Reactii biochimice antioxidante - PIM Copy

REFERENŢI ŞTIINŢIFICI:PROF.DR. VLAD ARTENIE – Universitatea „Al.I.Cuza” IaşiPROF.DR. NASTASIA GHEORGHIŢĂ- U.M.F.”Gr.T.Popa” IaşiPROF.DR. IOANA PĂDURARU - U.M.F.”Gr.T.Popa” IaşiDescrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiJERCA, LUMINIŢAReacţii biochimice antioxidante, de excreţie şidetoxifiere, cu implicarea ficatului / Luminiţa Jerca,Cristina Dimitriu, Oltiţa Putină-Jerca. - Iaşi : PIM, 2007Bibliogr.ISBN 978-973-716-702-6I. Dimitriu, CristinaII. Putină-Jerca, Oltiţa577.1Tehnoredactare computerizată: Doina Râşcanu

PREFAŢĂPartea cea mai dinamică a patologiei digestive este reliefată denumeroase probleme majore legate de hepatologie, care a înregistrat înultimii 10-15 ani progrese remarcabile, printr-o explozie a cunoştinţelorîn domeniul biochimiei, biologiei celulare, geneticii, imunologiei,virusologiei hepatice etc., cât şi a descifrării unor mecanisme patologiceale unor boli grave.S-au diversificat, de asemenea, numeroase tehnici noi deinvestigare, cum ar fi: genetica biochimică şi moleculară, imagistică deînaltă performanţă, cât şi introducerea unor noi mijloace terapeuticecum ar fi medicaţia antivirală, terapia genetică etc.Materialul de faţă a fost elaborat cu intenţia de a sintetiza, dinimensul material bibliografic consultat, o mică parte din problemelereferitoare la reacţiile biochimice de excreţie şi detoxifiere hepatică.Concomitent a reliefat unele aspecte patologice, strâns legate deproblemele abordate.Manualul este destinat şi se adresează unui număr mare depotenţiali cititori, dar în special studenţilor facultăţii de medicină,medicilor rezidenţi de laborator clinic, specialiştilor, cât şi biochimiştilordin laboratoarele clinice, cadrelor didactice şi cercetătorilor cupreocupări în acest domeniu. De aceea am considerat necesar să1

expunem într-un volum separat, cele mai actuale tehnici de laboratorclinic, referitoare la unii markeri biochimici legaţi de explorarea hepatică.De asemenea, am considerat necesar introducerea unui bogatmaterial ilustrativ, actualizat, preluat din literatura de specialitate dinultimii 4-6 ani, cuprinzând tabele şi mecanisme biochimice,schematizate.Autorii îşi exprimă speranţa că lecturarea materialului se vadovedi utilă şi plăcută, atât cunoscătorilor cât şi cititorilor neavizaţi,cărora li se oferă o amplă perspectivă asupra unui domeniu fascinant şiîn perpetuu progres.Nu avem pretenţia că lucrarea a redat toate cunoştinţele noireferitoare la reacţiile biochimice de excreţie şi detoxifiere hepatică şi deaceea suntem recunoscători specialiştilor şi studenţilor din domeniilemenţionate, pentru eventualele observaţii şi sugestii asupra concepţiei şiconţinutului prezentei lucrări.AutoriiProf.univ.dr. Luminiţa JercaAsist.univ.dr. Cristina DimitriuMedic specialist neurologie Oltiţa Putină-Jerca2

CUPRINSABREVIERI 9INTRODUCERE 111. Funcţiile metabolice ale ficatului 132. Anatomia mare a ficatului 163. Ultrastructura hepatică 18CAPITOLUL 1FUNCŢIILE PROTECTIVE ALE FICATULUIPROTECŢIA ANTIOXIDANTĂ FAŢĂ DE STRESUL OXIDATIV, LA NIVELCELULAR 25I. Funcţia antioxidativă 28I.1. Specii reactive ale oxigenului 28I.2. Biomolecule ţintă ale leziunilor mediate de radicalii liberi 32I.3. Modificări biochimice induse de speciile radicalice ale oxigenului(SRO) 34I.3.1. Peroxidarea lipidică 34I.3.2. Transportul ionic 35I.3.3. Permeabilitatea vasculară 36I.3.4. Ţesutul conjunctiv 36I.3.5. Proliferarea celulelor 36I.3.6. Alterări cromozomiale. Mutaţii genetice 37I.4. Condiţii clinice care implică SRO 37I.4.1. Implicări multiorganice 39I.4.2. Implicări primare pe un singur organ 40I.5. Mecanisme enzimatice şi neenzimatice de apărare antioxidantă lanivel hepatic 42I.6. Rolul antioxidant al glutationului şi protecţia în stresul oxidativ 47I.6.1. Distribuţie şi localizare 48I.6.2. Rolul GSH-ului în organism 51CAPITOLUL 2FUNCŢIA EXCRETORIE A FICATULUI 57I. Excreţia bilei 59I.1. Aspecte histologice şi funcţionale ale sistemului biliar 59I.2. Funcţiile şi compoziţia bilei 61I.3. Proprietăţile bilei 63I.3.1. Emulsionarea 63I.3.2. Neutralizarea acizilor 63I.3.3. Excreţia bilei 633

I.4. Perturbarea circuitului bilei – sindromul de colestează 66II. Biosinteza, metabolismul şi circuitul enterohepatic al bilirubinei;Fiziopatologie biochimică 69II.1. Formarea bilirubinei 69II.2. Conjugarea bilirubinei 75II.3. Eliminarea bilirubinei prin bilă 77II.4. Transformările bilirubinei în tractul biliar şi gastrointestinal;urobilinogenii 80II.5. Fiziopatologia biochimică a bilirubinei 83II.5.1. Sindromul icteric 87II.5.1.1. Ictere hemolitice 90II.5.1.2. Ictere colestatice 90II.5.1.3. Ictere hepatocelulare 91II.5.2. Hiperbilirubimenia 93II.5.2.1. Particularităţi ale metabolismului bilirubinei la nounăscut. Hiperbilirubinemia neonatală 93II.5.2.2. Icterul comun al nou născutului 95II.5.3. Hiperbilirubinemii prin defecte genetice în metabolismulbilirubinei 97II.5.3.1. Boala Gilbert 97II.5.3.2. Sindromul Crigler-Najjar (tip I şi tip II) 98II.5.4. Anomalii genetice evoluând cu creşterea bilirubinei conjugate(sindrom Dubin-Johnson, sindrom Rotor, sindromul stocăriihepatice) 99II.6. Metode de explorare a metabolismului bilirubinei 105III. Biosinteza, metabolismul şi fiziopatologia biochimică a acizilorbiliari 108III.1. Structura şi rolul fiziologic al acizilor biliari 108III.1.1. Rolul fiziologic al acizilor biliari 110III.2. Sinteza acizilor biliari 111III.3. Reglarea biosintezei de acizi biliari 114III.4. Transportul acizilor biliari 116III.4.1. Preluarea hepatocitară 116III.5. Metabolizarea hepatică a acizilor biliari 118III.5.1. Amidarea cu glicină sau taurină 118III.5.2. Sulfatarea 119III.5.3. Glucuronidarea 119III.5.4. Conjugări diverse 120III.5.5. Amploarea metabolizării bacteriene 120III.5.6. Metabolismul acizilor biliari interferă cu cel al lipidelor 122III.6. Circuitul enterohepatic al acizilor biliari 122III.7. Acizii biliari în patologie 125III.7.1. Deficitul acizilor biliari 126III.7.2. Creşterea nivelului seric al acizilor biliari 129III.7.3. Toxicitatea acizilor biliari 1304

III.7.4. Implicare acizilor biliari în litiaza biliară 131III.7.5. Implicare acizilor biliari în colestază 133III.7.5.1. colestaza extrahepatică 133III.7.5.2. colestaza intrahepatică 133CAPITOLUL 3FUNCŢIA DE DETOXIFIERE, PRIN NEUTRALIZAREA ŞICATABOLIZAREA METABOLIŢILOR NOCIVI 137I. Metabolismul amoniacului 139II. Biosinteza ureei (ureogeneza) şi reglare 142II.1. Formarea citrulinei 142II.2. Transformarea citrulinei în arginină 144II.3. Transformarea argininei în uree 145II.4. Ciclul urogenetic şi ciclul Krebs 147II.5. Ciclul ureei la nivelul sintezei carbamil-P 148II.6. Anomalii genetice în ciclul ureei 149II.7. Reacţii alternative pentru eliminarea azotului în exces 150III. Biosinteza şi eliminarea acidului uric (2,6,8-trioxipurina) 151III.1. Sursa exogenă 154III.2. Excreţia renală 156III.3. Efectele dietei alimentare 157III.4. Efectele efortului fizic 157III.5. Alte efecte 157III.6. Simptomele tulburărilor metabolice ale acidului uric 157III.6.1. Accesele gutei acute 159III.6.2. Formarea tophusului gutos 159III.6.3. Implicaţii renale 159III.6.4. Simptomele hiperuricemiei la copii 160III.6.5. Hiperuricemia asimptomatică 160III.7. Simptomele hipouricemiei 161III.8. Excreţia de acid uric 161III.9. Balanţa acidului uric 161III.10. Afecţiuni hematologice 162III.11. Afecţiuni neoplazice nehematologice 162III.12. Afecţiuni renale 162III.13. Intoxicaţia cu plumb 162III.14. Postul 163III.15. Acidocetoza diabeticilor 163III.16. Alccolism 163III.17. Hiperuricemia medicamentoasă 163III.18. Hiperlipoproteinemia familială 164III.19. Stări hiperuricemice. Medicamente uricozurice 164III.20. Frecvenţa hiper- şi hipouricemiei 164IV. Biosinteza, activarea şi reglarea corpilor cetonici 165IV.1. Biosinteza corpilor cetonici 165IV.2. Activarea corpilor cetonici 1675

II.1. Nivelul alcoolului în organism 244II.2. Calea etanolului în organism 246II.3. Distrubuţia alcoolului 246II.4. Metabolismul alcoolului 247II.5. Efectele toxice ale acetaldehidei 248II.6. Efectele toxice ale alcoolului 251II.6.1. Rolul mitocondriilor hepatocitare 253II.6.2. Modificări în potenţialul redox intracelular 253II.6.3. Alterarea metabolismului metioninei 254II.6.4. Retenţia de proteine şi apă 254III. Ficatul gras 254IV. Hepatitele alcoolice 257V. Ciroza alcoolică 258VI. Markeri biochimici ai consumului de alcool 259VI.1. Markeri ai consumului recent de alcool 259VI.2. Markeri enzimatici şi neenzimatici ai consumului cronic de 260alcoolVI.2.1. g-glutamil-transpaptidaza 260VI.2.2. Transaminazele 261VI.2.3. Fosfataza alcalină 263VI.2.4. Glutamat-dehidrogenaza 265VI.2.5. Acidul D-glucaric 265VI.3. Testul respirator cu aminopirină marcată 265VI.4. Proteinele plasmatice 266VI.5. Transferina dezalizată 266VI.6. Lipidele plasmatice 266VI.7. Acidul uric, lactatul, trigliceridele, glucoza, Mg 2+ 266VII. Efectele alcoolului asupra sistemului nervos 267VII.1. Mecanismele toxicităţii alcoolului 267VII.2. Leziuni anatomice 268VII.3. Intoxicaţia acută alcoolică 269VII.3.1. Sindromul de abstinenţă 270VII.3.2. Deficienţe nutriţionale secundare consumului cronic de 271alcoolVII.3.3. Alte afecţiuni ale SNC cu mecanism incert 273VII.3.4. Sindromul alcool-fetal 275VII.3.5. Complicaţii neurologice secundare afectării hepatice 2757