Reconsiderarea zonării Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Reconsiderarea zonării actuale aRezervaţiei Biosferei Delta DunăriiŞedinţaConsiliului Consultativ de Administrare16 ianuarie 2013

REZERVAŢIABIOSFEREI DELTADUNĂRIISuprafaţă totală: 5.800 km²‣ Zone Strict Protejate:509 km²‣ Zone tampon, total:2.230 km²- Zonă tampon marină:1.030 km²‣ Zone economice, total:3.061 km²- zone de reconstrucţieecologică: 157 km²Zonele strict protejate suntdeclarate prin:•H.G. nr. 248/1994 - 18 zone curegim de protecţie integrală•H.G. nr. 1066/2010 - 2 zonerezervaţii ştiinţifice.

REZERVAŢIA BIOSFEREIDELTA DUNĂRII

1. Zona strict protejată ROŞCA BUHAIOVA (9625 ha)Suprafaţă conform HG 248/1994.Se menţine în limitele actuale.Zona include o mare diversitate de biotopi reprezentativipentru delta fluvială (plauri plutitori şi fixati, mlaştinistuficole, lacuri, grindurifluviale, gârle naturale,terenuri inundabile,zăvoaie de sălcii, etc.) .Găzduieşte cea mai marecolonie de pelican comun(Pelecanus onocrotalus)din Europa.

2. Zona strict protejată PĂDUREA LETEA (2 825 ha)Suprafaţă conform HG 248/1994.Se menţine în limitele actuale.Cea mai bogată zonă din RBDD ca număr de specii deplante vasculare,cu multe elementerare sau foarte rare.

3. Zona strict protejată LACUL RĂDUCU (2 500 ha)Suprafaţă conform HG 248/1994.Se menţine în limitele actuale.Zona cuprinde lacuri cu apă dulce alimentate din ultimulbraţ al marelui "M“ cu oihtiofaună specifică,bine reprezentatăşi protejată prin izolareabazinelor respective.

4. Zona strict protejată LACUL NEBUNU (115 ha)Suprafaţă conform HG 248/1994.Se propune modificarea la 300ha.Lacul Nebunu şi împrejurimile sale reprezintă o zonălacustră de mică întindere,caracteristică deltei fluvialece găzduieşte biocenozespecifice, adaptate laamplitudini mari ale undeide viitură.

4. Lacul Nebunu: 300 ha faţă de 115 haMotivaţie:În partea de nord, nord-est a lacului, (în prezent în zona tampon), este stabilită una din cele mai marişi importante colonii de cuibărit polispecific la nivel naţional şi european: Phalacrocorax pygmeus, Egrettagarzetta, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax, Platalea leucorodia şi Plegadis falcinellus.În perioadele de pasaj (primăvara şi toamna) aici se înregistrează cu regularitate aglomerăriimportante de păsări acvatice; zonă importantă de hrănire pentru pelicanul creţ (Pelecanus crispus) şicodalb (Haliaeetus albicilla) . Datorită izolării sale, lacul asigură condiţii optime de reproducere şicreştere pentru ihtiofauna specifică lacurilor de întindere redusă şi adâncime mică.

5. Zona strict protejată VĂTAFU -LUNGULEŢ (1 625 ha)Suprafaţă conform HG 248/1994.Se menţine în limitele actuale.Cuprinde forme diverse de relief:grinduri, japşe, depresiuni,formaţiuni de plauri plutitori şifixaţi, pajişti halofile şi estecaracterizată, în principal, prinexistenţa biocenozelor adaptatela condiţiile de viaţă eurihaline.

6. Zona strict protejată PĂDUREA CARAORMAN(2250ha)Suprafaţă conform HG 248/1994.Se menţine în limitele actuale.Zona cuprinde cele maidezvoltate şi reprezentativedune denudate din deltă şipădurea Caraorman,dezvoltată îndeosebi înpartea sudică a grindului.

7. Zona strict protejată SĂRĂTURI MURIGHIOL (87 ha)Suprafaţă conform HG 248/1994.Se menţine în limitele actuale.Apa lacului Sărături Murighiol fiind puternic salinizată detip cloro-sulfatic estecaracterizată prin mareabogăţie de zoo- şifitoplancton.

8. Zona strict protejată ARINIŞUL ERENCIUC (50 ha)Suprafaţă conform HG 248/1994.Se propune modificarea la 185 ha.Este singura zonă forestierădin deltă în care arinul negru(Alnus glutinosa) se dezvoltăcompact.În ariniş cuibăreştevulturul codalb(Haliaetus albicilla) caregăseşte condiţii optime deadăpost.

8. Arinişul Erenciuc: 185 ha faţă de 50 haMotivaţie: Erenciuc este un exemplu reprezentativ pentru tipul de habitat deinteres conservativ european Natura 2000: 3150 Lacuri naturale eutrofice cuvegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition.Întocmai ca şi lacul Belciug, geneza lacului Erenciuc derivă dintr-o fostă meandrăa Dunării, cu o floră şi faună mai bogate decât majoritatea lacurilor intradeltaice.Aici se întâlneşte un număr important de specii de nevertebrate şi vertebrate (33specii peşti, 5 specii amfibieni, 2 specii reptile, 96 specii păsări, 11 speciimamifere).

9. Zona strict protejată INSULA POPINA (98 ha)Suprafaţă conform HG 248/1994.Se menţine în limitele actuale.Insula Popina reprezintă un restde grind continental stîncos careconstituie un loc important depopas al păsărilor migratoare şide cuibărit pentru călifarul alb(Tadorna tadorna).

10. Zona strict protejată SACALIN ZĂTOANE (21 410 ha)Suprafaţă conform HG 248/1994.Se propune modificarea la 21 600 ha.Atât luciile de apă cât şi grindurileşi plaja litorală sunt locuri demaximă concentraţie aornitofaunei în timpul migraţieide primăvară-toamnă. InsulaSacalin reprezintă zona cea maiimportantă de cuibărit,premigraţie şi migraţie, unimportant cartier de iernare.

10. Sacalin – Zătoane:21.600 ha faţă de 21.410 haMotivaţie:-Excluderea extremităţii nord-estice azonei de protecţie integrală, circa1.500 ha reprezentată de InsulaSacalinul Mic şi zona umedă cuprinsăîntre aceasta şi grindurile Flămândaşi Buhaz şi declararea acesteia cazonă tampon.-Se păstrează în perimetrul zoneistrict protejate, pădurea dinextremitatea nord-estica a grinduluiBuhaz şi toată partea de nord aMelelei Sacalin până la gura devărsare a gârlei Turceşti urmărindapoi limita vegetaţiei.- Extinderea statutului de ZSP în Baiade Sud cu circa 1.690 ha din zonatampon.

Sacalin – Zătoane (2): 21.600 ha faţă de 21.410 haMotivaţie (2):Extinderea zonei de protecţie integrală în sud-vest, incluzându-se astfel întreagasuprafaţă a Melelei, având ca limită sudică o linie convenţională perpendicularădin extremitatea sud-vestică a Insulei Sacalinul Mare pe limita continentală aDeltei Dunării, datorită dinamicii naturale a zonei de la gurile braţului Sf.Gheorghe, ce a condus la extinderea Insulei Sacalinul Mare spre sud şi sud-vest,observându-se tendinţa de închidere a părţii de sud a Melelei.Zona este deosebit de importantă pentru hrănirea exemplarelor juvenile alespeciilor de sturioni migratori precum şi ca zonă de habitat pentru alte speciivaloroase de ihtiofaună: crap, avat, chefal, şalău, etc.

11. Zona strict protejată PERITEAŞCA- LEAHOVA (4125 ha)Suprafaţă conform HG 248/1994.Se propune modificarea la 5 220 ha.Zona reprezintă un mozaic de grinduri uşor halofile şilacuri puţin adânci, aflate într-unproces de continuă îndulciredupă închiderea Gurii Portiţa şiconsolidarea plajei litorale.

11. Periteaşca-Leahova: 5.220 ha faţă de 4.125 haMotivaţie:Extinderea cu includerea Grindului Perişor până la canalul Perişor este justificatăde prezenţa speciei vipera de stepă (Vipera ursinii), specie ameninţată în arealulsău geografic în primul rând datorită dispariţiei habitatelor favorabile, motiv pentrucare i se acordă o importanţă deosebită din punct de vedere conservativ. Aceastadevine mai numeroasă pe grindul Periteaşca-Perişor, între canalele Periteaşca şiPerişor (zonă aflată în prezent în zona economică).

12. Zona strict protejată CAPUL DOLOŞMAN (125 ha)Suprafaţă conform HG 248/1994.Se propune modificarea la 70 ha.Zona este importantă pentruconservarea vegetaţiei din mediuuscat, pentru cuibăritul drepneleinegre şi pietrarului negru,protecţia dihorului pătat.Zona are şi o importanţăarheologică, existând aici vestigiiale vechilor civilizaţii.

12. Capul Doloşman: 70 ha faţă de 125 ha existentăMotivaţie:Excluderea amplasamentului ruinelor cetăţii greco-romane Argamum (sec. V i.e.n.).În perimetrul cetăţii nu au fost identificate habitate sau specii de plante şi animale deinteres conservativ comunitar.Extinderea zonei strict protejate pe o rază de 100 de m în interiorul lacului Razimpe toată lungimea falezei: teritoriu important de hrănire pentru populaţia de vidrăLutra lutra; zonă de aglomerare şi hrănire a multor specii de păsări acvatice şi a unei populaţiisemnificative de şarpe de apă Natrix tessellata.

13. Zona strict protejată GRINDUL LUPILOR (2075 ha)Suprafaţă conform HG 248/1994.Se menţine în limitele actuale.Zona reprezintă un important refugiu de cuibărit şi hrănirea păsărilor. În perioada migraţieide toamnă, zona devine oimpresionantă concentrare afaunei ornitologice şi, în special,a oaspeţilor de iarnă (gâşte, raţe).

14. Zona strict protejată ISTRIA - SINOIE (400 ha)Suprafaţă conform HG 248/1994.Se propune modificarea la 1 095 ha.În zonă există o mare varietate despecii de păsări, prezentând şi ovaloare arheologică deosebită.Cetatea Histria a fost înfiinţată înanul 657 i.e.n. de grecii din Miletdatorită, printre altele, şi bogăţieiîn peşte a acestei zone.

14.Istria-Sinoie: 1.095 ha faţă de 400 ha existentMotivaţie: Excluderea teritoriului cetăţii Histria, (mai puţin limita estică a promontoriuluiconstituit din şisturi verzi care este în afara cetăţii şi adăposteşte o populaţie importantă de şarpe deapă Natrix tessellata.Extinderea zonei strict protejate spre sudul lacului Sinoie şi sud-estul Grindului Saele.Habitate tipice de păşuni sărăturate, cu mlaştini şi vegetaţie de ţărm, inclusiv stufării. Specii de plantevasculare stepice şi arenicole cu valoare conservativă mare în cadrul reţelei Natura 2000.Valoare faunistică mare, prin prezenţa unei populaţii relativ numeroase de broască ţestoasă de uscatTestudo graeca ibera, Natrix tessellata, broasca săpătoare verde Pelobates syriacus balcanicus .Sudul lacului Sinoie este o zonă esenţială de aglomerare a păsărilor acvatice pentru hrănire şi odihnă.

15. Zona strict protejată GRINDUL CHITUC (2300 ha)Suprafaţă conform HG 248/1994.Se menţine în limitele actuale.Zona este valoroasă pentruconfiguraţia morfologicăcaracterizată de succesiunea decordoane, dune şi lacuri, cu odispoziţie în evantai.Are importanţă în migraţiapăsărilor şi pentru iernatulacestora, apele salinizate dinzonă îngheţând la temperaturimai joase.

16. Zona strict protejată LACUL ROTUNDU (228 ha)Suprafaţă conform HG 248/1994.Se menţine în limitele actuale.Lacul Rotundu este un lac tipic de luncă din zona inundabilăa Dunării, complexul lacustru Somova-Parcheş fiind ultimazonă de acest felneafectată deîndiguiri.

17. Zona strict protejată LACUL POTCOAVA (652 ha)Suprafaţă conform HG 248/1994.Se propune modificarea la 1 840 ha.Zona se caracterizează prin existenta unei colonii mixte destârci şi ţigănuşi, egrete şi cormorani mici. Constituie un locde cuibărit şi loc de hrănirepentru multe păsări, dar şi locde refugiu pentru vidre,nurci, hermeline şi mistreţi.Fauna piscicolă estereprezentată de o serie despecii periclitate - caracudă,linul.

17. Lacul Potcoava: 1.840 ha faţă de 652 haMotivaţie:Prin extindere se include colonia polispecifică dintre Obretinul Mic şi Obretenciuc,precum şi zone importante de cuibărit pentru specii de păsări de interesconservativ european: raţa roşie (Aythya nyroca), buhaiul de baltă (Botaurusstellaris), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), stârcul roşu (Ardea purpurea).Zona propusă pentru extindere în partea de sud este importantă prin prezenţa uneipopulaţii numeroase de nurcă europeană (Mustela lutreola).

18. Zona strict protejată LACUL BELCIUG (110 ha)Suprafaţă conform HG 248/1994.Se menţine în limitele actuale.Datorită izolării şi adâncimii mari,circa 7 m, lacul constituie un locdeosebit de favorabil pentruconservarea unor specii ale fauneipiscicole în pericol de dispariţie(caracudă, lin, văduviţă).Important loc de hrănire pentrunumeroase specii ale fauneiornitologice, reprezentate de stârci,egrete, raţe, etc.

19. Zona strict protejată INSULA CEAPLACE (117 ha)Suprafaţă conform HG 1066/2010.Se menţine în limitele actuale.Rezervaţia ştiinţificăInsula Ceaplace este una din cele3 locaţii din România caregăzduiesc colonii de pelicani creţi.

20. Zona strict protejată INSULELE PRUNDU CUPĂSĂRI (187 ha)Suprafaţă conform HG 1066/2010.Se menţine în limitele actuale.Insulele Prundu cu Păsări găzduiesco colonie mixtă de păsări dintre carede importanţă majoră menţionămlopătarul (Platalea leucorodia) şipelicanul creţ (Pelecanus crispus),până în prezent fiind înregistratemai multe tentative de cuibărit aleacestei specii.

ZONE STRICT PROTEJATE PROPUSE PENTRU DECLARARE (NOI)1. Musura (Insula)Suprafaţă: 620 haTeritoriu nou al Deltei Dunării: loc de cuibărit, odihnă şi hrănire. Este singurazonă de cuibărit a chirei de mare (Sterna sandvicensis) din Rezervaţie şi cea mai mare dinţară, zonă de cuibărit şi pentru alte specii de interes conservativ european precum chirade baltă (Sterna hirundo), chira mică (Sterna albifrons), ciocântorsul (Recurvirostra avosetta) şipiciorongul (Himantopus himantopus).Habitate de interes comunitar Natura 2000: 2110 Dune mobile embrionare,1110 Bancuri de nisip submerse de mică adâncime, 1210 Vegetaţie anuală de-alungul liniei ţărmului, 1310 Comunităţi cu Salicornia spp. şi alte specii anualecare colonizează terenurile umede şi nisipoase.Partea de nord a insulei până la limita graniţei cu Ucraina conţine fitocenozecaracteristice gurilor Dunării: Potamion, Miriophylleto-Potametum, Glycerio-Sparganion,Myriophilleto-Nupharetum şi insule de Phragmition. Vegetaţia halofilă acoperă complet insula,cu comunităţi de Salicornietum europaceae, Juncetum maritimi. De asemenea, pe insulă şi-aufăcut prezenţa, deocamdată în mod disparat, tufişuri de Salix fragilis, Eleaegnus angustifolia,Hippophae rhamnoides şi Tamarix ramossima.

1. Musura (Insula)Suprafaţă: 620 ha

2. Câşla Vădanei, S: 146 haDelimitare/localizare: partea cea mai înaltă a Grindului CâşlaVădanei care adăposteşte un spectru larg de habitate costiere deinteres conservativ comunitar Natura 2000 :- 2130* Dune fixate de coastă cu vegetaţie erbacee (dune gri),- 2110 Dune mobile embrionare,- 2190 Depresiuni umede interdunale.Zona propusă cuprinde a doua mare populaţie de Vipera ursinii(vipera de stepă) din Rezervaţie şi una dintre cele mai importantedin România şi Europa pentru această specie de interesconservativ comunitar care prezintă un statut vulnerabil în totarealul său de distribuţie.

2. Câşla Vădanei: 146 ha

3. Litcov-Ceamurlia S: 585 haDelimitare: Situată între canalul Sulina şi nordul grinduluiCaraorman, zona este formată din două suprafeţe despărţite decanalul Ceamurlia. Zona aflată la est de canalul Ceamurlia seremarcă prin existenţa unei colonii polispecifice cu populaţiisemnificative atât la nivelul RBDD cât şi al ţării pentru speciile:Phalacrocorax pygmeus, Egretta garzetta, Ardeola ralloides, Nycticoraxnycticorax şi Plegadis falcinellus.Atât zona din estul canalului Ceamurlia cât mai ales cea dinpartea de vest adăposteşte şi o populaţie importantă de nurcăeuropeană (Mustela lutreola) şi vidră (Lutra lutra).

3. Litcov-CeamurliaS: 585 ha

4. Eracle – StipocS: 670 haDelimitare:Situată între Grindul Stipoc şi canalul Eracle, zona este delimitată lanord de Canalul Stipoc, la est de Canalul Bahrova, la sud de cursulmeandrat al Gârlei Iacob care se continuă pe latura vestică cu un canalce delimitează această zonă până la nord, unde întâlneşte canalul Stipoc.Zona se remarcă prin existenţa a două colonii polispecifice, cu locaţiiapropiate, care au populaţii semnificative atât la nivel naţional cât şieuropean pentru speciile: Phalacrocorax pygmeus, Ardeola ralloides,Nycticorax nycticorax şi Plegadis falcinellus. De asemenea, cuprinde populaţiicuibăritoare importante ale unor specii de păsări de interes conservativeuropean precum: raţa roşie (Aythya nyroca) şi stârcul pitic (Ixobrychusminutus).

4. Eracle – StipocS: 670 ha

5. Lacul Martin (Martinca)S: 950 haDelimitare:Zona Martinca cuprinde Lacul Martin şi japşele adiacente, fiinddelimitată în vest de canalul Păpădia Veche, în sud-est de CanalulPăpădia Nouă, iar la sud Canalul Martin uneşte canalele anterioare.Limita nordică şi nord-estică este reprezentată de o linieconvenţională ce uneşte canalele Păpădia Veche şi Păpădia Nouă .Lacul Martin şi împrejurimile sale constituie o zonă lacustră eutrofă,caracteristică deltei fluviale, cu biocenoze specifice, adaptate laamplitudini mari ale undei de viitură.În perimetrul acestei zone cuibăresc două perechi de codalb (Haliaeetusalbicilla). Găzduieşte una dintre marile colonii polispecifice din RBDD,importantă pentru populaţiile speciilor: Phalacrocorax pygmeus,Egretta garzetta, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax şi Plegadisfalcinellus.Zona adăposteşte o populaţie importantă de nurcă europeană (Mustelalutreola), vidră (Lutra lutra) şi pisică sălbatică (Felis silvestris).

••5. Lacul Martin (Martinca)S: 950 ha•

6. PurceluS: 650 haDelimitare:Zona Purcelu cuprinde salba de lacuri eutrofe de mică adâncime Coteţe, Carasu şiPurcelu. Limita nordică a sitului este reprezentată de Canalul Sireasa până la intrarea înLacul Coteţe. La nord-est, limita este reprezentată de zona de zăvoaie şi mlaştini situateîn nordul Lacului Purcelu, iar spre est şi sud-est se continuă urmărind malul acestui lac.În sud, limita este reprezentată de malul sudic al Lacului Carasu şi zona de zăvoaie şimlaştini din vestul acestuia. Limita vestică este reprezentată de canalul ce leagă GârlaTrofilca de canalul Sireasa, pe care îl întâlneşte la nord. Zona lacurilor Purcelu Carasu şiCoteţe, precum şi împrejurimile acestora constituie o zonă, caracteristică deltei fluviale,adaptate la amplitudini mari ale undei de viitură.În perimetrul acestei zone cuibăresc două perechi de codalb (Haliaeetus albicilla).Aici cuibăreşte cu regularitate ferestraşul mic (Mergellus albellus) şi raţa sunătore (Bucephalaclangula) specii deosebit de rare ca şi cuibăritoare pentru ţara noastră. Este o zonăimportantă de cuibărit şi pentru cea mai mare specie de ciocănitoare europeană –ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius ). Găzduieşte una dintre marile coloniipolispecifice din RBDD, importantă pentru populaţiile speciilor: Phalacrocorax pygmeus,Egretta garzetta, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax , Platalea leucorodia şi Plegadis falcinellus.Zona adăposteşte o populaţie importantă de nurcă europeană (Mustela lutreola), vidră(Lutra lutra) şi pisică sălbatică (Felis silvestris).

6. PurceluS: 650 ha

7. Faleza Taşburun – Călugăra, S: 57 haSuprafaţa propusă se află la limita RBDD fiind situată în vestul laculuiRazim şi cuprinde atât extremitatea nord-vestică a Dealului Taşburun, cât şiversanţii stâncoşi şi ravenele ce continuă către est şi sud-est, inclusivpromontoriul Călugăra. Limita nord-estică este reprezentată de malulLacului Razim, iar cea vestică de drumurile de exploatare ce mărginesczonele stâncoase şi stepice ale falezei.Zona se caracterizează prin prezenţa abrupturilor stâncoase pe martori deeroziune şi a zonelor de stepă ce favorizează prezenţa unor speciicaracteristice unor astfel de habitate dar rare pentru RBDD. Astfel înaceastă zonă se remarcă existenţa unei populaţii de guşter vărgat Lacertatrilineata , a şarpelui rău Coluber caspius şi a ţestoasei dobrogene Testudo graecaibera. De asemenea în această zonă este semnalat tipul de habitat Natura2000 de interes conservativ prioritar 62C0* Stepe ponto-sarmatice care înRBDD se mai poate întâlni doar pe Insula Popina şi Capul Doloşman.Zona are şi o valoare peisagistică deosebită fiind alături de Capul Doloşmansingurele locaţii cu faleze stâncoase înalte din zona lagunară.

7. Faleza Taşburun – Călugăra, S: 57 ha

A. ZONELE STRICT PROTEJATE CARESE MENŢIN ÎN LIMITELE ACTUALE1. Roşca-Buhaiova 9.625 ha2. Letea 2.825 ha3. Răducu 2.500 ha4. Vătafu-Lunguleţ 1.625 ha5. Pădurea Caraorman 2.250 ha6. Sărături-Murighiol 87 ha7. Insula Popina 98 ha8. Grindul Lupilor 2.075 ha9. Grindul Chituc 2.300 ha10. Lacul Rotundu 228 ha11. Belciug 110 ha12. Insulele Prundu cu Păsări 187 ha13. Insula Ceaplace 117 haTOTAL:24.027 ha

B. ZONE STRICT PROTEJATE PROPUSEPENTRU MODIFICARESuprafaţă Suprafaţăexistentă propusă(ha) (ha)1. Capul Doloşman 125 702. Istria – Sinoie 400 1.0953. Lacul Nebunu 115 3004. Erenciuc 50 1855. Periteaşca Leahova 4.125 5.2206. Potcoava 652 1.8407. Sacalin Zătoane 21.410 21.600TOTAL: 26.877 30.310 (+3.433 ha)

C. ZONE STRICT PROTEJATE PROPUSE1. Musura 620 ha2. Câşla Vădanei 146 ha3. Litcov – Ceamurlia 585 ha4. Eracle – Stipoc 670 ha5. Lacul Martin (Martinca) 950 ha6. Purcelu 650 ha7. Faleza Taşburun - Călugăra 57 haTOTAL:3.678 haSuprafaţă totală existentă ZSP:Suprafaţă totală extindere ZSP:Suprafaţă totală ZSP propuse:Suprafaţă totală ZSP nemodificate:Suprafaţă totală ZSP propusă:50.904 ha30.310 ha3.678 ha24.027 ha58.015 ha

Vă mulţumim pentru atenţie!