riscului în afaceri în general şi în special a riscului bancar (ca de pildăstrestestul în bănci), managementul portofoliului de credite, utilizarea indicatorilor de ratingîn domeniile abordate şi mai cu seamă conceptul şi impactul practic al capitalului deîncredere, a riscului de lichiditate etc. În continuare redăm conceptele, ideile, opiniile şicontribuŃiile personale de sinteză cele mai concludente cuprinse în teza de doctorat.7

Considerând că trăim şi ne desfăşurăm activitatea într-o lume a riscului am acordat înprima parte a tezei de doctorat, intitulată „Riscul în afaceri”, o atenŃie deosebită acestuiconcept fundamental. Prin urmare este necesară definirea conceptului de risc în afaceri şianaliza acestuia în funcŃie de natura deciziilor şi preferinŃelor de risc ale manageruluipentru a reliefa tabloul conceptual relevant demersului nostru viitor. Riscul şi şansa suntomniprezente în toate activităŃile agenŃilor economici, fiind iminente oricărei deciziieconomice şi determinate de calitatea şi volumul informaŃiilor existente. Riscul în afacerideŃine un rol fundamental în activităŃile şi strategiile manageriale. Este cert că abilitateamanagerului de a-şi asuma riscuri în procesul decizional este cheia succesului uneiorganizaŃii. Afacerea este inseparabilă de manager, care o iniŃiază şi o finanŃează şi de risculasumat de fiecare dintre părŃi. Dorim să atragem atenŃia asupra motoului acestei părŃi şianume: „Riscul este umbra oricărei afaceri. În principiu nu există afacere fără risc. Deregulă avantajele sunt proporŃionale cu riscul asumat ştiinŃific.” Astfel între afacere şi riscexistă un raport de condiŃionare directă, acesta fiind elementul dinamic al fiecărei afaceri.Analiza riscului permite o înŃelegere mai bună a problemelor cărora societatea estenevoită să le facă faŃă în desfăşurarea activităŃilor sale. Prin urmare considerăm că estenecesară pentru economia acestei tezei de doctorat să privim modul în care riscul esteabordat de către managerii şi personalul organizaŃiilor, acesta fiind unul dintreobiectivele principale fixate.În acest context am concluzionat ca urmare a rezultatelor obŃinute în cadrul cercetăriiştiinŃifice selective că riscul se cunoaşte parŃial şi se Ńine seama ca atare de acesta. ÎnaccepŃiunea noastră şi mai ales din perspectiva crizei economico – financiare mondialeactuale şi a cauzelor, care au determinat-o precum şi din experienŃa profesională proprie caanalist de credite, riscurile au fost ignorate în mare parte în practica de specialitate şi prinurmare managementul acestora nu a fost corespunzător. Considerăm că strategiile deafaceri agresive, standardizarea produselor şi serviciilor, goana după profit cu costuri cât maireduse au determinat un comportament imprudent al societăŃilor bancare şi al firmelorafectând masiv calitatea. Mai ales în domeniul bancar creditele au fost reduse la statutul demarfă, ignorându-se condiŃiile adecvate de creditare şi astfel riscurile asociate acestuiproces. Aceste aspecte au avut o finalitate dezastruoasă cu consecinŃe extreme la nivelmondial degenerând în criza economico – financiară mondială actuală.Am încercat să identificăm pe baza cercetării ştiinŃifice selective şi din experienŃaprofesională proprie unele măsuri mai performante în vederea modificării percepŃiei şiinteresului personalului organizaŃiei pentru managementul riscului în afaceri. În primulrând este de remarcat faptul că factorul uman deŃine un rol central în cadrul actualelorevenimente, comportamentul său fiind una din cauzele principale ale crizei economico –financiare mondiale actuale. A fost determinantă mai ales percepŃia sa în ceea ce priveşteriscurile din cadrul activităŃilor sale. Suntem de părere că aceasta este influenŃată depregătirea profesională, remunerarea, motivarea dar şi loialitatea factorului uman şi prinurmare este imperativă implementarea unor măsuri în acest sens.8

CunoştinŃele sunt bunurile cele mai valoroase de care dispune o societate. Astfelconsiderăm că sunt necesare măsuri de informare, instruire şi specializare continuă amanagerilor şi a personalului prin cursuri şi seminarii referitoare la inovaŃiile financiare şiriscurile induse de acestea, strategii de diminuare a riscurilor, soluŃii în timp de criză etc.Devine imperativă sensibilizarea şi conştientizarea factorului uman în ceea ce priveştemultitudinea şi complexitatea riscurilor rezultate mai ales din structurile produselorfinanciare pe pieŃele de capital şi monetare. În opinia noastră reglementările existente audemonstrat că sunt insuficiente pentru a preveni pierderile rezultate din crizele economicepotenŃiale. Prin urmare este necesară şi o modificare a percepŃiei faŃă de risc a organelorlegislative în vederea implementării unor regulamente de creştere a transparenŃei produselorşi pieŃelor financiare.Un aspect important şi de mare actualitate în discuŃiile prezente ale guvernelor şi aleorganelor de supraveghere bancară este remunerarea personalului şi mai ales amanagementului şi conducerii unei societăŃi. Opinăm după cum se cristalizează şi din cadrulcercetării ştiinŃifice selective că este nevoie de crearea unui sistem de remunerare în funcŃiede performanŃa sustenabilă pe termen lung dar şi implicarea managerilor, conduceriisocietăŃilor şi a personalului în procesul de răspundere referitor la pierderile organizaŃiei.Unele societăŃi au subestimat implicaŃiile fenomenului de globalizare ca sursăprincipală de risc şi de intensificare a acestuia. Accesul pe pieŃele internaŃionale şinecesitatea de a face faŃă concurenŃei agresive au amplificat nivelului de îndatorare aorganizaŃiilor. Se impune sensibilizarea managerilor şi conducerii societăŃilor în ceea cepriveşte riscurile determinate de îndatorarea excesivă şi de surse de venit nesustenabile. Estenecesară o analiză riguroasă a structurii de capital şi a dependenŃei organizaŃiilor de pieŃelede capital şi monetară.În opinia noastră identificarea corectă a diferitelor tipuri de risc şiclasificarea acestora este o premisă fundamentală pentru un management al risculuiperformant, fiind unul din obiectivele principale în cadrul demersului nostru. În ceea cepriveşte tipologia generală a riscurilor trebuie să remarcăm faptul că în literatura despecialitate au fost întâlnite numeroase încercări de clasificare, unele dintre acestea fiindabordate în cadrul tezei. Tipologia riscurilor pe piaŃa financiară este deosebit de complexăfiind necesară tratarea corelată a diferitelor clase de risc, deoarece riscurile reprezintă unîntreg complex, influenŃându-se reciproc. În continuarea demersului nostru am efectuat oclasificare generală a riscurilor în riscuri bancare şi riscuri de firmă, aceasta fiindrelevantă din punct de vedere a obiectivelor fixate şi abordate.De asemenea cercetarea ştiinŃifică selectivă ne-a permis să evidenŃiem percepŃiacolectivităŃii cercetate în ceea ce priveşte relevanŃa riscurilor pe pieŃele financiare şi înpractica de specialitate. Prin urmare au fost propuse unele riscuri considerate maipericuloase, acestea fiind clasificate de noi în funcŃie de ponderea lor în rezultatele obŃinute.În acest context dorim să amintim doar unele dintre aceste riscuri: riscul de lichiditate, risculvalutar, riscul de reputaŃie, riscul de piaŃă, riscul de credit, riscul de Ńară, riscul decontraparte, riscul operaŃional, riscul de emitent, riscul de insolvabilitate, riscul juridic,9

iscul politic, riscul îndatorării excesive, etc. Opinăm că majoritatea acestor tipuri de riscsunt caracteristice atât activităŃii bancare cât şi activităŃii firmelor. Riscurile identificate aufost definite şi abordate pe scurt iar analiza unora dintre acestea cu implicaŃii mari mai alesdin perspectiva crizei economico – financiare mondiale actuale a fost aprofundată încontinuarea demersului tezei de doctorat.În desfăşurarea afacerilor şi în cadrul managementului riscurilor în afaceri un roldeterminant îl deŃine evaluarea acestora prin intermediul unor metode şi tehnici deanaliză şi monitorizare performante. În literatura de specialitate au fost realizatenumeroase studii şi cercetări pentru a le identifica şi a le perfecŃiona. Considerăm însă cămai ales în contextul consecinŃelor crizei economico – financiare mondiale actuale seimpune identificarea şi implementarea acelor metode şi tehnici de evaluare şi monitorizare ariscurilor ce sunt mai eficiente şi mai performante. Dorim să amintim în acest context căunul dintre instrumentele cel mai frecvent utilizate este analiza diagnostic a situaŃieieconomico – financiare a unei organizaŃii bazată pe bilanŃ şi contul de profit şi pierdere.Trebuie să remarcă faptul că aceasta se caracterizează printr-un grad de subiectivitate mareîn determinarea relevanŃei diferiŃilor indicatori, bazându-se pe discernământul, pregătirea şiexperienŃa profesională a factorului uman. Astfel se impune utilizarea unor modelestatistico- matematice de evaluare şi monitorizare a riscurilor în afaceri, pentru a asigura ungrad de obiectivitate mai ridicat.Pentru a soluŃiona acest obiectiv cercetarea ştiinŃifică selectivă ne-a permis identificareaunor metode considerate relevante în practica de specialitate cum ar fi: valoarea la risc, notade rating, analiza senzitivităŃii prin intermediul strestestelor, acordarea de drepturi limitatepersonalului în procesul de creditare şi în tranzacŃiile pe pieŃele de capital, etc. DatorităimportanŃei lor, analiza unora dintre acestea au fost reluate pe parcursul părŃii a doua şi apatra a tezei de doctorat.În opinia noastră este necesară o evaluare a riscurilor în afaceri la perioade relativscurte de timp, având în vedere instabilitatea economică şi imposibilitatea de a stabili înacest context previziuni pe o perioadă lungă de timp. Considerăm că este necesară ocombinare eficientă şi echilibrată a acestor metode tehnice cu experienŃa profesională,discernământul şi atitudinea critică a analistului în evaluarea şi monitorizarea riscurilor.Managementul operativ, strategic şi financiar al riscului sunt conceptefundamentale a căror importanŃă nu trebuie ignorată în nici un moment mai ales dinperspectiva crizei economico – financiare mondiale actuale. Managementul operativ implicăprocesul de sistematizare şi analiză continuă a riscului în afaceri, urmărind identificareasurselor şi cauzelor de risc. De asemenea se are în vedere creşterea valorii organizaŃiei şiprin urmare considerăm implementarea managementului operativ în cadrul acesteia a fiimperativă.Premisa principală a unei gestiuni eficiente a riscului este un management strategic binegândit deoarece în cadrul său sunt formulate prin intermediul politicii de risc obiectiveleurmărite de către societate în gestionarea riscurilor în afaceri. Latura financiară are un rolimportant în toate componentele activităŃii manageriale. Managementul financiar ca10

subsistem al managementului general urmăreşte asigurarea resurselor financiare necesare,alocarea şi utilizarea lor profitabilă în vederea creşterii valorii unei organizaŃii. Se considerăcă managementul financiar deŃine un rol fundamental în stabilirea obiectivelor strategice,controlul şi evaluarea îndeplinirii acestora.Ne confruntăm în prezent cu schimbări majore care vor modifica profundmanagementul riscurilor în afaceri, abordarea acestora fiind unul dintre obiectiveleprincipale identificate. Concepte precum economia bazată pe cunoştinŃe, organizaŃia careînvaŃă şi managementul bazat pe cunoştinŃe sunt aspecte fundamentale a căror importanŃă afost demonstrată de criza economico – financiară mondială actuală. CunoştinŃele suntresursele cele mai valoroase mai ales într-un mediu de afaceri concurenŃial şi agresiv. Neaflăm într-un proces de schimbare continuu care impune o adaptare eficientă şi rapidă lanoile situaŃii, presupunând capacitatea personalului, managementului şi a organizaŃiei de aînvăŃa permanent şi de a îmbogăŃi continuu portofoliul de cunoştinŃe.În accepŃiunea noastră această criză economico – financiară mondială este şi va fi încontinuare catalizatorul multor mutaŃii şi schimbări cu care ne vom confrunta în următoriiani. Considerăm că incertitudinea vieŃii economice actuale impune adaptareamanagementului riscului la aceste mutaŃii pentru a putea percepe, înŃelege şi analiza mediulde afaceri ca o oportunitate majoră a viitorului. Cercetarea ştiinŃifică selectivă ne-a permisidentificarea unor mutaŃii de profunzime în evoluŃia lumii contemporane ce vor avea efectasupra managementului riscului în afaceri, fundamentând astfel opiniile noastre în acestcontext.Considerăm că digitalizarea economiei este o mutaŃie ce implică consecinŃe majore maiales în managementul riscului bancar. Prin urmare sunt necesare investiŃii în tehnologiiavansate mai ales din perspectiva amplificării criminalităŃii pe internet. În contextulinternaŃionalizării firmelor şi globalizării afacerilor concurenŃa între agenŃii economici acrescut iar interdependenŃele dintre economiile naŃionale s-au intensificat, favorizânddeclanşarea unor crize periodice şi extinderea lor rapidă la nivel mondial. Putem opina căuna din consecinŃele rezultate din acest proces a fost căutarea de parteneri de afaceri pentrualianŃe strategice şi / sau fuziuni. Astfel s-au creat organizaŃii cu structuri complexe şi greude controlat şi cu un potenŃial de risc crescut. O altă mutaŃie pe care o considerămîngrijorătoare este încălcarea eticii bancare prin realizarea de operaŃiuni bancare riscante şicompromiŃătoare, cauze ale crizei economico – financiare mondiale actuale şi a incertitudiniivieŃii economice.Cea de-a doua parte a tezei de doctorat abordează pe larg managementul şi gestiuneariscului bancar, acestea fiind aspecte de mare actualitate în lumea contemporană şicomponente fundamentale ale vieŃii economice. Am analizat într-un prim pas conceptul derisc bancar precum şi clasificarea acestuia în vederea completării tabloului conceptual aldemersului nostru privind soluŃionarea obiectivelor identificate. Scopul urmărit a fost de a11

surprinde esenŃa acestor concepte considerate importante mai ales din perspectiva crizeieconomico – financiare mondiale actuale.Globalizarea afacerilor şi internaŃionalizarea societăŃilor bancare au amplificatcomplexitatea riscurilor bancare, apărând riscuri noi pe lângă cele din activitateaclasică de creditare. Literatura de specialitate oferă diferite posibilităŃi de clasificare,acestea concentrându-se în primul rând pe activitatea bancară clasică. Din această cauză amconsiderat că se impune o modificare a abordării acestor riscuri mai ales din perspectivaimplicării active a băncilor pe pieŃele de capital şi monetare, a globalizării şiinternaŃionalizării afacerilor, a intensificării concurenŃei şi implicit a dezvoltării de noiproduse financiare complexe.Dorim să atragem atenŃia asupra riscului sistemic care în opinia noastră a fost ignorat înmare măsură mai ales de organele de reglementare internaŃionale. Criza economico –financiară mondială actuală ne învaŃă că este nevoie de o analiză globală a riscurilor bancaredin perspectivă sistemică, accentuându-se interdependenŃele dintre aceste riscuri şi dintrepieŃele financiare. Această cerinŃă rezultă în primul rând din implicaŃiile conceptului de riscsistemic, care presupune falimentul concomitent al mai multor societăŃi bancare princontaminarea de la o bancă la alta, datorită interdependenŃelor existente pe pieŃele financiareşi la nivel macroeconomic. Putem observa din evenimentele actuale că insolvenŃa unororganizaŃii de renume mondial al căror mediu de afaceri a fost piaŃa globală, a avutrepercusiuni grave în toate domeniile economice.În ceea ce priveşte tipologia riscului bancar ni s-a părut importantă clasificarea propusăde regulamentul ce prevede condiŃiile minime impuse managementului riscului în societăŃilefinanciare din sectorul bancar german (Mindestanforderungen an das Risikomanagement -MaRisk). Regulament vizează managementul riscurilor principale în funcŃie de activităŃilespecifice şi concentraŃia acestora, fiind necesară formarea unei priviri de ansamblu asupranaturii şi profilului riscurilor.Pentru a completa sfera riscurilor relevante în activitatea bancară cercetareaştiinŃifică selectivă ne-a permis să identificăm unele riscuri pe piaŃa monetară şi de capitalcu impact important asupra managementul riscului bancar. Unele dintre acestea pe carele-am considerat cu implicaŃii majore au fost analizate pe larg în continuarea demersuluinostru privind cauzele şi implicaŃiile crizei economico – financiare mondiale actuale. Estenecesară tratarea corelată a diferitelor tipuri de risc, deoarece acestea se află într-ointeracŃiune continuă.În opinia noastră, validată şi de cercetarea ştiinŃifică selectivă s-au amplificat pe lângăriscurile clasice din procesul de creditare unele riscuri mai mult sau mai puŃin ignorate întrecut. Mai ales din perspectiva creşterii în ultimii ani a prezenŃei societăŃilor bancare pepiaŃa de capital trebuie avut în vedere determinarea profilului de risc al băncii în funcŃie deactivităŃile sale şi de mediul de afaceri. Acesta constituie un element fundamental pentrudezvoltarea unui management al riscului cuprinzător şi performant.Indicatorii de performanŃă bancară au fost şi sunt instrumente importante demanagement al riscului în afaceri, reprezentând unul din obiectivele identificate în cadrul12

tezei de doctorat. Mai ales în procesul de creditare este necesară o analiză fundamentată aperformanŃei deoarece după cum afirmă David L. Eyles „Creditul este bun doar două ziledin viaŃa sa – ziua în care a fost aprobat şi ziua în care a fost rambursat. În restultimpului creditul este sub supraveghere, căci atunci se manifestă riscul.”În literatura şi practica de specialitate au fost dezvoltate diferite metodologii şi uninstrumentar vast, cuprinzând o multitudine de indicatori de natură diferită. În economiatezei de doctorat identificarea şi abordarea indicatorilor de performanŃă deŃine un rolimportant mai ales în contextul cauzelor care au generat criza economico – financiarămondială, ce rezidă în mare parte din calitatea redusă a metodelor de analiză şi gestiune ariscurilor dar şi a capitalului de cunoştinŃe şi experienŃă ce au finalitate în nota de rating.Am identificat bazându-ne pe experienŃa profesională proprie ca analist de credit îndomeniul instituŃiilor financiare unii indicatori calitativi şi cantitativi pe care i-amconsiderat mai importanŃi pentru determinarea diagnosticului economico – financiar a uneisocietăŃi bancare. Propunerea noastră a fost validată şi de cercetarea ştiinŃifică selectivă, încare s-au cristalizat indicatorii relevanŃi în percepŃia populaŃiei cercetate. Aceşti indicatorisunt instrumente fundamentale ale analizei economico – financiare şi sunt utilizaŃi pentrudeterminarea performanŃei trecute, prezente şi mai ales viitoare a societăŃii bancare evaluate.Diagnosticul astfel realizat se reflectă în nota de rating, acesta având un rol esenŃial înmanagementul şi gestiunea riscului în cadrul relaŃiilor de afaceri între societăŃile bancare şiîn cadrul relaŃiilor dintre societăŃile bancare şi investitori.Convingerea noastră este că stabilirea unei note de rating este relevantă pentruactivitatea societăŃii bancare în calitatea sa de client pe piaŃa monetară şi în calitate deemitent pe piaŃa de capital. Aceste pieŃe sunt surse de finanŃare şi refinanŃare foarteimportante mai ales în momente de criză, când necesarul de lichiditate devine iminent.Propunem crearea şi stabilirea prin intermediul politicilor interne de management a unuisistem de rating eficient, conform normelor în vigoare în vederea determinării adecvate aprofilului de risc.Am urmărit în cadrul tezei de doctorat realizarea unei abordări coerente a aspectuluicalitativ în determinarea notei de rating a unei bănci, fiind necesară implementarea acestuiaîn analiza profilului de risc în vederea obŃinerii unei imagini reale bazate pe experienŃa şi pecunoştinŃele de specialitate ale factorului uman (analistul). De asemenea am intenŃionat săevidenŃiem importanŃa indicatorilor de performanŃă bancară mai ales din perspectivacerinŃelor de sustenabilitate şi calitate a analizei bonităŃii organizaŃiilor determinate de crizaeconomico – financiară mondială actuală. Pentru a obŃine informaŃii concludente şi o analizăefectivă este esenŃială să privim interdependenŃa şi interacŃiunea acestor indicatori îndeterminarea performanŃei şi valorii unei organizaŃii.PieŃele financiare contemporane sunt caracterizate de apariŃia de instrumente financiarecomplexe şi tehnologii performante, dereglementarea şi volatilitatea pieŃelor de capital etc.,acestea fiind fenomene caracteristice ultimelor decenii, demonstrând necesitatea şiimportanŃa managementului riscurilor bancare. InternaŃionalizarea activităŃilor bancare agenerat oportunităŃi de afaceri noi pentru societăŃile bancare. Fiecare oportunitate însă,13

implică un nou risc, fiind o provocare pentru managementul bancar. Astfel am consideratrelevantă abordarea conceptului de management al riscurilor şi oportunităŃilor în cadrulafacerilor bancare precum şi a clasificării acestuia în managementul de zi cu zi(managementul riscului de credit, de lichiditate, a dobânzii, regulatoric etc), managementulcrizelor şi planificarea strategică. În opinia noastră aceste concepte sunt importante mai alesdin punct de vedere al amplificării complexităŃii afacerilor, al oportunităŃilor dar şi alriscurilor care rezultă din intensificarea activităŃii pe pieŃele de capital şi monetare.Considerăm că devine imperativă dezvoltarea de instrumente de gestiune a riscurilor şi deinstrumente financiare performante pentru generarea şi menŃinerea avantajelor competitiveşi pentru penetrarea de pieŃe noi.Trebuie accentuat faptul că lumea de astăzi se află în continuă schimbare.Amploarea şi consecinŃele schimbării prezentate de Peter Drucker unui interlocutor, l-a făcutpe acesta să exclame: ,,Opreşte-te. Ce mi-ai spus îmi taie respiraŃia”. Marele savant areplicat: ,,ÎnvaŃă-te să respiri altfel, căci numai aşa ne vom mai putea vedea şi în viitor”.Societatea umană de la începutul noului mileniu este caracterizată de trei elementefundamentale în procesul de dezvoltare: informaŃia, tehnologia şi ştiinŃa. EvoluŃia acestorelemente a marcat societatea modernă într-un mod pozitiv, ducând-o pe o treaptă superioarăfaŃă de trecut. Tot marele economist Peter Drucker defineşte societatea informaŃională cafiind o „societate a cunoaşterii şi în acelaşi timp ca o societate a organizaŃiilor”.Schimbarea este şi va fi unul din factorii esenŃiali care influenŃează în maremăsură organizaŃia viitorului. Prin amplificarea cunoaşterii se realizează reînnoirea,reducerea incertitudinii şi gestiunea riscului. Una din provocările fundamentale ale lumiicontemporane este relaŃia de condiŃionare reciprocă dintre cunoştinŃe şi schimbare.Schimbarea generează cunoştinŃe iar cunoştinŃele operaŃionalizate generează schimbarea.Este necesară o abordare sistematică, competentă şi anticipativă pentru a analiza ritmul şicomplexitatea acestei interacŃiuni.Atât viteza cât şi dimensiunea schimbării influenŃează managementul riscului bancar.Din cercetarea ştiinŃifică am putut concluziona că impactul schimbării, ca trăsăturădominantă a secolului XXI asupra managementului riscului este foarte mare. SuccesulsocietăŃilor bancare în viitor este garantat doar de flexibilitatea şi capacitatea acestora de areacŃiona şi a se adapta rapid la schimbare. Propunem în contextul crizei economico –financiare mondiale actuale implementarea în cadrul societăŃilor bancare a unuimanagement bazat pe cunoştinŃe pentru a face faŃă mai bine consecinŃelor ce rezultă dincrizele potenŃiale viitoare. După cum afirmă şi Jean Servan Schreiber: „Managementul estearta artelor întru-cât are în vedere dirijarea talentelor oamenilor”.Economia, organizaŃia şi managementul bazate pe cunoştinŃe sunt elementelecheie şi produse ale secolului XXI, având un efect catalizator pentru fenomenele menŃionate.Cercetarea ştiinŃifică ne-a permis să sesizăm faptul că şi impactul acestora asupramanagementului riscului bancar este foarte mare. Din perspectiva crizei economico –financiare mondiale actuale putem afirma că lumea de mâine va fi, cu certitudine, alta. Înopinia noastră societăŃile bancare nu pot ignora faptul că pe viitor se vor confrunta cu14

schimbări şi mutaŃii majore în toate domeniile inclusiv cele legislative fiind nevoie decrearea unui portofoliu de cunoştinŃe sustenabile.În acest context în cadrul cercetării ştiinŃifice selective am studiat impactulmutaŃiilor previzibile din organizaŃia viitorului în managementul bancar, în risculbancar şi în relaŃia bancă – client. Rezultatele obŃinute ne permite să afirmăm că acestaeste foarte mare mai ales în contextul crizei actuale. De asemenea am identificat în cadrulcercetării ştiinŃifice selective dar şi bazându-ne pe experienŃa profesională proprie unelemutaŃii considerate cu un impact mai mare asupra clienŃilor societăŃilor bancare.Dintre acestea amintim că fenomenele precum standardizarea produselor bancare şitransformarea creditelor într-o marfă în vederea maximizării profiturilor au îndepărtatbăncile de clienŃi şi au determinat ignorarea riscurilor omniprezente în procesul de creditareşi investiŃional. Propunerea noastră, validată şi de cercetarea ştiinŃifică constă în necesitateareorientării către client a politicilor bancare, angajarea managementului în maximizareavalorii, amplificarea prudenŃei bancare, diversificarea produselor bancare, creşterea calităŃiiserviciilor şi a consilierii în vederea recuperării încrederii clienŃilor şi transformarea acestoraîn parteneri de afaceri. În opinia noastră este de reŃinut este faptul că orientarea clienŃilor vaavea loc spre societăŃile bancare ce deŃin cel mai important şi mai valoros capital uman şi decunoştinŃe.Însă una din mutaŃiile căreia i-am acordat o atenŃie deosebită şi care are o influenŃăsemnificativă în managementul bancar, managementul riscurilor bancare şi în relaŃia bancă –client este procesul de fuziune şi centralizare, fiind unul din obiectivele principale încadrul demersului nostru. Cercetarea ştiinŃifică selectivă ne permite să opinăm că acestfenomen are un impact foarte mare în managementul riscului pe piaŃa monetară.Procesul de fuziune şi centralizare are dimensiuni diferite. Integrarea institutelor în structuriorganizatorice existente este o provocare deosebită ce nu promite succesul în modobligatoriu. De asemenea repercusiunile pe piaŃa monetară sunt de profunzime.Ne exprimăm convingerea că reducerea numărului de societăŃi bancare aduce cu sinescumpirea surselor de finanŃare şi a creditelor pe piaŃa monetară precum şi crearea deorganizaŃii greu de controlat. Considerăm că aceste organizaŃii reprezintă un risc sistemicmare pentru economiile naŃionale cu repercusiuni la nivel mondial. SocietăŃile cu structuricomplexe se află în prezent în atenŃia guvernelor şi a organelor de control bancar deoareceau ajuns la asemenea dimensiuni încât statul este obligat să le susŃină în caz de criză pentru aevita colapsul întregii economii.Atragem atenŃia asupra faptului că efectul procesului de fuzionare asupra relaŃieibancă – client nu trebuie ignorat în nici un moment. În opinia noastră este necesar să se Ńinăseama de legătura emoŃională şi de lungă durată dintre aceştia şi societatea bancară. Esteimportantă informarea continuă, comunicarea deschisă, sensibilizarea şi implicarea clienŃilorîn procesul de fuzionare pentru a se asigura încrederea lor în noul institut. Comportamentulintransparent a conducerii societăŃilor bancare întâlnit în prezent în cadrul acestui proces aintensificat neîncrederea opiniei publice şi a investitorilor în sectorul bancar.15

InternaŃionalizarea activităŃii bancare şi globalizarea afacerilor sunt realităŃifundamentale ale lumii contemporane cu impact determinant asupra managementuluiriscului şi funcŃiilor acestuia, asupra organizaŃiilor, instrumentelor, tehnicilor utilizate,calificării personalului, prezenŃei geografice şi asupra activităŃilor de supraveghere şicontrol. Marele gânditor Peter Drucker spunea „Lumea de mâine va fi sigur alta. Cine nu seadaptează, trebuie să se aştepte la mari surprize neplăcute”. În cadrul cercetării ştiinŃificeselective efectuate se confirmă că acest impact este foarte mare.De asemenea am identificat în cadrul acestei cercetări o serie de efecte ale acestorfenomene prezentate în managementul riscului bancar pe care le considerăm profunde. Dupăcum s-a mai precizat internaŃionalizarea organizaŃiilor, globalizarea mediului de afaceri,liberalizarea circulaŃiei capitalului precum şi procesele de fuzionare au intensificat corelaŃiileşi interdependenŃele dintre economiile naŃionale şi între societăŃile bancare. În opinia noastrăaceastă evoluŃie ridică în contextul macroeconomic problema stabilităŃii şi vulnerabilităŃiisistemului financiar. Amplificarea acestora a permis extinderea mult mai rapidă a crizeloreconomice.Convingerea noastră este că desfăşurarea activităŃilor bancare într-un mediuinternaŃional a amplificat riscurile tradiŃionale (riscul de credit, riscul de lichiditate, risculde dobândă etc.) şi a determinat asumarea de riscuri noi specifice (riscul de Ńară, riscul dereputaŃie, riscul valutar, etc.). Trăsăturile relaŃiilor economice pe plan mondial respectivdezvoltarea comerŃului internaŃional, creşterea rapidă a investiŃiilor străine şi schimbul devalori dintre Ńări au dinamizat internaŃionalizarea lumii afacerilor. Globalizarea ca formăsuperioară a internaŃionalizării, fiind un fenomen ireversibil şi complex, are consecinŃemajore asupra viabilităŃii societăŃilor bancare. Liberalizarea pieŃelor a indus creştereaexponenŃială a concurenŃei prin apariŃia de noi actori în mediul de afaceri global mai ales dinŃările emergente. Considerăm că provocarea majoră constă în adaptarea managementuluiriscului bancar la noile cerinŃe şi la un mediu de afaceri în continuă schimbare.EvoluŃiile lumii contemporane au efect şi asupra României. łara noastră seconfruntă cu decalaje care o despart de Ńările avansate ale Uniunii Europene şi care auimpact pe piaŃa monetară şi pe piaŃa de capital din perspectiva managementuluiriscului bancar. România trebuie să facă faŃă unor provocări numeroase determinate dedeschiderea economiilor, liberalizarea financiară, sporirea complexităŃii pieŃelor monetare şide capital, etc. Intrarea României în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 a însemnat noiprovocări pentru economia românească în general şi pentru sectorul bancar în special. Prinurmare Ńara noastră trebuie să se adapteze la noile condiŃii ale mediului european şi globalpentru a face faŃă lanŃului complex de relaŃii economice la nivel mondial. De asemeneariscurile ce ameninŃă stabilitatea financiară a economiei româneşti s-au amplificat.În cadrul cercetării ştiinŃifice selective şi din experienŃa profesională proprie amidentificăm unele decalaje majore, ce despart România de Ńările avansate. Remarcăm căevoluŃiile negative din ultima perioadă au deteriorat rating-ul de Ńară ceea ce influenŃeazăinvestitorii străini în procesul decizional reducând volumul investiŃiilor străine în economia16

omânească. Ne exprimăm convingerea că reputaŃia şi credibilitatea se deteriorează uşor şisunt greu de recuperat.Rezultatele obŃinute în cadrul cercetării ne permit să opinăm că internaŃionalizareaafacerilor şi globalizarea pieŃelor nu este suficient luată în calcul de managementul risculuibancar românesc. De amintit este şi faptul că gradul de corelaŃie a pieŃelor de capitalromâneşti cu cele europene este scăzut, indicând un grad redus de integrare. Considerăm căorganizaŃiile româneşti se confruntă cu o concurenŃă complexă pe pieŃele monetare şi decapital. Prin urmare propunem favorizarea specializării profesionale continue, asimilareade cunoştinŃe şi informaŃii, dezvoltarea practicilor de management performant bazat pecunoştinŃe şi sensibilizarea organizaŃiilor în ceea ce priveşte schimbarea ce pot asiguracompetitivitatea societăŃilor bancare româneşti în mediul concurenŃial internaŃional.Una din provocările lumii contemporane este acordul de capital Basel II şiimplicaŃiile sale în managementul riscului bancar mai ales din perspectiva crizeieconomico – financiare mondiale actuale. Am încercat să realizăm o abordare coerentă aconceptelor şi cerinŃelor acestei reglementări, prin integrarea rezultatelor obŃinute în cadrulcercetării ştiinŃifice selective în analiza efectuată.Remarcăm faptul că implicaŃiile acordului Basel II nu trebuie subestimate în nici unmoment. Din materialul bibliografic studiat putem concluziona că scopul acestuia estedeterminarea nivelului de capital adecvat pentru a asigura riscurile rezultate din activelebancare. În acest context se impune calculul unei note de rating pentru evaluarea bonităŃii şisolvabilităŃii clienŃilor. De asemenea acordul prevede reglementarea supravegheriiproceselor bancare şi disciplina de piaŃă. Considerăm că în plan românesc acordul de capitalBasel II va permite o gestionare mai performantă a riscurilor bancare dar în acelaşi timpsocietăŃile se vor confrunta cu o serie de costuri ridicate.Cercetarea ştiinŃifică selectivă ne-a permis să afirmăm că impactul noilor reglementăriBasel II în managementul riscului bancar este foarte mare. De asemenea am identificat încadrul acestei cercetări o serie de implicaŃii semnificative pentru riscul bancar. Prin urmareacordul urmăreşte o prudenŃă mai mare în procesul de creditare, limitarea expunerii la risc şiasigurarea solvabilităŃii societăŃilor prin determinarea nivelului optim de capital în funcŃie degradul de risc al activelor. Considerăm că în acest context are loc şi o mai bună gestionare agaranŃiilor şi a calităŃii acestora. Basel II aduce modificări în activitatea băncilor şimanagementului riscului bancar impunând cerinŃe obligatorii de capital în funcŃie de profilulde risc al societăŃilor şi implementarea unor seturi de instrumente şi metode pentru evaluareaîn timp real a riscurilor.Sistemul bancar românesc parcurge un proces de adaptare accelerată la condiŃiileacordului de capital pentru a face faŃă cerinŃelor de ordin prudenŃial, monitorizării şiexigenŃelor rezultate din competitivitatea tot mai mare în domeniu. Adoptarea acestor normepresupune o evaluare mai bună a riscului de credit chiar dacă sunt necesare majorări decapital şi cantităŃi de date mai mari. S-a demonstrat prin diferite teste empirice căimplementarea acordului de capital nu determină reducerea volumului de credite acordate.17

Capitalul propriu mediu necesar societăŃilor bancare pentru asigurarea creditelor va rămâneconstant, dacă expunerea la risc rămâne aceeaşi.Criza economico – financiară mondială actuală a determinat şi va determina pe viitormodificări ale regulamentului Basel II pentru a adapta acest acord la noile cerinŃe înmanagementul riscului bancar. Remarcăm faptul că în contextul crizei actuale specialiştii îndomeniu cer abrogarea cel puŃin temporară a acordului de capital datorită caracteruluiprociclic al acestuia: creşterea volumului de credite în condiŃii de boom economic şireducerea acestuia în condiŃii de criză. Actual au loc discuŃii în vederea dezamorsăriipericolului de falimente mai ales în cazul societăŃilor bancare de importanŃă sistemică. Seurmăreşte tratarea problematicii băncilor ce sunt „to big to fail” în vederea reducerii risculuisistemic de exemplu prin simplificarea structurilor organizaŃionale. În acest scop se propuneo influenŃă mai mare a organelor de supraveghere naŃionale astfel încât falimentulsocietăŃilor să nu mai destabilizeze sistemele financiare la nivel mondial.În practica de specialitate se consideră că atât organele de supraveghere bancară cât şiagenŃiile de rating au eşuat în activitatea lor şi sunt în mare parte răspunzătoare dedeclanşarea crizei economico – financiare mondiale actuale. Datorită complexităŃiitranzacŃiilor şi produselor financiare precum şi a dereglementării pieŃelor financiare dinultimii ani a devenit foarte dificilă supravegherea în totalitate a sectorului financiar. Existăcritici care susŃin faptul că organele de supraveghere şi control s-au concentrat în primulrând pe societatea bancară individuală ignorând interacŃiunile existente şi repercusiunileposibile asupra întregului sistem financiar.În opinia noastră devine imperativ ca regulamentele în vigoare să ia în considerareriscul sistemic şi creşterea necesarului minim de lichiditate a unei societăŃi. De asemeneaeste necesară o colaborare mai intensivă şi eficientă între naŃiuni şi implementarea unorinstrumente adecvate de coordonare. SocietăŃilor bancare li se impune elaborarea unorplanuri de criză mai ales pentru situaŃii de faliment. Rămâne de văzut în ce măsură institutelevor accepta aceste modificări ale acordului Basel II.Considerăm că în lumea contemporană rolul statului în perfecŃionareapoliticilor monetar - financiare şi gestionarea riscurilor pe piaŃa monetară şi pe piaŃade capital în contextul crizei economico - financiare mondiale actuale s-a amplificat.ExperienŃa noastră profesională precum şi cercetarea ştiinŃifică selectivă, a cărei rezultatevalidează opiniile noastre, ne-au permis identificarea unor măsuri necesare a fi aplicate destat în acest domeniu, Ńinând seama de practicile avansate ale lumii contemporane. Dorim săfacem referinŃă mai întâi la măsurile adoptate de guvernele naŃionale precum relaxareapoliticii monetare şi fiscale combinate cu adoptarea programelor de susŃinere a sectoruluibancar şi a unor segmente din sectorul industrial şi comercial. În opinia noastră acestemăsuri au fost fără îndoială necesare pentru a se evita un dezechilibru mai profund alpieŃelor financiare. Reducerea ratei dobânzii pe pieŃele interbancare de către băncile centraleau permis societăŃilor bancare accesul la surse de refinanŃare ieftină mai ales din perspectivastopării procesului de creditare interbancar. De asemenea injecŃiile de capital şi garanŃiileacordate de guvern au evitat un dezastru mai mare. Însă considerăm că măsurile amintite18

vor avea consecinŃe pe termen lung fiind necesar un volum mare de fonduri pentru a acoperiaceste cheltuieli.Prin urmare propunem mai ales pentru viitor corelarea optimă şi armonizarea politicilormonetare, fiscale şi bugetare. De asemenea este necesară o reglementare şi supravegheremult mai severă a tranzacŃiilor cu instrumente financiare complexe pe pieŃele de capital, avolumului tranzacŃionat precum şi a evaluării şi contabilizării acestora. Considerăm căasigurarea transparenŃei pieŃelor financiare prin reglementări adecvate este o consecinŃăfundamentală a crizei economico – financiare mondiale actuale.Propunerea noastră, validată şi de cercetarea ştiinŃifică selectivă, în ceea ce priveştestatul român constă în faptul că soluŃiile de optimizare a politicilor monetare şi fiscaletrebuie realizate în strânsă colaborare cu banca naŃională, urmărindu-se un ritm de creştereeconomic sustenabil, diminuarea ratei inflaŃiei, stabilizarea cursului valutar şi a deficituluibugetar. Se impune de asemenea predictibilitatea şi performanŃa politicilor fiscale pe termenmediu şi lung precum şi utilizarea eficientă şi prudentă a fondurilor UE în proiecte decreştere economică.Suntem convinşi că o altă măsură imperativă pe care statul este nevoit să o adopte,Ńinând seama de practicile avansate ale lumii contemporane este stimularea investiŃiilor îninfrastructura tehnică şi tehnologică pe pieŃele de capital şi monetară pentru a asiguracompetitivitatea acestora pe plan internaŃional. Crearea unui mediu legislativ previzibil esteo condiŃie fundamentală pentru reducerea riscului de Ńară şi trezirea apetitului investitorilorpentru afaceri pe teritoriul românesc.Gradul de adaptare al managementului bancar actual la problematicagenerală a riscurilor din perspectiva mutaŃiilor previzibile în organizaŃia viitorului esteevaluat în practica de specialitate diferit. Cercetarea ştiinŃifică selectivă ne permite săopinăm că acesta este mare. Suntem în mare parte de acord cu rezultatul obŃinut deoarece sepoate observa în sectorul bancar o tendinŃă continuă de îmbunătăŃire a practicilor demanagement din perspectiva efectelor şi consecinŃelor crizei economico – financiaremondiale actuale. Dar suntem însă şi de părere că acest proces va fi de lungă durată iarsuccesul nu este garantat în totalitate. Vor exista şi pe viitor unele societăŃi bancare care vorîncerca să continue într-o măsură mai mare sau mai mică practicile speculative şi goanadupă profituri riscante. În acest context am analizat două elemente de noutate pe care leconsiderăm esenŃiale şi a căror implementare în managementul riscului bancar este iminentă:strestestul şi managementul activ al portofoliului de credite.Consolidarea stabilităŃii sistemului financiar internaŃional este un proces de actualitateşi de mare importanŃă pentru organele regulatorice bancare, stabilind implementarea unormetode de evaluare a riscurilor bancare. Strestestul trebuie privit ca un instrumentcomplementar în cadrul managementului riscului, ce evaluează efectele unor potenŃiale crizeasupra valorii portofoliului bancar. Strestestul este un proces de învăŃare pentru societăŃilebancare, ce apropie managementul riscului de realitatea economică.Managementul activ al portofoliului de credite (active credit portfolio management -ACPM) urmăreşte evitarea formării unor riscuri de concentraŃie prea mari în portofoliul19

ancar. Este necesară implementarea ACPM-ului în procesele decizionale ale băncii prindelimitarea clară a mandatului, prin competenŃa de măsurare a riscului şi crearea de structuriorganizaŃionale necesare.Partea a treia a tezei de doctorat prevede abordarea managementului şi gestiuniiriscului de firmă, identificând în acest context o serie de obiective importante.În lumea contemporană mutaŃiile previzibile în firma secolului XXI şiimplicaŃiile acestora în managementul şi gestiunea riscului de firmă sunt aspectefundamentale. Considerăm că evoluŃia firmelor în calitatea lor de clienŃi ai băncilor şiefectele acestor mutaŃii asupra existenŃei acestora sunt foarte importante având implicaŃiimajore asupra portofoliului de credite, asupra profitabilităŃii şi nu în ultimul rând chiarasupra existenŃei societăŃilor bancare.Considerăm că succesul firmelor în viitor este garantat doar de rapiditatea acŃiunii şischimbării acestora pe piaŃă. Astfel este necesar ca firma să fie flexibilă, să se adaptezeuşor la schimbările economice chiar dacă există structuri birocratice, care trebuie depăşite.De asemenea urmărirea vitezei şi mai puŃin scopul, irosind resurse şi timp creează problememajore omenirii. Aceste probleme rezultă şi din dezechilibrul dintre interesele utilizatorilorresursei umane şi interesele personalului. Însă performanŃa presupune prezenŃa şi utilizareafactorului uman, cu toate disponibilităŃile lui: calificarea, dăruirea, inteligenŃa, inventivitateaşi inovaŃia care sunt valenŃe importante ale personalului dintr-o firmă. De asemeneaorganizaŃiile de succes sunt cele care utilizează informaŃia şi implementează noile tehnologiiîn scopul maximizării valorii sustenabile şi nu doar a profiturilor. InformaŃia devinesimbolul puterii, fiind materia primă şi elementul strategic pentru societatea viitorului.Una din mutaŃiile principale este orientarea firmei către clienŃi fiind o componentăesenŃială a schimbării. Optimizarea relaŃiilor firmă – client este fundamentală pentruexistenŃa organizaŃiei şi păstrarea încrederii clienŃilor. De asemenea organizaŃia viitoruluiurmăreşte maximizarea valorii acŃionarilor (shareholder value), aceasta fiind o strategie demajorare a capitalului propriu şi implicit o strategie de protecŃie împotriva preluărilor ostilede către alte firme. După cum afirmă Peter Drucker este necesară reorientareamanagementului spre „valoare” depărtându-se de universul „profitului”. Nu trebuieignorată modelarea firmei în funcŃie de obiectivele, oamenii şi relaŃiile interculturale maiales din perspectiva internaŃionalizării organizaŃiilor şi globalizării afacerilor. Trecerea lagândirea globală şi la concurenŃa internaŃională presupune un management caracterizat prinresponsabilitate, autonomie, risc şi incertitudine, fiind necesară crearea unui managementadecvat al organizaŃiei care învaŃă.Globalizarea şi internaŃionalizarea lumii afacerilor au impact de profunzimeşi asupra managementului riscului de firmă. Acestea se materializează prin extindereaunor organizaŃii pe piaŃa mondială dincolo de pieŃele lor locale, fiind o decizie complexă cepresupune realizarea unui diagnostic de identificare a potenŃialului propriu. Sporirea20

eficienŃei economice pe plan naŃional şi internaŃional implică accelerarea procesului deînvăŃare al fiecăruia. Considerăm că pentru această ieşire firmele româneşti trebuie să sepregătească riguros, fiind necesară totodată flexibilitatea şi capacitatea de adaptare rapidă,altfel societăŃile sunt supuse unor riscuri greu de anticipat, de evaluat şi de gestionat.De remarcat este faptul că structura geografică a acestor investiŃii s-a modificat în ultimiiani, pieŃele emergente devenind tot mai interesante şi mai atractive. Suntem de părere căeste deosebit de importantă compatibilitatea culturilor dintre organizaŃii. Nu trebuieignorată diversitatea culturală, fiind o condiŃie absolută pentru crearea de valoare în diferiteŃări. Flexibilitatea şi viteza de adaptare la schimbare sunt caracteristici fundamentale aleunei organizaŃii de succes ce acŃionează pe pieŃele globale. În acest context este necesarăexistenŃa unui manager global care să reacŃioneze flexibil şi iminent la schimbare, sărecunoască şi să valorifice oportunităŃile firmei. După cum afirmă şi marele Peter Drucker:„Nu trebuie căutată o firmă ideală, ci una modulată pe scopuri, oameni şi culturi. Estenevoie de o firmă reconfigurabilă, care poate trece, continuu, de la o strategie la alta”.Trebuie avut în vedere faptul că schimbarea este premisa globalizării pieŃelor şiinternaŃionalizării organizaŃiilor, care la rândul lor implică: modernizarea rapidă amanagementului, un comportament managerial cu caracter internaŃional şi bazat peasimilarea de elemente noi de cultură managerială. Misiunea unei organizaŃii trebuieregândită şi remodelată, astfel încât aceasta să profite de noile oportunităŃi şi să se adaptezela noile riscuri şi cerinŃe pentru a-şi asigura, menŃine şi majora avantajele competitive înmediul economic internaŃional.Managementul afacerilor internaŃionale ca subsistem al managementului general adezvoltat şi adoptat în acest context funcŃiile tradiŃionale de previziune, organizare,coordonare, antrenare, control şi evaluare, combinate şi completate cu cele ale economiei,organizaŃiei şi managementul bazat pe cunoştinŃe pentru a putea fi previzionat, asigurat şiconsolidat necesarul de cunoştinŃe. Acesta este un management direct şi tratează afacerile înmedii culturale diferite şi între organizaŃii diferite. În opinia noastră mutaŃiile prezentate sepot gestiona cu succes numai printr-un management al afacerilor internaŃionale performantşi integrat în managementul general al firmei.În continuare am abordat problematica riscului bancar în corelaŃie cu riscul defirmă din perspectiva internaŃionalizării firmelor şi globalizării afacerilor. CercetareaştiinŃifică selectivă ne-a permis să afirmăm cu certitudine că această corelaŃie este foartemare. Prin urmare considerăm necesară implementarea în cadrul parteneriatului de afaceribancă – firmă a unor metode performante de evaluare a bonităŃii şi solvabilităŃii firmelor încalitatea lor de clienŃi. Globalizarea şi internaŃionalizarea sunt fenomene ce au modificatprofilul şi volumul riscurilor. Evaluarea situaŃiei economico – financiare a firmei presupunedeterminarea unui rating conform acordului de capital Basel II bazat pe o analiză cantitativăşi calitativă.În cadrul crizei economico – financiare mondiale actuale firmele se confruntă cudificultăŃi în accesarea surselor de finanŃare şi refinanŃare datorită deteriorării încrederiisocietăŃilor bancare în capacitatea acestora de a-şi îndeplini obligaŃiile. Ne exprimăm21

convingerea însă că reducerea volumului de credite nu rezultă din faptul că societăŃilebancare nu sunt dispuse să ofere credite ci mai degrabă datorită deteriorării bonităŃii şisolvabilităŃii firmelor, ce nu mai corespund cerinŃelor adecvate de creditare.În ceea ce priveşte definirea riscului de firmă lucrurile nu sunt atât de avansate încomparaŃie cu riscurile bancare. Dorim să menŃionăm că în ultimii ani mediul economic alacestora a devenit mult mai volatil iar turbulenŃele pe pieŃele mondiale au determinatpierderi de capital foarte mari. Astfel riscul de firmă şi managementul acestuia a intrat totmai mult în atenŃia practicii de specialitate şi a organelor legislative. Din materialulbibliografic studiat se poate concluziona că riscul de firmă reflectă probabilitatea caobiectivele organizaŃiei să nu fie realizate sau să fie depăşite datorită deciziilor luate.Riscurile implică adesea faptul că strategiile nu sunt implementate corespunzător şi prinurmare obiectivele operative nu sunt realizate. Profilul riscului de firmă a fost influenŃat înultimii ani de mediul de afaceri în continuă schimbare, ceea ce implică necesitatea uneireacŃii rapide şi adecvate a organizaŃiilor. Acest fenomen reprezintă atât şanse cât şi risc.În literatura de specialitate sunt întâlnite diferite modalităŃi de clasificare ale riscului defirmă. În acest context ne-am oprit la o sistematizare a acestuia realizată de un specialistgerman pe care am considerat-o relevantă şi care clasifică riscul de firmă în două categoriigenerale: riscuri financiare şi riscuri operaŃionale.Determinarea indicatorilor de performanŃă relevanŃi în managementulfirmelor aplicabili în managementul riscului bancar este unul din obiectivele importantetratate în cadrul tezei de doctorat. MenŃionăm că evaluarea performanŃei unei firme esterelevantă mai ales din perspectiva procesului de creditare şi a determinării notei de rating decătre bănci. Analiza financiară presupune realizarea unui diagnostic existent la un momentdat cu ajutorul indicatorilor de performanŃă de natură diferită.Am identificat în cadrul cercetării ştiinŃifice selective şi pe baza experienŃeiprofesionale proprii o serie de indicatori ce au fost analizaŃi pe larg în continuareademersului nostru. În opinia noastră în parteneriatul bancă – firmă este nevoie de metode deevaluare performante precum şi o pregătire adecvată a personalului bancar. Aceşti indicatorinu trebuie analizaŃi izolat. Este necesar să privită interdependenŃa şi interacŃiunea dintre ei şimediul de afaceri al firmei evaluate în determinarea performanŃei actuale şi viitoare aacesteia.Partea a patra a tezei de doctorat vizează elemente de gestiune şi management alriscului pe unele segmente ale pieŃei financiare.Un rol fundamental îl deŃine piaŃa de capital şi monetară în contextul crizeieconomico – financiare mondiale actuale şi a principalelor cerinŃe de perfecŃionare amanagementului riscului pe aceste pieŃe, pe care societăŃile bancare au devenit tot maiactive în ultimii ani. PiaŃa monetară şi de capital sunt realităŃi întâlnite în orice economiemodernă, a căror necesitate nu este contestată, având o structură dinamică şi inovativă.22

Acestea se adaptează permanent la mediul economic şi generează atât oportunităŃi cât şiriscuri pentru instituŃiile financiare.Într-un prim pas a fost abordat conceptul pieŃei de capital în contextul crizei actuale şiam identificat principalele zone de risc ale acesteia. PiaŃa de capital ca formă a pieŃeifinanciare are rolul de a direcŃiona capitalurile pe termen mediu şi lung sub diferite forme definanŃare. În contextul crizei economico – financiare mondiale actuale s-au înregistratturbulenŃe majore devenind imperativă redefinirea condiŃiilor de calitate şi eficienŃă amanagementului riscului pe această piaŃă.PiaŃa de capital este activă mai ales în Ńările în care statul se refinanŃează prin intermediulei. Prin urmare putem concluziona că o piaŃă de capital funcŃională este oglinda încrederiiinvestitorilor în stabilitatea unei Ńări. O funcŃie pe care o considerăm importantă a acesteipieŃe este alocarea şi prelucrarea informaŃiilor. Mai ales piaŃa secundară se caracterizeazăprintr-o reacŃie rapidă privind informaŃiile noi şi printr-o concurenŃă intensivă. În acestcontext dorim să atragem atenŃia asupra influenŃei reputaŃiei şi rezultatelor economice aleemitentului asupra preŃurilor titlurilor financiare emise pe piaŃa de capital. Dacă societateaemitentă prezintă rezultate economice în scădere, nesatisfăcătoare atunci probabilitatea ca şidobânda aferentă acestor titluri să se reducă este mare. Acest fenomen va avea un efectimediat asupra cererii şi ofertei titlurilor financiare emise de societate. Analiza zonei de riscidentificată va fi aprofundată în demersul nostru privind calitatea titlurilor financiare caperformanŃă supremă pe piaŃa de capital şi monetară.În condiŃii normale tranzacŃiile de pe pieŃele de capital sunt generatoare de lichiditate.Titlurile financiare din portofoliul de investiŃii deŃin un rol important în managementul şigestiunea riscului activelor bancare, deoarece permit utilizarea fondurilor disponibile fiind osursă de lichiditate necesară. De asemenea diversificarea portofoliului de investiŃii este uninstrument eficient de management şi gestiune a riscului mai ales din perspectiva crizeieconomico – financiare mondiale actuale, diminuându-se mai ales riscul de concentraŃie.Considerăm că structura portofoliului de investiŃii prezintă o zonă de risc, fiind necesarăcorelarea acesteia cu planul de lichiditate al societăŃii. Progresul tehnic şi tehnologic precumglobalizarea pieŃelor a indus necesitatea capitalului real şi de cunoştinŃe. Mai ales produselefinanciare cu structuri complexe au devenit o problemă majoră şi zonă mare de risc.În opinia noastră, având în vedere zonele de risc pe piaŃa de capital identificate şi tratateîn cadrul tezei de doctorat rezultă că această piaŃă este deosebit de sensibilă şi dependentăde reputaŃia emitenŃilor originali, de psihologia investitorilor şi de informaŃiile reflectate devolatilitatea cursurilor titlurilor financiare, acestea având un impact major înmanagementul riscului bancar. Prin urmare recomandăm ca managementul riscului săacorde o importanŃă deosebită comportamentului băncilor pe piaŃa de capital şiimplementarea unor metode de evaluare performante pentru a reflecta cât mai corectriscurile potenŃiale.În acest context este necesară abordarea importanŃei resurselor umane dinperspectiva mutaŃiilor previzibile în secolul XXI şi a impactului în managementulriscului pe piaŃa monetară şi de capital. Din rezultatele obŃinute în cadrul cercetării23

ştiinŃifice selective am putut opina că devine tot mai imperativă cerinŃa de implicare aresurselor umane în procesul de conştientizare a riscului prin extinderea managementuluiparticipativ în cadrul societăŃilor bancare. Această măsură are ca rezultat creşterea loialităŃiipersonalului faŃă de organizaŃie şi a încrederii în organele de conducere, se simte respectatiar procesul decizional este mai transparent.După cum s-a mai afirmat în decursul demersului nostru cunoştinŃele sunt cea maivaloroasă resursă pe care o deŃine organizaŃia mai ales pe pieŃele financiare. Considerăm căinvestiŃiile în pregătirea adecvată, informarea personalului şi managementului sunt de viitorşi asigură pe termen lung venituri sustenabile. Nu trebuie ignorată importanŃa cunoaşteriimediului de afaceri în care personalul îşi desfăşoară activitatea şi a partenerilor de afaceri învederea evaluării corecte a riscurilor.De asemenea considerăm necesară implicarea mai activă a personalului printr-ocomponentă variabilă a salariului în asigurarea sustenabilităŃii veniturilor şi profiturilor uneiorganizaŃii dar şi în procesul de răspundere. După cum am afirmat şi în prima parte a tezeide doctorat în centrul atenŃiei opiniei publice, a guvernelor şi a organelor de supraveghere seaflă în prezent primele exorbitante plătite în ultimul timp de către societăŃile financiaremanagerilor şi conducerii băncilor. Prin urmare convingerea noastră este că delimitarea dinpunct de vedere legal al volumului posibil pentru prime acordate atât conducerii cât şipersonalului a devenit iminentă. Etica bancară trebuie să îndeplinească în continuare un rolcentral în cadrul organizaŃiilor.Prin intermediul cercetării ştiinŃifice selective am evidenŃiat faptul că relaŃiadintre piaŃa monetară şi de capital din perspectiva managementului riscului bancareste foarte mare. InternaŃionalizarea societăŃilor şi globalizarea afacerilor au intensificatinterdependenŃele între pieŃele financiare. Criza economico – financiară mondială actualărezidă din aceste structuri complexe cu repercusiuni profunde în managementul risculuibancar. Considerăm că amplificarea afacerilor societăŃilor bancare pe pieŃele de capital audeterminat creşterea complexităŃii structurii riscurilor bancare şi apariŃia de inovaŃiifinanciare dificil de evaluat. Crearea unor produse derivate ce au la bază credite de calitatescăzută (practica de securitizare) şi vânzarea lor pe pieŃele de capital şi monetară aintensificat interdependenŃele dintre aceste pieŃe. Spargerea bulei financiare imobiliare aavut un efect de domino cuprinzând nu numai piaŃa creditelor bancare ci şi piaŃa monetară şide capital. În acest context dorim să amintim una din legile de piaŃă ale lui Murphy, ceconstituie şi motoul acestei părŃi a tezei de doctorat: „Pierderile maxime posibile într-o zisunt mult mai mari decât câştigurile maxime posibile într-o zi.” Considerăm că esenŃaacestei legi este reflectată de distrugerea masivă de capital în cadrul crizei economico –financiare mondiale. Prin urmare recomandăm reorientarea managementului şi considerareaacestor implicaŃii în evaluarea şi gestiunea riscurilor bancare pe toate pieŃele financiare.În contextul crizei economico – financiare mondiale actuale suntem de părere că oabordare separată a pieŃei de capital şi monetară nu este posibilă, deoarece relaŃia dintreacestea este foarte profundă iar interdependenŃele nu trebuie ignorate. Măsurile aplicate debăncile centrale pe piaŃa monetară în vederea susŃinerii procesului de creditare în economie24

urmăreşte restabilirea încrederii societăŃilor bancare şi a investitorilor în piaŃa creditelor,monetară şi de capital la nivel mondial.Prin urmare sunt necesare metode de evaluare şi gestiune a riscurilor pe piaŃade capital performante. Titlurile financiare sunt surse de lichiditate dar şi zone de risc.Structura complexă şi dificil de evaluat a unor categorii de titluri financiare este una dincauzele majore ale crizei economico – financiare mondiale actuale. De asemenea titlurile devaloare se confruntă cu riscul de piaŃă, de lichiditate, operaŃional şi legal. MenŃionăm căexpunerea la risc nu este determinată de valoarea nominală ci de valoarea lor de piaŃă. Înacest context ne exprimăm convingerea că instituŃiile bancare trebuie să conştientizezenecesitatea dezvoltării şi utilizării unor metode adecvate de evaluare şi gestionare a riscurilorrezultate din aceste titluri financiare. De asemenea considerăm că un rol important îl deŃinefactorul uman şi comportamentul său în afacerile bancare, deoarece prin atitudinea sa acestapoate expune societatea bancară la un risc inacceptabil. Astfel printre cauzele principale alecrizei economico – financiare actuale se numără practicile speculative şi goana după profit.Din această perspectivă am analizat în partea a patra a tezei de doctorat unele elementede gestiune şi management pe piaŃa de capital utilizate în practica de specialitate precumsunt: impunerea unor limite de risc, implementarea metodei statistico – matematice valoareala risc (value at risc), a testelor de stres, diversificarea portofoliului de investiŃii, etc. Avândîn vedere şi experienŃa profesională proprie opinăm că aceste metode de evaluare deŃin unrol important în procesul investiŃional şi recomandăm utilizarea lor şi în managementulriscurilor în sectorul bancar românesc.Nu trebuie ignorat însă cadrul inter - şi multicultural în care se deruleazăafacerile pe piaŃa monetară şi de capital în contextul internaŃionalizării şi globalizăriiafacerilor. Globalizarea şi internaŃionalizarea afacerilor precum şi digitalizarea comunicăriiau dus la dispariŃia barierelor dintre economiile naŃionale determinând interacŃiunea cudiferite culturi ale lumii. În acest context am evidenŃiat în cadrul cercetării ştiinŃificeselective unele implicaŃii ale multiculturalităŃii asupra pieŃei de capital şi monetare. Putemconcluziona că implicaŃiile acesteia au devenit de mare actualitate mai ales în ultimii ani caurmare a intensificării proceselor de fuzionare în contextul globalizării afacerilor şiinternaŃionalizării organizaŃiilor. Considerăm că nu trebuie ignorate diferenŃele culturale dincadrul unei societăŃi, a specificului cultural al fiecărei zone, a diferenŃelor comportamentalela nivelul clienŃilor, psihologia investitorilor, orientările diverse ale politicilor statale,financiare, fiscale şi bancare, etc. În opinia noastră cultura organizaŃională constituie ocomponentă majoră a funcŃionalităŃii şi performanŃei fiecărei societăŃi bancare pe piaŃa decapital şi monetară internaŃională.În contextul crizei economico – financiare mondiale actuale identificareaprincipalilor indicatori de performanŃă ai pieŃei de capital şi rolul lor în managementulşi gestiunea riscului bancar, este de mare actualitate şi fundamentală pentru economiaacestei teze de doctorat. SocietăŃile bancare sunt dispuse să acorde credite sau să investeascăîn titluri financiare emise de organizaŃii ale căror rentabilitate şi creştere economică sunt25

sustenabile. Prin urmare mai ales din perspectiva crizei actuale este nevoie de un sistem deindicatori adecvat care să ofere o imagine reală a performanŃei acestora pe piaŃa de capital.Din cercetarea ştiinŃifică selectivă şi din experienŃa profesională proprie am identificatunii indicatori consideraŃi mai relevanŃi. Suntem de părere că aceştia stau la baza procesuluidecizional şi investiŃional al agenŃilor economici respectiv al societăŃilor bancare în calitatealor de investitori. EsenŃa analizei indicatorilor este determinarea valorii societăŃii pe piaŃa decapital şi a probabilităŃii realizării de profit. Amintim în acest context că este nevoie de oanaliză de ansamblu a organizaŃiei şi nu doar evaluarea exclusivă a acestor indicatori priviŃiindividual.Este de reŃinut faptul că mediul economic internaŃional se caracterizează prindiferite politici individuale specifice fiecărei naŃiuni. Un regim politic şi social stabil asigurăşi un mediu de afaceri solid. Din perspectiva internaŃionalizării societăŃilor şi globalizăriiafacerilor, riscul de Ńară a devenit un element esenŃial ce nu trebuie neglijat şi exclus dintr-unmanagement al riscului bancar performant. În continuare am analizat pe larg unele aspecteimportante ale riscului de Ńară mai ales din perspectiva relaŃiei piaŃă monetară – piaŃăde capital în contextul crizei economico – financiare mondiale actuale. RezultateleobŃinute în cadrul cercetării ştiinŃifice selective în ceea ce priveşte mutaŃiile majore în risculde Ńară generate de acest fenomen complex, sunt integrate în continuarea demersului nostru.Riscul de Ńară este sursă de influenŃă mai ales în contextul globalizării pieŃelor decapital şi monetare pentru îndeplinirea corespunzătoare a obligaŃiilor rezultate din titlurilefinanciare (derivate) tranzacŃionate pe aceste pieŃe. Această constatare rezultă din faptul căîn caz de criză societăŃile se pot confrunta cu insolvabilitatea (incapacitatea de a îndepliniiobligaŃiile contractuale) rezultată din factorii economici, politici şi sociali de influenŃă,determinaŃi de localizarea geografică. Considerăm că riscul de Ńară şi riscul de creditaretrebuie analizate împreună considerându-se interdependenŃele dintre acestea în procesul decreditare şi investiŃional pe piaŃa de capital şi monetară.În opinia noastră criza economico – financiară mondială actuală a amplificat riscul deŃară mai ales din perspectiva creşterii datoriilor statelor, rezultate din măsurile şi programeleanticriză de susŃinere a economiei. Acestea sunt foarte costisitoare cu efect negativ asuprabonităŃii şi solvabilităŃii unui stat, mai ales dacă sunt combinate cu politici fiscale şimonetare inadecvate. Amplificarea riscului suveran şi de transfer afectează negativ riscul deŃară, având ca rezultat reducerea volumului investiŃiilor străine datorită pierderii încrederiiinvestitorilor în statul respectiv. Prin urmare propunem regândirea mixtului de politici, fiindnecesare politici macro-economice prudente bazate pe disciplină fiscală şi monetarăadecvată şi orientate spre investiŃii sustenabile.Lichiditatea instituŃiilor pe piaŃa monetară şi de capital mai ales dinperspectiva cauzelor care au generat criza economico – financiară mondială actualăeste una dintre cele mai semnificative probleme ale realităŃii actuale. Cercetarea ştiinŃificăselectivă ne-a permis să afirmăm cu certitudine că importanŃa lichidităŃii ca indicator deesenŃă pe piaŃa monetară cu impact în managementul riscului pe această piaŃă este foartemare.26

Ne exprimăm convingerea că lichiditatea societăŃilor bancare pe pieŃele financiare estepremisa fundamentală pentru existenŃa acestora precum şi pentru succesul în afaceri.Îndeplinirea obligaŃiilor contractuale presupune existenŃa unui necesar suficient delichiditate pentru a păstra intact capitalul de încredere. MenŃionăm că băncile sunt active pepieŃele de capital şi monetare pentru a asigura o lichiditate adecvată prin surse de finanŃare şirefinanŃare sustenabile. Această practică este cunoscută sub denumirea de management allichidităŃii.ExistenŃa necesarului de lichiditate induce existenŃa riscului de lichiditate, fiind unuldintre cele mai importante riscuri mai ales din perspectiva crizei economico – financiaremondiale actuale. Riscul de lichiditate cuprinde riscul incapacităŃii de plată şi risculmodificării scadenŃelor lichidităŃilor. Multitudinea activităŃilor bancare au determinatamplificarea complexităŃii fluxurilor monetare bancare şi a interacŃiunii acestora.Suntem convinşi că acest risc a fost ignorat în mare măsură şi gestionatnecorespunzător în practica de specialitate ceea ce a avut consecinŃe grave în sectorulbancar. Lichiditatea insuficientă a indus falimentul unor instituŃii bancare de renumemondial, ceea ce a avut repercusiuni asupra întregului sistem financiar. Scumpirea surselorde refinanŃare şi diminuarea bonităŃii societăŃilor au erodat lichiditatea existentă, aceastafiind premisa esenŃială pentru succesul oricărei societăŃi bancare. Propunerea noastră încontextul crizei economico – financiare mondiale actuale, validată şi de cercetarea ştiinŃificăselectivă o eficientizare a managementului lichidităŃii, crearea unei rezerve minime delichiditate, identificarea de noi surse sustenabile de finanŃare şi diversificarea acestora,reevaluarea portofoliului de credite şi de investiŃii, asigurarea calităŃii adecvate a garanŃiilor,etc. pentru a se evita situaŃii catastrofale cum a fost în cazul băncii americane de investiŃiiLehman Brothers. Organele de supraveghere bancară au propus unele principii pentru unmanagement al lichidităŃii adecvat şi pentru asigurarea gestionării corespunzătoare anecesarului de lichiditate. Aceste principii propun luarea în considerare şi a costurilor delichiditate, element ce a fost ignorat până în prezent.În ceea ce priveşte problematica bonităŃii clienŃilor din perspectiva cauzelorcare au generat criză economico – financiară mondială actuală a rezultat în cadrulcercetării ştiinŃifice selective că importanŃa acesteia ca indicator de esenŃă pe piaŃamonetară şi impactul în managementul riscului bancar este foarte mare. RefinanŃarea petermen scurt a băncilor are loc pe piaŃa monetară. Volumul unui credit acordat unei societăŃibancare în calitate de client, este determinat în funcŃie de diferiŃi factori, ca de exemplubonitatea.Considerăm că din perspectiva crizei economico – financiare mondiale actualedeteriorarea bonităŃii este una dintre cele mai importante cauze ale acestei crize. Goana dupăprofituri rapide a determinat acordarea de credite unor categorii de clienŃi cu bonitate practicinexistentă, nerespectarea standardelor de creditare adecvate şi monitorizarea insuficientă acomportamentului de plată, acestea sunt doar unele aspecte care au generat criza actuală.Bonitatea şi solvabilitatea clienŃilor este determinată pe baza analizei cantitative şi calitative,determinându-se nota de rating. De asemenea evaluarea bonităŃii nu poate fi redusă doar la27

analiza lichidităŃii şi veniturilor societăŃilor. Suntem însă de părere că este foarte dificil să seasigure transparenŃa necesară datorită metodelor de contabilizare internaŃională foartecomplexă şi în continuă schimbare.Am identificate în cadrul cercetării ştiinŃifice selective şi pe baza experienŃeiprofesionale proprii unele măsuri urgente ce se impun din perspectiva cauzelor care augenerat criza economico – financiară mondială actuală. Concluzionăm că este necesară oprivire de ansamblu a mediului de afaceri, a evoluŃiei economice viitoare, a potenŃialelor desucces ale firmelor, calitatea şi structura resurselor umane şi capacitatea inovativă asocietăŃii. În opinia noastră, validată şi de cercetarea ştiinŃifică selectivă au devenitimperative pentru viitor evaluarea mai riguroasă a bonităŃii şi solvabilităŃii clienŃilor, normede creditare mai severe precum şi a calităŃii garanŃiilor în procesul de creditare şi deinvestiŃii bazate pe cunoştinŃe şi expertize adecvate ale personalului bancar pentru a se evitarepetarea erorilor din trecut. De asemenea considerăm necesară dezvoltarea şi perfecŃionareacontinuă a sistemelor de rating în vederea reflectării cât mai corecte a profilului de risc şi areacŃiei mai rapide la modificări neaşteptate ale bonităŃii clienŃilor din portofoliul bancar.Capitalul de încredere este performanŃa supremă pe piaŃa monetară şi decapital. SocietăŃile bancare se confruntă cu o problemă deosebit de gravă. Pierdereaîncrederii investitorilor în pieŃele financiare au determinat îngheŃarea unor segmente de piaŃăşi generarea de pierderi mari. Investitorii şi-au retras capitalul de pe pieŃe, ceea ce a creatprobleme de lichiditate greu de soluŃionat pentru societăŃile în cauză.CerinŃe urgente ce se impun din perspectiva crizei economico – financiare actualeidentificate în cadrul cercetării ştiinŃifice selective au fost integrate în continuareademersului nostru şi completate cu opinii proprii. Suntem convinşi că reputaŃia şi încredereainvestitorilor într-o societate sunt capitalurile valoroase. Încrederea investitorilor estenecesară pentru amplificarea interesului acestora în produsele financiare emise de societăŃilebancare. De asemenea recomandăm cultivarea intensă a relaŃiei bancă – client în vedereamenŃinerii încrederii acestora asigurând astfel un volum de depozite adecvat ca sursă derefinanŃare stabilă. Accesul pe piaŃa de capital şi la surse de finanŃare ieftine este condiŃionatde reputaŃia intactă a institutului financiar. Capitalul de încredere este indispensabil pentrudezvoltarea economică a unei Ńări fiind condiŃie fundamentală pentru atragerea de investiŃiistrăine. TransparenŃa pieŃelor monetare şi mai ales de capital este o permisă principală aexistenŃei capitalului de încredere. Prin urmare în opinia noastră acesta se află în relaŃie decondiŃionare directă cu reputaŃia societăŃilor pe pieŃele financiare.Managementul riscului de reputaŃie şi al capitalului de încredere trebuie să deŃină un rolcentral în procesul de gestiune al riscului bancar. Considerăm că refacerea capitalului deîncredere şi a reputaŃiei este un proces anevoios şi costisitor. Acordul Basel II recunoaştedificultatea măsurării şi cuantificării acestui tip de risc recomandând societăŃilor dezvoltareaşi implementarea unor instrumente adecvate de gestiune şi management în acest sens. Astfeldevine imperativă integrarea riscului de reputaŃie în managementul bancar al instituŃiilorfinanciare, mai ales dacă deteriorarea renumelui periclitează existenŃa societăŃii.28

Calitatea titlurilor financiare este esenŃa performanŃei pe piaŃa de capital. Dincercetarea ştiinŃifică selectivă efectuată în cadrul tezei de doctorat rezultă că impactulacesteia în managementul riscului pe piaŃa monetară este mare. Calitatea titlurilorfinanciare influenŃează direct comportamentul investitorilor pe pieŃele financiare, ceea ce nedetermină să considerăm că impactul acesteia este chiar foarte mare.Mai ales criza economico – financiară mondială actuală a demonstrat importanŃafundamentală a calităŃii titlurilor financiare tranzacŃionate pe pieŃele de capital, avândrepercusiuni şi pe piaŃa monetară. În opinia noastră calitatea intactă a titlurilor financiareeste premisa fundamentală pentru o piaŃă lichidă pe care cererea şi oferta funcŃioneazăcorect. În procesul investiŃional investitorii, ca sursă de capital şi lichiditate importantă, seorientează în funcŃie de performanŃa, reputaŃia şi bonitatea societăŃilor emitent şi care aunevoie de capital. Prin urmare se evită achiziŃionarea de titluri nelichide emise de societăŃilecu bonitate slabă. Analog organizaŃiilor se calculează un rating bazat pe performanŃasocietăŃii emitente şi pe cea a titlurilor de valoare.Considerăm că globalizarea pieŃelor financiare şi prin urmare intensificarea concurenŃeia determinat detaşarea societăŃilor de creditarea clasică şi implicarea tot mai mult întranzacŃii cu inovaŃii financiare complexe amplificând volumul portofoliului bancar deinvestiŃii. În ultimii ani identificarea riscurilor rezultate din aceste produse a devenit tot maidificilă şi greu de realizat, ceea ce a indus deteriorarea calităŃii titlurilor financiare.Cauzele crizei economico - financiare mondiale actuale se regăsesc la începutulsecolului XXI dezvoltându-se în mai multe etape. Originea sa o constituie piaŃa imobiliarăamericană care a cunoscut o creştere remarcabilă precum şi nivelul scăzut al ratei dobânziipracticate pe piaŃa monetară de banca centrală. Inundarea acestei pieŃe cu lichiditate afavorizat creşterea volumului de credite imobiliare mai ales cele acordate unui segment depopulaŃie cu bonitate aproape inexistentă. De asemenea mentalitatea de consum americană,finanŃarea creditelor cu alte credite, a creat un cerc vicios. Scoaterea acestor credite dinactivul bancar prin „împachetarea” lor în produse financiare derivate şi vânzarea pe pieŃelede capital şi monetare a creat o interdependenŃă strânsă între pieŃele financiare la nivelmondial. În opinia noastră procesul de conştientizare a riscului nu a făcut parte dinpriorităŃile societăŃilor bancare în goana după profituri rapide. O dată cu spargerea buleiimobiliare în 2007 această criză s-a propagat fulgerător pe toate pieŃele la nivel global.Ultimele două obiective tratate în cadrul acestei teze de doctorat se referă la:problematica principalelor cauze ale crizei economico – financiare mondialeactuale şi consecinŃele acesteia pe pieŃele financiare şi în managementul risculuibancar,măsurile urgente, esenŃiale, necesar a fi implementate pe piaŃa monetară şi pepiaŃa de capital ca urmare a efectelor acestei crize, din perspectiva managementuluiriscului pe piaŃa monetară.Considerăm că este deosebit de dificilă identificarea în totalitate a cauzelor şi aprincipalelor cerinŃe care decurg din consecinŃele acesteia în managementul riscului bancarşi pe pieŃele financiare. Încă nu se cunosc în totalitate dimensiunile şi implicaŃiile crizei29

actuale. Cert este că sunt necesare măsuri urgente, a căror implementarea în managementulriscului bancar şi pe piaŃa monetară şi de capital nu trebuie întârziată. În acest context amutilizat rezultatele cercetării ştiinŃifice selective precum şi experienŃa profesională propriepentru a identifica unele cerinŃe şi măsuri mai performante integrate în demersul nostruprivind soluŃionarea acestor obiective.Asigurarea necesarului de lichiditate şi diversificarea surselor de finanŃarea mai ales dinperspectiva scumpirii acestora sunt în opinia noastră, validată şi de cercetarea ştiinŃificăselectivă, doar două dintre cerinŃele ce se impun. În atenŃia organelor de reglementare se aflănecesitatea supravegherii mai severe a pieŃelor financiare la nivel global şi mai ales atranzacŃiilor cu produse financiare complexe. Suntem de părere că o politică de creditareprudentă axată pe criterii de calitate, cu accent pe bonitatea clienŃilor ar avea ca rezultatîmbunătăŃirea calităŃii portofoliului de credite şi relaxarea relaŃiilor interbancare.Însă ne exprimăm convingerea că una dintre cele mai importante cerinŃe ce se impun caurmare a crizei economico – financiare mondiale actuale este sensibilizarea în ceea cepriveşte riscul şi conştientizarea lui, fiind necesar ca acestea să devină o prioritate maximă încultura organizaŃională şi de risc a societăŃilor bancare. Fiecare criză este şi o şansă,respectiv şansa de a învăŃa pentru viitor. După cum afirmă şi marele Albert Einstein:„Creativitatea se naşte din necesitate, precum şi ziua se naşte din noapte. În perioadacrizei se nasc invenŃiile, descoperirile şi marile strategii. Cine depăşeşte criza se depăşeştepe sine însuşi, fără a rămâne depăşit”.Finalul tezei de doctorat cuprinde sinteza concluziilor şi opiniilor identificate peparcursul demersului nostru, evidenŃiind contribuŃiile personale pe care le-am încercat să leaducem în vederea soluŃionării obiectivelor fixate.Datorită complexităŃii şi dinamicii acestor obiective nu putem avea pretenŃia caabordarea şi soluŃionarea lor să fie epuizată în totalitate. Însă nutrim speranŃa că în acestcontext am reuşit să oferim o analiză coerentă şi soluŃii viabile în ceea ce priveşteobiectivele identificate.Aş mai dori să menŃionez că pe tot parcursul elaborării tezei de doctorat au fostdeterminante îndrumările şi sugestiile profesionale ale conducătorului ştiinŃific, distinsulprofesor universitar doctor D.H.C Ioan Bogdan. Pentru contribuŃia valoroasă a domniei salela realizarea structurii tezei şi dezvoltarea acesteia îi exprim întreaga mea mulŃumire şirecunoştinŃă.30

Bibliografie selectivăI. Lucrări şi articole de specialitateAkhtar, M. A.: Understanding Open Market Operation, Federal Reserve Bank of NewYork, 1997, www.ny.frb.org.Albrecht, P. / Maurer, R.: Investment- und Risikomanagement, ed. Schäfel Poeschel,Stuttgart, 2005.Ambert, A.-M. ş.a.: Understanding and evaluating qualitative research, în: Journal ofMarriage and the Family, 57, 4, 1995.Andone, I. / Zugui, A.: Sisteme inteligente în management, Editura Economică, Bucureşti,1999.Androniceanu, A.: Managementul public internaŃional, Editura Economică, Bucureşti,2000.Badrus, Gh. / Rădăceanu, E.: Globalitate şi management, Editura ALL Beck, Bucureşti,1999.Banca NaŃională a României: Raport asupra stabilităŃii financiare, Bucureşti, 2009.Bamberg, G./ Coenenberg, A. G.: Betriebswirtschaftliche Entscheidungslehere, VerlagVahlen, München 2006.Basno, C./ Dardac, N.: Management bancar, Editura Economică, 2002.BC “Investmentbank“ S.A.: Politica cu privire la dirijarea ratei dobânzii, proces verbalnr.153 din 11. august 2003, Chişinău (www.ipb.md/rom/section/134/)Becker-Melching, M.: Finanzmarktregulierung in der Diskussion, în: Die Bank, Zeitschriftfür Bankpolitik und Praxis, Nr. 2, februarie 2008.Bentleon, U./ Schorr, G.: Kapitaldienstfähigkeit, IDW Verlag, Düsseldorf, 2004.Berr, U./ Kersting, S./ Movshyn, L.: Rating im Interbankengeschäft- Spezialität imRisikomanagement, în: Die Bank- Zeitschrift Bankpolitik und Praxis, nr. 4, aprilie2008.Besser, A.: Funktion und Dynamik von Finanzinnovationen: internationale Finanzmärkte imWandel, ed. Gabler, Wiesbaden, 1996.Blănculescu, I.: Riscul şi cum acesta poate influenŃa afacerea, în Săptămâna Financiară nr.58, 01.05.2006.Bogdan, I.: Managementul riscului în afaceri între realităŃile şi cerinŃele lumiicontemporane, Editura Universitară, Bucureşti, 2009.Bogdan, I. (coordonator): Elemente de metodică a cunoaşterii, cercetării ştiinŃifice şivalorificării cunoştinŃelor, editura Alma Mater, Sibiu, 2007Bogdan, I. (coordonator) ş.a.: Managementul afacerilor internaŃionale, EdituraUniversităŃii Lucian Blaga, Sibiu, 2007.Bogdan, I.: Managementul eficienŃei investiŃiilor, Editura UniversităŃii, Bucureşti, 2004.Bogdan, I.: Management financiar in afaceri, Editura UniversităŃii, Bucureşti, 2004.Bogdan, I.: Management Financiar, Editura UniversităŃii, Bucureşti, 2004Bogdan, I. (coordonator) ş.a.: Tratat de Management Financiar- Bancar, EdituraEconomică, Bucureşti, 2002.31

Boggess, W.P.: Screen-Test your Credit Risk, in: HBR, November – December 1967.Burduş, E. / Căprărescu, G.: Managementul schimbării organizaŃionale, EdituraEconomică, Bucureşti, 2000.Bretzger, Th. M.: Die Anwendung statistischer Verfahren zur Risikofrüherkennung beiDispositionskrediten, Diss., in: Studienreihe der Stiftung Kreditwirtschaft an derUniversität Hohenheim, Bd. 9, Universität Hohenheim, Stuttgart 1991.Brunnermeier, M.: „Basel II muss ersetzt werden“, interviu realizat de Jürgen Schaaf, înBörsen-Zeitung, 12.05.2009.Buglea, A./ Crivii, A.: Utilitatea indicatorilor de performanŃă ai întreprinderilor pentruacŃionari, în: Curman, Ioan (coord.): PiaŃa de capital- articole şi studii, edituraUniversităŃii de Vest, Timişoara, 2005.Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS): Totul despre Futures siOptiuni, Sibiu, 1999.BureŃea, A.: Criza financiară - Islanda este la un pas de faliment, în Cotidianul, 9.octombrie 2008.Cabat, D.: „Băncile româneşti nu sunt pregătite pentru Basel II”, în revista Wall Street, iulie2006.Cade, E.: Managing Banking Risks. Reducing Uncertainty to Improve Bank Performance,editura Glenlake Publishing Company Ltd. şi editura Fitzroy Dearborn Publishers,Chicago, London and New York, 1999.Chelcea, S.: Metodoligia cercetării sociologice- Metode calitative şi cantitative, EdituraEconomică, Bucureşti, 2004.Ciocoiu, C.N.: Managementul riscului în afaceri şi proiecte, Editura ASE, Bucureşti, 2006.Clarke, Th./ Rollo, Ch.: Capitalising Knowledge: Corporate Knowledge ManagementInvestments, în Creativity and Innovation Management, nr. 3, 2001.Comaniciu, C.: Managementul finanŃelor publice în profil teritorial, Editura Imago, Sibiu,2002.Comaniciu, C.: Impozite, taxe, contribuŃii – probleme şi studii de caz, Editura Universităäii„Lucian Blaga”, Sibiu, 2003.Constantinescu, D.: Management Bancar, Editura Bren, Bucureşti 2004.Coşea, M. / Nastovici, L.: Evaluarea riscurilor- Metode şi tehnici de analiză la nivel microşi macro economic, editura Lux Libris, Braşov, 1997.Covey, S. R.: Managementul timpului, Editura ALFA, Bucureşti, 1994.Creswell, J. W.: Qualitative Inquiry and Research Design: Choosing among Fiv Traditions,ed. Sage Publications Inc., Thousand Oaks, 1998.Crişan, S.: Management: Elemente fundamentale, Editura Alma Mater, Sibiu, 2003.Dăianu, D.: „What this financial crisis teaches us”, în: European Voice, 09. Mai 2008.DănăiaŃă, I.: Antrenare, motivare şi participare – elemente de bază ale managementuluiparticipativ, în seria ŞtiinŃe Economice a UniversităŃii de Vest „Vasile Goldiş”, nr.16, volumul 1, Arad, 2006.32

Denk, R./ Exner-Merkelt, K./ Ruthner, R. (coord.): Corporate Risk Management-Unternehmensweites Risikomanagement als Führungsaufgabe, editura Linde, Viena,2008.Denzin, N. K. / Lincoln, Y. S.: Handbook of Qualitative Research , ed. Sage PublicationsInc., Thousand Oaks, 1994.Devenport, Th.: Working Knowledge- How Organizations manage what they know?,Harvard Business School Press, Boston, 2000Deutsche Bundesbank: Der Markt für DM- Commercial Paper, în: Monatsbericht derDeutschen Bundesbank, Deutsche Bundesbank, Frankfurt am Main, mai 1993.Dinu, E.: Managementul afacerilor internaŃionale, Editura Prouniversitaria, Bucureşti 2006.Dobrotă, N.: Economie Politică, Editura Economică, Bucureşti, 1997.Dragomirescu, H.: OrganizaŃii bazate pe cunoaştere, Academia de ŞtiinŃe Economice,Bucureşti.Dreyer, A.: Scoring-Modelle bei Mehrfachzielsetzungen – Eine Analyse desEntwicklungsstandes von Scoring-Modellen, în: Zeitschrift für Betriebswirtschaft,Heft 4, 44. Jg., 1974.Duduian, M.: Evaluarea riscului de Ńară, Editura ALL BECK, Bucureşti, 1999.Dumitraşcu, D.: Management strategic - Studiu de caz, Editura UniversităŃii Lucian BlagaSibiu, 2002.Dumitraşcu, D.: Management.Elemente fundamentale, Editura UniversităŃii Lucian Blaga,Sibiu, 2002.Dumitrescu, D. / Dragotă, V.: Evaluarea întreprinderilor. Metode. Tehnici. Incertitudine.Valoare, Editura Economică, Bucureşti 2000.Dumitrescu, D. / Dragotă, V.: Evaluarea întreprinderi. Lucrări aplicative, EdituraEconomică, Bucureşti, 2000.Dumitrescu, L.: Marketingul in asigurări, Editura UniversităŃii Lucian Blaga, Sibiu, 2003.Dumitrescu, L.: Marketingul serviciilor, Editura UniversităŃii Lucian Blaga, Sibiu, 2003.Dumitrescu, L.: Bazele marketingului, volumul I şi II, Editura Alma Mater,Sibiu, 2002.Dunning, J.: Multinatonal Enterprise and Global Economy, Edison Wesley PublishingWokinghem, 1993.Durand, D.: Risk Elements in Consumer Instalment Lending, Financial Research Program,Studies in Consumer Instalment-Financing, National Bureau of Economic Research,Inc., New York, Iss. 8, New York 1941.Eun, Ch.S./ Resnick B.G.: International Financial Management, Editura McGraw-Hill,New York, 2007.European Central Bank: The Monetary Policy of the ECB, European Central Bank,Frankfurt am Main, 2001.Feleagă, L./ Feleagă, N.: ConstituŃia contabilităŃii financiare sau matricea ei de referinŃă,Academia de Studii Economice Bucureşti, în: Economie teoretică şi aplicată, Nr. 5,Bucureşti, 2006.33

Feulner, W.: Moderne Verfahren bei der Kreditwürdigkeitsprüfung imKonsumentenkreditgeschäft, Frankfurt am Main 1980.Financial Stability Forum: Report of the Financial Stability Forum on Enhancing Marketand Institutional Resilience, 07.04 2008, www.fsforum.orgFeilmeier, M.; Fergel, I.; Segerer, G.: Lineare Diskriminanz- und Clusteranalyseverfahrenbei Kreditscoringsystemen, in: ZOR, Serie B: Praxis, Bd. 25, 1981.Fergel, I.: Diskriminanz- und Clusteranalysen bei Creditscoringsystemen, Diplomarbeit,Institut für Rechentechnik, TU Braunschweig 1979.Ferguson, N.: Market Research- A Perfect Mariage, în: Knowlege Management, sep. 1998.Feulner, W.: Moderne Verfahren bei der Kreditwürdigkeitsprüfung imKonsumentenkreditgeschäft, Frankfurt am Main 1980.Fitch: The Romanian Banking System and Prudential Regulations, 30. mai 2009,www.alacrastore.com, accesat: 18.07.2009.Fitschen, J.: Produktinnovation als Schlüssel für Wachstum, în: Die Bank- Zeitschrift fürBankpolitik und Praxis, Nr. 1, ianuarie 2008.Frăsineanu, C.: PerfecŃionarea metodelor de evaluare a patrimoniului, Editura ASE,Bucureşti, 2005.Friedrich, W./ Vetter, B.: Die Forschungshypothese, în: Frieridch, W./ Henning, W.: Dersozialwissenschaftliche Forschungsprozess, ed. D.V.W., Berlin, 1975.Fritz, W.: Bankfusionen: Wo bleibt der Kunde?, în Der Bundesverband Deutscher VolksundBetriebswirte e.V., nr. 103, Düsseldorf, 2009.FundaŃia Drucker: OrganizaŃia viitorului, Editura Teora, Bucureşti 2001.Galtung, J.: Theory and Methods of Social Research, ed. Universitätsvorlage [1969], Oslo,1967.Garz, H./ Günther, S./ Moriabadi, C.: Portofolio-Management: Theorie und Anwendung,Bankakademie Verlag GmbH, Frankfurt 2004Gaumert, U.: Modelle zur Messung und Steuerung der Reputation: Management vonReputationsrisiken, în: Die Bank- Zeitschrift für Bankpolitik und Praxis, Nr. 2,februarie 2008.Gerogescu, F.: „E ca şi cum am trece de la Dacia la Logan şi apoi la Megan“, în: Băncile sevor uita mai atent la calitatea clientului, Adevărul economic, nr. 10, 16.-22. martie2005.Greenbaum, S./ Thakor, A.: Contemporary Financial Intermediation, ed. South Western,Ohio, 1995.Greenbaum, S.I./ Thakor, A.V.: Contemporary Financial Intermediation, editura South-Western Thomson Learning, Ohio, 1993.Grigore, L.: Managementul internaŃional, Editura Lumina Lex. Bucureşti, 2002.Group of Ten: Consolidation in the financial sector, Bank of International Settlement,ianuarie 2001.Grunke, P./ Spörk, W.: Basel II- Struktur und Auswirkung auf das Kreditgeschäft, în:Kienbaum, J./ Börner, Ch.(Hrsg): Neue Finanzierungswege für den Mittelstand,Editura Gabler, Wiesbaden, 2003.34

Guvernul României: Anddendum (iulie-august 2004) la Raportul 2004 asupra progreselorînregistrate în pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană, Bucureşti 2004.Banca Natională a României: Reglementări BNR, webside http://www.bnro.roHagedorn, D.: Die Subprime-Krise und ihre Folgen. Turbulenzen an den Finanzmärkte, în:Die Bank. Zeitschrift für Bilanzpolitik und Praxis, decembrie 2007.Hager, P.: Corporate Risk Management. Cash Flow at Risk and Value at Risk,Bankakademie Verlag, Frankfurt, 2004.Hanisch, J.: Risikomessung mit dem Conditional Value-at-Risk: EntscheidungstheoretischeGrundlagen und Implicationen für das Risikomanagement, Dissertationvorgelegt dem Rat der wirtschaftswissenschaftlichen Fakultät der Friedrich SchillerUniversität Jena, 2004.Hannemann, R./ Schneider, A./ Hanenberg, L.: Mindestanforderungen an dasRisikomanagement (MaRisk)- Eine einführende Kommentierung, 2. Auflage, edituraSchäfer Poeschel, Stuttgart 2008.Hansen, M./ Nohria, N./ Tierney, T.: What’s your Strategy for Managing Knowledge, în:Harvard Business review, nr. 2, 1999.Herciu, M.: Managementul comparat, ed. UniversităŃii Lucian Blaga, Sibiu, 2007.Hoza, M.-G.: Întreprinderea secolului XXI – întreprinderea inteligentă, Editura Economică,Bucureşti, 2001Häußler, Walter M.: Empirische Ergebnisse zu Diskriminationsverfahren beiKreditscoringsystemen, (Ergebnisse), in: ZOR, Serie B: Praxis, Bd. 23, 1979.Heusinger von, R.: „Graf Krockow packt aus”, în: Frankfurter Rundschau, 30.07.2008.Hull, J. C.: Optionen, Futures und andere Derivate, ed. Person Studium, München, 2006.Hull, J. C.: Risk Management and Financial Institutions, ed. Pearson Educatio International,New Jersy, 2007.Hup, P.: Verhaltensscoring. Das Kreditportofolio aktiv managen, (Verhaltensscoring), in:KP, Heft 2, 1993.Ionescu, C.: ImplicaŃiile adoptării IFRS asupra contabilităŃii româneşi, Universitatea SpiruHaret, International Scientific Symposion, 2006.Ionescu, L. C.: Economia şi rolul băncilor, Editura Economică, 1997.Isărescu, M.: Probleme ale convergenŃei reale în drum spre euro, 6. octombrie 2008,www.financiarul.ro, accesat: 18.07.2009Isărescu, M.: Globalizarea şi integrarea europeană. Cazul României, Colegiul National deApărare, Bucureşti, 2007.Istocescu, A.: Managementul comparat internaŃional, Editura ASE, Bucureşti, 2005.Işfănescu, A. / Băicuş, A.: Analiza economico – financiară, editura a II-a, EdituraEconomică, Bucureşti, 1999.Jahreskog, E. / College, B.: Does Size Matter? The Effects of Banks Mergers on SmallFirm Financing across United States, în Issues in Political Economy, University ofMary Washington, vol. 8, Washington, 1999.Johnson, F. P./Johnson, R. D.: Bank Management, Colorado, State University, 1990,American Bankers Association.35

Jones, A. B.: Knowlege Capitalism-Business, Work and Learning in the New Economy,Oxford University Press, Oxford, 1999.J.P. Morgan Chase & Co.: Annual Report 2008, 27.02.2009.Kaminsky, Ch., ş.a.: Risikomanagement: Stresstest in Banken, în: Die Bank- Zeitschrift fürBankpolitik und Praxis, Nr. 11, november 2007.Kaiser, H. / Mitropoulos, S.: Internationale Aktienmärkte- Börsen im Zeichen derGlobalisierung, în: Die Bank- Zeitrschrift für Bankpolitik und Praxis, Nr. 6, iunie2008.Kiesse, H.-J.: Zusammenschlüsse- Wie sich das Scheitern von Fusionen verhindern lässt, înWirtschaftsWoche, www.wiwo.de, Düsseldorf, 26.06. 2009.Klaper, Ch.: Monoliner- Der große Unbekannte, în Credit-Spezial Monoliner, RaiffeisenResearch GmbH, Viena, 14. februarie 2008.Klein, R. / Scholl, A.: Planung und Entscheidung - Konzepte, Modelle und Methoden einermodernen betriebswirtschaftlichen Entscheidungsanalyse, Editura Franz VahlenMünchen, 2004.Knief, P.; Monz, H.: Neue Aspekte der Rechtsformwahlentscheidung mit Hilfe vonScoring-Modellen: Bilanzrichtlinien-Gesetz beeinflußt die Gewichtung relevanterKriterien, in: Sparkasse, H. 8, 103. Jg., 1986.Kolbert, R. W.: Futures, Options, Swaps, ed. Oxford-Blackwell, 1999.Krahnen, J. P.: Die Stabilität von Finanzmärkten: Wie kann die WirtschaftspolitikVertrauen schaffen?, în Zeitschrift für Wirtschaftspolitik, nr. 55, Frankfurt, 2006.Kremers, T.: Kreditderivate und Structured Credit, ed. Deutscher Sparkassen, Stuttgart,2007.Kuhn, T.: Structura revoluŃiilor ştiinŃifice, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti,[1962], 1976.Laster, M.: Innovation and Knowledge Management, în Creativity and InnovationManagement, nr.3, 2001.Löchel, H./ Piazolo, M.: Internationalizierung; în Kompndium Management in Banking &Finance, 4. überarbeitete Auflage, Bankakademie, 2005.Manager Magazin: Finanzkrise- Islands Regierung gibt auf, în Manager Magazin,12.07.2009, www.manager-magazin.deManolescu, A.: Managementul resurselor umane, Editura Economică, Bucureşti, 2001.Malakowski, B./ Petry, M.: Operationelle Risiken- Versicherungen als Problemlöser?, în:Die Bank- Zeitschrift für Bankpolitik und Praxis, nr. 9, septembrie 2008.Manolescu, G./ Sîrbea Diaconescu, A.: Management bancar, Ed. FundaŃiei România demâine, Bucureşti, 2001.Mărgulescu, D.: Analiza economico – financiară, Editura PRINT, Bucureşti, 1999.Medrega, C.: Fitch: Volatilitatea leului devine un element de risc pentru rating, în: ZiarulFinanciar, 29.10.2009, www.zf.ro, accesat: 18.07.2009Meyer-Mangold, G.: Kreditversicherung aus Sicht der Banken, în: Hirschmann, Stefan/Romeika, Frank (coordonatori): Kreditversicherungen- Schnittstellen zwischenBanken und Unternehmen, ed. Bank-Verlag, Köln, 2005.Miehle, P.: Kreditversicherung- Ein Überblick und aktuelle Aspekte, ed. IFA, Ulm, 2003.36

Miles, M.: Întreprinderea bazată pe cunoştinŃe, în: Nicolescu, Ovidiu: Sistemulorganizatoric al firmei, Editura Economică, Bucureşti, 2003.Ministerul FinanŃelor Publice: Ref. Program de ConvergenŃă: 2008-2011- forma revizuită,10. iunie 2009, www.mfinante.ro, accesat: 19.07.2009.Moore, J. R., Jr. / Baker, N. R.: An Analytical Approach to Scoring Model Design –Application to Research and Development Project Selection, in: IEEET, Vol. EM-16,August 1969.Nicolescu, O. / Verboncu, I.: Management, EdiŃia a III-a, Editura Economică, Bucureşti,1999.Nicolescu, O.: Managementul general al organizaŃiei, volumul I, Editura Economică,Bucureşti 2003.Nicolescu, O.: Management comparat, Editura Economică, Bucureşti 1998.Nicolescu, O.: Sistemul decizional al organizaŃiei, Editura Economică, Bucureşti, 1998.Nicolescu, O.: Sisteme, metode şi tehnici managerialeale organizaŃiei, Editura Economică,Bucureşti, 2000.Nicolescu, O.: Sistemul informaŃional managerial al organizaŃiei, Editura Economică,Bucureşti, 2001.Nicolescu, O. / Bogdan, I. ş.a.: Strategii manageriale de firmă, Editura Economică,Bucureşti, 1996.Nicolescu, O. / Verboncu, I.: Fundamenetele managementului organizaŃiei, Editura TribunaEconomică, Bucureşti, 2006.Nicolescu, O. / Nicolescu, L. (coord.): Economia, firma şi managementul bazat pecunoştinŃe, Editura Economică, Bucureşti, 2005.Niculescu, N.G.: România, pe calea integrării economice europene, Editura Economică,Bucureşti, 2001.Ogrean, A.C.: Coordonate manageriale de competitivitatea firmei, Editura UniviversităŃiiLucian Blaga, Sibiu, 2007.Ogrean, A.C.: Management strategic, Editura UniviversităŃii Lucian Blaga, Sibiu, 2006.Onaran, Y.: Banks' Subprime Losses Top $500 Billion on Writedowns, Bloomberg,13.08.2008.Oprean, C. / łîşu, M.: Management strategic, Editura ULBS, Sibiu, 2002.Oprean, C.: Studii de caz în managementul strategic, Editura ULBS, 2004.Oprean, C. (coord.): Managementul calităŃii, Editura ULBS, Sibiu, 2002.Otte, Max: Der Crash kommt- Die neue Weltwirtschaftskrise und wie Sie sich daraufvorbereiten, ed. Ullstein Buchverlag GmbH, Ullstein, 2008.Pintea, A. / Ruscanu, G.: Băncile în Economia Românească, editura Economia, Bucureşti1995.Popa, I./ Filip, R.: Management InternaŃional, Editura Economică, Bucureşti, 1999.Popa, H. L. (coord.): Manual de inginerie economică - Managementul strategic, edituraDacia, Cluj-Napoca, 2002.Popa, I. / Filip, R.: Management InternaŃional, Editura Economică, Bucureşti, 199937

Popescu, C.: Băncile se vor uita mai atent la calitatea clientului, Adevărul economic, nr. 10,16.-22. martie 2005.Popescu, C. / Ciucur, D. ş.a.: Metodologia cercetării ştiinŃifice economice, Editura ASE,2006.Popescu, D.: Economia politică, Editura Continent, Sibiu, 2000.Postelnicu, Gh.: Globalizarea Economiei, Editura Economică, Bucureşti, 2000.Prodi, R.: „De la era industrială la societatea informaŃională”, webside: www.ccina.ro.Riebel, C. / Int-Veen, Th.: Kreditaufnahme und Bilanzanalyse. Erläuterungen und Hilfe fürFirmenkunden unter Einschluss des Ratings der Sparkasse Finanzgruppe,Sparkassen-Finanzgruppen Verlag, 2003, p. 28-44.Romeike, F.: Risikokategorien im Überblick, in: Romeike, Frank (Hrsg): ModernesRisikomanagement. Die Markt- Kredit- und operationellen Risiken zukunftsorientiertsteuern, Wiley-Vch Verlag, 2005.Romeike, F./ van den Brink, G. J.: Corporate Governance and Risikomanagement imFinanzdienstleistungsbereich- Grundlagen, Methoden, Gestaltungs-möglichkeiten,editura Bank-Verlag Köln, 2005.Romeike, F.: Der Prozess des strategischen und operativen Risikomanagements, în:Romeike, Frank (Hrsg): Erfolgsfaktor Risikomanagement: Chancen für Industrie undHandel, Lessons learned, Methoden, Checklisten und Implementierung, GablerVerlag, Wiesbaden 2000.Romeika, F.: Risikomanagement in Versicherungen- Ein Überblick, în: Risikoma-nagementin Versicherungen und Pensionskassen, Wirtschaft und Management- Schriftenreihezur Wirtschaftswissenschaften Forscung und Praxis, Jahrgang 4, nr. 6,Fachhochschule des BFI, Wien, mai 2007.Rose, P. S.: Money and Capital Markets- Financial Institutions and Instruments in a GlobalMarketplace, editura McGraw-Hill Irwin, New York, 2003.Rossen, J.: Kreditscoring. Genossenschaften setzen auf Scoring im Kreditgeschäft!, in: KP,H. 6, 22. Jg., 1996.Rosenkranz, F. / Missler-Behr, M.: Unternehmensrisiken erkennen und managen-Einfăhrung in die quantitative Planung, editura Springer, Berlin 2005.Roxin, L.: Gestiunea riscurilor bancare, Ed. Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1997.Sabău, G.: Societatea cunoaşterii. O perspectivă românească, Editura Economică,Bucureşti, 2001.Săptămâna Financiară: Politicele neokeynesiste amanetează viitorul, interviu cu ValentinLazea economist şef la BNR, 9. iunie 2009, www.sfin.ro, accesat: 19.07.2009.Schiller, B. / Tytko, D.: Risikomanagement im Kreditgeschäft- Grundlagen, neuereEntwicklungen und Anwendungsbeispiele, Schaeffer-Poeschel Verlag, Stuttgart2001.Schulte, M. / Horsch, A.: Wertorientierte Banksteuerung II: Risikomanagement, 3.Auflage, Editura Bankakademie Verlag GmbH, 2004.Schinke, C.: Der Geldmarkt im Euro-Währungsraum- Geldmarktgeschäft, Zinsbildung unddie Taylor Rule, CEGE- Schriften, ed. Peter Lang, Frankfurt am Main, 2003.38

Schöne, F.: Erfordernis von Risikomanagement und Rating, in Reichling, Peter (Hrsg):Risikomanagement und Rating. Grundlagen, Konzepte, Fallstudien, Editura Gabler,Wiesbaden, 2003.Shapiro, A.C.: Multinational Financial Management, Editura J.Wiley & Sons Inc., NewYork, 2003.Simonian, H.: Finanzplatz Zürich zerfleischt sich, în: Financial Times Deutschland,12.07.2008.Slattner, H.: Marketing-Scoring: Mehr Nutzen aus dem Adresspotential, in: Marketing undKommunikation, Jahrbuch 1995.Smith, A.: AvuŃia naŃiunilor, editura politică, Bucureşti 1985.Smith, Z.: Developing a knowing Strategy, în Calofornia Review, vol. 41, nr. 3, 1999.Soros, G.: Criza capitalismului global-Societatea deschisă în primejdie, Ed.Polirom Arc,Iaşi 1999.Spremann, K. / Gantenbein, P.: Zinsen, Anleihen, Kredite, ed. R. Oldenbourg, München,2005.Spreman, K. / Gantenbein, P.: Kapitalmärkte, editura Lucius & Lucius, Stuttgart, 2005Stanciu, L.: Evaluarea riscului global de credit şi tehnici de protecŃie a băncilor comercialeîmpotriva acestuia. Cazul B.C.R., în: Buletin ŞtiinŃific- PublicaŃie ştiinŃifică deinformare a Academiei ForŃelor Terestre, Sibiu, Nr. 1/19, 2005.Stanciu, L. / Merce, E.: SoluŃii moderne de selecŃie a clientelei bancare în activitatea decreditare, în: Revista Academiei ForŃelor Terestre- Managementul resurselor apărării,numărul 4, Sibiu, 2000.Stoica, M.: Management bancar, Editura Economică, 1999Strebel, H.: Forschungsplanung mit Scoring-Modellen, in: Vente, Rolf E. (Hrsg.): Planen,Studieren und Materialisieren zur wirtschafts- und sozialwissenschaftlichenBeratung, Bd. 9, Baden-Baden 1975.Stegeman, U. ş.a.: Activ Credit Portfolio Management: Die Risiken beherschen, în: DieBank- Zeitschrift für Bankpolitik und Praxis, Nr. 4, april 2008.Süddeutsche Zeitung: „Betrugsermittlungen gegen Deutschland”, 04.08.2008.Telespan, C.: Managementul in organizaŃia viitorului în Revista Academia ForŃelor Terestrenr.3, Sibiu 2001.Thamm, B.: Markt-Scoring – Marktanalysen in Theorie und Praxis der Hypo-Bank, in: Bm,H. 8, 19. Jg., 1990.The World Bank: Global Development Finance 2009- Charting a global recovery,Washington, 2009.Thomae, H.: Berechnung des Liquidity Value at Risk- Das Risiko exact bemessen, în: DieBank- Zeitschrift für Bankpolitik und Praxis, nr. 12, decembrie 2008.Tutorial pentru întocmirea unui plan de afaceri, webside www.basepoate.roUlseem, J.: Our 10 principles of the New Economy, în: Business, nr. 5., 2001.Unger, M. Post Merger Integration, în Polster-Grüll/ Zöchling/ Kranebitter (coord.):Handbuch Mergers & Acquisitions, Linde Verlag, 2007.39

Urbatsch, R. C./ Kunath, Th.: Credit-Scoring, Grundlagen, Arten, Funktionsweise undImplementierung, Hochschule Mittweida, Mittweida 2000.Van Greuning, H./ Brajovic Bratanovic, S.: Analiza şi Managementul Riscului Bancar.Evaluarea guvernanŃei corporatiste şi a riscului financiar, ed. Irecson, Bucureşti 2004.Wallstreet Online: US-Notenbank sieht schwarz bis 2009, 13.08.2008.Weibel, P. F.: Die Aussagefähigkeit von Kriterien zur Bonitätsbeurteilung imKreditgeschäft der Banken. Eine empirische Untersuchung, Diss., Zürich 1973 (in:Bankwirtschaftliche Forschungen, Bd. 21, Bern, Stuttgart 1973).Wiedmann, A.: Die Passivseite als Erfolgsquelle: Zinsmanagement in Unternehmen, GablerVerlag, Wiesbaden 1998.Wiehle, U., ş.a.: IFRS Kennzahlen- IFRS Financial Ratios, ed. cometis, Wiesbaden, 2006.Willnow, J.: Derivative Finanzinstrumente: vom Europaeischen zum Exotischen, ed.Gabler, Wiesbaden, 1996.Woidich, R. / Kersten, W.-B.: Inkasso-Scoring (II). Offene Forderungen gezielt undergebnisorientiert bearbeiten, (Inkasso II), in: KP, H. 6, 23. Jg., 1997.Wolf, M.: Basel II- ein Überblick, in: Becker, Axel (Hrsg.): Praktiker- Handbuch Basel II,Kreditrisiko, operationelles Risiko, Überwachung, Offenlegung, Editura Schäfer-Poerschel, Stuttgart, 2005.Zeranski, S.: Liquiditätsmanagement im Licht der Suprime-Krise, în: PortfolioInstitutionell, nr. 9, noiembrie 2007.II. LegislaŃieAssociation of Financial Guaranty Insurers: Advantage of the Monoline Structure,www.afgi.org/ monoline.htm, 08. octombrie 2008.Basel Committee on Banking Supervision: Principles for Sound Liquidity RiskManagement and Supervision, Bank of International Settlement, junie 2008.Basel Committee on Banking Supervision: Principles for sound stress testing practices ansupervision, Bank of Interantional Settlements, ElveŃia, mai 2009.Bundesanstalt für Finanzdienstleistungsaufsicht: Mindestanforderungen an dasRisikomanagement – MaRisk, în: Rundschreiben 5/2007, 30.10.2007.Financial Stability Forum: Finanzmäkte: Empfehlung des Forums für Finanzstabilität,Monatsbericht des BMF, iulie 2008.Legea nr. 31/ 2006 privind securitizarea creanŃelor, www.avocatnet.roIII. Bibliografie electronicăCorpul ExperŃilor Contabili şi Contabililor AutorizaŃi din România, www.ceccar.ro, data:10.09.2008.*** http://diasan.vsat.ro (Parlamentul României)*** www.investopedia.com*** www.eafacere.ro40

*** www.fdic.com*** www. murphys-low.com*** www.sec.com*** www.wall-street.ro*** www.wikipedia.org41

Glosar de termeniBank of International Settlements: Este o organizaŃie financiară internaŃionalăînfiinŃată în 1930. Scopul acesteia era de a administra tranzacŃiile monetare înconformitate cu Tratatul de la Versailles. În prezent BIS activează ca o bancăpentru băncile centrale.bule speculative: reprezintă o piaŃă, ce s-a desprins de dezvoltarea economică reală;această piaŃă este caracterizată de preŃuri în creştere rapidă a produselortranzacŃionate până în momentul în care se recunoaşte valoarea reală a acestorproduse; în consecinŃă se înregistrează o scădere rapidă a cererii, ceea ce vagenera pierderi considerabili pentru speculanŃi.capitalizarea de piaŃă: Aceasta este valoarea absolută a unei companii calculată caprodus între valoarea de piaŃă a unei acŃiuni înmulŃită cu numărul de acŃiuni aflatepe piaŃă.comitetul Basel: o organizaŃie internaŃionala de supraveghere bancară alcătuită dinbancheri şi autorităŃi de reglementare, care au introdus un cadru de reglementăricu privire la adecvarea capitalurilor băncilor (acordul de capital Basel II).credite subprime: acestea sunt credite imobiliare acordate unor clienŃi, care datorităbonităŃii şi credibilităŃii foarte reduse nu ar obŃine în condiŃii normale un credit.Dow Jones STOXX 600: Acesta este un indice bursier compus din 600 de adrese,cuprinzând companii capitalizate mari, mijlocii şi mici din 18 Ńări europene:Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, FranŃa, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda,Italia, Luxembourg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, ElveŃia şiAnglia.duraŃia (duration): DuraŃia este schimbarea în valoare a unui titlu de valoare ca urmarea modificării cu 1% a ratei dobânzii. DuraŃia se măsoară în ani. De exemplu oduraŃie de cinci ani înseamnă că valoarea unei obligaŃiuni va scădea cu 5% dacărata dobânzii va creşte cu 1%. În mod general duraŃia este definită ca fiind uninterval de timp.efectul de domino: Presupune perpetuarea unei crize dintr-o Ńară în alta; reprezintă oserie de evenimente ce se condiŃionează reciproc, având de regulă aceeaşi sursă;fiecare eveniment este cauza celuilalt, determinând astfel o reacŃie în lanŃ.hedging: Acesta se realizează cu scopul de a transfera efectele negative a fluctuaŃieicursului pe pieŃele financiare către o parte care acceptă riscul. EsenŃa acesteiactivităŃi constă în compensarea poziŃiilor deŃinute prin cumpărarea altor poziŃiiopuse, care contrabalansează riscul poziŃiei iniŃiale.42

Federal Housing Administration (FHA): Este o instituŃie americană ce oferă serviciide asigurare instituŃiilor de credit, ce oferă credite ipotecare. Aceste bănci trebuiesă îndeplinească condiŃiile impuse de FHA.Financial Stability Forum: Acest forum a fost creat în 1999 şi vizează susŃinereastabilităŃii sistemului financiar internaŃional, îmbunătăŃirea funcŃionalităŃii pieŃelorşi reducerea riscurilor sistemice.joint venture (JV): JV este cooperarea a două sau mai multe organizaŃii, fiecaredeŃinând o parte din profituri, pierderi şi control într-o anumită întreprindere.market-to-market: Este metoda de evaluare a instrumentelor financiare în funcŃie depreŃul zilnic pe piaŃă, pentru a determina profitul şi pierderile rezultate din acesteinstrumente.merger & acquisitions (M&A): ActivităŃile M&A presupun vânzarea şi cumpărareaunor organizaŃii, respectiv fuziuni şi preluări de firme.MSCI All Countries Wold Index: Acesta este un indice bursier al băncii de investiŃiiMorgan Stanley şi cuprinde companii reprezentative pentru structura pieŃelor din47 de Ńări dezvoltate şi emergentedin America, Europa , Asia/ regiunea pacifică.produse financiare derivate: aceste produse au la bază diferite active (acŃiuni, cursulvalutar, preŃul materiilor prime etc.) şi urmăresc protejarea faŃă de fluctuaŃiilepreŃurilor şi / sau profituri speculative de pe urma fluctuaŃiilor cursurilor activelorde bază.scenariu worst-case: Acesta este un scenariu în care se modelează evoluŃia cea mainefavorabilă a unui eveniment în cadrul unei afaceri.sindicarea unui credit: presupune acordarea acestui credit de către un consorŃiu debănci. Prin urmare riscurile sunt divizate între membrii acestui consorŃiu de bănci.spread: Definit la mod general spread-ul este diferenŃa dintre două preŃuri, de exemplucumpărarea unei opŃiuni şi vânzarea simultană a unei alte opŃiuni asemănătoare;astfel diferenŃa de preŃ dintre aceste două obŃiuni asemănătoare poartă denumireade spread.trader: persoană care în cadrul unei societăŃi de investiŃii efectuează investiŃii financiare.Wealth Management: Presupune consultanŃă de investiŃii cuprinzând planificareafinanciară, managementul portofoliului de investiŃii şi alte servicii financiarepentru clienŃi bogaŃi.43

Lista formelor graficeFigura 1: ConŃinutul managementului riscului 24Figura 2: Clasificarea deciziilor economice 25Figura 3: Riscul este cunoscut dar nu s-a Ńinut seama corespunzător de el(exemplu) 29Figura 4: Procesul managementului riscului în practică 41Figura 5: PoziŃia de risc a unui institut financiar 43Figura 6: FuncŃiile managementului financiar 44Figura 7: Managementul riscului şi oportunităŃilor în afacerile bancare 82Figura 8: Procesul crizelor 86Figura 9: Metoda scoring-ului de credit 111Figura 10: Conceptul de bază Basel II 113Figura 11: Etape ale analizei în cadrul strestestului 124Figura 12: Model de implementare a strestestului 125Figura 13: Mediul extern al firmei 156Figura 14: Sistematizarea riscului de firmă 158Figura 15: Necesitatea instrumentelor de evaluare şi limitare a riscurilor pe piaŃa decapital 184Figura 16: Lichiditatea- indicator important în managementul riscului bancar 200Figura 17: Componentele riscului de lichiditate 202Figura 18: Bonitatea clienŃilor- indicator edificator în managementul bancar 205Figura 19: Analiza economico- financiară a clienŃilor 206Figura 20: Determinarea solvabilităŃii clienŃilor 208Figura 21: Capitalul de încredere şi reputaŃia 210Figura 22: Calitatea titlurilor financiare 214Figura 23: Securitizarea portofoliului de credit 217Figura 24:Criza economico-financiară mondială şi impactul pe piaŃa de capital şimonetară 218Figura 25a: Conceptul de risc şi modul în care este abordat de către manageri şi personalulorganizaŃiei (întrebarea închisă) 248Figura 25b: Conceptul de risc şi modul în care este abordat de către manageri şi personalulorganizaŃiei (întrebarea deschisă) 249Figura 26: Tipologia generală a riscurilor şi abordarea actuală de către specialişti aacestui concept 250Figura 27: MutaŃii principale previzibile în lumea contemporană şi impactul lor înmanagementul riscului 253Figura 28: Noi riscuri previzibile pe piaŃa monetară şi impactul lor în managementulbancar în contextul internaŃionalizării activităŃii bancare 254Figura 29: Indicatori de performanŃă bancară mai importanŃi 256Figura 30:Figura 31:Figura 32:Figura 33:Impactul schimbării ca trăsătură dominantă a secolului XXI în managementulriscului 257Impactul economiei, organizaŃiei şi managementului bazat pe cunoştinŃeîn managementul riscului bancar 257MutaŃii previzibile în organizaŃia viitorului şi impactul lor în managementulbancar, în riscul bancar şi în relaŃia bancă - client 258Procesul de fuzionare şi centralizare în sistemul bancar şi impactul lui înmanagementul riscului pe piaŃa monetară 260Figura 34a: Impactul internaŃionalizării activităŃii bancare şi globalizării afacerilorasupra riscului bancar în lumea contemporană (întrebare închisă) 26144

Figura 34b: Impactul internaŃionalizării activităŃii bancare şi globalizării afacerilorasupra riscului bancar în lumea contemporană (întrebare deschisă) 262Figura 35: Noile reglementări Basel II şi impactul lor în managementul risculuibancar 264Figura 36: Management bancar actual şi gradul de adaptare la problematica generalăa riscurilor din perspectiva mutaŃiilor previzibile în organizaŃia viitorului 268Figura 37: Riscul bancar în corelaŃie cu riscul de firmă din perspectiva internaŃionalizăriifirmelor şi globalizării afacerilor 269Figura 38: Indicatori de performanŃă în managementul firmelor aplicabili în managementulriscului bancar 270Figura 39: Resursele umane din perspectiva mutaŃiilor previzibile în secolul XXI şiimpactul lor în managementul riscului pe piaŃa monetară şi pe piaŃa decapital 272Figura 40: RelaŃia piaŃă monetară- piaŃă de capital din perspectiva managementuluiriscului bancar 273Figura 41: PiaŃa monetară şi piaŃa de capital în contextul multicultural în care sederulează afacerile în contextul internaŃionalizării organizaŃiilor şiglobalizării afacerilor 274Figura 42: Principalii indicatori de performanŃă a pieŃei de capital în managementulşi gestiunea riscului bancar 275Figura 43: ImportanŃa lichidităŃii şi bonităŃii clienŃilor ca indicatori de esenŃă pepiaŃa monetară şi impactul acestora în managementul riscului pe aceastăpiaŃă 277Figura 44: Măsuri urgente în legătură cu lichiditatea şi bonitatea instituŃiilor pe piaŃade capital şi monetară din perspectiva actualei crize economico -financiare 279Figura 45: Măsuri urgente în ceea ce priveşte capitalul de încredere – performanŃasupremă pe piaŃa monetară şi pe piaŃa de capital 280Figura 46: Calitatea titlurilor financiare- esenŃa performanŃei pe piaŃa de capital şiimpactul ei în managementul riscului pe piaŃa monetară 281Figura 47: CerinŃe esenŃiale care decurg din consecinŃele crizei economico – financiaremondiale actuale cu impact major în managementul riscului pepiaŃa monetară 282Tabela 1: Cele mai importante fuziuni/ achiziŃii în sectorul bancar internaŃional 96Tabela 2: Sinteza rezultatelor obŃinute din cadrul cercetării ştiinŃifice 24545

Lista anexenexelor1. Anexa 1: Scrisoare 3252. Anexa 2: Chestionare 327Chestionar pentru specialişti din învăŃământul superior 327Chestionar pentru doctoranzi 331Chestionar pentru manageri şi alŃi specialişti de pe piaŃa monetară 335Chestionar pentru manageri şi alŃi specialişti de pe piaŃa de capital 33946