Curs balneoclimatologie 11

3maselor de aer, pe distanŃe mari, sub influenŃa directă a nucleelor barice permanente. Deasemenea, ea suferă şi modificări determinate de neomogenitatea reliefului, de repartiŃiadiferită a suprafeŃelor de uscat şi de apă, de mişcarea de rotaŃie.4.Temperatura aeruluiTemperatura aerului ocupă un loc important în cadrul parametrilor climatici careinfluenŃează turismul, evoluŃia sa fiind legată de regimul radiaŃiei solare. Aceasta intră încalcul în cazul manifestării sale excesive (vara, când radiaŃia solară este mare, adeseoriexcesivă, devine inadecvată activităŃilor de recreere, la fel şi iarna, când temperaturacoboară sub valori de - 15º C). Temperatura influenŃează astfel, practicarea sporturilor deiarnă, helioterapia, cât şi simpla petrecere a timpului liber în natură.Temperatura medie anuală în regiunile deluroase şi de câmpie determină:- condiŃii foarte favorabile practicării diferitelor forme de turism, atunci când arevalori mai mari de 10ºC,- condiŃii favorabile când înregistrează valori de 9 - 10ºC,- condiŃii cu favorabilitate medie când este cuprinsă între 8ºC şi 9ºC şi- condiŃii cu favorabilitate mică atunci când temperatura medie anuală a aeruluicoboară sub 8 º C.Astfel, din punct de vedere al scalei condiŃiilor climatice estivale favorizanteturismului în regiunile deluroase şi de câmpie, privind calitatea limitelor favorabile, sunt:- condiŃii foarte favorabile turismului atunci când temperatura medie sezonieră aaerului este mai mare de 18ºC,- condiŃii favorabile atunci când temperatura aerului are valori cuprinse între 17ºCşi 18ºC,- condiŃii cu favorabilitate medie atunci când temperatura aerului are valori de 16- 17 ºC şi- condiŃii cu favorabilitate mică atunci când temperatura coboară sub valoarea de16ºC.În regiunile montane, în sezonul estival, temperatura medie sezonieră a aerului are:- condiŃii foarte favorabile turismului atunci când are valori mai mari de 11ºC,- condiŃii favorabile când se încadrează între 8ºC şi 11ºC,- condiŃii cu favorabilitate medie atunci temperatura sezonieră are valori cuprinseîntre 5ºC şi 8ºC şi condiŃii cu favorabilitate mică, în condiŃiile în care coboară sub 5 º C.În scala condiŃiilor climatice anuale favorizante turismului în regiunile deluroase şi decâmpie, au fost luaŃi în calcul şi alŃi parametri de temperatură, în afară de temperaturamedie anuală a aerului şi anume:- numărul mediu anual de zile cu temperaturi medii ≥ 20º C,- numărul mediu anual de zile cu temperaturi medii ≥ 18º C,- numărul mediu anual de zile cu temperaturi medii ≥ 15º C şi- numărul mediu anual de zile cu temperaturi medii ≥ 10º C.Aceşti parametri se calculează pentru a sublinia caracteristicile reale ale climei,frecvenŃa zilelor cu diferite temperaturi caracteristice fiind o consecinŃă directă a variaŃiilorneperiodice ale temperaturii aerului.În scala condiŃiilor climatice estivale favorizante turismului în regiunile deluroase şide câmpie, apare ca parametru climatic specific şi numărul mediu sezonier de zile cutemperaturi medii ≥ 20º C, iar în scala condiŃiilor climatice estivale favorizante turismului în

4regiunile montane, apare şi numărul mediu sezonier de zile cu temperaturi medii ≥ 15º C.Temperatura aerului este un element climatic foarte important, deoarece determină şiimprimă climatului acŃiune variată.4. Umezeala aeruluiUmezeala aerului reprezintă cantitatea de vapori de apă din atmosferă şi esteinfluenŃată de circulaŃia maselor de aer, dar şi de caracteristicile locale ale suprafeŃei active.Umezeala relativă a aerului creşte în apropierea unor bazine de apă şi în păduri sau înapropierea lor, deoarece acestea sunt surse de evaporaŃie şi evapotranspiraŃie.Umiditatea relativă medie anuală a aerului îndeplineşte:- condiŃii foarte favorabile pentru turism (conform scalei condiŃiilor climaticefavorabile turismului) atunci când are valori mai mici de 70 %,- condiŃii favorabile când umezeala se încadrează în intervalul 70% - 80%,- condiŃii cu favorabilitate medie practicării turismului, când umiditatea aeruluiare valori cuprinse între 80 % şi 90 % şi- condiŃii cu favorabilitate mică pentru turism atunci când valoarea umidităŃiidepăşeşte valoarea de 90 %.Aceste valori ale umidităŃii relative sunt identice pentru toate cele patru scale alecondiŃiilor climatice favorabile turismului:- scala condiŃiilor climatice estivale favorizante turismului în regiunile deluroase şi decâmpie,- scala condiŃiilor climatice anuale favorizante turismului în regiunile deluroase şi decâmpie,- scala condiŃiilor climatice estivale favorizante turismului în regiunile montane şi- scala condiŃiilor climatice hibernale favorizante turismului în regiunile montane.5. NebulozitateaNebulozitatea este un parametru climatic important în desfăşurarea turismului.Astfel, nebulozitatea determină în mod direct durata de strălucire a soarelui, influenŃând înregiunea litorală cura heliomarină sau excursiile/drumeŃiile în zona montană. De altfel,nebulozitatea influenŃează regimul tuturor elementelor climatice, la rândul ei, ea fiindinfluenŃată de circulaŃia generală a maselor de aer şi de relief.Din punct de vedere al practicării turismului, nebulozitatea totală medie anuală înregiunile deluroase şi de câmpie:- cu valori sub 5 zecimi determină condiŃii foarte favorabile;- când nebulozitatea înregistrează valori cuprinse între 5 zecimi şi 6 zecimiîndeplineşte condiŃii favorabile practicării turismului;- între 6 zecimi şi 7 zecimi nebulozitatea se încadrează la condiŃii cu favorabilitatemedie,- iar când are valori mai mari de 7 zecimi sunt condiŃii cu favorabilitate mică pentruturism.Aceleaşi limite de favorabilitate sunt caracteristice şi pentru nebulozitatea sezonierădin anotimpul estival, atât pentru regiunile montane, cât şi pentru regiunile deluroase şi decâmpie.Pentru anotimpul hibernal, în scala condiŃiilor climatice hibernale favorizanteturismului în regiunile montane apar alte limite de favorabilitate:

5- dacă durata medie sezonieră cu nori este mai mică de 7 zecimi sunt condiŃii foartefavorabile practicării turismului;- atunci când durata medie sezonieră cu nori are valori cuprinse între 7 zecimi şi 8zecimi sunt condiŃii favorabile practicării turismului;- când nebulozitatea este cuprinsă între 8 zecimi şi 9 zecimi apar condiŃii cufavorabilitate medie,- iar când durata medie sezonieră cu nori are valori mai mari de 9 zecimi suntcondiŃii cu favorabilitate mică pentru turism.Numărul mediu de zile cu cer senin (0 - 3.5) completează regimul nebulozităŃii totaleşi este invers proporŃional cu nebulozitatea totală.Cele mai multe zile cu cer senin sunt în regiunea litorală şi în lungul Dunării, iar celemai puŃine zile cu cer senin sunt înregistrate în regiunile montane cu altitudini ce depăşesc2000 m. Şi acest parametru climatic, are un rol important în desfăşurarea turismului.Pentru scala condiŃiilor climatice estivale favorizante turismului în regiunile deluroaseşi de câmpie:- numărul mediu sezonier de zile cu cer senin trebuie să fie mai mare de 40 pentru ase încadra în condiŃiile foarte favorabile turismului;- pentru condiŃii favorabile, numărul mediu sezonier de zile cu cer senin trebuie să fiecuprins între 30 şi 40 de zile;- dacă numărul mediu sezonier de zile cu cer senin este cuprins între 20 şi 30, atuncisunt condiŃii cu favorabilitate medie,- iar dacă este mai mic de 20 de zile, apar condiŃii cu favorabilitate mică pentruturism.În scala condiŃiilor climatice anuale favorizante turismului în regiunile deluroase şi decâmpie:- numărul mediu anual de zile cu cer senin trebuie să fie mai mare de 120 pentru aîntruni condiŃii foarte favorabile turismului;- dacă numărul mediu anual de zile cu cer senin este cuprins între 90 şi 120 de zileatunci sunt condiŃii favorabile;- când valorile numărului mediu anual de zile cu cer senin se încadrează între 60 şi90 de zile sunt condiŃii cu favorabilitate medie,- iar pentru valori mai mici de 60 de zile cu cer senin pe an sunt condiŃii cufavorabilitate mică pentru turism.În regiunile montane, în anotimpul hibernal:- numărul mediu sezonier de zile cu cer senin trebuie să fie mai mare de 24 pentrucondiŃii foarte favorabile turismului;- dacă zilele cu cer senin sunt în număr de 22, până la 24, sunt condiŃii favorabile;- pentru un numărul mediu sezonier de zile cu cer senin cuprins între 20 şi 22 de zileapar condiŃii cu favorabilitate medie,- iar pentru un număr de zile cu cer senin, în anotimpul iarna, mai mic de 20 suntcondiŃii cu favorabilitate mică pentru turism.Vara, la munte, pentru a fi condiŃii foarte favorabile turismului, numărul mediusezonier de zile cu cer senin trebuie să fie mai mare de 20; dacă zilele cu cer senin (0 - 3.5)sunt în număr de 15, până la 20 sunt condiŃii favorabile practicării turismului; pentrucondiŃiile cu favorabilitate medie zilele cu cer senin sunt între 10 şi 15, iar dacă numărul

mediu sezonier de zile cu cer senin este mai mic de 10, apar condiŃii cu favorabilitate micăpentru turism.66. Durata strălucirii soareluiDurata strălucirii soarelui, din punct de vedere al sumelor medii anuale, înregistreazăvalorile cele mai mari în regiunea litorală a Mării Negre şi în Delta Dunării şi valorile cele maimici pe vârfurile montane înalte şi în depresiunile intramontane, datorită obstacolelor celimitează orizontul dar şi a frecvenŃei mai mari a ceŃei şi a nebulozităŃii stratiforme.Analiza scalei condiŃiilor climatice anuale favorizante turismului în regiunile deluroaseşi de câmpie evidenŃiază următoarele limite de favorabilitate:- condiŃii foarte favorabile turismului pentru o durată a strălucirii soarelui mai marede 2220 de ore,- condiŃii favorabile atunci când durata strălucirii soarelui are valori cuprinse între2220 de ore şi 2100 de ore,- condiŃii cu favorabilitate medie când durata medie anuală de expunere la soare estecuprinsă în intervalul 2000 – 2100 de ore- şi condiŃii cu favorabilitate mică pentru turism când durata strălucirii soareluiînregistrează un număr mai mic de 2000 de ore anual.În semestrul cald, căruia îi revine aportul principal din durata anuală de strălucire asoarelui, se evidenŃiază următoarele limite de favorabilitate:- când numărul mediu sezonier de ore de strălucire a soarelui este mai mare de 600sunt condiŃii foarte favorabile turismului;- când numărul mediu sezonier de ore de strălucire a soarelui este cuprins înintervalul 500 – 600 de ore sunt condiŃii favorabile;- daca durata medie sezonieră de strălucire a soarelui are valori ce variază înintervalul 400 – 500 de ore sunt condiŃii cu favorabilitate medie,- iar dacă durata medie sezonieră de strălucire a soarelui are valori mai mici de 400de ore sunt condiŃii cu favorabilitate mică pentru turism.7. PrecipitaŃiile atmosfericePrecipitaŃiile atmosferice sunt o consecinŃă imediată a nebulozităŃii. Dacă sunt lichidereprezintă un parametru climatic restrictiv în desfăşurarea activităŃilor turistice, deoarecedetermină sedentarizarea turiştilor într-un loc şi reprezintă un stress pe plan psihologic. Înschimb, dacă sunt sub formă de zăpadă au un efect benefic asupra stării de bine aturistului, deoarece pot fi practicate diferite tipuri de sporturi de iarnă (schi, săniuş,patinaj). De altfel, zăpada şi acumularea ei sub forma unui strat de zăpadă persistent maimare de 64 de zile sunt indispensabile practicării sporturilor de iarnă.În cadrul scalelor condiŃiilor climatice favorizante turismului, din punct de vedere alprecipitaŃiilor atmosferice, se pot analiza următorii parametri climatici: cantitatea mediesezonieră de precipitaŃii (mm), numărul mediu sezonier de zile cu precipitaŃii ≥ 0.1 mm,numărul mediu sezonier de zile cu precipitaŃii ≥ 1.0 mm, cantitatea medie anuală deprecipitaŃii (mm), numărul mediu sezonier de zile cu precipitaŃii ≥ 0.1 mm, numărul mediusezonier de zile cu precipitaŃii ≥ 1.0 mm, numărul mediu sezonier de zile cu strat dezăpadă, grosimea medie sezonieră a stratului de zăpadă (cm).

7Din analiza scalei condiŃiilor climatice anuale favorizante turismului în regiuniledeluroase şi de câmpie pentru cantitatea medie anuală de precipitaŃii se evidenŃiazăurmatoarele limite de favorabilitate:- condiŃii foarte favorabile turismului pentru o cantitatea medie anuală de precipitaŃiimai mică de 600 mm,- condiŃii favorabile pentru o cantitatea medie anuală de precipitaŃii cu valoricuprinse între 600 şi 700 mm,- condiŃii cu favorabilitate medie atunci când cantitatea medie anuală de precipitaŃiieste cuprinsă în intervalul 700 – 800 mm şi,- condiŃii cu favorabilitate mică pentru turism dacă precipitaŃiile medii anualedepăşesc 800 mm.Pentru aceeaşi scală a condiŃiilor climatice anuale favorizante turismului în regiuniledeluroase şi de câmpie, analizând numărul mediu anual de zile cu precipitaŃii ≥ 0.1 mm,apar următoarele limite de favorabilitate:- condiŃii foarte favorabile turismului, dacă numărul mediu anual de zile cuprecipitaŃii ≥0.1 mm este mai mic decât 100,- condiŃii favorabile dacă numărul mediu anual de zile cu precipitaŃii ≥ 0.1mm arevalori cuprinse între 100 şi 120 de zile,- condiŃii cu favorabilitate medie atunci când numărul mediu anual de zile cuprecipitaŃii ≥ 0.1 mm este cuprins în intervalul 120 – 140 de zile şi,- condiŃii cu favorabilitate mică pentru turism când numărul mediu anual de zile cuprecipitaŃii ≥ 0.1 mm este mai mare de 140. Aceleaşi limite de favorabilitate seînregistrează şi pentru următorul parametru climatic: numărul mediu anual de zile cuprecipitaŃii ≥ 1.0 mm.În semestrul cald, în regiunile deluroase şi de câmpie, cantitatea medie sezonieră deprecipitaŃii (mm) trebuie să fie mai mică de 200 mm pentru a fi condiŃii foarte favorabileturismului, să aibă valori cuprinse între 200 şi 250 mm pentru condiŃii favorabile, să fiecuprinsă în intervalul 250 – 300 mm pentru condiŃii cu favorabilitate medie, iar dacă seînregistrează valori mai mari de 300 mm apar condiŃii cu favorabilitate mică pentru turism.În ceea ce priveşte numărul mediu sezonier de zile cu precipitaŃii ≥ 0.1 mm:- acesta trebuie să fie mai mic de 30 pentru a fi condiŃii foarte favorabile turismului,- cuprins în intervalul 30 – 35 pentru condiŃii favorabile,- cu valori cuprinse între 35 şi 40 de zile pentru condiŃii cu favorabilitate medie- dacă numărul mediu sezonier de zile cu precipitaŃii ≥ 0.1 mm este mai mare de 40atunci sunt condiŃii cu favorabilitate mică pentru turism.La fel ca şi la scala condiŃiilor climatice anuale favorizante turismului în regiuniledeluroase şi de câmpie şi la scala condiŃiilor climatice estivale favorizante turismului înregiunile deluroase şi de câmpie, numărul mediu sezonier de zile cu precipitaŃii ≥ 1.0 mmare aceleaşi limite de favorabilitate ca şi numărul mediu sezonier de zile cu precipitaŃii ≥ 0.1mm.Tot în semestrul cald, dar în regiunile montane, cantitatea medie sezonieră deprecipitaŃii(mm):- dacă are valori mai mici de 360 mm sunt condiŃii foarte favorabile turismului- când valorile cantităŃii medii sezoniere de precipitaŃii sunt cuprinse între 360 mm şi390 mm sunt condiŃii favorabile,

8- dacă se înregistrează valori între 390 mm şi 420 mm sunt condiŃii cu favorabilitatemedie,- iar dacă precipitaŃiile medii sezoniere au valori mai mari de 420 mm sunt condiŃii cufavorabilitate mică pentru turism.Analizând numărul mediu sezonier de zile cu precipitaŃii ≥ 0.1 mm, în cadrul scaleicondiŃiilor climatice estivale favorizante turismului în regiunile montane se contureazăurmătoarele limite de favorabilitate:- dacă numărul mediu sezonier de zile cu precipitaŃii ≥ 0.1 mm este mai mic de 30sunt condiŃii foarte favorabile turismului,- dacă numărul mediu sezonier de zile cu precipitaŃii ≥ 0.1 mm are valori cuprinseîntre 30 şi 40 sunt condiŃii favorabile;- pentru condiŃiile cu favorabilitate medie, numărul mediu sezonier de zile cuprecipitaŃii ≥ 0.1 mm trebuie să fie cuprins în intervalul 40 – 50,- iar pentru condiŃii cu favorabilitate mică pentru turism, numărul mediu sezonier dezile cu precipitaŃii ≥ 0.1 mm trebuie să aiba valori mai mari de 50.Următorul parametru climatic, numărul mediu sezonier de zile cu precipitaŃii ≥ 1.0mm are aceleaşi limite de favorabilitate ca şi numărul mediu sezonier de zile cu precipitaŃii≥ 0.1 mm (< 30 zile, 30 zile – 40 zile, 40 zile – 50 zile şi > 50 zile).În scala condiŃiilor climatice hibernale favorizante turismului în regiunile montanesunt monitorizaŃi următorii parametri climatici: numărul mediu sezonier de zile cu strat dezăpadă şi grosimea medie sezonieră a stratului de zăpadă (cm).Pentru condiŃii foarte favorabile turismului numărul mediu sezonier de zile cu strat dezăpadă trebuie să fie mai mare de 64; pentru condiŃii favorabile, numărul mediu sezonier dezile cu strat de zăpadă trebuie să dureze între 48 şi 64 de zile. Dacă numărul mediusezonier de zile cu strat de zăpadă este cuprins între 32 şi 48 de zile sunt condiŃii cufavorabilitate medie, iar dacă numărul mediu sezonier de zile cu strat de zăpadă dureazămai puŃin de 32 de zile sunt condiŃii cu favorabilitate mică pentru turism.În ceea ce priveşte grosimea medie sezonieră a stratului de zăpadă (cm), aceastatrebuie sa fie mai mare de 20 cm pentru a întreŃine condiŃii foarte favorabile turismului;dacă grosimea medie sezonieră a stratului de zăpadă este cuprinsă între 14 şi 20 cm suntcondiŃii favorabile. Atunci când stratul de zăpadă are o grosime cuprinsă între 8 şi 14 cmsunt condiŃii cu favorabilitate medie, iar dacă grosimea stratului de zăpadă este mai mică de8 cm sunt condiŃii cu favorabilitate mică pentru turism.Din punct de vedere turistic, zăpada este resursa capitală a climatului hibernal.Referindu-ne la numărul mediu sezonier de zile cu strat de zăpadă, în zona montană suntcondiŃii foarte favorabile practicării turismului, la toate cele 14 staŃii meteorologice studiateînregistrându-se un număr mai mare de 64 de zile cu strat de zăpadă. Dar trebuie avut învedere şi faptul că o grosime prea mare a stratului de zăpadă împiedică desfăşurarea altorforme de turism, cum ar fi drumeŃiile.8. Presiunea atmosfericăPresiunea atmosferică se defineşte ca fiind forŃa exercitată de aerul atmosferic peunitatea de suprafaŃă şi reprezintă unul din parametri fundamentali în meteorologie.Datorită faptului că relieful României se desfăşoară între 0 m şi 2544 m altitudine, nuexistă restricŃii din punct de vedere al presiunii atmosferice. Totuşi, în regiunile montane, laaltitudini mai mari, datorită presiunii atmosferice mai reduse (rarefierea aerului) pot fi

9afectaŃi turiştii meteosensibili, prin apariŃia durerilor de cap, a palpitaŃiilor, a ameŃelii, ainsomniei, frecvenŃa ridicată pulsului, prezenŃa răului de munte, cunoscut sub denumireapopulară de „boala de munte”, îndeosebi la peste 1000 m altitudine. Aceste reacŃii apar dincauza rarefierii aerului şi a scăderii parŃiale a cantităŃii de oxigen.Presiunea atmosferică, în afara variaŃiilor în funcŃie de altitudine, mai prezintă şivariaŃii diurne şi anuale.9. VântulÎn Romania vânturile sunt influenŃate de circulaŃia generală a maselor de aer şi derelief, în special de MunŃii CarpaŃi, prin altitudine şi orientarea culmilor.Din punct de vedere turistic, mişcările de aer şi vânturile moderate sunt elementeclimatice favorabile şi chiar indispensabile unei bune staŃiuni, iar vânturile violente şi desesunt nefavorabile şi staŃiunile vor trebui ferite de acestea.Pentru a îndeplini condiŃii foarte favorabile practicării turismului în regiuniledeluroase şi de câmpie viteza medie anuală a vântului, trebuie să fie mai mică de 2 m/s.Dacă viteza medie anuală a vântului este cuprinsă între 2 m/s şi 4 m/s, atunci sunt condiŃiifavorabile. Când viteza medie anuală a vântului înregistrează valori cuprinse între 4 - 6 m/s,sunt condiŃii cu favorabilitate medie, iar dacă viteza medie anuală a vântului depăşeşte 6m/s sunt condiŃii cu favorabilitate mică pentru turism.Din analiza scalei condiŃiilor climatice estivale favorabile turismului în regiunilemontane se evidenŃiază următoarele limite de favorabilitate:- când viteza medie sezonieră a vântului are valori mai mici de 2 m/s sunt condiŃiifoarte favorabile practicării turismului,- când are valori din intervalul 2 – 4 m/s sunt condiŃii favorabile,- când se încadrează între 4 şi 6 m/s sunt condiŃii cu favorabilitate medie,- iar dacă viteza medie sezonieră a vântului depăşeşte 6 m/s sunt condiŃii cufavorabilitate mică pentru turism.În sezonul hibernal, pentru a fi condiŃii foarte favorabile practicării turismului, vitezamedie sezonieră a vântului trebuie să aibă valori mai mici de 3 m/s, pentru condiŃiifavorabile, viteza vântului în anotimpul iarna, trebuie să aibă valori cuprinse între 3 m/s şi 4m/s, pentru condiŃii cu favorabilitate medie viteza medie sezonieră a vântului trebuie să seîncadreze în intervalul 4 – 5 m/s, iar dacă viteza medie sezonieră a vântului are valori maimari de 5 m/s sunt condiŃii cu favorabilitate mică pentru turism.Analizând trei dintre cele patru scale ale condiŃiilor climatice şi anume:- scala condiŃiilor climatice estivale favorabile turismului în regiunile deluroase şi decâmpie,- scala condiŃiilor climatice anuale favorabile turismului în regiunile deluroase şi decâmpie,- scala condiŃiilor climatice estivale favorabile turismului în regiunile montaneSe observă că frecvenŃa medie a calmului are aceleaşi limite de favorabilitate: pentrucondiŃii foarte favorabile practicării turismului frecvenŃa medie a calmului trebuie să fie maimare de 30%, pentru condiŃii favorabile trebuie să se încadreze în intervalul 20 – 30%,pentru condiŃii cu favorabilitate medie frecvenŃa medie a calmului are valori cuprinse între10 şi 20%, iar dacă frecvenŃa medie a calmului are valori mai mici de 10% sunt condiŃii cufavorabilitate mică pentru turism.

10Din analiza scalei condiŃiilor climatice hibernale favorabile turismului în regiunilemontane se remarcă următoarele limite de favorabilitate:- dacă frecvenŃa medie a calmului are valori mai mari de 60 % sunt condiŃii foartefavorabile practicării turismului,- atunci când frecvenŃa medie a calmului are valori cuprinse între 40 – 60 % suntcondiŃii favorabile,- dacă are valori din intervalul 20 – 40 % sunt condiŃii cu favorabilitate medie,- iar dacă frecvenŃa medie a calmului are valori mai mici de 20 % sunt condiŃii cufavorabilitate mică pentru turism.9. Fenomenele meteorologiceParticularităŃile circulaŃiei generale a atmosferei de la un sezon la altul determinăproducerea diverselor fenomene şi procese meteorologice. Astfel, pentru sezonul rece alanului sunt caracteristice fenomenele de îngheŃ, brumă, chiciură, polei, depuneri de gheaŃăpe conductori aerieni, ninsoarea, viscolul, stratul de zăpadă, ceaŃă.FrecvenŃa, durata şi intensitatea acestora sunt condiŃionate de regimul termic deiarnă a cărui caracteristică principală o constituie coborârea temperaturii în aer şi pesuprafaŃa solului sub 0º C, ca şi advecŃiile de aer rece polar sau arctic. Pentru sezonul caldal anului sunt caracteristice fenomenele de rouă, ploile torenŃiale, grindină, oraje.FrecvenŃa, durata şi intensitatea acestora sunt condiŃionate de regimul termic de vară, cutemperaturi de 25 – 30 º C în aer şi de 50 - 60 º C pe sol, de advecŃiile de aer fierbintetropical, ca şi de continentalizarea maselor de aer oceanic.10. Regionarea bazată pe favorabilitatea pentru turism a condiŃiilor climaticedin RomâniaComplexul condiŃiilor climatice într-o regiune determinată este un factor deosebit deimportant în creşterea ori descreşterea turismului şi a activităŃilor legate de acesta. Pentru arezolva anumite probleme practice legate de turism, este necesar să se determine acelevariabile climatice care exercită influenŃă asupra turismului şi cota fiecăruia dintre aceştifactori în valoarea globală a influenŃelor.Scala condiŃiilor climatice din România care favorizează turismul reprezintă uninstrument de evaluare cantitativă analitic-sintetică. Acest instrument permite evaluareaanalitică, întrucât ia în considerare un număr foarte mare de variabile climatice şi ponderealor specifică în funcŃie de impactul asupra turismului. De aceea, fiecare parametru climaticluat în considerare are gradaŃia sa pozitivă.În acelaşi timp, acest instrument permite evaluarea sintetică întrucât valoareafiecăreia din variabilele climatice luate în considerare, precum şi cea însumată a tuturoracestora se clasifică în patru categorii de favorabilitate, cu limite precis determinate.Deoarece cerinŃele climatice pentru turismul din zonele de deal sau de câmpie (terenurijoase) diferă de cele din ariile montane şi în funcŃie de sezon, a fost necesară elaborarea apatru scale de gradaŃii diferite:I. Scala condiŃiilor climatice estivale favorizante turismului în regiunile deluroase şide câmpie;II. Scala condiŃiilor climatice anuale favorizante turismului în regiunile deluroase şide câmpie;

11III. Scala condiŃiilor climatice estivale favorizante turismului în regiunile muntoase;IV. Scala condiŃiilor climatice hibernale favorizante turismului în regiunile muntoase;Toate cele patru scale au în vedere condiŃiile climatice caracteristice teritoriuluiRomâniei. Fiecare dintre ele, include, pe lângă variabile climatice comune, o serie deparametri specifici.Cele mai grele probleme în elaborarea acestor scale sunt puse nu atât de mult dealegerea parametrilor ce influenŃează turismul, cât de determinarea ierarhiei coteloracestora în valoarea globală a influenŃelor şi a modului de transformare a unităŃilor demăsură specifice fiecăruia dintre parametri (grade, numărul de zile, procentaje, milimetri,metri per secundă) în unităŃi de măsură comune tuturor – PUNCTE.Transformarea unităŃilor specifice de măsură în unităŃi comune (puncte) esterealizată pentru fiecare parametru, conform unei formule originale. La rândul său, formulaasigură variaŃia liniară a unui parametru luat în considerare, permiŃând calcularea exactă aimplicării sale în punctajul general. În acest mod, putem evita tabelele de echivalenŃă întreunităŃi de măsură specifice, care sunt statice, mai puŃin precise şi ineficiente când sunt mulŃiparametri de luat în calcul.Formula de transformare face posibilă luarea în calcul a unui număr mare devariabile climatice şi implicit obŃinerea unui rezultat corespunzător realităŃii sau cel puŃinsensibil apropiat acesteia, cu condiŃia ca semnificaŃia (importanŃa/ponderea) fiecăruiparametru din valoarea globală a condiŃiilor climatice ce influenŃează turismul să fie judiciosstabilită.Deşi au fost experimentate într-un număr de staŃii meteorologice, scalele prezentateaici sunt fără îndoială perfectibile. CâŃiva parametri pot fi omişi, în timp ce alŃii pot fiadăugaŃi (ionizarea aerului, radioactivitaea atmosferică, poluarea prin depunerea pulberilor,diverse noxe), dar la nivelul curent al abordării acestei probleme şi al posibilităŃii de a folosidate meteorologice, se consideră prezenta structură ca fiind cea mai potrivită. Acestestructuri pot fi verificate în mod satisfăcător numai prin aplicarea acestora pe tot cuprinsulŃării, prin trasarea unei hărŃi cu evidenŃierea tuturor condiŃiilor climatice ce favorizeazăturismul în România. (Sterie Ciulache, 1979)11. Regionarea bazată pe favorabilitatea pentru turism a condiŃiilor climaticedin România în semestrul caldO analiză a scalei condiŃiilor climatice estivale favorizante turismului în regiunilemontane în sezonul estival analizând 33 de staŃii meteorologice reflectă dominanŃacondiŃiilor foarte favorabile pentru turism, 24 de staŃii din cele 33 analizate încadrându-se înlimitele condiŃiilor foarte favorabile. Şapte dintre staŃii îndeplinesc condiŃii favorabile(Semenic, Parâng, Păltiniş, LăcăuŃi, Predeal, Sinaia, Ceahlău Toaca) şi doar două au condiŃiicu favorabilitate medie, acestea fiind Vf. Omu şi Vlădeasa. Nu există nici o staŃie dintre celeanalizate care să se încadreze în limitele condiŃiilor cu favorabilitate mică pentru turism.PotenŃialul turistic climatic al regiunilor montane din România în anotimpul estivaleste foarte ridicat, condiŃiile foarte favorabile fiind majoritare.Pentru a afla limitele de favorabilitate pentru staŃiile meteorologice unde nu sunt toŃiparametri climatici, se scad punctele corespunzătoare parametrului lipsă din punctajulgeneral, acesta reprezentând climatul.

121. Turismul pe teritoriul României din perspectiva influenŃării lui de cătrefactorii climatici2.1. PotenŃialul natural al turismului şi influenŃa condiŃiilor climatice asupraacestuiaPotenŃialul natural al turismului României este reprezentat prin: relief, substratulgeologic, reŃeaua hidrografică, vegetaŃia, fauna, solurile, clima şi vremea, aceasta din urmăinfluenŃând în mod direct activităŃile turistice.CondiŃiile climatice trebuie cunoscute de către operatorii turistici pentru a puteasusŃine viabilitatea sectorului turistic şi pentru a genera beneficii economico-socialecomunităŃilor locale şi pentru a îmbunătăŃi experienŃa de viaŃă a turiştilor. Astfel, ar trebuisă existe educaŃia pentru turişti şi pentru operatorii de turism cu privire la cunoaştereacondiŃiilor climatice şi chiar la efectele schimbărilor climatice pentru a putea asiguraimplementarea unor măsuri de adaptare şi pentru ca noile oportunităŃi să fie maximizate.Bioclimatul este suma caracteristicilor elementelor climatice din cadrul uneiregiuni, care prin parametri elementelor componente influenŃează organismuluman, factorii climatici creând astfel, fie o stare de confort şi relaxare, fie o stare dedisconfort, de stres sau suprasolicitare.Indicele de disconfort ARAKAWA –DI ARAKAWA (unităŃi)Indicele de disconfort propus de Arakawa, numit Indice de disconfort ARAKAWA (DIARAKAWA exprimă într-o singură valoare efectul combinat al temperaturii şi umezelii aeruluiasupra senzaŃiei de cald sau frig percepută de organismul uman.DI Arakawa se calculează pe baza temperaturii termometrului uscat (T usc ), exprimatăîn 0 C, şi a umezelii relative a aerului (UR), exprimată în %, conform ecuaŃiei:DI A = 0,81 T usc + 0,01 × UR (0,99 T usc + 14,3) + 46,3*• Giovanni Agostini, Mario Pinna, Sergio Pinna, Francesco Russo (2005) –Bioclimatologia umană, UTET Libreria, Torino.Calculând şi analizând indicele de disconfort ARAKAWA – DI ARAKAWA (unităŃi) la 90de staŃii meteorologice din România, 11 staŃii, toate din zona montană au valori cuprinseîntre 60-75 unităŃi, indicând confort bioclimatic, 25 dintre staŃiile analizate se încadreazăvaloric în intervalul 75-80 unităŃi, arătând un disconfort prin încălzire, iar marea majoritate,de 54 de staŃii au valori mai mari de 80 unităŃi, indicând bioclimat dificil de suportat dincauza căldurii.Nivelul de disconfort bioclimatic variază în funcŃie de clasele de valori ale DIArakawa:DI Arakawa (unităŃi) Disconfort bioclimaticDI A < 55Bioclimat dificil de suportat din cauza friguluiDI A = 55-60Disconfort prin răcireDI A = 60-75Confort bioclimaticDI A = 75-80Disconfort prin încălzireDI A > 80Bioclimat dificil de suportat din cauza căldurii

13PotenŃialul turistic al teritoriului României reprezintă ansamblul elementelor naturale,economice, social-istorice şi culturale, care constituie premise pentru dezvoltarea turismului.PotenŃialul turistic natural este reprezentat de totalitatea resurselor turistice oferitede cadrul natural al teritoriului României, acestea fiind: relieful, clima prin elementele salemeteorologice, hidrografia, vegetaŃia, fauna. Toate componentele cadrului natural suntsprijinite de relief şi sunt influenŃate de climă.Clima prin tipul şi volumul precipitaŃiilor, prin creşterea sau descreştereatemperaturilor (variaŃia în timp), prin prezenŃa sau absenŃa nebulozităŃii, prin durata mediede strălucire a soarelui, prin umiditatea aerului, prin viteza vântului, frecvenŃa calmuluiinfluenŃează toate elementele cadrului natural (relief, hidrografie, vegetaŃie, faună) şiimplicit potenŃialul turistic natural, determinând desfăşurarea activităŃilor turistice şi avândun rol hotărâtor asupra fluxurilor turistice.2.1.1. PotenŃialul turistic reprezentat de condiŃiile climatice ale teritoriuluiRomânieiFactorii climatici reprezintă elementul cheie de atracŃie pentru turiştii sosiŃi îndestinaŃiile montane sau de litoral şi nu numai. Astfel, vremea caldă şi precipitaŃiile redusesunt factorii cei mai importanŃi pentru o destinaŃie de vacanŃă de pe litoral, iar grosimeastratului de zăpadă reprezintă punctul forte al unei staŃiuni montane destinată sporturilor deiarnă. În general, toate formele de activitate care au loc în aer liber sunt influenŃate într-oformă sau alta de elementele climatice. Pentru multe comunităŃi locale turismul reprezintăunul dintre sectoarele economice cele mai importante, iar condiŃiile climaticenecorespunzătoare pot afecta nivelul de dezvoltare economică şi socială al respectivelorcomunităŃi.2.1.2. InfluenŃa condiŃiilor climatice asupra potenŃialului turistic reprezentat derelieful RomânieiRelieful reprezintă baza desfăşurării oricăror activităŃi ale societăŃii umane şi implicita turismului. În ansamblu, relieful reprezintă suportul tuturor componentelor mediuluigeografic. Relieful este suport pentru turism atât prin valoarea potenŃialului său deatractivitate, prin faptul că în România relieful este variat, având în componenŃă toateformele majore de relief (munŃi, delauri şi podişuri şi câmpii), cât şi prin elementeleclimatice care sunt etajate în funcŃie de altitudine (se desfăşoară între 0 m, în Delta Dunăriişi litoralul Mării Negre şi 2544 m – vf. Moldoveanu din MunŃii Făgăraş).2.1.3. InfluenŃa condiŃiilor climatice asupra potenŃialului turistic reprezentat deapele RomânieiAlături de relief, dintre elementele cadrului natural cu un efect important asupraturismului, hidrografia este cea care constituie atracŃie turistică. Elementele hidrografice cuparticularităŃile lor crează obiective turistice importante.Un rol important în cadrul potenŃialului turistic al apelor curgătoare îl are Dunărea,atât de la intrarea în Ńară, de la Baziaş până la Tulcea, cât mai ales în sectorul deltei (prinprezenŃa grindurilor, a lacurilor, a canalelor, a braŃelor, dar şi a unei vegetaŃii şi faunespecifice, prezenŃa aşezărilor umane şi a unor activităŃi economice specifice). Unele

14elemente climatice (temperatura, umiditatea) sunt influenŃate de proprietăŃile fizice ale apeiDunării, de relieful jos, de lunca Dunării. Astfel, temperatura medie anuală este mai ridicatădecât în restul Ńării, atingând valori de peste 11ºC, umiditatea aerului este mai maredatorită proceselor intense de evaporaŃie. Aceste procese generează inversiuni detemperatură, determinând apariŃia unor curenŃi de aer descendenŃi ce duc la destrămareanorilor şi predominarea timpului frumos. În sectorul deltei cantitatea medie anuală deprecipitaŃii este foarte redusă (sub 400 mm/an), dar lipsa precipitaŃiilor este compensată deumiditatea ridicată, datorită evaporaŃiei de pe suprafeŃele acvatice.2.1.4. InfluenŃa condiŃiilor climatice asupra potenŃialului turistic reprezentat devegetaŃia RomânieiVegetaŃia joacă un rol important în dezvoltarea turismului, în special de recreere şide agrement (dar are şi valoare turistică peisagistică, estetică, ştiinŃifică, de odihnă).VegetaŃia, ca şi relieful şi hidrografia poate constitui un obiectiv turistic, chiar de sinestătător,acest fapt însemnând că poate avea o influenŃă puternică asupra turismului.Principalele trăsaturi ale vegetaŃiei sunt determinate de variaŃia temperaturii, aumidităŃii, a cantităŃii de precipitaŃii, precum şi de latitudine, longitudine şi altitudine. Petertoriul Ńării noastre se află limita fitogeografică de est a fagului. VariaŃiile locale maiaccentuate ale regimului termic determină formarea unor unităŃi vegetative cu caracter localsau azonal.Clima influenŃează vegetaŃia prin temperatură şi precipitaŃii în mod special,determinând durata medie a vegetaŃiei active şi bineînŃeles perioada de vegetaŃie, aceastaavând un rol asupra potenŃialului turistic legat de vegetaŃia României (compoziŃia floristică,fitocenotică). Temperatura generează dominanŃa unor specii (microterme, mezoterme,termofile), la fel şi cantitatea de precipitaŃii. În concluzie, valenŃele turistice ale vegetaŃieisunt determinate de o serie de parametri climatici (temperatură, cantitatea de precipitaŃii,vânturi, durata de strălucire a soarelui).2.2. Dotările turistice şi influenŃa condiŃiilor climatice asupra acestora(amenajările)2.2.1. Amenajările turistice din regiunea litoralăTurismul e considerat, în primul rând, o formăderecreere, alături de alte activităŃi şi formule depetrecere a timpului liber. România beneficiază demultiple şi variate frumuseŃi naturale şi valoricultural-istorice, care-i permit să ofere produseturistice de calitate şi atractivitate deosebită,competitive, în măsură să satisfacă exigenŃeletuturor categoriilor de vizitatori români şi străini. 2Mai se află situată între Vama Veche, la sud (7 km) şi oraşul Mangalia, la nord (5 km).Este staŃiune balneoclimaterică estivală. Climatul este marin, moderat. Temperaturamedie anuală este de peste 11º C. Verile sunt călduroase cu o temperatură medie a luniiiulie de 22ºC, iar iernile blânde cu o temperatură medie a lunii ianuarie de 0,2ºC.Cantitatea medie anuală de precipitaŃii este de sub 400 mm. În sezonul estival, durata

15medie de strălucire a soarelui este de 10-12 ore pe zi. Aerul este bogat în aerosoli salini.Bioclimatul este excitant-solicitant.La 2 Mai se ajunge numai pe cale rutieră.Un loc liniştit până acum caŃiva ani, în prezent,staŃiunea balneoclimaterică 2 Mai este olocalitate aglomerată pe timpul verii, turiştii fiindatraşi de tarifele de cazare mici în comparaŃie cucelelalte staŃiuni de pe litoralul românesc.Cazarea se poate face în vile şi pensiuni, sau încort, pe plajă, sau în curŃile oamenilor. Plaja din2 Mai este mărginită de digul portului Mangalia şide o porŃiune neamenajată de litoral carecomunică cu plaja de la Vama Veche. Este o plajă, în mare parte, neamenajată. PosibilităŃilede distracŃie sunt reduse, iar cei care se cazează în 2 Mai îşi petrec serile, de regulă, înVamă Veche sau în Mangalia.Limanu este o zonă necunoscutămarii majorităŃi a turiştilor. Aflată la circa 4km de 2 Mai, pe malul Lacului Limanu (înimaginea alăturată), este un loc foarteliniştit şi discret, cu posibilităŃi de cazare învile şi case ale localnicilor, la cele mai micipreŃuri de pe litoral. Chiar dacă localitateaLimanu nu dispune de plajă, distanŃa micăpână la plaja din 2 Mai poate fi parcursă relativuşor.Obiective turistice: Muzeul de artă, datânddin 1960, rezervaŃia forestieră Pădurea Hagieni,Peştera Limanu (rezervaŃie speologică), LaculLimanu (punct de atracŃie turistică, mai alespentru turismul de sfârşit de săptămână, însezonul estival, pentru constănŃeni).Toate aceste dotări turistice (amenajările din cadrul staŃiunilor) au fost amplasate încea mai mare parte în regiuni cu un climat de adăpost, unde nu-şi fac simŃită prezenŃavânturile puternice.StaŃiunile din regiunile de deal şi podiş sunt amplasate de regulă în depresiuniintracolinare sau submontane care atenuează influenŃa elementelor climatice extreme.StaŃiunile din regiunile montane sunt amplasate de regulă tot în culoare depresionaresau în depresiuni, unde chiar dacă se produc frecvente inversiuni termice, apare climatul deadăpost oferit de munŃii înconjurători (frecvenŃă mai mare a calmului atmosferic).StaŃiunile turistice aflate la altitudini mai mari au urmărit menŃinerea unui număr maimare de zile a stratului de zăpadă, favorabil sporturilor de iarnă (de exemplu Semenic –1400 m, Straja – 1380 m, Păltiniş – 1450 m, Băişoara – 1200 – 1500 m). Cu cât altitudinea

16este mai mare, cu atât numărul mediu sezonier de zile cu strat de zăpadă este mai mare.De asemenea, în astfel de staŃiuni turistice aerul este puternic ionizat şi ozonat.StaŃiunile din regiunile de câmpie sau din regiunea litorală funcŃionează de regulădoar sezonier, vara, din cauza condiŃiilor climatice nefavorabile în sezonul hibernal (vitezemari ale vântului, nebulozitate ridicată, temperaturi scăzute, durată mică de strălucire asoarelui). Chiar şi dotările turistice din aceste regiuni sunt amenjate doar pentru sezonulestival. Nebulozitatea accentuată într-o staŃiune din regiunea litorală, vara, împiedicădesfăşurarea unor activităŃi turistice în condiŃii optime, scăzând durata de strălucire asoarelui, element esenŃial pentru sezonul estival. Vara, temperaturile prea ridicate dau ostare de disconfort termic. Această stare de disconfort este atenuată pe Ńărmul Mării Negrede brizele marine, sau brizele de lac, în cazul Lacului Techirghiol, Limanu. Iarna,temperaturile scăzute sunt accentuate de vânturile puternice, ce-şi fac simŃită prezenŃa înacele regiuni ce nu au un climat de adăpost. În ansamblu, fiecare parametru climatic arerolul său pozitiv sau negativ asupra dotărilor turistice din fiecare staŃiune.2.2.2. Amenajările turistice din zona montanăGeoagiu Băi (judeŃulHunedoara) - staŃiune turistică deinteres naŃional localizată în CarpaŃiiOccidentali, în MunŃii Apuseni, îndepresiunea Geoagiu, la poaleleMunŃilor Metaliferi, în zona de contactaacestora cu Mureşul, la 350 metrialtitudine. Datează de pe vremeastăpânirii romane. S-a numit întâiGermisara, iar apoi Thermae Dodone.DinÎn 2000 localitatea Geoagiu devine oraş, dar staŃiunea se află în satul Geoagiu-Băi. EstestaŃiune balneoclimaterică ce funcŃionează permanent. Climatul este moderat reconfortant,cu o temperatură medie anuală de 9ºC, cu veri placute (temperatura medie a lunii iulie estede 20º C) şi ierni blânde lipsite de geruri (temperatura medie a lunii ianuarie este de-2...-3ºC). Cantitatea medie anuală de precipitaŃii este de 550 mm (cu averse în anotimpulestival). StaŃiunea este protejată de vânturi. Este prezent foehnul care determină încălziritimpurii primăvara.Are numeroase izvoare cu ape minerale slabradioactive, carbogazoase, mezotermale (29 -33º C), baze de tratament (instalaŃii pentrubăi calde cu apă minerală în vane şi în bazine,instalaŃii pentru aplicaŃii calde de nămol,instalaŃii de electroterapie şi hidroterapie,buvete pentru cură internă cu ape minerale,bazine în aer liber cu solarii pentruaerohelioterapie, sală de gimnastică medicalăşi masaj medical), ştrand în aer liber cu apătermală (30º C) folosit în sezonul estival.

17Dispune de hoteluri („Diana”, „Germisara”,acesta din urmă de patru stele) şi vile dediferite categorii.Obiective turistice: aşezarea romanăde la Germisara, „drumul roman” dinlocalitatea Geoagiu de Jos, castelul Apafi (înstil baroc, datând din secolul al XVII-lea),biserici vechi („Sf. Nicolae” – ortodoxă -secolul al XVI-lea, capela romanică dinsecolul al XIII-lea), Cheile Cibului, BisericaDensuş, Castelul Huniazilor, mănăstireaPrislop.2.2.3. Amenajările turistice din regiunile de deal şi câmpieBăile Govora din judeŃul Vâlcea, staŃiune turistică de interes naŃional, situată în SubcarpaŃiiGetici, în depresiunea subcarpatică Govora, la 360 – 380 maltitudine. A fost menŃionat documentar pentru prima datăîn anul 1488. A fost declarat oraş în anul 1927.Climatul este continental-moderat, cu otemperatură medie anuală de 9ºC, temperatura medie alunii iulie este de 19ºC, temperatura medie a lunii ianuarieeste de-3ºC. Cantitatea medie anuală de precipitaŃii este de 840mm. Umiditatea medie relativă este de 70% în sezonul estival şi 80% în sezonul hibernal.Este staŃiune balneoclimaterică ce funcŃionează permanent. Este dotată cu instalaŃiide tratament şi sanatoriu. Are izvoare cu ape minerale cu concentraŃii şi compoziŃii chimicevariate, fiind incluse în trei categorii: ape minerale clorurate-sodice, iodurate, bromurateconcentrate, ape minerale clorurate-sodice, sulfuroase concentrate, ape mineralesulfuroase, slab bicarbonatate hipotone.StaŃiunea dispune de instalaŃii de tratament (instalaŃiipentru băi calde cu apă minerală iodurată saucu apă minerală sulfuroasă la vane, bazin cuapă minerală caldă pentru kinetoterapie,instalaŃii pentru aplicaŃii de nămol cald, instalaŃiipentru aerosoli şi inhalaŃii, instalaŃii complexepentru electroterapie, hidroterapie, sală degimnastică medicală, masaj medical, buvetepentru cură internă – Izvorul 30 Decembrie).Cazarea este oferită de hoteluri („Belvedere” – trei stele, „Oltenia”, „Parc” –două stele , „Palace” – o stea, în stare avansată de degradare), vile („Crinul”,„Zorileanu” – două stele) şi pensiuni.Obiective turistice: mănăstirea Govora (secolul al XV-lea), mănăstirea Dintr-un Lemn(1634 - 1635), schitul Surpatele (secolul al XIII-lea), Pavilionul băilor, mănăstirea Horezu(1693), mănăstirea Arnota, mănăstirea Turnu, mănăstirea Stânişoara, mănăstirea Cornetu,Peştera Polovragi, Defileul Oltului Turnu Roşu-Cozia (47 km), Muzeul Satului Vâlcean dinBujoreni, parcul cu specii de plante specifice climatului mediteranean.