raport activitate 2012.pdf - Curtea de Conturi

Cuprins3Cuvânt înainte al președintelui4Misiune, viziune, valori5Organizare instituţională9Activităţi şi rezultate28Activitate internaţională39Resurse umane43Suport financiar şi logistic

CuvântînainteStimaţi cititori,Curtea de Conturi a României, înfiinţată prin „Legea pentruCurtea de Conturi” din 24 ianuarie 1864, este de aproape unsecol și jumătate gardianul utilizării banului public și al administrăriipatrimoniului public în România.Deși de-a lungul istoriei Curtea de Conturi a avut mai multeforme de organizare, misiunea ei rămâne aceeași, respectivde a susţine promovarea responsabilităţii, a corectitudinii şi acelor mai bune practici în gestionarea performantă a fondurilorpublice.Astăzi Curtea de Conturi este o instituţie aflată într-un procescontinuu de dezvoltare, determinat de condiţiile în care atâtmediul economic şi financiar intern, cât şi cel extern evolueazărapid, determinând schimbări ample şi profunde.Activitatea Curţii de Conturi este prezentată anual printr-unraport, cum este cel de față, astfel încât, toţi cei interesaţi, săaibă o imagine cât mai fidelă a locului şi rolului acesteiimportante autorităţi în sistemul instituţiilor fundamentale alestatului român.Raportul de activitate a Curții de Conturi pe anul 2012 este celde al patrulea raport anual și cuprinde date și informații despre:organizarea instituțională, activitățile specifice și rezultateleobținute, activitatea internațională, precum și resursele umaneși financiare de care am dispus în anul 2012.De asemenea, Raportul de activitate pe anul 2012 prezintă rezultateleeforturilor de a actualiza şi completa cadrul metodologicpentru a acţiona în mod unitar în activitatea de audit şicontrol.În calitatea sa de membru al organizaţiilor internaţionale îndomeniu, respectiv INTOSAI, EUROSAI şi Comitetul deContact al Instituţiilor Supreme de Audit din Uniunea Europeană,în anul 2012, Curtea de Conturi a fost reprezentată ladiferite reuniuni de lucru organizate de acestea, prezentate, deasemenea, într-o secțiune a Raportului.Precizez că Raportul public pe anul 2011, aprobat prinHotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 265/2012, precumși rapoartele anuale privind finanțele publice locale pecele 41 de județe și Municipiul București, rapoarte carecuprind constatările şi rezultatele obținute în urma activitățiide audit/control desfășurată în anul 2012 au fosttransmise Parlamentului, Guvernului, celorlalte autoritățiși instituții publice centrale și locale. Toate aceste rapoartepot fi accesate pe site-ul www.curteadeconturi.roNicolae VĂCĂROIUPreşedintele Curţii de Conturi a RomânieiDe asemenea, anul 2012 a fost primul an în care Curtea deConturi a asigurat auditul performanței cu privire la eficiențautilizării surselor bugetare pentru plata unor categorii de prestațiisociale în cadrul Proiectului privind modernizarea sistemuluide asistență socială, finanțat prin Acordul de Împrumutîncheiat între România și Banca Internațională pentru Reconstrucțieși Dezvoltare, ratificat prin Legea nr. 68/25 aprilie2012, în care s-a prevăzut ca, pe perioada de implementare aProiectului, Curtea de Conturi să realizeze auditul anual alprogramelor de asistență socială incluse în PCE (Programulde Cheltuieli Eligibile).Raportul întocmit ca urmare a acestei misiuni efectuate înanul 2012 a fost transmis, în luna decembrie 2012, ReprezentanțeiBăncii Mondiale din România și altor instituții interesate.Citind acest Raport de activitate veţi vedea că ne propunemsă sporim aportul nostru la consolidarea bunelorpractici în utilizarea şi administrarea performantă a resurselorpublice, precum şi a profesionalismului în administraţiapublică din România.În acest context și pentru punerea în aplicare a strategiei deaudit, în anul 2012, prin Programul multianual de activitate aCurții de Conturi pentru perioada 2013-2015, am aprobat,comparativ cu anii precedenți, un număr mult mai mare demisiuni privind auditul performanței.Vă doresc o lectură plăcută şi sper ca informaţiile cuprinse înacest Raport să vă ofere o imagine completă asupra Curţii deConturi a României.Nicolae VĂCĂROIUPREŞEDINTE3

OrganizareinstituţionalăCadrul legal generalart. 140(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului deformare, de administrare şi de întrebuinţare a resurs elorfinanciare ale statului şi ale sectorului public. În condiţiile legiiorganice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi sesoluţionează de instanţele judecătoreşti specializate.(2) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raportasupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional dinexerciţiulbugetar expirat, cuprinzând şi neregulile constatate.(3) La cererea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, Curtea deConturi controlează modul de gestionare a res urs elor publice şiraportează despre cele constatate.(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, deadministrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statuluişi ale sectorului public.(2) Funcţia de control a Curţii de Conturi se realizează prin proceduride audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit,elaborate în conformitate cu standardele de audit internaţionalegeneral acceptate.REPUBLICĂ RILegea nr. 94/1992 privind organizareaşi funcţionarea Curţii de Conturiart. 1(3) Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea în mod autonom, înconformitate cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în prezentalege, şi reprezintă România în calitatea sa de instituţie supremă deaudit în organizaţiile internaţionale ale acestor instituţii.(4) Litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţioneazăde instanţele judecătoreşti specializate.(5) În unităţile administrativ-teritoriale, funcţiile Curţii de Conturi seexercită prin camerele de conturi judeţene şi a municipiuluiBucureşti, structuri fără personalitate juridică.5

În cadrul Curţii de Conturi este organizată şi funcţioneazăAutoritatea de Audit, ca organism independentdin punct de vedere operaţional. Organizarea sastructurală cuprinde patru direcţii de audit, o direcţiede coordonare şi metodologie şi un serviciu de relaţiiexterne.Secretariatul general asigură condiţiile organizatoriceşi materiale pentru buna desfăşurare a activităţiistructurilor Curţii de Conturi şi Autorităţii de Audit. Secretariatulgeneral se află în subordinea directă a preşedintelui,fiind condus de un secretar general, înaltfuncţionar public numit de Plen în condiţiile legii.Structura teritorială este formată din 42 camere de conturi care verifică fondurile naționale și din 8 oficii regionalepentru verificarea fondurilor europene.7

Standardele de audit ale Curţii de ConturiFuncţia de control a Curţii de Conturi se realizează prin proceduri de auditpublic extern stabilite prin standarde proprii de audit, elaborate în conformitatecu standardele internaţionale de audit general acceptate.Regulamentul privind organizarea și desfășurareaactivităților specifice Curții de Conturi, precum șivalorificarea actelor rezultate din aceste activitățiActivitățile specifice Curții de Conturi și valorificarea actelor rezultate din acestease organizează și se desfășoară conform regulamentului elaborat în acest scopși aprobat de Plen.Reglementări internePentru ca activitățile specifice Curţii de Conturi să se desfăşoare în mod unitar, în anul 2012, reglementărileproprii au fost completate cu manuale de audit și ghiduri pe domenii specifice.Pentru maximizarea eficienței sub toate aspectele activităților specifice, tot în anul 2012, am elaborat proiectulmanualului auditului performanței și al ghidului auditului de mediu, care se vor prezenta Plenului pentru aprobareîn prima parte a anului 2013.8

Activităţişi rezultateActivitatea PlenuluiActivitatea Plenului pentru exercitarea prerogativelorstabilite prin legea cadru şi regulamentele interneproprii s-a desfăşurat în anul 2012 în 27 de şedinţeîn care s-au analizat şi dezbătut 392 documente prezentatede structurile Curţii de Conturi, fiind emise279 hotărâri ale plenului cu privire la următoareletematici şi obiective:14753%5720%6323%124%Hotărâri privind activitatea specifică6 hotărâri pentru aprobarea de regulamente, norme, strategii (norme de evaluare a performanțelorprofesionale, planul de implementare a strategiei de comunicare, manual de auditIT, precizări date în aplicarea Regulamentului privind organizarea și desfășurareaactivităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din acesteactivități, ghid de audit IT);18 hotărâri pentru aprobarea diferitelor rapoarte, precum: Raportul public anual, rapoarte de audit,rapoarte privind finanţele publice locale întocmite la nivelul judeţelor, rapoarte de activitate;13 hotărâri privind aprobarea rapoartelor/informărilor Comitetului de etică;27 hotărâri referitoare la diferite aspecte privind: interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor referitoare lacompetenţa de soluţionare a litigiilor generate de sesizările formulate împotriva încheierilor emisede comisiile de soluţionare a contestaţiilor; punerea în practică a unor prevederi legale; aprobareastructurii organizatorice a departamentelor Curții de Conturi și repartizarea coordonării acestora decătre membrii Plenului;22 hotărâri pentru aprobarea sau modificarea Programului anual de activitate, pentru anumiteperioade şi/sau structuri de audit/control, precum şi Note privind modul de realizare a acestuia,aprobarea şi modificarea Programului de evaluare a calităţii activităţilor specifice;3 hotărâri privind modificarea şi completarea componenţei Comisiei pentru aplicarea unitară aprevederilor legale şi aprobarea rapoartelor emise de aceasta;58 hotărâri pentru aprobarea sesizării organelor de urmărire penală privind fapte pentru care existăindicii că au fost săvârşite cu încălcarea legii penale, în activitatea entităților verificate.Hotărâri privind activitatea internaţională54 hotărâri privind participarea reprezentanților Curții de Conturi și ai Autorității de Audit la activitateaunor organisme internaționale;3 hotărâri privind organizarea vizitelor în România a unor delegații oficiale ale instituțiilor omoloage.Hotărâri privind resursele umane55 hotărâri referitoare la resursele umane (numiri definitive și temporare în funcții de conducere,recrutare personal, modificarea raporturilor de muncă etc.);8 hotărâri privind pregătirea profesională a personalului de specialitate.Hotărâri privind administrarea resurselor financiare12 aprobarea/modificarea Programului achizițiilor publice, aprobarea unor proceduri de achizițiepublice, încheierea unor contracte de prestări servicii.Activitatea Plenului a fost concentrată, în principal, pedezbaterea, reglementarea şi luarea deciziilor în domeniulspecific. Astfel, hotărârile de plen ce privescactivitatea specifică reprezintă 53% din numărul total dehotărâri. Hotărârile privind prezenţa Curţii de Conturi înactivitatea internaţională, respectiv participarea laevenimentele internaţionale de specialitate și laschimburi de experiență, precum şi organizarea unorreuniuni bilaterale au reprezentat 20% din totalul hotărâriloraprobate, 23% din hotărârile de plen au vizatresursele umane, iar 4% se referă la utilizarea resurselorfinanciare ale Curţii de Conturi.9

Activitate specifică53% Resurse umane23%Activitateinternaţională20%Resurse financiare4%Activitatea conducerii executiveConducerea executivă a Curții de Conturi este exercitatăde către președinte, ajutat de doi vicepreședinți.În anul 2012 aceasta a asigurat coordonarea activitățiiCurții de Conturi, reprezentând-o în relațiile cuinstituțiile și autoritățile publice și cu organismelenaționale și internaționale de profil. A urmărit executareahotărârilor Plenului, elaborarea raportuluipublic și transmiterea acestuia la Parlament, precumși recrutarea personalului de specialitate pentruocuparea posturilor vacante.O atenție deosebită s-a acordat organizării și prezentăriiîn Parlament a „Raportului anual referitor laexecuția bugetului general al Uniunii Europene peanul 2011” de către reprezentantul Curții de Conturi aRomâniei la Curtea de Conturi Europeană.În anul 2012 a fost elaborat și aprobat Programulmultianual de activitate a Curții de Conturi pentruperioada 2013-2015 și, în corelare cu acesta, Programulde pregătire profesională pentru aceeașiperioadă, prin care tot personalul de specialitate afost înscris la stagii de pregătire anuală.Pentru combaterea corupției, în toate formele în careaceasta se manifestă, conducerea executivă a formulatși a supus Plenului pentru adoptare Declarația privindsprijinirea implementării Strategiei Naționale Anticorupție2012-2015, precum și Planul sectorial de acțiunepentru implementarea acestei strategii.Pentru asigurarea și controlul calității în activitățilespecifice Curții de Conturi s-a reorganizat Serviciulde evaluare a activității de audit și control și a fostelaborat un Studiu privind selectarea celor mai relevanțiindicatori de performanță, care să conducă lamăsurarea impactului acestora în contextul buneiguvernanțe, precum și eliminarea aspectelor criticeale activității Curții de Conturi.Acest studiu va sta la baza creării unui sistem demanagement al informației, în sprijinul procesuluidecizional, respectiv, stabilirea și dezvoltarea de indicatoride performanță potrivit obiectivelor strategiceale Curții de Conturi și activităților cheie, pentrueficientizarea activității și în vederea armonizării cubuna practică internațională.A fost constituit un Grup de lucru, format din directori,coordonat la nivel de vicepreședinte, care trebuie săstabilească indicatorii ce pot fi implementați, precumși soluții pentru aspectele legate de organizareasistemului de evaluare a performanței la nivelul Curțiide Conturi.Pentru implementarea unui sistem de management alriscului, ca instrument managerial, prin care să seidentifice activitățile și riscurile aferente obiectivelorgenerale și obiectivelor specifice Curții de Conturi, înanul 2012 a fost realizată macheta registrului riscurilor,urmând ca aceasta să fie completată cu riscurileasociate obiectivelor și activităților specifice,identificate de structurile Curții de Conturi.A fost inițiată o analiză GAP (analiză a diferențelor) învederea identificării standardelor INTOSAI neimplementateîn activitatea specifică a Curții de Conturi,analiză care să se realizeze prin contractarea serviciilorunui expert din afara Curții de Conturi, subcoordonarea directă a conducerii executive.10

În anul 2012 a fost efectuată o inventariere a implementăriirecomandărilor făcute de SIGMA (Supportfor Improvement in Governance and Management)ca urmare a celor două evaluări de tip peer reviewefectuate în anii 2000 și 2006. Ca urmare a acesteiinventarieri s-a propus, iar Plenul a aprobat, constituireaunui grup de lucru pentru elaborarea unui plande implementare a recomandărilor SIGMA care nu seregăsesc explicit ca fiind rezolvate, plan care aretermen de finalizare sfârșitul trimestrului I 2013.Au fost înaintate, către Ministerul Finanțelor Publice,unele propuneri și comentarii, menite să conducă laidentificarea soluțiilor fezabile de îmbunătățire a graduluide implementare a standardelor de control intern/managerialîn entitățile publice din România.Activitatea specificăCurtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea specificăîn mod autonom, efectuând: audit financiar, audit alAudit financiarperformanţei, audit de conformitate (control tematic) șiaudit public extern al fondurilor comunitare.Audit alperformanțeiAudit deconformitate.Potrivit Programului de activitate pe anul 2012, Curteade Conturi a efectuat un număr total de 2.587 acţiunide verificare, cuprinzând misiunile de audit financiar şiauditul performanţei, acţiunile de control şi acţiuni deAudit public extern alfondurilor comunitaredocumentare, precum și 1.937 acţiuni de monitorizarea ducerii la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii.Sintetic, rezultatele activităţii desfăşurate în anul 2012de Curtea de Conturi, se prezintă astfel:ExplicațiiNumăr%acțiunidin totalAcțiuni de verificare, din care: 2.587 100,0misiuni de audit financiar 1.879 73,0misiuni de auditul performanței 182 7,0acțiuni de control 491 19,0acțiuni de documentare 35 1,0Din datele de mai sus rezultă că misiunile de audit financiarreprezintă 73% din totalul acţiunilor efectuateîn anul 2012, cele de auditul performanţei 7%, iar acţiunilede control 19%.Pentru stabilirea şi introducerea în programul deactivitate pe anul 2013 a unor acţiuni de audit/controlau fost efectuate 35 acţiuni de documentare, la totatâtea entităţi, acţiuni care au necesitat atât resurseumane cât şi fond de timp pentru realizarea lor,reprezentând 1% din totalul acțiunilor desfășurate.11

Graficul acţiunilor realizateacțiuni dedocumentare:1%misiuni de auditfinanciar:73%acţiuni decontrol:19%misiuni deauditulperformanţei:7%În anul 2012 Curtea de Conturi şi-a exercitat funcţia decontrol asupra modului de formare, administrare şiîntrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi alesectorului public în exerciţiul bugetar al anului 2011, laun număr de 2.317 entităţi, grupate pe categorii astfel:CategoriaNumăr de %entități din totalTotal entități verificate, din care: 2.317 100,0ordonatori principali de credite bugetare 1.276 55,0ordonatori secundari de credite bugetare 74 3,0ordonatori terțiari de credite bugetare 727 32,0alte entități 240 10,0Trebuie precizat că la unele entităţi, pe lângă efectuareamisiunii de audit financiar s-au desfăşurat atâtmisiuni de audit al performanţei, control tematic, câtşi acţiuni de documentare, astfel că, în unele cazuri,aceeaşi entitate a fost supusă, în anul 2012, la douăsau chiar la mai multe verificări.Datele prezentate mai sus evidenţiază că din totalulde 2.317 entităţi publice verificate în anul 2012, ordonatoriiprincipali de credite bugetare au deținut ceamai mare pondere din acestea, respectiv 55% dintotalul entităţilor supuse verificării, iar ordonatoriiterţiari de credite bugetare au reprezentat 32% dintotal. În anul 2012, din cele 2.317 entităţi verificate1.366 sunt ale administraţiei publice locale, iar dinacestea 889 entităţi fac parte din categoria ordonatorilorprincipali de credite bugetare.Din cele 727 entităţi verificate care fac parte din categoriaordonatorilor terţiari de credite bugetare, 352aparţin administraţiei publice centrale, iar 375 aparţinadministraţiei publice locale.Auditorii publici externi, desemnați să organizeze șisă desfășoare activități specifice Curții de Conturi,prezintă în actele pe care le întocmesc constatărileprivind abaterile de la legalitate și regularitate, faptelepentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarealegii penale, precum și cazurile de nerespectarea principiilor de economicitate, eficiență șieficacitate în utilizarea fondurilor publice și în administrareapatrimoniului public și privat al statului.Cu ocazia verificării obiectivelor de audit și controldesfășurate la cele 2.317 entități au fost identificate22.651 cazuri de abateri de la disciplina bugetară,economică și financiar-contabilă care, grafic se prezintăastfel:12

Acțiunile de verificare a modului de ducere la îndeplinire a măsurilordispuse prin deciziiVerificarea modului de implementare a recomandărilor • dacă entitatea a dispus măsuri suplimentare fațăși de îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii se de cele dispuse de Curtea de Conturi prin decizie,realizează de auditorii publici externi care au participat în vederea înlăturării deficiențelor constatate.la acțiunea de verificare, ocazie cu care se constată Pentru îndeplinirea acestei atribuții, în anul 2012, s-auefectele economico-financiare și organizatorico-funcționaleproduse în activitatea entității ca urmare a acțiudu-sela decizii emise în perioada anterioară.realizat 1.937 acțiuni de verificare, majoritatea referinnilordesfășurate de Curtea de Conturi.În anul 2012, ca urmare a acțiunilor de audit/controlPrin verificarea modului de ducere la îndeplinire a au fost dispuse 15.958 măsuri, din care: 11.349 măsuripentru înlăturarea neregulilor constatate în activi-măsurilor dispuse de Curtea de Conturi se evalueazăimpactul acțiunilor de audit și control efectuate asupra tatea financiar-contabilă sau fiscală, 4.342 măsuricalității administrării fondurilor publice și a patrimoniului pentru stabilirea întinderii prejudiciului și luarea măsurilorpentru recuperarea acestuia, 104 cazuri depublic și privat, urmărindu-se:• dacă măsurile stabilite au fost sau nu implementate, suspendare a aplicării măsurilor care contravin reglementărilorlegale din domeniul financiar, contabil șiprecizându-se: gradul de implementare;fiscal, 11 măsuri de blocare a fondurilor bugetare sau cauzele neimplementării;speciale, atunci când s-a constatat utilizarea nelegală conformarea entității în evaluarea întinderii prejudiciuluiestimat în acțiunile de audit și control.suspendarea din funcție a unor persoane acuzate deori ineficientă a acestora, iar în 11 cazuri s-a cerut• dacă impactul estimat de Curtea de Conturi pentru săvârșirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante,până la soluționarea definitivă a cauzelor înmăsurile dispuse a condus la îmbunătățirea: managementului pentru realizarea obiectivelor care au fost implicate.entității;Din cele 15.958 măsuri dispuse prin decizii 13.163 au activității entității verificate, din punctul de vedere fost ca urmare a misiunilor de audit financiar, 397 caal evidenței financiar-contabile și fiscale, al sistemuluiinformațional, al resurselor umane etc.; 2.398 în urma acțiunilor de control.urmare a misiunilor privind auditul performanței, iar rezultatelor economico-financiare, creșteriiDin totalul măsurilor dispuse 1.268 au fost implementate(8%), din care: 898 în cazul auditului financiar, 46economicității, eficienței și eficacității în utilizareafondurilor publice și administrarea patrimoniuluietc.în cazul auditului performanței şi 324 în cazul controlului.Graficul măsurilor implementate din măsurile dispuseAudit financiar898TOTAL MĂSURI15.958Din careimplementate8%Auditul performanței46Control324Procentul relativ mic (8%) de măsuri implementate,se explică prin decalajul de timp dintre dispunereaunei măsuri prin decizie și implementarea acesteia,decalaj determinat în cele mai multe cazuri de parcurgereaetapelor procedurale de valorificare a constatărilordin actele întocmite de Curtea de Conturi(termenul stabilit pentru implementare, proceduracontestării și soluționării contestației etc.).16

În ultimii ani s-a constatat o creștere a numărului deacțiuni de contestare a măsurilor dispuse prin deciziide Curtea de Conturi, ceea ce a făcut ca implementareaacestora să fie amânată până la soluționare, încondițiile legii, de către Comisia Curții de Conturi desoluționare a contestațiilor și de către instanțele dejudecată.Impactul măsurilor dispuse prin deciziiVerificarea modului de ducere la îndeplinire a măsurilordispuse constituie un important instrument de măsurarea impactului activității Curții de Conturi asupra calitățiiadministrării fondurilor publice și a patrimoniului public.Impactul măsurilor decise de Curtea de Conturi se măsoară,potrivit Regulamentului propriu, după următoarele3 criterii: îmbunătățirea managementului în scopul realizăriiobiectivelor entității verificate; îmbunătățirea activității entității verificate din punctde vedere al evidenței financiar-contabile, fiscale, alsistemului informatic, al resurselor umane; obținerea unor rezultate economico-financiare maibune, reducerea cheltuielilor, creșterea economicității,eficienței și eficacității în utilizarea fondurilorpublice și/sau în administrarea patrimoniului.Îmbunătăţireamanagementuluiîn scopul realizăriiobiectivelorentităţilorverificate elaborarea și aprobarea proiectelor bugetelor de venituri și cheltuieli pe baza unor calculefundamentate pe necesități reale și pe priorități stabilite de managementul entității, în vedereaeliminării diferențelor semnificative între creditele definitive și prevederile bugetare inițiale; iniţierea şi elaborarea unor reglementări interne vizând proceduri specifice, norme metodologice,monografii contabile, regulamente de participare, organizare şi desfăşurare a unor activităţi,precum şi completarea sau modificarea unor astfel de norme interne în vigoare; proiectarea şi implementarea sistemului de control intern/managerial la nivelul entităţilor verificate,prin emiterea procedurilor operaţionale aferente activităţilor entităţii, care să aibă labază standardele de control intern definite de Ministerul Finanţelor Publice; identificarea riscurilor de neîndeplinire a obiectivelor stabilite, prin aplicarea sistemului de identificare,gestionare și diminuare a riscurilor; îmbunătățirea activității de monitorizare a factorilor de risc care pot genera sau favorizamanifestarea fenomenului de corupție; identificarea politicilor și a măsurilor în vederea abordării riscurilor și atingerea obiectivelorentității; reconsiderarea planificării acţiunilor de audit intern, prin includerea în planurile de audit aleentităţilor verificate, a unor acţiuni privind verificarea şi evaluarea activităţii de achiziţii publice; organizarea de compartimente specializate în domeniul achiziţiilor publice, potrivit prevederilorlegale, precum şi elaborarea de programe anuale privind achiziţiile publice; organizarea unor activităţi și servicii pe criterii de performanţă, în vederea asigurării unui nivelcorespunzător al calităţii serviciilor, la nivelul utilizatorilor (populaţie, agenţi economici şiinstituţii publice); organizarea eficientă a procesului de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale, deevaluare a terenurilor care aparțin entităţii sau structurilor din subordinea acesteia, avânddrept rezultate delimitarea patrimoniului public şi privat al statului şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale,obținerea titlurilor de proprietate, precum și majorarea capitalului social, încazul societăților comerciale; dispunerea de măsuri asiguratorii prin constituirea garanţiei de bună execuţie pentru lucrărilede investiţii în derulare, astfel încât efectuarea de plăţi din fondurile publice să fie precedată degarantarea recuperării sumelor acordate şi a reparării eventualelor prejudicii ce ar putea fiaduse ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în contractele de execuţie încheiate; iniţierea de proceduri, la nivelul autorităţilor publice locale, prin care să se asigure corelareainformaţiilor gestionate de compartimentul cu atribuţii în domeniul autorizării lucrărilor deconstrucţii și cel cu atribuții în stabilirea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale;17

Îmbunătăţirea activităţiientităţiiverificate dinpunct de vedereal evidenţeifinanciar-contabile,fiscale, alsistemuluiinformatic,al resurselorumane dispunerea de către conducerea entităţilor, prin acte administrative interne, de măsuri ceimpun respectarea principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea fondurilorpublice şi în administrarea patrimoniului. prezentarea de informații corecte și complete privind situația patrimoniului, a creanțelor șidatoriilor entității, a rezultatului fiscal/patrimonial, atât prin contul de execuție/contul de rezultat,cât și prin notele anexă la bilanț; raportarea angajamentelor bugetare şi legale prin contul de execuţie, conform normelor deînchidere aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice și efectuarea de cheltuieli înstrictă concordanță cu angajamentele legale încheiate; analiza şi stabilirea cauzelor care au determinat apariţia unor situaţii de anormalitate privindconturile de venituri şi cheltuieli, precum şi clarificarea situaţiilor atipice identificate; corectarea erorilor de înregistrare/neînregistrare a elementelor patrimoniale; utilizarea unor programe informatice adaptate legislației financiar-contabile, care să permităînregistrarea datelor în timp real și emiterea de rapoarte în strictă concordanță cu structurasituațiilor financiare și a altor documente de analiză/sinteză/raportare; efectuarea unor inspecţii fiscale la contribuabili pentru verificarea realității datelor din declaraţiilefiscale depuse la nivelul entităţilor; actualizarea și regularizarea sumelor înscrise în fișele pe plătitor, în ceea ce privește termenulde prescripție a unor sume de încasat sau datorii de plătit; eliminarea neconcordanțelorrezultate din înregistrări eronate; stabilirea sarcinii fiscale pentru bunurile deţinute în proprietate de către persoane fizice şijuridice, prin corelarea datelor din registrul agricol cu cele rezultate din lucrările tehnice decadastru; actualizarea dosarelor fiscale şi a evidenţei fiscale, având drept consecinţă identificarea debaze impozabile suplimentare pentru realizarea veniturilor fiscale/nefiscale; valorificarea rezultatelor inventarierii, completarea corectă a Registrului inventar, influențareasituațiilor financiare cu diferențele constatate ca urmare a desfășurării operațiunilor de inventariere;urmărirea recuperării/recondiționării bunurilor sustrase/distruse; cuprinderea în acțiunea de inventariere, pe liste distincte, a bunurilor aflate în custodie,păstrare sau administrare și comunicarea rezultatelor inventarierii proprietarilor de drept; scoaterea din evidență a bunurilor care, la data inventarierii, erau într-o stare avansată de degradare(pericol de cădere), prin întocmirea formelor legale de casare și valorificarea materialelorrezultate; actualizarea valorii investițiilor în curs, funcție de rezultatele inventarierii faptice, proceseleverbale de recepție preliminară și sumele efectiv achitate; înregistrarea corectă a investițiilor efectuate la nivelul unităților administrativ teritoriale privindsistemul public de alimentare cu apă, sistemul de canalizare, salubritate, săli de sport,amenajarea de spații verzi, calculul amortizării, cât și a obligațiilor fiscale aferente; înregistrarea corectă a contractelor de parteneriat public privat; monitorizarea derulăriicontractelor și înregistrarea rezultatelor asocierii; îmbunătăţirea evidenţei beneficiarilor de pensii din sistemul public de pensii, pentru a se evitaefectuarea de plăţi nelegale; iniţierea de proceduri care să asigure respectarea termenului legal de procesare a deconturilorde taxă pe valoarea adăugată şi de calcul a creanţelor fiscale accesorii aferente taxei pevaloarea adăugată declarate, înregistrarea în evidenţa fiscală şi contabilă a acestor creanţebugetare în perioada de raportare; actualizarea sistemului informatic pentru a răspunde cerinţelor legate de evidenţă a creanţelor,stingerea acestora în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală, funcţie devechimea creanţei, cu respectarea ordinii de stingere.18

Obţinerea unorrezultate economico-financiaremai bune,reducereacheltuielilor,creştereaeconomicităţii,eficienţei şieficacităţii înutilizareafondurilor publiceşi/sauîn administrareapatrimoniului o mai bună fundamentare a cheltuielilor bugetare din punct de vedere al necesitații şioportunității, în corelație cu scopul şi obiectivele entităților, precum şi stabilirea unor indicatoride rezultate, la nivelul acestora; stabilirea veniturilor bugetare pe baza evaluării materiei impozabile şi implementarea unorsisteme informatice care să faciliteze evidenţa şi urmărirea veniturilor fiscale; creșterea gradului de colectare a veniturilor cuvenite bugetelor publice prin inițierea șiaplicarea măsurilor de executare silită; recalcularea redevențelor în cazul concesionării suprafețelor de teren pe care se aflăamplasate piețe agroalimentare, bazare, târguri și oboare, funcție de volumul suprafețelorînscrise în cartea funciară; reanalizarea unor contracte de închiriere, locație, comodat și stabilirea unor clauze clare șiprecise privind termenele de plată, penalizările percepute, condițiile de reziliere; intensificarea acțiunilor de identificare, pentru fiecare debitor, a tuturor bunurilor mobile șiimobile urmăribile, prin utilizarea tuturor surselor de informații și aplicarea imediată a măsurilorasiguratorii; angajarea de credite bugetare, de către ordonatorii de credite terţiari, numai după primireabugetului aprobat de către ordonatorul principal de credite și stoparea, în faza de angajare, aproiectelor de operaţiuni care nu respectă principiile de economicitate, eficienţă şi eficacitate; elaborarea, de către unele instituţii publice a unor proceduri privind angajarea, lichidarea, ordonanțareași plata cheltuielilor cu deplasările externe; stoparea acordării unor drepturi salariale care exced prevederile legale; constituirea și evidențierea de provizioane care să acopere toate costurile aferente stingeriiobligațiilor de plată ce rezultă din sentințele civile, rămase definitive și irevocabile, plata întermen a drepturilor cuvenite, pentru evitarea plății unor sume reprezentând cheltuieli privindexecutarea silită, cât și dobânzi și majorări de întârziere; demararea unor verificări privind modul de acordare a subvenţiilor, în cazul asociaţiilor şifundaţiilor cu acreditări expirate sau care nu au respectat condițiile de utilizare a acestei formede sprijin; restituirea la buget a subvenţiilor utilizate necuvenit; creșterea gradului de conformare cu criteriul de economicitate, prin reducerea mai cu seamă acheltuielilor cu investițiile și de personal, efectuate fără respectarea legislației în vigoare; respectarea de către tot mai multe entităţi a prevederilor legale referitoare la atribuirea contractelorde achiziţii publice şi la competenţele de aprobare a listelor cu dotări independente; stabilirea situației juridice a investițiilor efectuate de chiriași/locatori/concesionari; actualizareavalorii activelor fixe cu lucrările de investiții/modernizare efectuate, înscrierea noilor valori înregistrele de carte funciară și actualizarea inventarului centralizat al bunurilor aparținânddomeniului public al statului, cu valorile reevaluate; utilizarea, în condiții de economicitate, eficienţă şi eficacitate, a tuturor fondurilor publice pusela dispoziția unor fundații/asociații/organizații/agenți economici, din țară și străinătate, pentruorganizarea unor acțiuni/programe/proiecte, legal fundamentate și aprobate, prin dispunerea,de către conducerea entităţilor, prin acte administrative interne (proceduri de lucru, ghiduri definanțare), de măsuri ce impun respectarea acestor principii; efectuarea analizei periodice a creditelor bugetare aprobate, corelarea necesarului de creditecu plăţile efectiv realizate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, pentru a sedisponibiliza creditele bugetare neutilizate pe parcursul exerciţiului financiar; reducerea gradului de corecții financiare aplicate de către Comisia Europeană asupraoperațiunilor efectuate în cadrul programelor finanțate din fonduri europene, reducerea niveluluicheltuielilor neeligibile, precum și respectarea legalității operațiunilor efectuate.19

Activitatea Autorităţii de AuditÎn vederea îndeplinirii obligaţiilor în domeniul audituluiextern ce revin României în calitate de stat membru alUniunii Europene, Autoritatea de Audit din cadrul Curţiide Conturi a efectuat, în anul 2012, misiuni de auditasupra fondurilor externe nerambursabile primite de labugetul UE, în cadrul cărora au fost auditate peste1.500 proiecte/contracte/măsuri finanţate din fondurilecomunitare, fiind auditate astfel peste 800 de entităţi(publice şi private).Acţiunile de audit au fost concentrate în sfera audituluide operațiuni, a auditului la finalizarea măsurilor ex-ISPA și a auditului de certificare, care au reprezentat47% din totalul acţiunilor de audit derulate.În conformitate cu prevederile comunitare aplicabilepentru fondurile structurale şi de coeziune, Autoritateade Audit a efectuat, la nivelul acestor entităţi misiuni deaudit de sistem şi audit de operaţiuni, rezultateleacestora fiind cuprinse în cadrul rapoartelor anuale decontrol pe baza cărora a fost emisă opinia anualăpentru fiecare program operaţional.Misiunile de audit efectuate de Autoritatea de Audit înanul 2012 au urmărit în principal, următoarele obiective: obţinerea unei asigurări rezonabile că: sistemele de management şi control funcţioneazăeficace; tranzacţiile care stau la baza declaraţiilor transmiseComisiei Europene sunt legale şi regulamentare,asigurare obţinută ca urmare a verificărilorbazate pe un eşantion al cheltuielilordeclarate; obţinerea unei asigurări rezonabile cu privire la cheltuieliledeclarate la finalizarea măsurilor ex-ISPA; evaluarea existenței şi funcţionării mecanismului deverificare ex-ante şi ex-post al achiziţiilor publicerezultat în urma integrării formale în sistemul demanagement şi control al Autorității Naţionale pentruReglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice(ANRMAP) şi Unității pentru Coordonarea şi VerificareaAchiziţiilor Publice (UCVAP); consolidarea asigurării asupra legalităţii şi regularităţiitranzacţiilor la nivelul beneficiarilor finali aiFEADR şi FEGA; urmărirea modului de implementare de către entităţileauditate a recomandărilor formulate de cătreAutoritatea de Audit.Ca urmare verificărilor efectuate privind cheltuieliledeclarate CE în cursul anului 2011, pe bază de eşantion,Autoritatea de Audit a identificat nereguli atât în domeniulfondurilor structurale, cât şi în cel al fondurilordestinate agriculturii şi dezvoltării rurale.Auditul de sistem efectuat la nivelul Autorităţilor deManagement (AM), Organismelor Intermediare (OI) şiAutorităţii de Certificare şi Plată, a identificat uneledeficienţe în funcţionarea sistemelor de management şicontrol instituite la nivelul acestor entităţi, cu privire laevaluarea şi selecţia proiectelor, verificările de managementefectuate de entităţile auditate, mecanismul privindconstatarea neregulilor şi recuperarea creanţelorbugetare rezultate din nereguli. Concluziile rezultate înurma acţiunilor de audit efectuate de Autoritatea deAudit în anul 2012, au fost că sistemele de managementşi control instituite la nivelul programelor operaţionalefinanţate din instrumente structurale „funcționează,dar sunt necesare anumite îmbunătăţiri”, cuexcepţia POS Creşterea Competitivității Economice,unde concluzia a fost că sistemul ”funcționează parţial,sunt necesare îmbunătăţiri substanţiale”. La solicitareaComisiei Europene, Autoritatea de Audit a efectuat oevaluare a funcţionării sistemului de management şicontrol în zona achiziţiilor publice, precum şi a activităţiidesfăşurate de către Autorităţile de Management, înstrânsă legătură cu Autoritatea de Certificare şi Plată,privind reverificările cheltuielilor declarate ComisieiEuropene ce implică proceduri de achiziţie publică,pentru care a introdus în programul de activitate pe anul2012 obiective suplimentare de audit cu privire la evaluareamecanismului de verificare ex-ante şi ex-post aachiziţiilor publice, rezultat în urma integrării formale însistemul de management şi control al ANRMAP şiUCVAP. La Autorităţile de Management, verificarea programeloroperaţionale finanţate din Fondul European deDezvoltare Regională şi din Fondul de Coeziune aidentificat, în principal, următoarele nereguli:• nerespectarea legislaţiei referitoare la încheiereaactelor adiţionale la contracte;• nerespectarea condiţiilor ce trebuie îndeplinitepentru a beneficia de reducerea termenului limităpentru depunerea ofertelor;• utilizarea criteriului „experienţa experţilor”, ca factorde evaluare a ofertelor, contrar prevederilor art. 53din Directiva 2004/18/CE şi art. 15 din HG nr.925/2006;• nerespectarea principiului privind egalitatea de tratamentîn evaluarea şi selecţia ofertanţilor;• utilizarea unor cerinţe restrictive de calificare şi selecţieîn documentaţia de atribuire, precum şi utilizareaunor cerinţe de calificare ca factori de evaluare;• neîndeplinirea condiţiei minime de calificare referitoarela experienţa similară, impusă de autoritateacontractantă în Documentaţia de atribuire, precum şi20

a criteriilor referitoare la capacitatea de exercitare aactivităţii profesionale;• existenţa unor situaţii de conflict de interese.Autoritatea de Audit a solicitat autorităţilor responsabilede gestionarea fondurilor comunitare: întărirea capacităţii administrative, prin eliminareafluctuaţiei de personal de la nivelul unor AM şi OI; completarea prevederilor procedurale, îndeosebi înceea ce priveşte clarificarea unor aspecte de verificatşi eliminarea suprapunerii unor controale; respectarea termenelor procedurale, atât în ceea cepriveşte etapele de evaluare-selectare-contractare,cât şi în cazul solicitării la rambursare de către beneficiaria sumelor decontate de către aceştia diverşilorfurnizori/prestatori; consolidarea controalelor de prim nivel, în vedereadetectării la timp a unor cheltuieli neeligibile în raportcu ordinele de cheltuieli eligibile/contractul de finanţare/contractulcomercial sau care nu respectă legislaţiacomunitară și/sau naţională în domeniul achiziţiilorpublice; întărirea mecanismelor de control ex-ante şi ex-postprin completarea procedurilor de lucru cu verificăricare să asigure conformitatea derulării procesului deachiziţie publică (UCVAP, ANRMAP, AM/OI), precumşi clarificarea rolului şi atribuţiilor entităţilor implicateîn procesul de verificare a achiziţiilor publiceîn ceea ce priveşte conflictul de interese; recuperarea debitelor şi eliminarea întârzierilor constatateîn cazul anumitor programe operaţionale.Reprezentarea la instanţele judecătoreştiConstituţia României prevede că, până la constituireainstanţelor judecătoreşti specializate, litigiile rezultatedin activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de cătreinstanţele judecătoreşti ordinare. Misiunea de reprezentarea Curţii de Conturi în faţa instanţelor judecătoreștirevine Departamentului Juridic.Ca urmare a desfăşurării activităţilor specifice, Curteade Conturi are calitatea procesuală pasivă, de pârât, înlitigiile născute din exercitarea dreptului de contestare aactelor de audit şi control de către entităţile verificate.În anul 2012, prin contestarea actelor de audit şi control,Curtea de Conturi a instrumentat un număr de 2.695cauze, din care 855 au fost soluţionate, iar din acestea699 s-au câștigat (82%), iar 1.840 sunt în curs de soluţionare.Litigiile generate de activitatea specifică se referă la:‣ suspendarea, în tot sau în parte, a actelor de auditşi control. Aceste litigii au fost în număr de 173, dincare s-au soluţionat 84, iar din acestea s-au câștigat64 litigii (84%);‣ anularea, în tot sau în parte, a actelor de audit şicontrol. Din această categorie de litigii au fost instrumentate2.522 de cauze, din care s-au soluţionat771, iar din acestea s-au câştigat 635 (82%).Comparativ cu situația existentă în decembrie 2011, în decembrie 2012, situația litigiilor se prezintă astfel:1.993TOTAL LITIGIIpe anul 2011337 TOTAL LITIGIIPRIVIND SUSPENDAREAACTELOR DE AUDIT ŞICONTROL1.656 TOTAL LITIGIIPRIVIND ANULAREAACTELOR DE AUDIT ŞICONTROL186 SOLUȚIONATE (55%)157 câștigate (84%) 29 pierdute (16%)151 ÎN CURS DE SOLUȚIONARE (45%)653 SOLUȚIONATE (39%)580 câștigate (89%) 73 pierdute (11%)1.003 ÎN CURS DE SOLUȚIONARE (61%)2.695TOTAL LITIGIIpe anul 2012173 TOTAL LITIGIIPRIVIND SUSPENDAREAACTELOR DE AUDIT ŞICONTROL2.522 TOTAL LITIGIIPRIVIND ANULAREAACTELOR DE AUDIT ŞICONTROL84 SOLUȚIONATE (49%)64 câștigate (76%) 20 pierdute (24%)89 ÎN CURS DE SOLUȚIONARE (51%)771 SOLUȚIONATE (31%)635 câștigate ( 82%) 136 pierdute ( 18%)1.751 ÎN CURS DE SOLUȚIONARE (69%)21

Analiza comparativă între anul 2012 și anul 2011,relevă o tendință de creștere a numărului de litigii încare este implicată Curtea de Conturi, în fața instanțelorde contencios administrativ din țară.Această creștere a numărului de litigii, apreciem că sedatorează în mare parte, unei tendințe generalizate decontestare de către conducerile entităților verificate aactelor administrative de valorificare emise de Curteade Conturi ca urmare a controlului/auditului efectuat.Chiar și în condițiile în care conducerea entitățilorverificate apreciază că nu sunt motive suficient deîntemeiate pentru a solicita anularea actelor de control/audit,înțelege totuși să formuleze acțiune la instanțelede contencios administrativ, apreciind că accesulla justiție este garantat, prin art. 21 alin.1 dinConstituția României, republicată, deși exercitareadrepturilor procesuale trebuie să se facă cu bună credință,potrivit principiului consacrat de art. 57 dinConstituția României și art. 723 din Codul de procedurăcivilă.În vederea unei reprezentări corespunzătoare în fațainstanțelor de judecată Curtea de Conturi întocmeștetoate actele procedurale necesare, formulează apărăriscrise pe care le susține oral, străduindu-se în ciudanumărului mare de litigii să asigure reprezentarea înfața instanțelor de judecată la toate termenele dispusede acestea.Aceste eforturi se reflectă în procentul mare de procesecâștigate de către Curtea de Conturi, astfel încât în anul2012 din cele 855 de dosare soluționate definitiv și irevocabil,într-un număr de 699 de cauze au fost pronunțatesoluții favorabile.11541840839 8552011 2012soluționateîn curs de soluționareSesizarea organelor de urmărire penalăPotrivit prevederilor art. 33 alin. (4) din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii deConturi, republicată, în situaţiile în care în rapoartele deaudit/control se constată existenţa unor fapte pentrucare există indicii că au fost săvârşite cu încălcarea legiipenale sunt sesizate organele în drept pentru asigurareavalorificării constatărilor.În temeiul acestor prevederi şi ale Regulamentului privindorganizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice,precum şi valorificarea actelor rezultate din acesteactivităţi, Curtea de Conturi: a sesizat organele de urmărire şi cercetare penalăîn 58 cazuri, care privesc, în principal, fapte careprezintă indicii de săvârşire a unor infracţiuni cumar fi: neglijenţă în serviciu, delapidare, fals și uz defals și abuz în serviciu. În aceste cazuri, faptele sereferă, în principal, la nerespectarea dispoziţiilorlegale din domeniul contabilităţii, finanţelor publice,fiscal și al achizițiilor publice.Activitatea de audit internBiroul de Audit Intern este organizat numai la nivelulstructurii centrale şi este subordonat direct PreşedinteluiCurţii de Conturi, asigurându-se raportarea la cel maiînalt nivel, independenţa funcţională necesară unei evaluăriobiective a activităților auditate. Prin atribuţiile pecare le exercită, activitatea de audit intern este o funcţiedistinctă şi independentă de activităţile desfăşurate decelelalte structuri ale instituţiei şi nu este implicat înexercitarea activităţilor supuse auditului intern, furnizândmanagementului instituţiei o asigurare rezonabilă şiobiectivă asupra funcţionalităţii sistemului de conducerebazat pe gestiunea riscului, a controlului intern şi a proceselorde administrare.Biroul de Audit Intern funcţionează în baza „Normelor22

proprii privind auditul public intern” aprobate prin OrdinulPreşedintelui Curţii de Conturi a României nr.318/13.08.2003, revizuite și actualizate, cu respectareaLegii nr. 672/2002 privind auditul public intern actualizată,precum şi a Normelor de audit public intern aprobateprin OMFP nr. 38/2003 1 .În anul 2012, Biroul de Audit Intern a realizat misiuni deaudit de conformitate și consiliere în baza Planuluianual de audit intern aprobat, conform art. 16 din Legeanr. 672/2002 privind auditul public intern, precum şi aPlanului multianual de audit intern, care cuprinde sumarulactivităţilor principale din cadrul Curţii de Conturia României, nivelul de risc şi frecvenţa auditurilor, pe operioadă de până la 3 ani.Misiunile efectuate au avut caracter preponderent deevaluare a sistemului de control intern, în vederea identificăriiși limitării riscurilor asociate, iar recomandările auvizat limitarea, într-o cât mai mare măsură a acestora,elaborarea/actualizarea procedurilor operaţionale spe-cifice, pregătirea profesională continuă a personalului.În cadrul misiunilor de audit, recomandările formulate aufost discutate cu structurile auditate fiind acceptate deacestea.Din analiza constatărilor cuprinse în rapoartele de auditintern, sfera resurselor umane s-a evidenţiat ca sursăprincipală de risc la nivelul structurilor auditate, prinurmătorii factori:→→fluctuaţia relativ mare a personalului;vacantarea posturilor pentru perioade relativ îndelungate.Acești factori, conduc la rândul lor la supraîncărcarea cuatribuții a personalului cu caracter permanent.În anul 2012, auditorii interni au desfăşurat şi activităţide îndrumare metodologică şi de consiliere astructurilor ce asigură funcţiile suport ale instituţiei dincadrul Curţii de Conturi a României, în vederea elaborăriiprocedurilor operaţionale și/sau de sistem,conform activităţilor specifice.Activitatea de raportareRezultatele activităților specifice Curții de Conturi în anul2012 s-au consemnat în: Raportul public pe anul 2011 în care au fost cuprinse:observațiile Curții de Conturi asupra conturilor deexecuție a bugetelor supuse controlului său, concluziiledegajate din controalele efectuate la regiiautonome, societăți comerciale cu capital integralsau majoritar de stat și la celelalte persoane juridicesupuse controlului Curții, încălcările de lege constatateși măsurile dispuse. Raportul și sintezaacestuia se pot accesa de pe pagina de internet aCurții de Conturi www.curteadeconturi.ro Raportul de activitate a Curții de Conturi pe anul2011; Raportul auditului financiar asupra conturilor de execuțiepe anul 2011 ale Consiliilor județene Suceavași Dâmbovița, Primăriilor municipiilor Deva, Craiovași Ploiești și Primăria orașului Hațeg, precum șicontroale privind legalitatea operațiunilor economicofinanciarepe perioada 1 ianuarie-31 mai 2012, cerutde Senatul României; 11 rapoarte privind auditul performanței pentru evaluăriindependente asupra economicității, eficienței șieficacității cu care entitățile administrațiilor publicecentrală și locală au utilizat resursele publice alocatepentru îndeplinirea obiectivelor stabilite: Auditul performanţei utilizării fondurilor publiceacordate pentru construirea, reabilitarea şi întreţinereaautostrăzilor; Auditul performanţei utilizării fondurilor publiceîn cadrul programului de sprijinire a românilorde pretutindeni, în perioada 2009-2011; Auditul performanţei privind realizarea veniturilorşi utilizarea acestora, în perioada 2008-2011, la Societatea Română de Radiodifuziuneşi Societatea Română de Televiziune; Auditul performanţei privind sistemul informaţional(IT) al instanţelor de judecată: judecătorii,tribunale, curţi de apel şi Înalta Curte de Casaţieşi Justiţie; Auditul performanţei privind identificarea vulnerabilităţilorsistemului de administrare şi control alimpozitelor şi taxelor care favorizează faptele decorupţie, la nivelul Agenţiei Naţionale de AdministrareFiscală, Autorităţii Naționale a Vămilor şiGărzii Financiare; Auditul performanţei privind realizarea veniturilorşi utilizarea acestora în perioada 2007-2011 laAutoritatea Naţională pentru Administrare șiReglementare în Comunicaţii; Auditul performanței asupra modului de fundamentareși acordare a unor categorii de prestațiisociale; Auditul performanței privind derularea Programului„Casa Verde” în corelare cu conținutul șiderularea „Programului privind creșterea producțieide energie din surse regenerabile” la AdministrațiaFondului pentru Mediu;1În anul 2012, Biroul de audit intern a elaborat „Procedura privind efectuarea misiunii de consiliere”. Aceasta a fost elaborată conform „Procedurii de sistem”existentă la nivelul Curţii de Conturi a României. Procedura a fost aprobată în vederea cuprinderii acesteia în „Manualul de proceduri specifice ale activităţilordesfăşurate de Curtea de Conturi a României”.23

Accesul la rezultatele activităţii specifice Auditul performanței unor programe finanțate dela bugetul de stat prin bugetul Ministerului DezvoltăriiRegionale și Turismului; Auditul performanţei modului de utilizare a fondurilordestinate finanţării cheltuielilor privind drumurilejudeţene şi comunale; Auditul performanţei modului de organizare şifuncţionare a serviciilor publice de salubrizare alocalităţilor pentru perioada 2009-2011.Legea privind finanțele publice prevede că rezultatelefiecărui exercițiu bugetar se aprobă prin lege. Legea deorganizare şi funcţionare a Curţii de Conturi prevede căîn termen de 6 luni de la primirea de la Guvern a conturilorde execuție bugetară Curtea de Conturi trebuiesă elaboreze și să prezinte Parlamentului un Raportpublic anual, în care sunt prezentate sintetic constatărilerezultate din verificările realizate asupra conturilorde gestiune ale bugetelor componente ale bugetului generalconsolidat din exercițiul bugetar expirat. Raportulpublic anual este dezbătut de Comisiile de buget, finanțe,bănci ale Parlamentului și reprezintă documentulcare stă la baza adoptării proiectelor de legi prin care seaprobă conturile de execuție ale bugetelor administrațieipublice centrale.Mijloacele care permit accesul publicului larg la rezultateleactivității specifice sunt: difuzarea pe suport material și/sau pe suportelectronic membrilor celor două camere aleParlamentului și altor instituţii publice (PreședințiaRomâniei, Guvernul, Banca Națională aRomâniei și alte instituţii publice interesate); site-ul Curții de Conturi unde este postatRaportul după transmiterea acestuia la Parlament.Raportul este însoţit de o Sinteză, tradusăși în limba engleză, postată, de asemenea pesite, pentru a putea fi accesată și de persoanelestrăine interesate de activitatea Curţii de Conturi; Monitorul Oficial al României, în care sepublică Raportul public anual; corespondență directă între Curtea de Conturiși cei interesați de rezultatele activității acesteia.Camerele de Conturi întocmesc Rapoarte anualereferitoare la finanțele publice locale, care conținconstatările și concluziile consemnate în actele deverificare încheiate în urma acțiunilor desfășurate launitățile administrativ-teritoriale aflate în competențalor de verificare.Mijloacele care permit accesul publicului larg la rezultateleauditului desfășurat la unitățile administrativteritorialesunt: difuzarea pe suport electronic membrilor celor douăcamere ale Parlamentului și altor instituții publice; site-ul Curții de Conturi unde sunt postateRapoartele, cu scopul de a informa și ca modalitatede accesare pentru toate autoritățile publicedeliberative ale unităților administrativ-teritorialede pe raza de competență (consiliile localeale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelormunicipiului București, consiliile județene, ConsiliulGeneral al municipiului București), precum şipentru toate Prefecturile; corespondență directă între Curtea de Conturi șicei interesați de rezultatele activității acesteia.24

În ultimii ani, postarea rapoartelor pe site-ul Curții de Conturi a declanșat dezbateri de interes public în massmediaaudiovizuală și scrisă prin care s-au adus la cunoștință cetățenilor și măsurile dispuse urmare verificărilorprezentate în rapoarte.Revista Curţii de ConturiÎncepând cu anul 2011 a fost reluată editarea Revistei Curții de Conturi, publicaţie periodică de specialitate încare prezentăm: noutăţi din domeniul auditului public extern; bune practici pe care instituţiile supreme de audit din alte ţări le fac publice; aspecte relevante din activitățile grupurilor de lucru internaţionale de specialitate, la care Curtea deConturi are nominalizați reprezentanți; precizări privind aplicarea corectă și unitară a prevederilordin reglementările interne privind desfăşurareaactivităţilor specifice; rezultatele cooperării bilaterale şimultilaterale cu alte instituţii şi organizaţiide profil; puncte de vedere privind soluţionareaanumitor cazuri întâlnite înactivitatea de audit public extern.În anul 2012 au fost tipărite cele douănumere semestriale ale Revistei Curţii deConturi, care se pot accesa pe site-ulwww.curteadeconturi.ro, la rubrica Publicaţii.Perfecţionarea pregătirii profesionaleStrategia dezvoltării instituţionale a Curţii de Conturişi cea de resurse umane au ca principale obiectivecreşterea credibilităţii şi calității activităţilor specificedesfăşurate de Curte în calitatea sa de autoritatesupremă de audit din România şi sporirea încrederiientităţilor verificate în acţiunile desfășurate şi acteleîntocmite de auditorii publici externi. Aceste obiectivepot fi atinse numai printr-un nivel înalt de profesionalismal auditorilor. Pentru creşterea nivelului profesional,atât Statutul auditorului public extern, cât şiCodul de conduită etică şi profesională a personaluluiCurţii de Conturi prevăd obligativitatea perfecţionăriicontinue a pregătirii profesionale. Curtea de Conturi aorganizat un sistem propriu de perfecţionare continuăa pregătirii profesionale, care se desfăşoară printr-unprogram multianual, detaliat pe programe anuale,aprobate de Plen.Perfecţionarea continuă a pregătirii profesionale serealizează prin: participarea la seminarii susţinute de formatoriiproprii sau susţinute de furnizori externi deservicii de pregătire profesională; studiu individual; participare la seminarii și cursuri internaționale.Curtea de Conturi are 12 centre de formare profesionalădotate cu echipamente IT, birotică și materiale didactice,în care organizează și desfășoară activitățilede formare continuă a personalului de specialitate.Pregătirea profesională organizată în anul 2012 a avuturmătoarele obiective generale: consolidarea capacității instituționale a Curții deConturi ca instituție independentă, profesionistă șide încredere; creșterea competențelor în activitățile sale, prinintroducerea metodelor de audit, în conformitate custandardele internaționale și cele mai bune practiciîn auditul public extern.25

Perfecționarea continuă a pregătirii profesionale a avutîn vedere:a) pregătirea personalului în funcţie de necesităţile depregătire identificate cu ocazia evaluării performanţelorprofesionale individuale anuale;b) pregătirea personalului nou angajat pentru formareaacestora ca auditori publici externi cunoscători aiStandardelor de audit şi ai bunelor practici în audit.În anul 2012 în sistemul propriu de formare profesionalăs-au înregistrat 1.298 participări ale auditorilorpublici externi la seminarii pentru perfecționare profesionalăîn domeniile: auditului public extern, contabilitățiipublice, achizițiilor publice, concesionării șiînchirierii patrimoniului public al statului, comunicării,luptei împotriva fraudei și corupției, contenciosuluiadministrativ, raportărilor financiare.Pentru pregătirea auditorilor publici externi nou angajațis-au organizat 4 cursuri pentru perfecționareaprofesională la care s-au înregistrat 69 de participări.La rândul său Curtea de Conturi a desemnat doiauditori publici externi să susțină un curs cu tema„Auditul financiar în entitățile publice” în cadrul pregătiriiprofesionale organizate de către AsociațiaAuditorilor Interni.În baza protocolului de colaborare încheiat cu AsociațiaAuditorilor Interni din România, 45 de auditoripublici externi au participat la stagii de pregătire profesionalăsusținute de experți ai acestei Asociații,care au avut ca tematică evaluarea sistemului decontrol intern/managerial.În baza bunelor relații de colaborare am răspuns unorinvitații de participare la stagii de instruire, care au avutca tematici: „Schimbările fiscale ce intră în vigoare înanul 2012” - susținută de KPMG România (4 auditoripublici externi), ”Modalități de definire și evaluare aperformanței angajaților” la World Trade InstituteBucurești (2 auditori publici externi) și „Politicile UniuniiEuropene” prezentată de Ministerul Afacerilor Externe(1 auditor public extern).În scopul creşterii nivelului de profesionalism şiîmbogăţirii experienţei profesionale, în cursul anului2012, auditorii publici externi din cadrul Autorităţii deAudit au participat la programe de perfecţionareprofesională, organizate sub formă de seminarii, atelierede lucru în cadrul unor reuniuni, schimburi de experienţă,organizate în ţară şi în străinătate, inclusiv prinintermediul unor proiecte cu finanţare externă.Totodată, în cadrul proiectelor cu finanţare externă,prin participarea personalului de specialitate al Autorităţiide Audit la unele reuniuni şi întâlniri de lucru, organizatela nivel naţional sau la nivel european, s-a urmăritîmbunătăţirea cunoştinţelor personalului implicatîn auditarea fondurilor europene nerambursabile, inclusivprin diseminarea unor studii de caz şi a celormai bune practici, în vederea aplicării unitare a prevederilorregulamentelor comunitare şi a legislaţiei naţionaleîn domeniu, în scopul creşterii calităţii activităţilorde audit realizate.În acest context, menţionăm: perfecţionarea prin programe de pregătire profesionalăfinanţate din PNDR-FEADR şi derulate lanivelul autorităţii de management (64 de auditoripublici externi au fost instruiţi în: metode şi tehnici deaudit în cadrul certificării conturilor aferente fondurilordestinate agriculturii, auditul sistemelor ITpentru fondurile destinate agriculturii, alte aspecteprivind auditarea fondurilor în domeniul agriculturii); perfecţionarea profesională în ateliere de lucru încare au fost diseminate auditorilor publici externicele mai bune practici şi aspecte privind auditulInstrumentelor Structurale, desfăşurate cu prilejulreuniunilor organizate prin intermediul proiectului“Sprijin pentru dezvoltarea unei Autorităţi de Audit lastandarde europene”, finanţate din FEDR prin POAT(reuniuni de lucru semestriale privind abordarea deaudit pentru misiunile de audit planificate a sedesfăşura pentru programele operaţionale finanţatedin FEDR, FC şi FSE, precum şi stadiul derulăriiacestora; reuniuni de lucru privind funcţionareaSMIS-CSNR şi ART4SMIS pentru programele operaţionalefinanţate din Instrumente Structurale; reuniuneade lucru privind frauda şi conflictul deinterese la nivelul programelor operaţionale finanţatedin FEDR, FC şi FSE, cu participarea reprezentanţilorDLAF – în cadrul temei generale de pregătireprofesională “Protejarea intereselor financiare aleComunităţii Europene şi aplicarea corecţiilorfinanciare”); participarea la activităţi de formare profesională organizatede alte instituţii, finanţate din FEDR prinPOAT prin intermediul proiectului „Sprijin pentruAutoritatea de Audit pentru derularea de activităţi deformare” (workshop internaţional pe probleme deachiziţii publice, care a avut loc la Balatonfured –Ungaria, organizat de Autoritatea Naţională de Dezvoltaredin Ungaria; “Seminarul privind experienţaacumulată la finalul perioadei de programare 2000-2006”, care a avut loc la Budapesta – Ungaria,organizat de Biroul Național de Audit din Ungaria),dar și la cele finanţate prin Programul general “Solidaritateaşi managementul fluxurilor migratorii” dinbugetul de asistenţă tehnică (seminarul „Controlul şiauditul financiar eficient în cadrul PG SOLID”,organizat la Berlin, de către Academia Europeanăpentru Taxe, Economie şi Drept).26

Colaborarea cu instituţii şi organizaţii profesionaleUn rol important în consolidarea capacităţii instituţionalea Curţii de Conturi îl reprezintă dezvoltareacolaborării cu alte instituţii şi organizaţii profesionaledin domeniul auditului.Pentru punerea în practică a acestui principiu prevăzutde buna practică a instituţiilor supreme deaudit, până în prezent, Curtea de Conturi a încheiatprotocoale de colaborare cu:Ministerul Finanțelor PubliceCooperare și colaborare în procesul de consolidare a sistemului decontrol financiar public intern. În cadrul acestei cooperări urmărimsă asigurăm implementarea controlului managerail și audituluipublic în toate entitățile publice, pentru o bună gestionare șiadministrare a fondurilor publice și a patrimoniului public.În prezentConsiliul ConcurențeiColaborare în domeniul asistențeitehnice în procesul de desfășurare aactivităților specifice Curții de Conturi.Asociația Auditorilor Interni din RomâniaColaborare în procesul de sonsolidare a funcțiilor de auditintern și audit public extern. Colaborarea dintre Curtea deConturi și Asociația Auditorilor Interni din România are cascop promovarea standardelor și liniilor directoare îndomeniul auditului, precum și facilitarea dialogului dintreauditorii publici externi și auditorii interni prin schimburi deexperiență și formularea diverselor recomandări.Inspectoratul de Stat în ConstrucțiiColaborarea în domeniul asistenței tehnicede specialitate a personalului de control alInspectoratului care să fie acordatăpersonalului de specialitate al Curții deConturi pe timpul desfășurării activitățiispecifice de verificare a acestora.Pentru extinderea colaborării cu organisme de profil în domeniul auditului, Curtea de Conturi are în vedere încheiereaîn viitor a unor protocoale de colaborare şi cu alte organisme profesionale naţionale de profil, respectiv:În pregătireCamera Auditorilor Financiaridin RomâniaCorpul Experților Contabili șiContabililor Autorizați din România27

ActivitateinternaţionalăCurtea de Conturi, în calitate de auditor extern al României, conform legii-cadru de organizare şi funcţionare,poate să participe la activitatea organismelor internaţionale de specialitate şi să devină membru al acestora. Înanul 2012 Curtea de Conturi a desfăşurat activităţi atât ca membru al organismelor internaţionale de specialitate,cât şi ca participant la activitatea grupurilor de lucru ale acestora.Organisme internaţionale de specialitatela care Curtea de Conturi este membrăCurtea de Conturi este membră a următoarelor organizaţii şi asociaţii profesionale internaţionale de profil șiactivează prin reprezentanți în comitetele și grupurile de lucru ale acestora, după cum urmează:1992Comitetul pentruStandardeProfesionaleSubcomitetul pentru auditul de conformitateSubcomitetul pentru standarde de control internOrganizația Internațională aInstituțiilor Supreme de AuditComitetul pentruSchimb deExperiențăGrupul de lucru privind auditul mediuluiGrupul de lucru privind datoria publicăGrupul de lucru pt. auditul in cazul dezastrelorGrupul de lucru privind auditul mediului1992Organizația Europeană aInstituțiilor Supreme de AuditGrupul de lucru privind auditul ITGrupul operațional pentru Audit și EticăOBIECTIVUL STRATEGIC 1 ( GT1) : Consolidare instituționalăOBIECTIVUL STRATEGIC 2 ( GT2) : Standarde ProfesionaleExperți Agricultură2007Rapoarte SAI în contextul UEGrupul de lucru privind Cooperarea cu Eurostat și StatisticăGrupul de lucru privind activități de audit comune (Președinție)Grupul de lucru privind auditul TVA (Președinție)1994Asociația Instituțiilor Supreme de Audit careau în Comun Utilizarea Limbii FrancezeAsociația Instituțiilor Supreme de Audit care au în comunutilizarea limbii franceze28

Contacte bilaterale în străinătateÎn cadrul conlucrării interinstituţionale cu instituţiilesupreme de audit omoloage, Curtea de Conturi areîncheiate 14 acorduri bilaterale de cooperare. Conformprevederilor convenite prin aceste acorduri, înanul 2012 au avut loc următoarele contacte bilaterale:Vizita oficială a delegației conduse de domnul Nicolae Văcăroiu, Președintele Curții de Conturi aRomâniei, la Curtea Federală de Audit a GermanieiÎn martie 2012 a avut loc vizita oficială a domnuluiNicolae Văcăroiu, Președintele Curții de Conturi aRomâniei, la Curtea Federală de Audit a Germaniei(Bonn), ca urmare a invitației adresate de domnulDieter Engels, Președinte.Scopul vizitei l-a constituit dezvoltarea relațiilor bilateraleîntre cele două instituții. Domnul PreședinteNicolae Văcăroiu a fost însoțit de domnul Mihai Hură(Consilier de Conturi) și de domnul Sorin Panaitescu(Director de Cabinet).Principalele teme profesionale de dezbatere dincadrul întâlnirii au fost: Misiunea și filosofia Auditului Curții Federalede Audit a Germaniei; Cooperarea între Curtea Federală de Audita Germaniei și Parlamentul German; Standardele Internaționale ale InstituțiilorSupreme de Audit – ISSAI.Obiectivul principal al vizitei a fost discutareadetaliată a aspectelor cuprinse pe agenda întâlniriidin perspectiva Curții Federale de Audit a Germaniei,după ce, cu ocazia vizitei oficiale ce a avut locla București în anul 2011, au fost dezbătute subiectelerespective, cu accent pe situația din România.Vizita domnului Nicolae Văcăroiu, Președintele Curții de Conturi a României, în Republica PopularăChinezăÎn luna mai 2012 a avut loc vizita oficială a domnuluiNicolae Văcăroiu, Președintele Curții de Conturi, înRepublica Populară Chineză. Vizita a avut loc ca răspunsla vizita în România a Auditorului General al Oficiului Naționalde Audit al Republicii Populare Chineze, care s-adesfășurat în anul 2011.Întâlnirea oficială de la Oficiul Național de Audital Republicii Populare Chineze29

Domnul Președinte Nicolae Văcăroiu a fost însoțit dedoamna Marta Pelea (Consilier de Conturi), domnulMarius Vorniceanu (Consilier de Conturi), domnulGeorge Pufan (Secretar General).Pe parcursul desfășurării vizitei au avut loc 7 întâlnirioficiale.Prima întâlnire a avut loc cu Auditorul General alOficiului Național al Republicii Populare Chineze,prilej cu care s-a semnat un nou Acord de Cooperareîntre Curtea de Conturi a României și Oficiul Naționalde Audit al Republicii Populare Chineze.Semnarea noului Acord de CooperareCea de-a doua întâlnire a avut loc în data de 14 mai 2012, înMarea Sală a Poporului, cu domnul Jia Qinglin, PreședinteleComitetului Permanent al Conferinței Politice Consultative aPoporului Chinez (instituție omoloagă Senatului României).Dl Nicolae Văcăroiu și dl Jia QinglinÎntâlnirea a debutat cu salutul adresat delegației românede domnul Jia Qinglin, președintele ComitetuluiPermanent al Conferinței Politice Consultative aPoporului Chinez. Acesta a amintit de cele douăîntâlniri din anul 2008, care au avut loc la nivel dePreședinte al Senatului (domnul Nicolae Văcăroiuavând la acea vreme funcția de președinte al SenatuluiRomâniei), în urma cărora s-a realizat unschimb de opinii benefic celor două țări, subliniindtotodată rolul important pe care domnul NicolaeVăcăroiu l-a avut în dezvoltarea relațiilor bilateraleîntre cele două țări.În continuare, acesta a precizat că partea chinezăacordă o importanță deosebită colaborării în cadrulsectorului energetic și în domeniul agriculturii și asugerat părții române să sprijine aceste inițiative. Deasemenea, partea chineză dorește promovarea fărăîntrerupere a relațiilor dintre România și China.Dl Nicolae Văcăroiu și directorul general alOficiului de Audit al Provinciei ZhejiangDl Nicolae Văcăroiu și domnul Jia Qinglin – discuții30

Au mai avut loc întâlniri cu directorul general al OficiuluiNațional de Audit al Provinciei Zhejiang, directorulgeneral al Oficiului de Audit al Provinciei Guangdongși directorul general adjunct al Oficiului Guanzhou,dar și cu Guvernatorul Provinciei Zhejiang,Viceguvernator Executiv al Provinciei Guangdong.Dl Nicolae Văcăroiu și Guvernatorul Provinciei ZhejiangDl Nicolae Văcăroiu și Viceguvernatorul Executival Provinciei GuangdongÎntâlnirea cu Directorul General al Oficiului de Audital Provinciei GuangdongÎntâlnirea cu directorul general adjunct al Oficiului Rezident de Audit Guangzhou31

Contacte bilaterale în RomâniaÎntrevederea domnului Nicolae Văcăroiu, Președintele Curții de Conturi a României, cu excelența Sa,domnul Im Han-taek, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Coreea la BucureștiÎn luna martie 2012, Președintele Curții de Conturi aRomâniei, domnul Nicolae Văcăroiu, a primit într-o vizităde curtoazie pe domnul Im Han-taek, ambasador extraordinarși plenipotențiar al Republicii Coreea la București.Domnul ambasador Im Han-taek a apreciat relațiiledintre România și Republica Coreea, precum șicontribuția substanțială a domnului Nicolae Văcăroiu laconsolidarea acestor relații. De asemenea, s-a discutatdespre cooperarea punctuală dintre Curtea de Conturi aRomâniei și Comitetul de Audit și Inspecție al RepubliciiCoreea în acest domeniu, dar și despre cooperareacelor două instituții în contextul mai general al INTOSAI.Întrevederea domnului Nicolae Văcăroiu, Președintele Curții de Conturi a României, cu doamna HuoYuzhen, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Chineze în RomâniaÎn luna februarie 2012 președintele Curții de Conturi aRomâniei, domnul Nicolae Văcăroiu, a primit în vizită deprezentare pe Doamna HUO Yuzhen, ambasador extraordinarși plenipotențiar al Republicii Populare Chinezeîn România.Întrevederea a debutat cu mesajul de bun venit adresatde președintele Nicolae Văcăroiu E.S. doamnei ambasadorHuo Yuzhen. Doamna ambasador a mulțumitpentru primire și și-a exprimat aprecierile, atât pentruactivitatea trecută și prezentă cât și pentru personalitateapreședintelui Curții de Conturi.Președintele Curții de Conturi a României, a subliniatfaptul că relația României cu R.P. Chineză este bine consolidatăavând o istorie îndelungată și a menționatîncheierea recentă a Acordului de Cooperare în domeniul educației între România și R.P. Chineză, la 31 ianuarie2012. De asemenea, doamna Huo Yuzhen și-a exprimat susținerea pentru promovarea cooperării între România șiChina, în toate domeniile.Participarea la grupurile de lucruale INTOSAIÎn cadrul Comitetului pentru Standarde Profesionale(PSC) funcționează cinci subcomitete și 2 grupuri deproiect, iar Curtea de Conturi a României este membrăa Subcomitetului privind Standardele de control intern(din 2002), iar începând cu a doua jumătate aanului 2011, s-a solicitat și a fost acceptată aderarea laun nou subcomitet și anume Subcomitetul privind Auditulde Conformitate. În cadrul subcomitetelor se organizează,de regulă, cel puțin o întâlnire anuală la careparticipă membrii acestora.În aprilie 2012, a avut loc o întâlnire de lucru a Subcomitetuluiprivind Standardele de control intern,organizată de SAI Polonia care deține președinția,unde a participat și Curtea de Conturi a României.32

În ceea ce privește Subcomitetul privind auditul deconformitate, Curtea de Conturi a României a participatla Luxemburg, la întâlnirea grupului de lucru dincadrul Subcomitetului pentru Audit de Conformitate alINTOSAI, responsabil cu elaborarea noului standard deaudit de conformitate, ISSAI 4300, specific instituțiilorsupreme de audit care au și funcție jurisdicțională.Curtea de Conturi a României este membră și încadrul Comitetului pentru Schimb de Cunoștințe(KSC), având reprezentanți în cadrul Grupului delucru privind auditul mediului și în cadrul Grupuluide lucru privind auditul fondurilor alocate în cazuldezastrelor (din anul 2012).În aprilie 2012, Curtea de Conturi a Turciei a organizata doua întâlnire, având ca temă auditul paralelprivind gradul de pregătire în caz de dezastre naturale(cutremure, inundații etc.), în contextul mai generalal Grupului de lucru INTOSAI privind auditulajutoarelor acordate în caz de dezastru, la care aparticipat și Curtea de Conturi a României. De asemenea,instituția noastră a devenit și membră al grupuluimenționat din anul 2012.Curtea de Conturi a României a solicitat și a dobânditrecent (2012) calitatea de membru al Grupului de lucruINTOSAI privind Datoria Publică. Cu ocazia celuide-al XIX-lea Congres Internațional al InstituțiilorSupreme de Audit din noiembrie 2007 s-a hotărâtmodificarea denumirii Comitetul Datoriei Publice înGrupul de lucru INTOSAI privind Datoria Publică.Ultima întâlnire a acestui Grup de lucru a avut loc în perioada10-12 septembrie 2012, la Helsinki (Finlanda), lacare a participat și Curtea de Conturi a României.Participarea la grupurile de lucru ale EUROSAIÎn cadrul EUROSAI funcționează două grupuri de lucru,două grupuri operaţionale și un comitet de monitorizare.Curtea de Conturi a României face parte și a participatla activitățile celor două grupuri de lucru și a unui grupoperațional, și anume: Grupul de Lucru privind AuditulMediului, Grupul de Lucru privind Auditul IT șiGrupul Operațional pentru Audit și Etică.În ceea ce privește Grupul de lucru EUROSAI privindauditul mediului, reprezentantul Curții de Conturi,a participat, în luna mai 2012, la un seminar petema gestionării sustenabile a pescuitului și a pădurilor,organizat la Oslo (Norvegia).Referitor la Grupul de lucru EUROSAI privind auditulIT, în septembrie 2012 a avut loc un seminarintitulat "Aplicarea instrumentelor software în audit",organizat de SAI Cehia, la care a participat șiCurtea de Conturi a României.În anul 2012, Curtea de Conturi a României a participat,în calitate de membru la lucrările recent înființatuluiGrup de lucru operațional pentru Audit șiEtică. Scopul Echipei Operaționale EUROSAI pentruAudit și Etică este de a promova conduita etică șiintegritatea, atât la nivelul SAI cât și la cel al organismelorpublice.În contextul Planului Strategic al EUROSAI pentruperioada 2011-2017, care cuprinde 4 obiective strategice,Curtea de Conturi a României este reprezentatăîn cadrul primelor 2 obiective: Echipa ObiectivuluiStrategic nr. 1 (GT1) și Echipa ObiectivuluiStrategic nr. 2 (GT2).În cadrul echipei primului obiectiv strategic, în anul2012 au avut loc două întâlniri: prima a avut loc îndata de 14 februarie 2012 la Paris (Franța), unde aparticipat și reprezentantul Curții de Conturi.La nivelul celui de-al doilea obiectiv strategic, aavut loc o întrunire de lucru, în noiembrie 2012, laPostdam (Germania), unde a participat și Curtea deConturi a României.33

Participarea la evenimente internaţionaleÎn septembrie 2012 a avut loc cea de-a VII-a ConferințăEUROSAI – OLACEFS, organizată, în contextulcelei de-a 20-a aniversări a creării OficiuluiNațional de Audit din Georgia, la Tbilisi - Georgia.La această conferință a participat, din partea Curțiide Conturi a României, o delegație condusă dedoamna Doina Elena Dascălu – Vicepreşedinte.Din delegație au mai făcut parte doamna SabinaFunar (Consilier de Conturi) și domnul GhiorghiPrisăcaru (Consilier al Președintelui).EUROSAI reprezintă Organizația Europeană aInstituțiilor Supreme de Audit, iar Curtea de Conturia României este membră a acesteia începânddin anul 1992.OLACEFS reprezintă Organizația Instituţiilor Supremede Control și Audit din America Latină şi Caraibe,înființată în 1965, cu un număr de 22 membri.Prima conferință EUROSAI-OLACEFS a avut loc înanul 2000, în Madrid.Tema conferinței a fost "Buna guvernare în sectorulpublic: Rolul Instituțiilor Supreme de Audit".În cadrul acesteia au fost dezvoltate două subteme:‣ "Consolidarea încrederii părților interesate: auditul integrității și responsabilității managementuluiși al tonului dat de top" și‣ "Reforma managementului finanțelor publice: tendințe și lecțiile învățate".În vederea participării la acest eveniment, Curtea de Conturi a României a pregătit și difuzat două documentereferitoare la temele dezbătute.Conferința EUROSAI - OLACEFS s-a bucurat de o largă participare, fiindprezenți 85 de participanți, reprezentând 38 de țări.În finalul acestei conferințe s-a adoptat un document final intitulat "Declarația dela Tbilisi". Declarația are drept scop încurajarea cooperării și dezvoltareacomunicării între instituțiile supreme de audit dar și la nivelul grupurilor de lucruregionale din cadrul INTOSAI.Activitatea Curții de Conturi aRomâniei în cadrul Comitetuluide Contact al Instituțiilor Supremede Control și Audit din UEPrima reuniune a preşedinţilor Instituţiilor Supremede Control și Audit din UE (CEE în acea epocă) aavut loc în 1960. De atunci, preşedinţii Instituţiilor Supremede Control și Audit (SAI) colaborează în cadrulacestui Comitet de Contact, care funcţionează ca unforum pentru discutarea problemelor de interescomun în domeniul recentelor dezvoltări la nivelul UEcu impact asupra activității SAI-urilor membre.La Reuniunea Comitetului de Contact din 2011, s-a decisînființarea unui Grup de lucru care să analizezeposibilitățile de cooperare cu EUROSTAT și InstituțiileNaționale de Statistică și să ofere consultanță34

în ceea ce privește o serie de acțiuni concrete. La acestgrup de lucru a participat, în anul 2012, și Curtea deConturi a României. Reuniunea Grupului de lucru a avutloc în iunie 2012 la Copenhaga (Danemarca).De asemenea, în aprilie 2012 a avut loc la Roma ReuniuneaAnuală a Ofiţerilor de legătură la care a participatși Ofițerul de Legătură al Curții de Conturi a României.Ofițerul de legătură al Curții de Conturi a Românieia efectuat o prezentare, care constituie în faptun raport de activitate al Grupului de lucru privind activitățide audit comune (JWGAA), cu rolul de a informaplenul reuniunii asupra principalelor repere ale activitățiigrupului JWGAA în decursul anului 2011, al doilea an alco-președinției grupului asigurată de ofițerul de legăturăal Curții de Conturi a României, și respectiv, al SAICehia. Rolul ofițerilor de legătură este de a asiguracontactul și coeziunea SAI-urilor membre ale UE și de apregăti reuniunile anuale ale Comitetului de Contact.În iunie 2012 a avut loc, la București, întâlnirearestrânsă a Grupului de Lucru privind Auditul TVA(Core Group 2) din cadrul Comitetului de Contact, evenimentcare a fost găzduit de Curtea de Conturi aRomâniei.Grupul de lucru privind Auditul TVA este format dindouă sub-grupuri care se întâlnesc de două ori pe an.Curtea de Conturi a României face parte din subgrupulCore Group 2, alături de Austria, Belgia, Germania,Olanda, Polonia și Ungaria. La seminar aufost prezenți 23 participanți din cele 6 SAI-uri membreși Curtea Europeană de Conturi, precum și 2experți din cadrul Agenției Naționale de AdministrațieFiscală și doi experți ai Gărzii Financiare.Scopul seminarului a fost, în principal, continuareaobservării evoluției strategiilor europene antifraudă îndomeniul TVA şi prezentarea propriilor propuneri ale grupului de lucru privind îmbunătățirea strategiilor de luptăîmpotriva fraudei TVA.La invitaţia domnului Guilherne d’Oliveira Martins,preşedintele Curții de Conturi a Portugaliei și Președinteal EUROSAI, o delegație a Curţii de Conturi aRomâniei a participat la lucrările Reuniunii Comitetuluide Contact al Preşedinţilor Instituţiilor Supremede Audit din statele membre şi candidatela UE, ce a avut loc la Estoril în octombrie 2012. DelegațiaCurții de Conturi a României a fost condusăde domnul Mircea Popescu – Vicepreședinte.Începând cu anul 2000, Curtea de Conturi a participat laaceste reuniuni în calitate de observator, iar din 2007 încalitate de membru al Comitetului de Contact.35

Delegația Curții de Conturi a prezentat un Raportprivind activitățile de audit comune, în perioada 2010-2012, în calitate de co-președinte al Grupului de Lucruprivind activitățile de audit comune (JWGAA).Pe parcursul desfăşurării lucrărilor Reuniunii, delegațiaCurții de Conturi a avut și contacte bilaterale cureprezentanții SAI-urilor din Germania, Spania,Franța, Portugalia, Polonia, Ungaria, Grecia, Cehia,Slovacia, precum şi cu preşedintele şi membrii delegațieiCurții de Conturi Europene. De asemenea, auavut loc discuții și cu doamna Karen Hill – DirectorulOECD/SIGMA în vederea identificării unor posibileproiecte de cooperare viitoare.Acţiuni şi întâlniri privind activitatea Autorităţii de AuditÎntâlnirea bilaterală anuală de coordonare dintreserviciile Comisiei Europene şi reprezentanţii Autorităţiide Audit, organizată la BruxellesTemele abordate au vizat atât perioada curentă deprogramare, cât şi cea aferentă perioadei 2000-2006şi s-au referit la analiza rapoartelor anuale de controlşi a opiniilor transmise de către Statele Membre. Aufost purtate discuţii la nivelul fiecărui program operaţionalşi au fost abordate problemele specificerezultate în urma acţiunilor de audit, în special înceea ce priveşte tratarea neregulilor privind achiziţiilepublice, modalităţile de revizuire a ratei erorii şi asigurareacalităţii rapoartelor de audit. Astfel, pe bazadiscuţiilor purtate se crează premise pentru armonizareaactivităţii de audit, atât prin prisma calendarului,cât şi a obiectivelor propuse.Întâlniri tehnice de lucru ale reprezentanţilor dintoate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene,organizate la BruxellesÎn cadrul acestor întâlniri, în care s-au reunit reprezentanţiai grupurilor tehnice ale autorităţilor naţionalede audit, organismelor de coordonare şi Comisiei Europene,principalele subiecte abordate au fost: problemelecheie de audit din rapoartele anuale de control;implementarea art. 73 al Regulamentului Consiliuluinr. 1083/2006; declaraţia de închidere şi raportulfinal de control din Proiectul notei ghid cu privirela închiderea pentru 2007-2013; aspecte legatede adoptarea unui plan de acţiune cu măsuri de soluţionarea deficienţelor constatate, în vederea reluăriiplăţilor pe POS Mediu; reexaminarea măsurilor corectiveprivind cheltuielile co-finanţate prin cele 3 programeoperaţionale: POS Transport, POS Mediu,POS CCE; soluţionarea unor aspecte referitoare laaplicarea corecţiilor financiare programelor operaţionalefinanţate din Instrumente Structurale; metodelede eşantionare statistice şi non-statistice şi clarificăriledin nota COCOF cu privire la tratamentul erorilorprezentate în Rapoartele Anuale de Control etc.Întâlniri de lucru cu reprezentanţii ECA, organizatela LuxemburgScopul principal al acestor întâlniri a fost acela al studieriibunelor practici în activitatea de audit a asistenţeicomunitare nerambursabile, în special în ceea ce priveşteproiectele co-finanţate din FEDR, FC şi FSE.Întâlnirea anuală a autorităţilor de audit din statelemembre pentru auditul instrumentelor structurale –”Grupul omologilor”, organizată la Vilnius – LituaniaAu fost abordate diverse teme, printre care: metodologiade audit aplicată de către autorităţile de audit dinUniunea Europeană, auditul de operaţiuni şi eşantionarea,procesul achiziţiilor publice, stadiul actual alacestora, implementarea art. 73 al RegulamentuluiConsiliului nr. 1083/2006.Întâlniri specifice programelor de cooperaretransfrontalieră şi vecinătateScopul principal al acestor întâlniri a fost acela desprijinire a autorităţilor de audit desemnate pentruauditarea programelor de cooperare transfrontalierăşi vecinătate.Cu prilejul întâlnirii Autorităţilor de Audit şi a membrilorGrupului Auditorilor pentru programele de cooperaretransfrontalieră IPA CBC, au fost discutate aspectereferitoare la rezultatele obţinute în urma auditorilorde sistem şi de operaţiuni, fiind prezentată şiabordarea serviciilor Comisiei Europene în ceaa cepriveşte noua perioadă de programare financiară.La întâlnirea Autorităţilor de Audit şi a membrilor GrupuluiAuditorilor pentru programele de cooperaretransfrontalieră principalele teme discutate au vizatrezultatele auditurilor de sistem efectuate de statelemembre şi Comisia Europeană, corecţiile forfetare şirolul autorităţilor de audit în viitoarea perioadă de programarefinanciară.Discuţiile purtate cu prilejul întâlnirii reţelei de audit aprogramelor finanţate din Instrumentul European deVecinătate şi Parteneriat au vizat inclusiv aspectereferitoare la implementarea planurilor de audit pen-36

tru proiect şi viitorul acestor programe în noua perioadăde programare financiară. Programul Karelia-Russia a prezentat în detaliu procedura de achiziţieiniţiată pentru selectarea auditorului extern.Reuniuni specifice programelor de cooperare şivecinătateParticiparea la reuniunile Comitetului SOLID a reprezentatun prilej pentru discutarea temelor privind sistemulinformatic SFC 2007, informaţii financiareprivind implementarea şi închiderea programului PGSOLID, revizuirea descrierii sistemelor de managementşi de control.Întâlniri cu instituții și organisme europene și internaționaleVizita misiunii de evaluare a Comisiei Europene în domeniul justiției (Mecanismul de Cooperare șiVerificare) la Curtea de Conturi a RomânieiÎn martie 2012 o echipă a Comisiei Europene a efectuato vizită la Curtea de Conturi a României, în contextulmisiunii de evaluare pe care a desfășurat-o înaceeași perioadă.Echipa de evaluare a Comisiei Europene a manifestatinteres în ceea ce privește procedura de recuperarea prejudiciilor, procedura de suspendare dinfuncție a persoanei din vina căreia s-a produs prejudiciul,până la recuperarea acestuia, de raportuldintre Curtea de Conturi și terțe părți beneficiare alefondurilor publice, în urma încheierii de contracteîntre acestea și instituțiile publice, de activitateaCurții de Conturi în ceea ce privește achizițiile publice,controlul fondurilor utilizate de partidele politice,dar și de colaborarea dintre Curtea de Conturiși celelalte instituții.În finalul întrevederii, reprezentanții delegației ComisieiEuropene și ai Curții de Conturi au exprimatsatisfacția pentru utilitatea informațiilor transmise,precum și față de modul în care s-a desfășuratîntâlnirea.Vizita Managerului Biroului Băncii Mondiale în România la Curtea de Conturi a RomânieiÎn aprilie 2012, la Curtea de Conturi a României, a avut loc vizitamanagerului Biroului Băncii Mondiale în România. Scopul vizitei a fosto discuție referitoare la auditul Unității de Management al Proiectelordin cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceriasupra Proiectului de închidere a minelor, proiect finanțat de BancaMondială. În urma acestor discuții, propunerea Băncii Mondiale a fostde a oferi punctele sale de vedere Curții de Conturi a României asupraaspectelor constatate în misiunile sale de audit.Vizita delegației Băncii Mondiale la Curtea de Conturi a RomânieiÎn iunie 2012 a avut loc vizita Directorului pentruEuropa Centrală și Statele Baltice și regiunea AsieiCentrale al Băncii Mondiale, care a fost însoțit de manageruluireprezentanței Băncii Mondiale în România,directorul de programe și un analist portofoliu.Reprezentanții Băncii Mondiale au prezentat succintprocedura de acordare a contractelor de împrumut șiau făcut precizări suplimentare asupra modului deanalizare și avizare al achizițiilor efectuate în cadrulacestor contracte. Banca Mondială a specificat faptulcă acordă o atenție deosebită constatărilor Curților deConturi și că are, de asemenea, și un corp de controlintern anti-fraudă, care anchetează asemenea cazuri.37

Vizita consultantului ECORYS la Curtea de Conturi a RomânieiÎn septembrie 2012, la Curtea de Conturi a României a avut locvizita unui consultant din partea ECORYS. ECORYS este una dincele mai vechi companii de cercetare şi consultanţă în Europa.Scopul vizitei l-a constituit cunoașterea opiniei Curții de Conturi aRomâniei în contextul unei teme de cercetare încredințată deComisia Europeană, pe subiectul "impactul diferitelor opțiuniprivind politicile de protecție a intereselor financiare ale Uniunii Europene prin intermediul legislației penale,inclusiv posibilitatea de a înființa un Parchet European."Studiul a constat în analiza sistemelor existente încele 10 state membre ale Uniunii Europene selectateîn cadrul acestei cercetări, în ceea ce privește prevenirea,detectarea și urmărirea cazurilor de fraudă. Pebaza acestor informații s-a stabilit ce măsuri se potlua în vederea unei mai bune protecții a fonduriloreuropene și, totodată, s-a avut în vedere propunereade formare a Parchetului European. Consultantul aprecizat că nu este vorba despre o evaluare, cidespre o analiză a acestor factori, pentru a ajuta ComisiaEuropeană să ia decizii în ceea ce priveșteîmbunătățirea sistemului de luptă antifraudă.Vizita misiunii de asistență tehnică a Fondului Monetar Internațional la Curtea de Conturi a RomânieiÎn octombrie 2012, la Curtea de Conturi a României, aavut loc vizita echipei misiunii de asistență tehnicăprivind managementul finanțelor publice a FonduluiMonetar Internațional. Obiectivul global al acesteimisiuni a fost acela de a realiza o analiză a progreselorînregistrate și de a sprijini implementarea unuisistem de raportare fiscală consolidată. Misiunea aavut la bază asistența anterioară a DepartamentuluiAfacerilor Fiscale al Fondului Monetar Internațional,pentru crearea unui cadru conceptual și a specificațieifuncționale destinată raportării fiscale consolidate.Vizita misiunii comune a Băncii Mondiale-OECD la Curtea de Conturi a RomânieiÎn decembrie 2012, la Curtea de Conturi a României,a avut loc vizita misiunii comune a Băncii Mondiale-OECD.Vizita la Curtea de Conturi a avut loc în contextulunei misiuni mai ample în România. Scopul acesteiaîn țara noastră a fost asigurarea de servicii deconsultanță acordate Consiliului Concurenței decătre Banca Mondială și OECD. Printre alte activități,serviciile de consultanță au inclus susținerea roluluide promovare a implementării principiilor concurenței,în cadrul procesului de achiziții publice și identificareapotențialelor practici anticoncurențiale.Obiectivul principal al vizitei a fost discutarea aspectelorcheie ale politicilor strategice și beneficiile consolidăriiimplementării modului de depistare a fraudăriilicitațiilor, realizat de Consiliul Concurenței, inclusivprin crearea unei rețele de experți puternice, având caobiectiv identificarea situațiilor de fraudare a licitațiilorpublice și rolul Curții de Conturi în acest context.38

ResurseumanePlenul Curţii de Conturi a aprobat prin statul de funcţii un număr de 1.595 posturi, structurate astfel:• 18 consilieri de conturi, membri ai plenului;• 1.255 auditori publici externi;• 109 funcţionari publici;• 213 personal contractual.Auditori publliciexterni79%Membrii Curțiide Conturi1%Personalcontractual13%Funcționaripublici7%La sfârşitul anului 2012 structura resurselor umane se prezenta astfel:1.595 TOTAL POSTURI APROBATE1.470 ocupate 125 vacante1.373 CURTEA DE CONTURI1.269 ocupate 104 vacante222 AUTORITATEA DE AUDIT201 ocupate 21 vacante18 Membrii plenului18 ocupate1.255 Auditori publici externi1.181 ocupate 74 vacante109 Funcționari publici70 ocupate 39 vacante213 Personal contractual201 ocupate 12 vacanteCurtea de Conturi Autoritatea de Audit TOTAL GENERALCategoria de personalTotaldin care:Total din care: Totaldin care:Posturi ocupate vacante Posturi ocupate vacante Posturi ocupate vacanteMembrii Curţii de Conturi 15 15 0 3 3 0 18 18 0Auditori publici externi 1.036 983 53 219 198 21 1.255 1.181 74Funcționari publici 109 70 39 0 0 0 109 70 39Personal contractual 213 201 12 0 0 0 213 201 12TOTAL 1.373 1.269 104 222 201 21 1.595 1.470 12539

Profilul pe vârstă şi genBărbați46%Femei54%În domeniul resurselor umane, Curtea de Conturi aplică o politică deegalitate a şanselor între bărbaţi şi femei, confirmată de faptul că, în cadrulposturilor ocupate, numărul bărbaţilor este apropiat de cel al femeilor,respectiv 673 de bărbaţi, adică 46% şi 797 de femei, respectiv 54%, aşacum se poate constata şi în graficul alăturat.Din numărul total al posturilor ocupate de personalul de specialitate, respectiv 1.185 auditori publici externi, 626sunt femei (53%) şi 559 sunt bărbaţi (47%), ceea ce arată că şi structura personalului de specialitate are aceeaşitendinţă a ponderilor ca în cazul întregului personal al Curţii de Conturi.Grafic, repartizarea pe grupe de vârstă a bărbaţilor şi femeilor din categoria auditorilor se prezintă astfel:1652001501005765472110 1216139911389175702Bărbați50150 0Femei025‐30 31‐35 36‐40 41‐45 46‐50 51‐55 56‐60 61‐65 peste 66Din graficul de mai sus, rezultă că în grupele de vârstăde la 56 de ani până la peste 66 de ani predomină bărbaţii(237 auditori), faţă de numai 75 de auditori de genfeminin, respectiv de peste 3 ori mai mult.În grupele de vârstă de la 25 de ani la 55 de ani predominanteînsă sunt persoanele de gen feminin, cuun număr de 551 auditori, faţă de 322 auditori de genmasculin, adică de peste 1,7 ori mai multe.Profilul de vârstă al personalului de specialitate se prezintă grafic astfel:19,3%20,3%15,4%13,5%12,8%11,0%5,9%1,7%0,2%25‐30 31‐35 36‐40 41‐45 46‐50 51‐55 56‐60 61‐65 peste 6640

Grupa de vârstă cu cei mai mulți auditori publiciexterni este grupa cuprinsă între 56 și 60 de ani(20,3%). Această pondere este consecinţa număruluimare de auditori de gen masculin din această grupăde vârstă. Pe locul doi se află grupa de vârstăcuprinsă între 51-55 de ani, profil de vârstă carereprezintă 19,3% din total, grupă în care femeile suntmai numeroase decât bărbaţii, cu 47 de auditori.Ponderea deținută de grupa de vârstă 36-40 ani de15,4% arată faptul că personalul de specialitate alCurții de Conturi se înnoiește cu persoane cu oexperiență deja acumulată și competențe adecvate.Dinamica privind pensionarea personalului încadrat în funcţii de auditori publici externi relevă faptul că, înurmătorii 3 ani, urmează să se pensioneze 97 auditori, reprezentând aproximativ 8% din numărul total al auditorilorpublici externi existent la sfârşitul anului 2012. Graficul pensionărilor în perioada 2013-2015 se prezintă astfel:1.185 auditoriangajați lasfârşitulanului16 pensionări1.169 auditori27 pensionări1.142 auditori54 pensionări1.088 auditori2012 2013 2014 2015Un obiectiv căruia trebuie să i se acorde importanţă însectorul resurselor umane este evoluţia personaluluidupă profilul de vârstă, care în prezent arată o tendinţăde îmbătrânire a personalului angajat, determinată de: specificul activității de audit, care impune deținereaunor competențe adecvate și a unei experiențepractice în domeniul complex al finanţelorpublice și celor conexe acestuia; constrângerile bugetare impuse tuturor autorităţilorşi instituţiilor publice prin măsurile de austeritateluate de Guvern pentru contracarareaefectelor crizei economico-financiare, care seaplică şi Curţii de Conturi; dificultăţile pe care le întâmpină Curtea de Conturi larecrutarea auditorilor publici externi cu experiență.Pentru contracararea acestei tendinţe, sub coordonareaconducerii executive a Curții de Conturi a fostelaborată o strategie de dezvoltare a resurselorumane și un Plan de implementare a acesteia, careau fost aprobate de Plen. Trimestrial, Plenul esteinformat de stadiul de implementare a măsurilorpropuse prin Plan.Profilul profesionalToţi auditorii publici externi ai Curţii de Conturi, sunt licențiați încel puţin un domeniu specific, respectiv economic, juridic saualt domeniu de specialitate, iar 10% dintre aceştia deţin chiar oa doua licenţă într-un alt domeniu decât primul sau sunt în cursde a finaliza o a doua facultate. Din totalul auditorilor, 49% deţino diplomă de master sau sunt în curs de a o obţine, iar 9%deţin sau sunt în curs de a deţine cel mai înalt titlu ştiinţific, celde Doctor, în cea mai mare parte aceştia fiind doctori saudoctoranzi în economie.Doctorat 9%Masterat 49%41

Profilul lingvisticGermana4%Altele10%Engleza44%Profilul lingvistic al personalului de specialitate este prezentat în graficulalăturat, unde două limbi de largă circulaţie europeană şi internaţională,engleza şi franceza, sunt cunoscute de 86% din personal, germanaocupând locul 3, cu 4%, restul de 10% fiind împărţit între alte opţiunilingvistice.Franceza42%Nivelul de cunoaștere a unor limbi străine este, în general, un nivel mediu, excepție fiind limba germană unde înproporție de 67% nivelul de cunoaștere este cel de începător. Grafic, nivelul de cunoaştere a unei limbi străine seprezintă astfel:Nivel avansatEnglezăNivel mediuFrancezăGermanăAlteleNivel începător0% 20% 40% 60% 80% 100% 120% 140% 160% 180% 200%Asigurarea măsurilor necesare recrutării şi selectăriipersonalului care să ofere, în funcţie de nevoile instituţiei,combinaţia adecvată de competenţe tehnice şi potenţialde a-şi dezvolta cunoştinţele de audit şi calităţilepersonale corespunzătoare, pentru a susţine şi dezvoltaorganizația, în viitor, este unul dintre obiectivele actualeistrategii de resurse umane a Curții de Conturi.În ceea ce privește promovarea, există suficientă flexibilitatecare permite ca promovarea în posturi deconducere să se facă în funcție de performanță șimai puțin de vechimea în muncă.Sarcinile principale ale Curţii de Conturi pot fi realizatenumai printr-o înaltă calificare a propriilor auditori.Consolidarea organizaţională prin dezvoltarea resurselorumane se referă la selectarea noilor angajaţi,educaţia lor profesională anterioară şi pregătireacontinuă, pe lângă auditori cu experienţă.Strategia de resurse umane şi Planul de implementarea acesteia au diversificat modalităţile de perfecţionarea pregătirii profesionale a auditorilor, prin:videoconferinţe, pregătire interactivă pe internet,deschiderea pe Portalul intern a unui forum dedezbateri, dezvoltarea/activarea modulului „Discuţiide echipă” din Portalul colaborativ din aplicaţiaSalvator din portalul intern al Curţii de Conturi, deschidereaunui forum de dezbateri gen Brainstorming,antrenarea structurilor teritoriale înschimburi de experienţă inter-judeţene, orientareatematicii Revistei Curţii de Conturi sprearticole care să disemineze bunele practici din activitateade audit, precum şi dezvoltarea colaborării cualte structuri de specialitate (Camera Auditorilor Financiaridin România şi Corpul Experţilor Contabili şiContabililor Autorizaţi din România etc.).42

Suportfinanciar şi logisticExecuţia bugetului Curţii de Conturi pe anul 2012Bugetul Curţii de Conturi pentru anul 2012 a fost de166,2 milioane lei, din care: 147,7 milioane lei pentrucheltuielile de personal, 12,7 milioane lei pentruGrafic, structura cheltuielilor Curţii de Conturi, pe anul 2012, se prezintă astfel:bunuri şi servicii, 4,2 milioane lei pentru cheltuieli decapital și 1,6 milioane lei pentru cheltuieli din fonduriexterne nerambursabile.Fonduri externenerambursabile1,0%Cheltuieli de capital2,6%Bunuri şi servicii7,6%Cheltuielile depersonal88,9%Ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor bugetuluiCurții de Conturi o dețin cheltuielile de personal,dat fiind faptul că personalul reprezintă cel maiimportant capital al acesteia. În cadrul cheltuielilorreprezentând bunuri și servicii, de menționat suntcheltuielile efectuate pentru plata utilităților, cele pentrudeplasări, detașări și transferări în țară, precum și celepentru pregătirea profesională (formare continuă).În anul 2012, la nivelul Autorităţii de Audit au fostderulate două proiecte cu finanțare din fonduri externenerambursabile, reprezentând asistență tehnicăîn cadrul Programului Operațional Asistență Tehnică,care continuă şi în anul 2013, respectiv: sprijin pentru dezvoltarea unei Autorități de Auditla standarde europene și, sprijin pentru Autoritatea de Audit, pentru derulareaactivității de formare.Deși a reprezentat doar 2,5% din buget, cheltuielile decapital au fost efectuate pentru achiziția unor echipamenteIT și birotică, dar și pentru efectuarea unor reparațiicapitale și a altor cheltuieli asimilate investițiilor.În cursul anului 2012, prin intermediul proiectului cufinanţare din POAT „Sprijin pentru dezvoltarea uneiAutorităţi de Audit la standarde europene”, în vedereaasigurării unor condiţii logistice corespunzătoare, caresă conducă la dezvoltarea capacităţii instituţionale aAutorităţii de Audit, pentru auditorii publici externi cedesfăşoară activităţi în domeniul Instrumentelor Structuraleau fost achiziţionate materiale consumabile,furnituri de birou şi obiecte de inventar.Totodată, în scopul îndeplinirii atribuţiilor ce-i revinAutorităţii de Audit în domeniul auditului publicextern, în conformitate cu prevederile legislaţieicomunitare şi naţionale, s-a urmărit dotarea tehnicăcorespunzătoare cu tehnică de calcul a auditorilorpublici externi ce derulează activităţi în domeniul InstrumentelorStructurale, care să asigure o calitatecorespunzătoare a muncii de audit, precum şi să permitărespectarea termenelor prevăzute de documentelecomunitare pentru elaborarea, respectivtransmiterea rapoartelor şi materialelor către ComisiaEuropeană. Astfel, în cadrul proiectului menţionat aufost achiziţionate echipamente IT şi aparate funcţionale,precum şi accesorii ale acestora, alte mijloacefixe necesare desfăşurării activităţii, asigurândtotodată mentenanţa infrastructurii IT.De asemenea, prin intermediul acestui proiect, urmărinddezvoltarea capacităţii instituţionale a Autorităţiide Audit, prin îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei activităţiide audit a Instrumentelor Structurale la nivelulstandardelor europene, astfel încât să răspundă cusucces cerinţelor legislaţiei comunitare şi naţionalepentru perioada de programare 2007-2013, începândcu luna decembrie 2012 sunt acoperite cheltuielile defuncţionare ale Autorităţii de Audit pentru noul sediu,eligibile prin POAT.43

Sistemul ITÎn domeniul tehnologiei informaţiei şi al echipamentelor tehnice pentru personal, activitatea a fost direcţionatăspre informatizarea Curţii de Conturi, în acest scop desfășurându-se următoarele activități: a fost modernizat și dezvoltat sistemul informatic INFOPAC, conform noilor precizări ale Regulamentuluiprivind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelorrezultate din aceste activități; a fost updatată aplicaţia software IDEA (Interactive Data Extraction and Analysis ≈ Analiza şi extragereainteractivă a datelor), de la versiunea 7 la versiunea 8; s-au făcut dotări cu echipamente IT noi, de tip laptop și desktop, pentru înlocuirea celor vechi, uzatemoral și fizic; în vederea asigurării securității și integrității datelor, precum și pentru îmbunătățirea securității accesuluila date, s-au achiziționat:o sisteme antivirus pentru toate calculatoarele Curții de Conturi;o dispozitive de tip VASCO; a fost extinsă rețeaua națională de date INTRANET a Curții de Conturi în 2 noi locații, care au fostconectate și la rețeaua internet; a fost folosit sistemul de videoconferință ca sistem de învățământ de tip e-learning; pentru gestionarea de la nivel central, pentru toate structurile teritoriale, a unor activități suport au fostconfigurate:o aplicația de resurse umane și salarizare, pentru a se putea calcula drepturile salariale la nivelcentralizat;o aplicația de ERP, pentru a se putea introduce documentele pentru toate camerele de la sediul central. a fost creat modulul Centralizator salarii, care permite listarea centralizatorului de salarii pentru toatecamerele și sediul central.44