Interviu cu Prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei – Facultatea de Istorie a ...

2„Constelaii ieene”, anul II, nr. 1 (5), martie 2007Interviu cu Prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei –Facultatea de Istorie a Universitii „Alexandru Ioan Cuza” Iai– Stimate domnule profesor,suntei un basarabean „rtcit” îndulcele târg al Ieilor. V rugm s nespunei, pe scurt, cum ai ajuns s faceiparte din mediul universitar ieean i dece v-ai îndreptat paii ctre Facultateade Istorie a Universitii „AlexandruIoan Cuza”?– În primul rând, nu tiu dacsunt basarabean get-beget i, în al doilearând, nu tiu dac sunt „rtcit” în oraulnostru. tiu c sunt basarabean prinnatere, familia venind la Chiinu dupce tata, ceferist, a primit o slujb la Garade acolo. Am petrecut primii ani aicopilriei la Chiinu, cu bucuriile vârstei,dar i cu teama celor dou refugii: primulla Piatra Neam, în 1940-1941, dup carene-am întors la Chiinu, i al doilea, laClineti, lâng Piteti, în 1944-1945. Ne-amstabilit apoi la Iai. Chiar dac priniimei sunt din prile Botoanilor, mconsider basarabean prin amprentalsat asupra sufletului meu de amintirilecelor aproape apte ani petrecui pe str.Munceti i m consider basarabean prindatoria pe care mi-o incumb calitatea deistoric al acestui neam. M-am apropiat deistorie în anii petrecui pe bncileLiceului Internat „C. Negruzzi” (1948-1954), atunci când profesorii de istorieDamian Corleanu i Ludmila Carasievicim-au fcut s îneleg c exist i o altistorie decât cea oficial. M-am îndreptatspre Secia de Istorie a Facultii deFilologie-Istorie a Universitii „AlexandruIoan Cuza”. Îmi amintesc cu recunotinde câiva profesori, de la disciplinele debaz, care ne-au dat posibilitatea sdesprim grâul de neghin, s facemdiferena între substana demersului ianumite „introduceri” i „încheieri” deserviciu, impuse de regim. În urma rezultatelorobinute, am devenit preparator laIstoria contemporan a României, domeniupe care-l slujesc de 48 de ani.– Dintre preocuprile dumneavoastrne-au reinut atenia, în moddeosebit, cele referitoare la locul i rolulBasarabiei în istoria contemporan aRomâniei, la impactul pe care l-a avutUnirea din martie 1918 i la modul încare aceste aspecte au fost reliefate înliteratura noastr de specialitate. Înurma cercetrilor i studiilor dumneavoastr,a contactelor i a colaborrilorpe care le-ai avut i le avei cu diferiispecialiti i cercettori din RepublicaMoldova i, nu în ultimul rând, amodului în care percepei realitileactuale, considerai c se poate vorbi deo revenire real a comunitii tiinificede „dincolo” în cadrul su naionalfiresc, cel românesc?– Într-adevr, am considerat dedatoria mea s contribui la cunoatereamai profund a istoriei Basarabiei, caparte component a pmântului i ablocului etnic românesc. În ultimii aniam struit, în trei volume i în mai multestudii i articole, asupra a dou chestiuni:etapa final a aciunii pentru unireaBasarabiei cu România i maniera în cares-a integrat aceast provincie în statulîntregit. În ce privete comunitatea tiin-ific pe care dumneavoastr o numii „dedincolo” – ne referim la cea istoriografic –remarcm saltul uria realizat dup 1989,prin: reeditarea unor lucrri fundamentaledespre istoria Basarabiei, publicarea dedocumente, elaborarea unor lucrrivaloroase referitoare la istoria Basarabieide-a lungul secolelor. Prin prisma preocuprilornoastre, in s remarc volumelecare trateaz situaia Basarabiei subregimul sovietic, colectivizarea, deportrile,teroarea bolevic. Cu o tematicspecific, putem vorbi – ca s rspund laîntrebare – de existena unei comunititiinifice pe ambele maluri ale Prutului.Acest lucru l-am constatat din manifestrilecomune de la Chiinu i de la Iai,din contactele directe care ne-au confirmatinuta tiinific înalt a colegilornotri. În fond, „dincolo” se plaseaz ceicare falsific realitile i care reînvie,trebuie s-o spunem, „teza” Internaionaleia III-a Comuniste, referitoare la existenapoporului „moldovenesc” i a uneiRomânii „imperialiste” dup anul 1918.

4„Constelaii ieene”, anul II, nr. 1 (5), martie 2007declaraiilor i gesturilor oficialilor dincapitala statului vecin?– Nu sunt analist politic, pentrua avea pretenia de a da un rspunsconvingtor. A vorbi aici de logic esteprea mult. Sunt interesele unui regim,care se vede tot mai ameninat devecintatea direct cu Uniunea European,cu principiile acesteia. Inevitabil, mizeazpe sprijinul economic i politic de laRsrit, în condiiile în care tot mai muliromâni (i poate nu numai români)privesc tot mai insistent la România iimplicit la Uniunea European. Mai multdecât de logic se poate vorbi de exces dezel în aceste declaraii, de oscilaii formalecare confirm, în fond, atitudinea permanenta liderilor de la Chiinu.– Credei c este posibil revenireaBasarabiei / Republicii Moldova încadrul statal românesc?– Într-un anumit context politicintern i internaional, prin eforturiasumate i prin voina exprimat hotrâti în mod public, Republica Moldova sepoate „uni” cu Uniunea European i,implicit, cu România. Desigur, Românianu este indiferent fa de un asemeneaproces. Sperm c Bucuretiul tie ce arede fcut, dar nu depinde numai de el.Este de prisos s precizm c rspunsulnostru face parte din o poziie formulatdin ce în ce mai clar dup intrareanoastr în Uniunea European.– În ultimii ani ai participat lamai multe manifestri i activitiorganizate de Desprmântul Astra„Mihail Koglniceanu” Iai, dedicate,într-o form sau alta, Basarabiei.Organizate fie în România, fie înRepublica Moldova, respectivele momentev-au prilejuit intrarea în contact cu unadin cele mai active asociaii neguvernamentalecare promoveaz ideea ispiritul românesc la rsrit de Prut.Cum ai aprecia activitatea depus deastritii ieeni, în condiiile în care, timprea bine, mijloacele i posibilitilemateriale de care dispun pentru aceastasunt departe de ceea ce ar trebui s fie?– Sunt puternic impresionat demunca depus de Desprmântul Astra„Mihail Koglniceanu” din Iai. Princolaborarea noastr, tot mai strâns înultimii ani, ne-am dat seama de eforturileuriae depuse de o mân de oameni îndirecia meninerii contiinei naionaleîn rândul românilor din afara granieloractuale ale statului român. Desprmântulpune un accent deosebit pedezvoltarea relaiilor culturale, pe cultivarealimbii române i a învmântuluiîn limba matern. Am însoit recentconducerea Desprmântului într-o deplasareîn Republica Moldova, o aciunedeosebit de reuit care a cuprins ilansarea, la Universitatea de Stat dinChiinu, a volumului Românii din afaragranielor rii. Evoluie istoric isituaie prezent în contextul integrriiRomâniei în Uniunea European, editatde Desprmântul „M. Koglniceanu” iFacultatea de Istorie a Universitii„Alexandru Ioan Cuza” din Iai. Lansareas-a constituit într-o dezbatere de inut ia confirmat roadele însemnate ale munciidepuse de-a lungul anilor de acestDesprmânt, care trebuie sprijinit maimult, material i moral.– Ultima întrebare are un caractermai degrab retrospectiv pentru profesorulIon Agrigoroaiei: care au fost celemai plcute momente din carieradumneavoastr didactic?– Într-o misiune didactic desf-urat pe aproape cinci decenii, asemeneamomente sunt numeroase: la fiecarepromoie, la întâlnirile de promoii depeste ani, la acordarea gradelor didactice. a. Un moment deosebit de plcut, careîi înclzete sufletul, este prilejuit deîntâlnirile întâmpltoare cu absolvenidin promoiile „mai vechi”, cu caredepeni amintiri despre cei ce sunt idespre cei ce nu mai sunt. Închei curândurile scrise de un absolvent, profesorîntr-o comun din Oltenia, pe o carte a sadedicat mie: „Cine se întâlnete cudomnul profesor Agrigoroaiei pe dealulCopoului înva rostul vieii, al omului iistoricului. Am avut aceast ans ipentru ea v mulumesc!”.Interviu realizat deMircea-Cristian GHENGHEA