GHIDUL DE STUDIU Disciplina S n tatea Mediului Titlul cursului - UMF

GHIDUL DE STUDIUDisciplina S n tatea MediuluiTitlul cursului: S n tatea mediului i igienIntroducereTipul cursului: obligatoriuCui ii este adresat cursul: Cursul se adreseaz studen ilor de la Facultatea deMedicin , anul IIIPot participa: studen i medicini ti din ani superiori, medici reziden i anul IObiectivele cursuluiGenerale:- Aprecierea calit ii mediului fizic (ap , aer, radia ii, alimente, sol) în rela ie cu s n tateapopula iei.- Evaluarea condi iilor de expunere i a riscurilor asupra s n t ii umane.- Cunoa terea i aplicarea m surilor de profilaxie i control.Specifice:- Descrierea rela iei complexe dintre poluarea mediului înconjur tor i s n tatea popula iei;- Evalu ri de risc i strategii de management a riscului aplicate mediului înconjur tor is n t ii umane;- Furnizarea de cuno tin e de nutri ie uman (diet , alimente, stare de s n tate), cu aplicareaunor tehnici i metode diferite (antropometrie, chestionare de diet , instrumente statistice,epidemiologice i metode de laborator calitative);- Interpretarea datelor de evaluare a statusului nutri ional i cunoa terea strategiilor deinterven ie pentru problemele nutri ionale la nivel popula ional.Locul pe care îl ocup cursul în programa analitic i corela iile cu altediscipline i no iuni studiate anterior:Cursul are alocate 42 de ore de predare i 42 ore lucr ri practice în programa analitic aanului III Facultatea de Medicin , fiind cotat cu ase credite. Impune cunoa terea no iunilorstudiate în anii anteriori la epidemiologie, microbiologie, biochimie.Perioada de desfasurare a cursului si programul diferitelor activit iPentru fiecare serie de studen i anul III Medicin :1 curs de trei ore / s pt mân , timp de un semestru în total 14 cursuri (42 ore). Cursurilese desf oar în amfiteatrul Iuliu Moldovan, str. Pasteur, nr.6.1 lucrare practic de trei ore /s pt mân , timp de un semestru în total 14 lucr ri practice(42 ore). Lucr rile practice se desf oar la sediul disciplinei, str. Pasteur nr 6, parter i etaj IIProgramul de consulta ii pentru studen i este mar i i joi, între 11 - 14.Cercul tiin ific studen esc de Igien i S n tatea Mediului se reune te lunar, în ultima joi alunii de la ora 16, la sediul disciplinei.

Evaluarea cunostintelor si abilitatilor practiceConditii pentru acceptarea la examen: prezen integral la lucr rile practice,prezen la cel pu in 70% din cursuri. Se accept cel mult 4 absen enemotivate la curs.Conditii pentru promovare: nota minim 5 la examenul practic i nota minim5 la examenul scris (materia de curs)Modul de desfasurare a evalu rilor: examen practic oral, examen scris dincursuri, ambele sus inute în sesiune.Modul de notare: 30% examen practic, 70% examen scrisNota final = 0,3 x nota ex. practic + 0,7 x nota ex. scrisCadrele didactice de predare:Prof. Dr. Monica Popa ef disciplinConf. Dr. Valeria LazaConf. Dr. Dana Manuela SîrbuConf. Dr. Daniela Cur euef lucr. Dr. Bogdana N sui

internet, adrese web ale unor baze de date)Intrebari si teme recapitulative: (Intrebari cu raspunsurioptionale multiple, intrebari cu raspunsuri redactinale scurte, scenariiclinice, liste-barem de evaluare a abilitatilor practice, simularicomputerizate)

In functie de ponderea data celor trei functii, de indrumare a invatarii, de ghid deactivitati si resursa bibliografica, ghidurile de studiu difera in limite largi.25%75%Ghid deactivitati50%50%Indrumareainvatarii75%25%25% 50% 75%ResursabibliograficaCand predarea se face integrat, pe sisteme, ghidurile de studiu pot fi concepute saacopere cate un sistem, reperzentand 1-3 saptamani de studiu. In programele deinvatamant bazate pe rezolvarea de probleme sau sarcini, ghidurile de studiu suntstructurate in jurul unui grup de teme.Pana cand computerele personale laptop/notebbok vor fi mai accesibile,ghidurile de studiu tiparite raman solutia adoptata de cele mai multe scolimedicale.Formatul cu spirala si foi detasabile loose-leaf este de preferat, permitandinteractiunea studentului cu materialul de studiu si personalizarea ghidului destudiu. Formatul de buzunar poate fi util in stagiile clinice. In scolile medicale incare ghidurile de studiu sunt larg utilizate s-a gasit utila adoptarea unui format(structura si organizare in pagina) comun pentru mai multe discipline sau ani destudiu.

MEDICINA MEDIULUI COMPONENT ESEN IAL A ASISTEN EI PRIMAREA ST RII DE S N TATETabla de materii1.1. Defini ii, terminologii1.2. S n tatea i factorii de mediu1.3. Definirea i caracterizarea conceptului de profilaxie1.4. Poluarea mediului înconjur tor1.5. Protec ia mediului i promovarea s n t ii1.1. Defini ii, terminologiiIGIENA disciplin de baz a medicinii preventive care se ocup dep strarea i promovarea s n t iiS N TATEA MEDIULUI / IGIENA MEDIULUI ramur a s n t ii publice dedicat prevenirii îmboln virilor prin :- managementul mediului înconjur tor- schimbarea comportamentului oamenilorpentru reducerea expunerii la agen i biologici i nonbiologiciMEDICINA MEDIULUI studierea i supravegherea tuturor efectelor asupras n t ii datorate factorilor de risc externi.Ierarhizarea intelor în rela ia mediu s n tate :s previn riscurile de expuneres restrâng riscurile expuneriis identifice i s trateze pe cei expu iDirec iile de abordare în medicina mediului :studiaz influen a factorilor de mediu asupra s n t iicerceteaz schimb rile produse în factorii de mediu prin activitatea omuluistudiaz capacitatea de adaptare a omului la condi iile de mediu în continuschimbareconcretizeaz parametrii de calitate ai factorilor de mediu

Termeni utiliza iHAZARD (pericol)- termen calitativ poten ialul unei substan e sau al unui comportamentde a produce un efect advers.EFECT ADVERS este o schimbare în morfologia, fiziologia, cre terea, dezvoltarea saudurata vie ii unui organism care rezult din:- deteriorarea capacit ii func ionale sau a capacit ii de compensare pentru stresuladi ional sau- cre terea susceptibilit ii la efectele d un toare ale altor influen e de mediu.RISC probabilitatea apari iei unui efect negativ (r nire, boal sau moarte) la o cantitate(doz ) specific a pericolului la care este expus individul sau un grup de indivizi într-operioad de timp, datorate unor circumstan e specifice.Se exprim - cantitativ: de la 0 la 1- calitativ: mic, mare, obi nuitEXPUNERE contactul intim al organismului cu agentul periculos.ANALIZA RISCULUI - metoda fundamental pentru dezvoltarea standardelor de sigurana factorilor de mediueste recunoscut pe plan mondialse compune din integrarea a 3 elemente separate:1. evaluarea riscului2. managementul riscului3. comunicarea riscului1. Evaluarea riscului analiza probabilit ii i gravit ii efectelor asupra s n t iiumane care rezult din expunerea la factorii de mediu.Const în parcurgerea urm toarelor etape:identificarea pericolului prin care se stabile te dac un agent prezent în mediu poateafecta s n tatea în anumite condi ii.estimarea riscului (evaluarea rela iei doz -efect i doz r spuns)- rela ia doz -efect descrie corela ia dintre intensitatea efectelor pe s n tate idoza de expunere. În func ie de rela ia doz -efect agen ii nocivi pot ficlasifica i în:agen ii necancerigeni pentru care se consider c exist unnivel prag sub care concentra ia sau doza (pentru cei chimici) iintensitatea (pentru factorii fizici) nu produc un efect decelabil.agen ii cancerigeni pentru care se consider c nu exist unnivel prag. Simpla lor prezen arat c exist o probabilitate sapar efecte adverse.- rela ia doz -r spuns procentul persoanelor din grupul expus la care apareefectul advers la o anumit dozevaluarea expunerii stabile temagnitudinea expunereiifrecven a i durata expuneriipopula ia expus i grupurile la risc

Analiza expuneriiMetode directeMetode indirecteMonitorizarepersonalMarkeribiologiciMonitorizareamediuluiModele deconcentra ieChestionareJurnaleModele defarmacocinetic ifarmacodinamicModele deexpunerecaracterizarea riscului - pe baza rezultatelor ob inute în etapele anterioare se stabile tepentru popula ia studiat riscul prognozat datorat expunerii la pericolele respective.2. Managementul riscului procesul de luare a deciziilor ca urmare a rezultatelorevalu rii riscului i selectarea i implementarea op iunilor corespunz toare (inclusiv celelegislative)3. Comunicarea riscului schimbul interactiv de informa ii i opinii cu privire larisc i managementul riscului între speciali ti, societatea civil i al i parteneri interesa i.MONITORIZAREA RISCULUI procesul de urm rire a deciziilor i ac iunilor luate încadrul administr rii riscului cu sensul de a controla dac s-a atins diminuarea riscului.PERCEP IA RISCULUI se bazeaz pe cuno tin ele subiec ilor în leg tur cu diferiteleriscuri precum i pe judecata lor moral i juridicPercep ia riscului de c tre popula ie:Mai pu in riscantVoluntarFamiliarControlabilPopula ia are controlul decizieiEveniment obi nuitNu este de temutNaturalEchitabil, dreptCronicDifuz în spa iu i timpNe fatalMai riscantInvoluntarNefamiliarNecontrolabilControlul deciziei depinde de al iiEveniment memorabilDe temutArtificialInechitabil, nedreptCatastrofalFocalizat în spa iu i timpFatalEVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA ST RII DE S N TATE aplicarea risculuievaluat la popula ia int specificBIOMARKERI- indicatori care arat prezen a unor evenimente care au avut loc la nivelul unui sistembiologic

1. Biomarkeri ai expunerii m surarea direct a xenobioticului exogen sau a metaboli ilorlui specifici în celule, esuturi sau fluidele organismului. Se mai numesc i biomarkeri ai dozeiinterne.2. Biomarkeri ai efectului variabil m surabil biochimic, fiziologic sau alte alter ri aleorganismului. Reprezint factori de alterare a st rii de s n tate, nu au specificitate desubstan . Se mai numesc i biomarkeri ai dozei biologice.3. Biomarkeri ai susceptibilit ii limita / pragul dobândit sau câ tigat în ceea ce prive tecapacitatea organismului de a r spunde la substan a xenobiotic la care este expus. Se mainumesc i biomarkeri ai r spunsului biologic.1.2. S n tatea i factorii de mediuAvând în vedere c nu exist nici o activitate uman de natur economic sau social care snu aib implica ii ecologice, s n tatea omului poate fi raportat la mediul înconjur tor; dinacest punct de vedere s n tatea reprezint un echilibru complex socio-ecologic între individ imediul înconjur tor, care satisface nevoile fundamentale umane i realizeaz adaptareabiologic , mental i social a individului la mediul din care face parte.Mediul înconjur tor reprezint :OMS 1972 - totalitatea factorilor din afara organismului uman, prezen i la un moment dat icare ac ioneaz asupra omului i activit ii sale.LAST 1995 totalitatea factorilor externi organismului uman individual (fizici, chimici,biologici, sociali, culturali, etc.), care pot influen a starea de s n tate a popula iei.În zilele noastre interven ia omului asupra mediului este omniprezent , astfel încât mediul înconjur torcircumscrie ansamblul factorilor ecologici asupra crora activitatea uman a operat modific riprofunde, de multe ori ireversibile. |n acest context, no iunea de mediu înconjur tor este sinonim cuaceea de mediu antropizat, iar termenul de natur sugereaz existen a unei arii ecologice în careactivitatea uman nu a perturbat înc , circuitele energetice i informa ionale ale ecosistemelororiginare.Legea privind protec ia mediului din România define te mediul înconjur tor ca fiindansamblul factorilor naturali (aer, ap , sol, subsol, energie solar ), cu toate organismele existente icu procesele de interac iune dintre acestea.Leg tura complex dintre statutul social al omului i contextul s u ecologic este determinatde factori politici, social-culturali i economici, impunându-se astfel tendin a de includere în conceptulde mediu înconjur tor pe lâng elementele naturale i a elementelor create de om. Mediul înconjur torcap t astfel un caracter dinamic care caut s cunoasc i s evalueze toate laturile activit ii umaneîn rela ia om-natur . Pe aceast baz Conferin a ONU asupra mediului (1972) stabile te c mediulînconjur tor are trei componente de baz :mediul natural (sau habitatul natural, cel mai adesea îns acesta este modificat i amenajat)mediul construit (habitatul construit)

mediul socialEcosistemul uman (artificial) este unitatea particular (satul, ora ul, metropola) în carecomponenta vie dominant este reprezentat de popula ia uman .Clasificarea factorilor de mediuDup origine:- naturali (de baz , vitali): aer, ap , alimente, sol- artificiali (antropogeni): îmbr c minte, locuin e, a ez ri umane, etc.Dup natur :- fizici : biometeorologici, radia ii, poluare sonor- chimici : impurificare (supraad ugare), poluare (modificarea compozi iei naturale)- biologici : virusuri, bacterii, parazi i, fungi- sociali : rela ii interumane, stres, lucrul în ture, etc.- accidentaliDup influen a pe care o au asupra s n t ii :- sanogeni între in i promoveaz starea de s n tateEx : aprovizionarea cu ap potabil , servicii adecvate de salubritate- patogeni influen eaz negativ starea de s n tate. Ca factori patogeni, factorii demediu pot avea rol de:factori etiologici obligatorii în determinarea st rii de boal Ex: holera transmishidricfactori de risc orice caracteristic sau condi ie care poate favoriza declan area sauagravarea unui fenomen negativ (a unei boli).Sunt diferite feluri de factori de risc. Unii cum sunt toxinele, agen ii infec io i, medicamentelese g sesc în mediul înconjur tor; al ii sunt parte a mediului social. Al i factori de risc suntreprezenta i de comportamente umane (fumatul, sedentarismul), sau sunt mo teni i (a avea unhaplotip HLA B27 cre te riscul unei spondilartropatii).Se va lua în considerare i prezen a mai multor factori de risc în acela i factor demediu, la fel ca i prezen a aceluia i factor de risc în mai multe medii în aer, în ap , pe sol, înalimente, la locul de munc ) fapt care duce la poten area ac iunii factorului respectiv. Deexemplu, prezen a în aer a fumului de tutun reprezint o expunere concomitent la produ itoxici, iritan i i cancerigeni; cadmiul se poate g si concomitent în aerul atmosferic (gaze dee apament auto), în aerul interior (fumat), în ap (solubilizat prin eroziunea rocilor), în sol(prezent în minereurile de zinc în raport de 1/250), în alimente (de exemplu legume cultivatepe sol impurificat, pe te din ape poluate), la locul de munc (sp larea minereurilor, laminareametalelor, fabricarea bateriilor, a fungicidelor, developarea fotografiilor etc).Expunerea la un factor de risc arat c persoana înainte de îmboln vire a venit încontact cu factorul de risc. Expunerea poate fi unic (de exemplu, o popula ie expus laradia ii ionizante în urma unui accident nuclear), dar mai frecvent în cazul bolilor cronice,expunerea este repetat pe parcursul unei perioade mai lungi de timp (fumatul, consumul apeide fântân poluat cu nitra i, habitatul într-o zon cu fond ridicat al radioactivit ii naturale)Socio-ecosistemul cuprinde ecosistemele naturale i umane la care se adaug sistemul social,unitate rezultat prin integrarea omului în natur .

A ez rile umane sunt ecosisteme create de popula ii umane, alc tuiri antropice în caremajoritatea transform rilor de materie, energii i informa ie este realizat de om (a ezarea este unorganism viu, nu o structur ).CancerHipertensiuneDiabetOsteoporozAterosclerozObezitateTraumatismeDiverticulozBoli stomatologiceFACTORI DE RISC PENTRU DIFERITE ÎMBOLN VIRIDefinirea i caracterizarea conceptului de s n tatePSIHIC- stabilirea de rela ii armonioase cu mediul înconjur tor- integrarea în familie i colectivitate- dezvoltarea personalit iiFIZIC- dezvoltaresomaticarmonioas- func ionalitateoptim- deplin capacitatede mi careS N TATEA stare de bine fizic ,psihic i social i nu numai lipsa boliisau a infirmit ii (OMS 1948)SOCIALcondi ii socioeconomicefavorabile-confort igienic devia i muncS n tatea implic o deplin dezvoltare a poten ialului uman în condi iile unei economiiadecvate i prospere, a unui mediu viabil i într-o comunitate amabil

S n tatea comunitar când membrii unei colectivit i geografice i sociale, con tien i deapartenen a lor la acela i grup sau colectivitate reflect în comun asupra st rii lor de s n tate,exprimând nevoile prioritare i participând activ la punerea lor în programCONSECIN E:Responsabilitatea crescut aindivizilor, a familiilor icomunit ii în fa a riscurilorAbordarea pluridisciplinar imultisectorial a problemelorde s n tateDeterminan i implica iîn p strarea s n t ii- factorii ereditari- factorii de mediu- stilul de via i factorii comportamentali- organizarea sistemelor pentru s n tate1.3. DEFINIREA I CARACTERIZAREA CONCEPTULUI DE PROFILAXIEIstoria PROFILAXIA natural a bolii totalitatea i nivelele profilaxiei legit ilor biologice, sociale i culturale, menite smen in i s îmbun t easc starea de s n tate a popula ieiProfilaxieprimordialProfilaxieprimarProfilaxiesecundarProfilaxieter iarS n tosAc iuneaagentuluicauzalLaten -incuba ieProdromPerioadade stare

SCOPUL- educarea colectivit ilorpentru s n tate- fa de mediu :m suri de protec ie,investigarea unorfactori de riscEx. - protec ia surselor de ap- studiul alimenta iei - ATS- impactul pe s n tate a unorfactori de mediu- îndep rtarea, minimalizarefactorilor de risc prin respectareanormelor de calitatea mediului- depistarea precoce- sc derea duratei de îmboln vire- recuperarea- readaptarea- reinser ia bolnavului în familie,societate, loc de muncFAZELE PROFILAXIEIintaPRIMORDIAL- întreaga comunitate- grupuri selectatePRIMAR- întreaga comunitate- grupuri la riscSECUNDAR- individ (pacient)TER IAR- individ (pacient)DEZVOLTAREABOLII- decelareaunorposibiliagen icauzatoride boal- decelareaunor agen icauzali specifici,recunoscu i adetermina boala- stadiu precocede boal- stadiu tardivde boal- interven ietimpurie- specificeMediciniiMediului- beneficiu- se adreseaz :omuluimediului- risc par ialreductibil- se adreseazomului bolnav- cost foarte1.4. Poluarea mediului înconjur torConstituind una dintre marile probleme ale lumii contemporane, poluarea mediului înconjur torprezint o multitudine de aspecte regionale, na ionale i interna ionale, dependente de niveluldezvolt rii economico-sociale i culturale.Cuvântul poluare are origine latin (polluo-ere a murd ri, a pâng ri, a profana) idesemneaz o ac iune prin care omul î i degradeaz propriul mediu de via . Aceast ac iune nu estecaracteristic omului în genere, ea este o lege natural general , conform c reia orice organism viuproduce de euri care neeliminate din mediul lui de via , îi fac imposibil îns i existen a. În ceea ceprive te comunit ile umane, preocuparea pentru cur enie a fost înso it de vigoarea moral iintelectual a unui popor, în timp ce descompunerea social a fost întotdeauna înso it de indiferenfa de fenomenele poluante.Prin poluare se define te orice introducere de c tre om în mediul înconjur tor, direct sauindirect, a unor substan e sau energii cu efecte d un toare, de natur s pun în pericol s n tateaomului, s prejudicieze resursele biologice, ecosistemele i proprietatea material , s diminuezebinefacerile mediului i s împiedice utilizarea legitim a lui.(Montreal, 1982)În prezent, no iunea de poluare este tot mai frecvent înlocuit cu termenul de impact asupramediului. Indiferent de terminologia folosit , acest concept cuprinde:- ac iunile care produc ruperea echilibrului ecologic;- ac iunile d un toare pentru s n tatea omului, precum i cele care produc discomfort;- ac iunile care produc pagube economice prin modificarea calit ii factorilor de mediu(naturali i antropogeni).

Termenul de poluant desemneaz orice substan solid , lichid , gazoas , microorganisme, sunete,vibra ii, radia ii de orice fel, sau orice combina ie a acestora care modific starea natural amediului.Poluantul este un factor care aflat în mediul înconjur tor în cantit i ce dep esc limita detoleran a uneia sau mai multor specii de vie uitoare, împiedic dezvoltarea normal i înmul ireaacestora printr-o ac iune advers . Impactul asupra mediului este cu atât mai mare cu cât diferen adintre concentra ia poluantului în mediu i limita de toleran a speciilor vizate este mai mare.1.5. Protec ia mediului i promovarea s n t iiProtec ia mediului este o condi ie fundamental a dezvolt rii durabile a societ ii, unobiectiv de interes na ional, cu efecte directe i indirecte pe termen lung, în toatecompartimentele sistemului socio-uman. Pentru a se ajunge la o dezvoltare durabil , protec iamediului trebuie s fac parte integrant din procesul de dezvoltare i nu poate fi consideratizolat. |n acela i timp realit ile contemporane ne conving c politica ecologic trebuie sdobândeasc aceea i importan ca i politica economic ; prognoza ecologic trebuie sdevin la fel de important în fundamentarea deciziilor ca i prognoza economico-social . |nacest scop se impune parcurgerea unui drum sinuos de la violen - omul împotriva naturii, laarmonie - omul aliat al naturii.Obiectivele prioritare ale protec iei mediului în ara noastr sunt:- men inerea integrit ii mediului înconjur tor printr-un control eficient al fluctua iilorfactorilor antropici în limite de suportabilitate- reconstruc ia i recuperarea sistemelor degradate, fie ca urmare a unor erori în strategia dedezvoltare, fie în urma unor catastrofe naturale.Cerin e de baz pentru un mediu s n tos1. Aer curat (pur)2. Ap suficient i f r risc pentru s n tate3. Alimente furnizoare de nutrien i i lipsite de risc4. A ez ri umane lini tite i sigure5. Ecosistem global favorabil presupune un mediu global stabil (f r poluaretransfrontalier , f r deple ia ozonului stratosferic, f r schimb ri climatice i ploi acide,etc.)Protec ia i promovarea s n t ii reprezint înc o prioritate în cadrul strategiei dedezvoltare durabil a societ ii. S n tatea i dezvoltarea sunt strâns legate; o dezvoltareinsuficient duce la s r cie, iar o dezvoltare inadecvat duce la un consum excesiv. Aceasta arconduce la grave probleme la nivelul socio-ecosistemelor, mai ales în rile în curs dedezvoltare, mai pu in dezvoltate din punct de vedere economic i mai vulnerabile din punct devedere al protec iei mediului înconjur tor.Principiile de protec ie i promovare a s n t ii sunt:- satisfacerea cerin elor în materie de necesit i sanitare, în particular în zonele rurale- lupta împotriva bolilor transmisibile- protejarea grupurilor vulnerabile (copii, b trâni, bolnavi cronici)- reducerea riscurilor pentru s n tate datorate polu rii i amenin rilor ecologice.

Ca urmare, prevenirea i combaterea polu rii mediului înconjur tor sunt condi ii sinequa non pentru men inerea st rii de s n tate a popula iei i sunt strâns legate de asigurareacalit ii vie ii. S n tatea depinde de capacitatea de a administra în mod satisf c tor, atât lanivel popula ional cât i la nivelul individului, a interac iunii dintre mediul spiritual, biologic,economic i social, deoarece nu exist dezvoltare durabil f r o popula ie s n toas .În România, autoritatea central pentru sntate respectiv Ministerul Snt ii,protejeaz calitatea mediului înconjur tor în raport cu asigurarea s n t ii popula iei prinurm toarele domenii de activitate:- controlul calit ii apei potabile i al produselor alimentare;- elaborarea normelor de igien a mediului i controlul modului de respectare a acestora;- elaborarea periodic de rapoarte privind influen a mediului înconjur tor asupra s n t iiumane;- colaborarea cu autorit ile de mediu pentru stabilirea i aplicarea msurilor privindameliorarea calit ii mediului i a vie ii.

RADIA II IONIZANTE I NEIONIZANTETabla de materii1. Radia ii ionizante1.1. Natura radia iilor i efectele asupra materiei1.2. M rimi i unit i de m sur1.3. Expunerea omului la radia ii ionizante1.4. Efecte biologice ale radia iilor ionizante1.5. Efectele radia iilor ionizante asupra omului- efecte deterministe- efecte aleatorii- efectele expunerii prenatale1.6. No iuni de radioprotec ie2. Radia ii neionizante2.1. Radia ii ultraviolete2.2. Radia ii luminoase2.3. Radia ii infraro ii

1. Radia ii ionizante1.1. Natura radia iilor i efectele asupra materieiÎn cursul dezintegr rii, nucleii atomici emit dou mari categorii de radia ii:Radia ii cu înc rc tur electricRadia iile ( + pozitroni ; electroni)Radia iile ( 2 protoni + 2 neutroni He ++ )-efect ionizant puternicputere de penetrare redusnocive în expunere internRadia ii f r înc rc tur electricRadia ii corpusculare fluxuri de neutroniRadia ii electromagnetice:X emise prin interac iunea cu electroniorigine nuclearputere ionizant redusputere mare de penetrarenocive în expunere externÎn cursul penetr rii materiei, radia iile interac ioneaz cu nucleii i electronii atomilor de pe parcurs,pierzându- i o parte din energie i determinând ionizarea i excitarea electronic a mediuluistr b tut:În cursul unei ioniz ri, sub ac iunea radia iei, electronul î i rupe leg tura cu nucleul. Astfel,atomul ini ial neutru electric dobânde te o sarcin electric , iar electronul expulzat poate ac ionasimilar asupra altor atomi sau molecule. Ioniz rile sunt repartizate neregulat, distribu ia lordepinzând de natura radia iei.În cursul unei excit ri, energia transmis electronului este prea mic pentru a-l desprinde de nucleu;el r mâne legat de atom, dar trece la un nivel de energie superior, corespunz tor unei orbite maiperiferice. Energia se disipeaz în esut sub form de c ldur .1.2. M rimi i unit i de m surRadioactivitateanum rul de nuclei care se dezintegreaz spontan pe secund .Bequerel o dezintegrare/secund (S.I.)Ci 37 miliarde dezintegr ri/ secund

Doza absorbitenergia cedat de tradia ia ionizant unit ii de mas str b tute.Gray (Gy) 1 joule/kg (S.I.)1 Gy 100 RADDoza efectivdoza de radia ie primit de om, reprezentând produsul dintre doza absorbit i factorul decalitate al radia iei.1 Sv 1 joule/kg (S.I.)1 Sv 100 REMFactorul de calitate al radia iilorcaracterizeaz capacitatea radia iilor ionizante de a produce efecte asupra esuturilor vii,reflectând nocivitatea lor.X, , 110-20neutroni 5 20 (în func ie de energie)Timpul de înjum t ire fizicperioada necesar pentru dezintegrarea a jum tate din nucleii atomici ai substan ei radioactiveIod 8 zileCesiu-137 30 aniPlutoniu-239 24.000 aniTimpul de înjum t ire biologictimpul necesar elimin rii din organism pe cale natural (prin procese metabolice) a jum tatedin num rul elementelor radioactive încorporate pe diferite c i.1.3. Expunerea omului la radia ii ionizanteExpunere extern : radia iile sunt emise de o surs exterioar organismului iradiat.IRADIERE EXTERN-sursa este la distan de persoanairadiat .CONTAMINARE EXTERN-sursa este în contact cu tegumentul.Expunere intern : radia iile sunt emise de radioelemente ajunse în interiorul organismului pecale respiratorie / tegumentar / digestiv .RADIOACTIVITATEA NATURALprincipala component a expunerii umane, f când parte dintre factorii mediului înconjur tor.Radia ia cosmic- primar :Soare, corpuri cere ti galactice/extragalactice.Depinde de câmpul magnetic al Terrei ide atmosfera terestr .

- secundar : particule cu energie înalt (electroni, pozitroni)radioizotopi (carbon-14, tritiu,sodiu-22, beriliu-7Depinde de altitudine i în mod secundar de latitudine.În România, valoarea medie a dozei efective 280 Sv/anRadia ia terestr- radionuclizi primordiali Ex: uraniu-238, uraniu-235,potasiu-40, thoriu-232- radionuclizi secundari Ex:plumb-212 T 1/2 10 -7 secbismut-209 T 1/2 10 18 aniRADIOACTIVITATEA ARTIFICIALExpunerea neprofesional- expunerea medical a popula ieidiagnostic: radioscopia, radiofotografia, radiografia dentar , radioscopia cu amplificator deimagine etc.radioterapia extern : roentgenterapia, cobaltoterapia, cesiuterapiacurieterapia local endocavitar , realizat cu surse închise de radiu-226 i cobalt-60medicina nuclear techne iu-99 (T f 6 ore), iod-131 (T f 8,1 zile).- expunerea popula iei datorat testelor nuclearetritiu, carbon-14, stron iu-90, cesiu-137contaminarea radioactiv preponderent în emisfera nordicîn prezent redus 1% din expunerea natural- alte surse de expunere radioactiv a popula ieiexpunere datorat activit ii industriale: gamagrafie, sterilizare, calibrare, trasare, vecin t ii cucentrale nucleare. Expunerea popula iei se face direct (inhalare) sau indirect (alimente, sol).expunere domestic : obiecte luminiscente, ceramici dentare, radon.Expunerea profesional- profesiuni medicale (radiologi, radioterapeu i) i paramedicale (manipulatorii aparaturii, infirmiereetc.)- medical , biologic , agricol , hidrologic , dac se utilizeaz surse radioactive.- industria nuclear : centrale energetice nucleare, ciclul combustibilului nuclear, mine radioactive,etc.- diferite sectoare industriale: radiografie industrial , sterilizarea produselor farmaceutice,conservarea produselor alimentare, calibrare radiometric .

În România:15000 persoaneexpuse profesional8000în s n tate3000în extragerea i prelucrareaminereurilor radioactive4000în cercetare i alteactivit i(inclusiv la Centrala dela Cernavod )1.4. Efecte biologice ale radia iilor ionizanteEfecte moleculareEnergia transferat de radia iile ionizante moleculelor din materia ionizat este responsabilde leziunile care apar la acest nivel (molecular). |n celula vie toate moleculele pot fi afectate, dardou tipuri au o importan particular : molecula de ap datorit omniprezen ei ei la nivelulstructurilor vii (80 % din compozi ia chimic a celulei este reprezentat de ap ) i molecula deADN care prin modificarea structurii ei determin transform ri majore în celula din care face parte.Efectele moleculare pot fi directe i indirecte:actiunea direct se datoreaz transferului direct de energie de la radia ie c tre moleculacare devine ionizat /excitat i implicit instabil ; ea va elibera excesul energetic prinemisie de fotoni sau prin ruperea leg turilor chimice, fapt ce st la originea leziunilormoleculare.ac iunea indirect este reprezentat de radioliza apei: sub influen a radia iilor ionizante,molecula de ap se descompune în doi radicali liberi, purt tori ai câte unui electron,instabili din punct de vedere chimic i foarte reactivi. Radicalii liberi ac ioneaz identicasupra moleculelor vecine i induc noi leziuni moleculare. Numeroase molecule(proteine, lipide, glucide, ADN i ARN) pot fi lezate în acest fel de c tre radia iileionizante, consecin ele depinzând de importan a biologic a moleculei lezateEfectele radia iilor ionizante asupra ADN induc leziuni ale lan urilor structurale helicoidale;principalele modific ri constau în ruptura unuia sau ambelor lan uri ale helixului, în modific ri alebazelor azotate, sau în leg turi defectuoase intra- sau intermoleculare.Consecin ele lez rii ADN-ului sunt de dou feluri: fenomene de mortalitate celular imuta ii genetice.Efecte celulareMoartea celularLeziunile moleculare pot determina moartea celular imediat dac doza primit este foarteridicat (sute de gray).Dac doza primit de celul este mai redus se observ o moarte celular diferen iat , prinpierderea capacit ii de diviziune a celulelor: unele celule mor la prima mitoz , altele suport câtevadiviziuni înainte de dispari ie. Studii realizate prin clonarea celulelor in vivo, au stabilitcuantificarea supravie uirii celulare în func ie de doza de radia ie primit .

Muta iiDup lezarea ADN-ului, celulele î i pot conserva capacitatea de diviziune, dar transmitdescenden ilor anomalii induse: acestea sunt muta iile care pot degenera în cancere, dac suntafectate celulele somatice i în anomalii ereditare, dac sunt afectate celulele germinative.Mecanismul agresiunii radia iilor ionizante la nivel celular:Radia ii X iParticule , , protoniIonizare i excitareC ldurModific ri chimice(formarea radicalilor liberi)Repara ie chimic(disiparea energiei)Ac iunea oxigenului(protec ie chimic )Modific ri biologice(lezarea ADN)Repara ia enzimatica ADNTransform ri celulare Muta ii Inhibarea diviziunii celularemaligne(moartea celulei)ProliferareisupresieCancer Efecte genetice Efecte deterministeEfecte teratogeneLa doze mici de radia ii, leziunile celulare sunt reduse; gravitatea lor cre te o dat cu doza, atingeun vârf, apoi descre te la doze foarte mari de radia ie, datorit mor ii celulare.Efecte tisulareesuturile sunt sisteme în echilibru: ele au proprietatea de a compensa pierderile celulareprin fenomene de homeostazie, favorizând proliferarea celular . Efectele tisulare sunt consecin aefectelor celulare. Ele nu se exteriorizeaz numai dup distrugerea unui num r important de celule,pierdere necompensat de fenomene homeostazice.Efectele tisulare nu apar decât peste nivelul unei doze prag (eveniment determinist, de ileziunea celular este aleatorie), permi ând stabilirea unei protec ii în anumite limite de expunere.Peste nivelul dozei prag, efectele sunt cu atât mai importante, cu cât doza este mai mare.Efectele sunt diferen iate în func ie de structura i cinetica esutului iradiat:Unele esuturi sunt compartimentate, diferen ierea celular este ierarhizat : celulele su enediferen iate se divid în celule cu un grad redus de diferen iere (pe cale de maturare); acestea se

divid la rândul lor devenind celule foarte diferen iate (celule func ionale) care î i pierd capacitateade diviziune.Radia iile ionizante afecteaz celulele în curs de diviziune; celulele sunt cu atât mairadiosensibile, cu cât sunt mai nediferen iate i cu cât au un poten ial de proliferare mai mare.De exemplu:- În cadrul sistemului hematopoetic, un singur tip de celule su e st la originea celulelor linieisanguine. Acest tip de celule su e genereaz proliferarea i diferen ierea (mieloblastemielocite; megacarioblaste megacariocite; proeritroblaste eritroblast acidofil) careconduce la celule mature, func ionale care nu se mai divid (polinucleare, eritrocite,trombocite). Dac celulele su e sunt lezate printr-o doz radioactiv suficient de mare,diferen ierea este blocat , conducând cu o anumit laten , la aplazie medular .Repara ia tisular la acest nivel este cu atât mai îndelungat cu cât doza este mai ridicat(num r de celule su e lezate), cu cât homeostazia celular este mai pu in intens i cinetica este mailent .Unele esuturi sunt necompartimentate: toate celulele se divid, de obicei foarte lent datorit uneivie i celulare lungi.Dup radioexpunere, leziunile celulare se pot repara, mortalitatea celular este redus idozele prag sunt ridicate. Odat ce dozele prag sunt atinse, laten a exterioriz rii leziunilor esteîndelungat , nu cuprinde efecte precoce, dar efectele tardive datorit atingerii esuturilorconjunctivo-vasculare i fibrozei consecutive, sunt redutabile (de exemplu, ciroza hepatic ).Principalele organe implicate sunt ficatul, rinichiul, tiroida, pl mânii.1.5. Efectele radia iilor ionizante asupra omuluiEfecte stocastice sau aleatorii care apar numai la anumi i subiec i, fiind independente de doz .Se consider c orice doz de radia ii produce un risc suplimentar de apari ie a cancerului, aleucemiei i a efectelor genetice.Efecte non-stocastice sau deterministice, dependente de doza primit i având pân la un punct,caracter reversibil. |n cazul acestor efecte se consider c apari ia lor este condi ionat dedep irea unei doze prag a radia iei, sub care efectele nu apar.CARACTERIZAREA EFECTELOR RADIA IILOR IONIZANTE ASUPRA OMULUIEFECTE STOCASTICE(ALEATORII)EFECTE NON-STOCASTICE(DETERMINISTE)Trend aleatoriu da nuDoze mici mariPrag nu daLaten lung scurtSpecificitate nu daGravitateReversibilitate nu daExemplific ricancere,anomalii geneticearsuri,aplazie medular

EFECTE DETERMINISTE (NON-STOCASTICE)Expunerea extern global1 Gy FAZA PRODROMAL(la 24 ore de la expunere)simptome neurovegetative: astenie, cefalee,hipotensiune, tahicardie.simptome digestive: gre uri, v rs turi, colici abdominale.tulbur ri vasomotorii2 Gy AFECTAREA SIST. HEMATOPOETIClimfopenie,granulopenie, trombopenieleucocitozrisc infec ios ihemoragic6 Gy SINDROM VISCERALv rs turi, diaree,hemoragii digestive10 Gy SINDROM NEUROLOGICdeces48 oreExpunere extern par ialPIELEeritemnecrozsechele fizicesechele func ionaleGONADETesticule- oligospermie- sterilitateOvare- sterilitateOCHIcataractTIROIDhipotiroidismEFECTE ALEATORII (STOCASTICE)Efecte cancerigene LA INDIVIDUL IRADIATASPECTE CONFIRMATE:expunerea medical a popula iei (epiteliomul tiroidian dup tratamente radiologice în zonagîtului, efectuate în copil rie)expunere profesional (cancerul bronhopulmonar la minerii din minele de uraniu, cancercutanat la radiologi)supravie uitorii bombardamentelor atomice (leucemii)

ASPECTE NEELUCIDATECare este efectul dozelor mici (sub 0,2 Gy)?Exist doz de radia ie care s nu ridice risc de apari ie a efectului cancerigen?Riscul este propor ional cu doza?Efecte geneticeLA DESCENDEN I- nespecifice, diferen iate în timp, greu eviden iabile.- provocate de muta ia unei celule reproduc toare- intereseaz cromozomii (num r, structur ) /gene (lipsa lor modific structura cromozomial ).Efectele expunerii prenatalePerioada de preimplantare: înainte de implantarea oului (ziua 6-9 la om) celulele suntnediferen iate; în cazul unei doze absorbite ridicate se produce moartea celular i avortul caretrece neobservat. |n cazul dozelor mai mici, numai unele celule sunt distruse i apoi reînlocuite;este suficient o singur celul supravie uitoare, neafectat de ac iunea radia iilor, conform legiitotul sau nimic.Embriogeneza: Este perioada cu radiosensibilitatea cea mai ridicat în cursul creia seschi eaz structurile tisulare ale organelor ftului (organogenez ), precum i forma lor(morfogenez ). Iradierea în cursul acestei perioade cre te riscul malforma iilor. La om, în afaramalforma iilor, poate surveni i afectarea dezvolt rii sistemului nervos central, rezultatul fiindmicrocefalia asociat cu retard mintal.Stadiul fetal: Corespunde unei faze de cre tere a lungimii fetusului de la 3 cm la sfâr itul lunii adoua, pân la 50 de cm la termen, perioad în care se matureaz structurile tisulare. |n aceastperioad frecven a i gravitatea malforma iilor se reduce. Iradierea survenit tardiv în aceastperioad , poate s induc leziuni canceroase, vizibile numai dup na tere.1.6. No iuni de radioprotec ieDin punct de vedere al expunerii trei grupe popula ionale:1. Popula ia expus la locul de munc (expunere profesional )2. Popula ia expus prin procesul de radiodiagnostic i radiotratament (expunere medical )3. Expunerea publicului (a popula iei în ansamblu)Sistemul de protec ie în expunerea profesionalDozimetria expunerii profesionalemonitorizarea individual a radia iei externe: controlul expunerilor, clasificarea locurilor demunc , detectarea fluctua iilor condi iilor de munc .monitorizarea individual a încorpor rilor de material radioactiv folosit de rutin numaipentru muncitorii din zone controlate specific.Limitele dozei- parte a sistemului de radioprotec ie, care în condi ii de expunere profesional realizeaz oexpunere tolerabil , la niveluri de doz suficient de mici, încât s poat fi ob inute rezonabil luândîn considerare factorii economici i sociali.

Recomand ri 20 mSv/an, pe o perioad de 5 ani(100 mSv/5 ani)150 mSv pentru cristalin i 500 mSv pentru piele.Clasificarea locurilor de munc i a condi iilor de lucru- zone controlate: sectoare în care condi iile normale de munc solicit muncitorilor s ac ionezeconform unor proceduri de radioprotec ie bine stabilite.- zone supravegheate: sectoare în care condi iile de munc sunt inute sub control, dar care nunecesit proceduri speciale de radioprotec ie.Servicii profesionale pentru supravegherea s n t ii- controale medicale la angajare / periodice- activitate de counseling pentru trei categorii de personal: femeile în perioada de procreere,persoanele expuse peste limitele dozei, voluntarii pentru cercet ri biomedicale.- eviden a personalului i a fi elor medicale pe perioade lungiRespectarea normelor de protec ie a muncii i a disciplinei în procesul de munc- purtarea echipamentului de protec ie- utilizarea ecranului de protec ie- respectarea distan ei pentru reducerea câmpului de radia ii- restric ionarea timpului petrecut în apropierea surselor- limitarea r spândirii materialului radioactiv la locul de munc i în mediul înconjur tor- evalu ri periodice ale siguran ei în func ionare a tuturor sistemelor principale care afecteazprobabilitatea accidentelor.Sistemul de protec ie în expunerea medicalExpunerile medicale menite s furnizeze un beneficiu direct individului expus.Discern mânt i decizie responsabil în aplicarea unei proceduri anume de diagnostic sau detratament radiologic: evitarea iradierilor inutile, tehnici cât mai pu in iradiante, verificarea periodica aparaturii folosite.Controlul expunerii publiculuiAplicarea controlului sursei de radia ii, prin respectarea m surilor legislative i tehnologice deradioprotec ie.Se recomand o doz efectiv de 1 mSv pe an.Aten ie pentru cei care domiciliaz în vecin tatea minelor, a locurilor de depozitare a de eurilor.M suri specifice de control a polu rii interioare radioactive.

2. Radia ii neionizanteSunt radia ii electromagnetice care transfer la locul de absorb ie energii reduse, dar care pot aveadiferite efecte asupra organismului uman => natura i intensitatea acestor efecte depinde de energiei de lungimea de und .2.1. Radia iile ultraviolete (RUV)Au lungimea de und cuprins între 10 i 400 nm, dar în mediul de via al omului ajungultravioletele cu lungime de und între 200 i 400 nm ( efect cutanat pigmentogenRUV B 320 280 nm => efect cutanat eritematogenRUV-C 200 - 280 nm => efect bactericidSurse- Naturale: Soarele (5% din radia ia solar => 1% la nivelul solului datorit re inerii de lanivelul stratului de ozon)- Artificiale: aparate de sudur , arcuri voltaice, l mpi fluorescente.Caracterizarea efectului bactericid:Efectul bactericid depinde de lungimea de und i de dozRUV cu lungimi de und mici => cele mai intense leziuni celulareEfect bactericid maxim între 250 - 280 nmPurificarea natural a apei, aerului, soluluiDezinfec ie în sectorul spitalicesc, sectorul alimentarLungimi de und mari i doze mici => efect bacteriostaticDoze foarte mici => stimulare a dezvolt rii bacterieneEfecte asupra organismului uman:1. Efecte asupra metabolismului stimulare metabolic :- cre terea metabolismului bazal- intensificarea oxid rilor celulare- intensificarea schimburilor gazoase- cre terea capacit ii de efort- stimularea hematopoiezei i a reac iilor de imunitate- Efectul asupra metabolismului fosfocalcic este principalul efect metabolic:7 dehidrocolesterol RUV colecalciferol(gl. sebacee )2. Efectul asupra pielii: cuprinde reac iile cutanate produse de eliberarea de energie la nivelcutanat, fiind expresia unei lez ri celulare.- RUV cu mic absorb ie în primele straturi cutanate- RUV cu mare p trund la nivelul stratului bazal dermic i chiar în hipoderm- efectele nocive apar în func ie de doz i lungimea de und

EFECTE PRECOCE: eritemul actinic, formarea pigmentului melanicEritemul actinic expunerea excesiv la RUV cu lungimi de und mijlocii (RUV-B):- Reac ie local , bine delimitat pe zona expus , dureaz 24 - 72 ore, urmat de pigmentare ide descuamarea pielii (fenomen de regenerare)- Laten de 2-3 ore eliberare de amine vasoactive i prostaglandine- Local: usturime, durere- General: vertij, cefalee, frisonPigmentarea transformarea promelaninei (cel. melanoblaste, melanofore din stratul bazal alepidermului i din derm) în melanin , sub influen a ultravioletelor (RUV-A au efectulpigmentogen cel mai pronun at).- pigmentarea rapid : efect fotocatalitic de transformare a promelaninelor în melanine, aparela cîteva minute de la expunere i dureaz maxim 36 ore (RUV A i RUV-B)- pigmentarea de durat : neomelanogenez , apare la 24-72 de ore de la expunere i dureazcâteva luni.- Semnifica ia biologic a pigmentarii este modest : cre te rezisten a pielii la RUV.Profilaxie:- expunere gradat la soare, folosirea cremelor de protec ie solar cu factor de protec ieridicat, evitarea orelor de însorire maxim pentru plaj vara (12 - 17)- protejarea mâinilor la cei care manevreaz aparatura de ultraviolete (de exemplu, în mediuspitalicesc)EFECTE TARDIVE: apar în urma expunerilor excesive, de lung durat (ani)Elastoza solar cutanat : piele ridat , uscat , îmb trânit prematurEfectul cancerigen- Epitelioame cutanate (bazo-, spinocelulare) RUV rol etiologic- Melanomul malign notabil3. Efectul asupra ochiului: cuprinde leziuni de pol anterior produse de lungimile de undmici i mediiEfecte acute foto-oftalmie:- simptome conjunctivale (fotoconjunctivit ): senza ie de corp str in, hipersecre ie lacrimal ,blefarospasm, edem palpebral- lezarea corneei (fotocheratit ): dureri oculare violente, injectare pericheratic caracteristic .- Profilaxie: protejarea ochilor cu ochelari de soare în cursul curelor heliomarine i la ski,respectiv cu ochelari de protec ie (cu sticl fumurie) în expunerea profesional la RUV(sudori, personal din laboratoare).Efecte cronice afectarea conjunctivei bulbare în condi ii de expunere excesiv la RUV, prinhiperplazie benign (pterygion), sau prin carcinom epidermoid.2.2. Radia iile luminoaseAu lungimea de und între 400 - 760 nm i se caracterizeaz prin faptul c impresioneaz retina.În func ie de lungimea de und , spectrul luminos se descompune în cele 7 culorimonocromatice, sensibilitatea maxim a ochiului fiind la 550 nm (galben-verde).

Efecte asupra organismului uman1. Efecte asupra sistemului nervosExcitantul luminos element fundamental al rela iei cu mediul înconjur tor:- stimul al sistemului reticulat activator ascendent scoar a cerebral- activator al metabolismului- factor important al bioritmului )ritmul circadian)Efecte psihologice ale luminii:- culorile reci ( mici) efect lini titor- culorile calde ( mare) efect excitant- culorile deschise efect stimulator- culorile închise efect deprimant2. Efecte asupra func iei vizuale direct influen at de cantitatea i calitatea luminii.Iluminatul insuficient suprasolicit mecanismele de acomodare ale ochiului oboseal vizualsc derea func iilor fundamentele, hipersecre ie lacrimal , usturime în ochi + cefalee, grea ,ame eli (prin efortul cerebral de compensare)Rela ia cu miopia la copii iluminatul insuficient este un factor agravant de decompensare aunei anemetropii fizice pe fondul unui defect genetic.Iluminatul excesiv:- Fototraumatismul scotoame, orbire temporar în cazul str lucirii de intensitate mare- Retinit acut / cronic alter ri pasagere/permanente ale pigmen ilor retinieni, edemal retinei, reducerea acuit ii vizuale.- Oboseala vizual în cazul contrastelor mari de iluminat- Nistagmusul în cazul modific rilor ritmice ale intensit ii luminii (pâlpâirea luminii)- Fenomenul stroboscopic imagini deformate ale obiectelor în mi care.3. Efecte asupra pielii: datorate fotosensibiliz rii date de interac iunea dintre radia ialuminoas i substan e fotosensibilizatoare exo- i endogene => fotodermiteReac ia fototoxic : substan ele fotosensibilizatoare (vezi mai jos) capteaz o cantitate mare defotoni i elibereaz în piele o energie suficient pentru producerea unor leziuni (eritem, edem,papule, vezicule, prurit).Pot produce reac ii fototoxice:- substan e aplicate pe piele (gudroane, fluorescein , eozin , psoraleni, parfumuri,medicamente)- substan e administrate intern (sulfamide, antibiotice ca doxicilina sau oxitetraciclina,fenotiazine)- substan e endogene (porfirinele)Reac ia fotoalergic : substan ele fotoactive (de exemplu hexaclorofenul, bitinolul) modificateprin captarea de fotoni, se combin cu proteine tisulare formând alergeni => leziuni urticariene,eczematoase.Toate reac iile de fotosensibilzare sunt produse atât de radia iile luminoase, cât i de RUV (maiales RUV-A).2.3. Radia iile infraro ii (RIR)Au lungimea de und cuprins între 1 mm 760 nm. Sunt radia ii calorice produc fenomenulde înc lzire în func ie de intensitate i lungimea de und . Reprezint principala modalitate derealizare a schimbului de c ldur între corpuri cu temperaturi diferite, fiind un factor esen ial al

ambian ei termice (al microclimatului). Sunt produse de orice corp cu temperatur mai mare de zeroabsolut (0 0 K).1. Efectul radia iilor calorice în procesul de temoreglareOrganismul uman absoarbe radia iile infraro ii provenite de la corpurile mai calde (radia iepozitiv ) i emite permanent spre corpurile mai reci, radia ii infraro ii cu = 10 µm (radia ienegativ ).Microclimatul caldReac ia organismului- radia ia pozitiv - vasodilata ie periferic- temperatura aerului crescut - transpira ie- umiditatea aerului crescut - hipertermie- mi carea aerului sc zutCre te temperatura cutanat , ulterior i temperatura centralCre te frecven a, amplitudinea respira iei i consumul de oxigenCre te frecven a pulsului, scade tensiunea arterialSe pierde o cantitate mare de ap i electroli i (mai ales NaCl)Cre te concentra ia i vâscozitatea sângeluiScade diureza, cu apari ia de albumin , cilindri, hematii în urinScad secre iile digestive i aciditatea gastric , apar fen. dispepticeScade aten ia, randamentul, apare somnolen a, adinamia.Nivel ridicat, ac iune prelungitoc termic, colaps termic, dezechilibru hidrosalin.Microclimatul receReac ia organismului- radia ia negativ - vasoconstric ie periferic- temperatura aerului sc zut - contrac ii musculare, tremur turi- umiditatea aerului crescut - hipotermie- mi carea aerului puternicScade temperatura cutanat , ulterior i temperatura centralScade frecven a, amplitudinea respira iei, se men ine un consum crescut de oxigenScade frecven a pulsului, cre te tensiunea arterialCre te diureza i frecven a mic iunilorCre te concentra ia sângelui (prin vasodilata ie splanhnic ) i se reduce cantitatealichidelor circulante.În cazul ac iunii prelungite:- Tulbur ri locale: deger turi (prin ischemia periferic ), dureri articulare i musculare,nevralgii, nevrite pareze, paralizii (de facial, de trigemen), favorizarea apari ieifaringitei, laringitei, amigdalitei etc.- Tulbur ri generale: sc derea rezisten ei organismului fa de agresiunile mediuluiextern, apari ia bolilor à frigore (pneumonie, nefrit , reumatism poliarticular acut)2. Efectul asupra pieliiRIR cu < 1,5 µmRIR cu > 1,5 µmhipodermepiderm, derm- Efect de înc lzire cu hiperemie difuz (apare prompt, dispare imediat dup încetareaexpunerii) i senza ie de cald

- La lungimi de und mici se produce vasodilata ie i se modific sensibilitateatermina iilor nervoase periferice cu efect analgezic i regenerator (aplicat în fizioterapie)- Expunere îndelungat : teleangiectazii3. Efectul asupra ochiuluiRIR cu > 1,5 µm i la intensitate mare arsuri ale polului anteriorRIR cu < 1,5 µm p trund la nivelul cristalinului => cataract (în expuneri repetate)Protejarea ochilor cu ochelari de protec ie de culoare închis în mediu profesional cu expunerela materiale incandescente.4. Efectul asupra sistemului nervosRIR cu < 1,5 µm penetrabilitate mare a cutiei craniene meninge => vasodilata ie, irita iemeningeal insola ie (cefalee intens , gre uri, acufene, fotofobie, tegumente uscate i calde, pulsfiliform). Vulnerabilitate maxim la copii, oasele craniului fiind mai sub iri. Profilaxie: protejareacapului cu materiale textile de culoare deschis în cursul verii.

IGIENA AERULUI ATMOSFERICTabla de materii3.1. No iuni introductive3.2. Poluarea aerului: defini ie, surse de poluare3.3. Categorii de poluan i3.4. Clasificarea elementelor poluante din aer3.5. Factori care condi ioneaz poluarea i autopurificarea aerului3.6. Prevenirea i combaterea polu rii aerului3.1. NO IUNI INTRODUCTIVE5,2 x 10 19 tone de aer, din care: - 50% se afl în primii 5 km- 2/3 se afl în primii 10 km- 9/10 se afl în primii 20 kmStructura atmosferei

Compozi ia aeruluiCalitatea aerului ambiental, adic a aerului la care sunt expuse persoanele, plantele,animalele i bunurile materiale, în spa ii deschise din afara perimetrului uzinal,reprezint o cerin esen ial pentru starea de s n tate a popula iei i pentru ecosisteme.Compozi ia primar a aerului uscatElementulProcentul mediuN 2 (azot) 78,08 %O 2 (oxigen) 20,94 %Ar (argon) 0,93 %CO 2 (dioxid de carbon) 0,03 %Ne (neon) 0,0018 %He (heliu) 0,0005 %Kr (kripton) 0,0001 %H 2 (hidrogen) 0,00005 %Xe (xenon)urmeO 3 (ozon)urmeCompozi ia chimic natural a aerului atmosfericElementulProcentul mediuTimp mediude remanenN 2 (azot) 78 10 6 aniO 2 (oxigen) 21 10 3 aniAr (argon) 0,9 Vapori de ap 0 3 8 10 zileCO 2 (dioxid de carbon) 0,035 50 200 aniCH 4 (metan) 0,00017 7 10 aniH 2 (hidrogen) 0,00006 N 2 O (oxid nitric) 0,000033 130 aniCO (monoxid de carbon) 4 20 10 -6 0,4 aniO 3 (ozon)- troposferic- stratosferic10 -6 10 -5 s pt mâni luni10 -5 5 10 -5 luniNH 3 (amoniac) 10 -8 10 -6 3 zileSO 2 (dioxid de sulf) 10 -7 5 10 -5 3 zileNO X (oxizi de azot) 10 -8 5 10 -5 3 zileCFC S (freoni) 10 -7 50 150 aniPAN (peroxiacetilnitra i) 10 -7 5 10 -6 COV (compu i organici volatili) 10 -5 10 -4 sub o orAerul expirat: 16%, oxigen, 3-4% dioxid de carbon, saturat în vapori de ap , temperaturaapropiat de cea a corpului.

3.2. POLUAREA AERULUIDefini iiSe consider poluant orice substan sau form de energie având consecin e d un toare, denatur s pun în pericol s n tatea omului, s prejudicieze resursele biologice i ecosistemele,s influen eze schimb rile climatice, s deterioreze bunurile materiale, s provoace nepl ceriolfactive excesive.Poluarea atmosferic a fost definit de Consiliul Europei ca fiind rezultatul prezen ei înaer a unei substan e str ine sau varia iei importante a propor iilor dintre constituien ii s i(de exemplu cre terea concentra iei de CO 2 ), capabil , inând seama de cuno tiin eletiin ifice actuale, s provoace un efect nociv asupra s nt ii, s creeze un prejudiciumediului sau un disconfort.Dup natura agentului poluant putem deosebi trei tipuri de poluare:chimic cea mai vast , divers i mai bine studiat ;fizic reprezentat de temuta contaminare radioactiv i de zgomotul care neagaseaz tot mai mult;biologic cu importan mai ales în contextul polu rii spa iilor închise.Sursele de poluare a aeruluiSURSELE NATURALEo cunoscute de când exist omulo ac ioneaz în teritorii limitateo în general sunt nesemnificativeo au frecvent un caracter tranzitoriu sau episodicEROZIUNEA EOLIANA A SOLULUI produce mari cantit i de praf în anotimpurile secetoase, în zonele continentaleERUP IILE VULCANICE- cantit i crescute de poluan i elimina i la în l ime- ajung în stratosfera înalt i înconjoar ani de zile P mântulINCENDIILE SPONTANE- sunt favorizate de schimb rile climatice

DESCOMPUNEREA SUBSTAN ELOR ORGANICE- animale- vegetaleALERGENII particip la cre terea num rului bolilor alergice- vegetali : spori, polen, fungi- animali : pene, p r, pufPRAFUL COSMIC- trecerea unor meteori i- importan pentru zborurile cosmiceSURSELE ARTIFICIALE (ANTROPOGENE)Înc lzitul locuin elor (15-16%)COMBUSTII Procurarea energiei în industrie (16-17%)SURSEArderea reziduurilor solideFIXEINDUSTRIILE (poluare în puncte) (17-19%)- poluare specific produc ieirutier (45-47%)feroviarSURSEMOBILEtransportulnavalaerianAUTOPOLUAREA( FUMATUL)

3.3. CATEGORII DE POLUAN IPOLUAN I CARACTERISTICI COMBUSTIILORComponentagazoas :- oxizi de sulf- oxizi de carbon- hidrocarburi- oxizi de azot1. COMBUSTIBILISOLIZI(c rbunele)Componentasolid :Suspensii :- c rbune nears- cenu mineral- funingine+ H 2 O H 2 SO 4 SMOGUL REDUC TOR(Londonez)Componentagazoas :- CO- oxizi de azot- oxizi de sulf- hidrocarburi- s. fotooxidante2. COMBUSTIBILILICHIZI(benzin , motorin )Componentasolid :- funingineFoarte redus+ O 2 UV dioxid de azot, ozonSMOGUL OXIDANT(Los Angeles, Tokio, Ploie ti)3. COMBUSTIBILIGAZO I(gazul metan)- cel mai apropiat decombustibilul idealO 2ardereH 2 O + CO 2Componentagazoas :- oxizi de azot ( urme)

POLUAN II CARACTERISTICI INDUSTRIILORindustria siderurgic : oxizi metalici de fier, mangan, arsen, etc;industria metalurgic neferoas : Pb, Cu, Cd, Hg, Zn, As, precum i F, acid fluorhidric ifluoruri în cazul industriei aluminiului;industria chimic i farmaceutic : dioxid de sulf, hidrogen sulfurat, acid sulfuric, clor, acidclorhidric, amoniac, mercaptani, hidrocarburi, aldehide, cetone, fenoli, etc.;industria materialelor de construc ii: pulberi, praf de azbest, oxid i carbonat de calciu, etc.industria alimentar : disconfort prin gazele r u mirositoare rezultate din descompunereasubstan elor organice.POLUAN II CARACTERISTICI SURSELOR MOBILE- sunt în principal cei rezulta i din arderea combustibililor lichizi.Motoarele cu aprindere electric- vapori de benzin din carburator i rezervor cu vapori de benzin ,- CO (4-11%),- oxizi de azot 0,06%,- hidrocarburi nearse 0,5%,- aerosoli de teraetil de plumb (70-80%),- impurit i solide reduse.- smogului fotochimic oxidant.Motoarelecu aprindere prin compresie (Diesel) sunt mai pu in poluante- emisiile de hidrocarburi (0,02%) i monoxid de carbon (0,1%) sunt mai reduse,- concentra ia oxizilor de azot este mai mic (0,04%).- emisii crescute de particule în suspensie (mai mari cu când motorul func ioneaz latura ii mari) i de dioxid de sulf (responsabil de apari ia smogului de iarn ).- sunt mult mai zgomotoase.Mijloacele de transport aeriene influen indirect asupra omuni prin:- vapori de ap i bioxid de carbon efecteasupra balan ei termice itransparen ei atmosferei (formarea norilor cirus)- vapori deap i oxizi deazot pericol pentru ozonul stratosferic

3.4. CLASIFICAREA ELEMENTELOR POLUANTE DIN AER1. DUP MECANISMUL DE FORMARE - primari : SO 2 , NO- secundari : H 2 SO 4 , O 32. DUP STAREA LOR DE AGREGARE :PMS (Particule Materiale în Suspensie)- sisteme aerodispersate înamestec cu constituen ii obi nui i ai aerului.Dup starea de agregare:solide suspensii i / sau pulberilichide aerosoliiSUSPENSIILE>10 µm sedimenteaz rapid sub influen agravita iei, cu vitez uniform accelerat- sunt re inute la nivelul CRS10 0,1 µm sedimenteaz cu vitez uniform- difuzeaz în aer , p trund în CRI- majoritatea poluan ilor0,1 0,001µm mare stabilitate în aer- sunt antrenate de mi c ri browniene- difuzeaz u or, dac nu sunt solubileîn ap , ies cu jetul expirat.Gaze i vapori- alc tuiesc un amestec molecular cu constituen ii obi nui i ai aerului- p trund în organism pe cale : respiratorie, cutanat , digestiv3. DUP EFECTELE ASUPRA ORGANISMULUI ,POLUAN II SUNT cu ac iune:- iritant : PMS, oxizii de sulf, oxizii de azot, O 3- asfixiant : CO, H 2 S, cianurile- toxic sistemic : Pb, Cd, F- fibrozant : pulberile cu solubilitate mic pulberi silicogene- cancerigen- alergizant : de natur vegetal sau animal- infectant : pulberi infectante (poluarea interioar )

3.5. FACTORI CARE CONDI IONEAZ POLUAREA IAUTOPURIFICAREA AERULUI1. FACTORI DEPENDEN I DE POLUANT :- procese fizice : SEDIMENTAREA (particule grosiere)DIFUZIA (gaze i vapori)- procese chimice - au consecin - AGRAVAREA- LIMITAREA EFECTELOR2. FACTORI METEOROLOGICI : temperatura, umiditatea, mi carea aeruluiCUREN II DE AER :orizontali - favorizeaz dilu ia- favorizeaz transportul poluantului la distan- CALM ATMOSFERIC agravarea polu rii prin împiedicarea difuzieiverticali - ascenden i - favorizeaz ridicarea poluantului i dilu ia în straturile superioare- INVERSIA TERMIC favorizeaz stagnarea poluantului(toamna, iarna, noaptea, în v i)Altitudine(metri) T( o C)400 10300 11Fenomen de difuzienormal200 12100 130 14Altitudine(metri) T( o C)400 8Fenomen deinversie termic300 72001000 10UMIDITATEA- CEA A împiedic difuziunea poluantuluiîmpiedic autopurificarea aerului- PRECIPITA IILE rol favorabil de autopurificareCEA A + INVERSIE TERMIC + CALM ATMOSFERIC = POLUARE3. FACTORI TOPOGRAFICI- v i adânci, depresiuni împiedic difuziunea poluantului- suprafe ele de ap efecte favorabile autopurific rii prin re inerea impurit ilor- vegeta ia - efecte favorabile autopurific rii prin poluantului în atmosfer4. FACTORI URBANISTICI :- amplasarea industriei pe direc ia vântului dominant efecte nefavorabile- proiectarea i între inerea corect a c ilor rutiere- sistematizarea adecvat a teritoriului

3.6. PREVENIREA I COMBATEREA POLU RII AERULUI1. M SURI TEHNICE : - sc derea emisiilor la surspurificarea emisiilor i perfec ionarea tehnologiilor nepoluante: precipitareaelectrostatic i filtrarea, captarea, neutralizarea, reducerea concentra iei sau chiarrecuperarea unor produ i cu valoare economic .îndep rtarea materialelor poluantecombustia cât mai complet a carburan ilorfolosirea obligatorie a benzinei f r plumbenergiile regenerative (lumina i c ldura soarelui, for a apelor, biomasa i for aeolian )materii prime regenerabiletermoficarea, reducerea pierderilor neorganizate, etc.Supravegherea st rii de s n tate a popula iei cu accent deosebit asupra :zonele de riscgrupele popula ionale cele mai expuseColaborarea la stabilirea criteriilor decalitate ale aerului i a concentra iilormaxime admise (CMA):concentra ia maxim momentan30 minute, în orele de vârfconcentra ia medie zilnic12 ore din 24concentra ia medie lunar15 valori zilniceconcentra ia medie anual- 100 de valori zilniceCMA acel nivel de poluarecare nu produce efecte directe sauindirecte asupra s n t ii popula iei2. M SURIMEDICALEMonitorizarea calitii aerului:- indicatori globali ai polu riiPMS, oxizi de sulf- indicatori ai polu rii specifice:Trafic: CO,s.oxidante(O3),PbIndustrii: metale grele,amoniac, dioxine, etc.3. M SURI URBANISTICE - ADMINISTRATIVE.- amplasarea industriei pe direc ia vântului dominant- proiectarea i între inerea corect a c ilor rutiere- sistematizarea adecvat a teritoriului

4. M SURI LEGISLATIVE: - creeaz cadrul de realizare aprotec iei mediuluisupravegherii st rii de s n tateLegea protec iei mediului (137 / 1995) :Atribu iile i r spunderile prev zute pentruMinisterul S n t ii- prevenirea polu rii- limitarea deterior rii- ameliorarea calit ii aerului- supravegheaz evolu ia st rii de s n tate a popula iei în raport cu calitatea mediului- controleaz calitatea apei i alimentelor- elaboreaz norme de igien a mediului i controleaz respectarea lor- raporteaz periodic despre influen a polu rii asupra st rii de s n tate- colaboreaz cu celelalte ministere în vederea cunoa terii st rii de s n tate i de protec ie amediuluiLegea privind asisten a de s n tate public ASP (100 / 1 iunie 1998):ASP cuprinde activit i care se adreseaz comunitpromov rii st rii de s n tate a popula ieiii sau individului, cu scopul p str rii iASP este garantat de statASP cuprinde activit i care se realizeaz cu scopul :prevenirii îmboln virilor;promov rii i asigur rii s n t ii popula iei;controlul aplic rii normelor de igien , antiepidemice i de s n tate publicASP este asigurat de MS prin unit ile specializateOrdinul 756/97 - define te pragurile de alert i de interven ie privind poluareaatmosferei, în felul urm tor:a) dep irea concentra iilor maxime admise de poluan i, înscrise în reglement rile legale,se consider praguri de interven ie pentru poluarea atmosferic ;b) pragurile de alert pentru concentra iile de poluan i în emisiile atmosferice i în aerulambiental sunt stabilite la 70% din pragurile de interven ie ale acelora i poluan i.La nivel interna ional - realizarea de Conven ii, Acorduri i Cooper ri Bilaterale iMultilaterale în domeniul Protec iei Mediului la nivel european i mondial în vedereavalorific rii oportunit ilor i facilit ilor de asisten tehnico-financiar institu ional itiin ific i identific rii unor posibilit i de finan are a proiectelor de refacere a mediului,inclusiv în domeniul polu rii aerului, problem care dep e te grani ele na ionale.

EFECTELE POLU RII ATMOSFERICE ASUPRA S N TII POPULA IEITabla de materii4.1. Soarta poluan ilor atmosferici la nivelul aparatului respirator i mijloacele de ap rare existente laacest nivel4.2. Grupuri popula ionale la risc4.3 Ac iunea direct a polu rii aerului atmosferic asupra popula iei4.3.1. Ac iunea poluan ilor iritan i din aerul atmosferic4.3.2. Ac iunea poluan ilor fibrozan i din aerul atmosferic4.3.3. Ac iunea poluan ilor alergeni din aerul atmosferic4.3.4. Ac iunea poluan ilor cancerigeni din aerul atmosferic4.3.5. Ac iunea poluan ilor toxici sistemici din aerul atmosferic4.4 Ac iunea indirect a polu rii aerului atmosferic4.5. Efecte globale ale polu rii aerului: deple ia stratului de ozon, efectul de ser , ploile acide4.1. SOARTA POLUAN ILOR ATMOSFERICI LA NIVELUL APARATULUI RESPIRATOR IMIJLOACELE DE AP RARE EXISTENTE LA ACEST NIVELAparatul respirator poate fi împ r it în trei p r i principale: nazo-faringele, segmentul traheo-bron ic isegmentul pulmonar.

Nazofaringele cuprinde cavitatea nazal i faringele.Cavitatea nazal acoperit de peri, iar apoi, mai profund, tapetat de o mucoas constitue primalinie de ap rare a sistemului respirator împotriva contaminan ilor din aer.Persoanele care respir direct pe gur inhaleaz deci mai mul i poluan i decât cele care utilizeazeficient respira ia de tip nazal.Segmentul traheo-bron ic cuprinde traheea i arborele bron ic pân la nivelul bron iolelorterminale.Acest segment este protejat de celulele ciliate i de celulele caliciforme produc toare de mucus.Poluan ii, fumatul i infec iile virale afecteaz eficien a acestui sistem de ap rare (reduc num rulcelulelor ciliate i modific compozi ia mucusului fie în mod direct, fie prin alterarea celulelorcaliciforme.)Între celulele ciliate p trund fibre nervoase foarte fine asupra c rora poluan ii exercit o ac iuneiritant . Reflex, mu chii bron iilor se contract , secre ia de mucus se accentueaz i se declan eaztusea.Segmentul pulmonar se compune din bron iolele respirarorii, canalele alveolare, sacii alveolari ialveole.macrofagele alveolare fagociteaz i distrug bacteriile i resturile celulare, dup care migreaz sprebron iole de unde sunt evacuate cu ajutorul celulelor ciliate. Macrofagele previn astfel lezareaesutului pulmonar i reduc p trunderea particulele str ine prin peretele alveolar. Când acesteposibilit i de ap rare sunt dep ite apare inflama ia local care determin alterarea zonei decontact dintre alveole i circuitul sanguin.Particulele în suspensie:Frac iunea particulelor re inute la nivelul aparatului respirator depinde deci de diametrul lor,volumul i frecven a respiratorie.Particulele cu diametru mai mare de 10 µm sunt considerate nerespirabile deoarece sunt re inute lanivelul segmentului nazo-faringian, apoi sunt eliminate sau înghi ite odat cu mucozit ile.Particulele între 2 i 10 µm sunt eliminate cu ajutorul aparatului muco-ciliar de la nivelul segmentuluitraheo-bron ic,Particulele mai mici de 2 µm pot p trunde pân în alveolele pulmonare.Timpul de reten ie a particulelor materiale variaz bineîn eles în func ie de m rime, form , locul lor dedepozitare, caracteristicile chimice, solubilitate, dar depinde în egal m sur i de eficien a mecanismelorde eliminare. Frecven a i nivelul expunerilor, toxicitatea proprie a poluan ilor, prezen a concomitent ainfec iilor virale sau tabagismul (activ sau pasiv) constitue factori de agravare.

Eliminarea particulelor str ine de la nivelul aparatului respirator cuprinde dou faze:o una rapid , se realizeaz prin intermediul activit ii ciliare (în câteva ore, de la nivelulnazofaringelui, sau câteva s pt mâni, de la nivelul segmentului traheo-bron ic),o alta mult mai îndelungat (de mai multe luni, chiar mai mul i ani) de la nivel alveolar.Gazele inhalate numai o mic parte sunt re inute la nivelul nasului.- gazele cu solubilitate crescut în ap (oxizii de sulf) sunt absorbite în secre iile apoase ceacoper nazo-faringele, astfel c acestea nu vor trece mai departe ci î i vor exercita puterea iritant laacest nivel. i aceste gaze pot îns s ajung în por iunea profund a pl mânului atunci când suntadsorbite de pulberile fine.- gazele pu in solubile (ozonul) ac ioneaz direct la nivelul alveolelor pulmonare.4.2. GRUPURI POPULA IONALE LA RISCAcestea cuprind persoanele susceptibile de a reac iona mai rapid sau într-o manier maiintens la efectele nedorite ale poluan ilor.Rezultatele studiilor experimentale i epidemiologice au permis identificarea câtorva asemeneagrupuri particulare: copiii mici, persoanele care sufer de afec iuni cronice respiratorii (astmatici, cei cubron it cronic , etc.) sau cardiovasculare, persoanele vârstnice i, într-o oarecare m sur , sportivii.1. Copiii micic ile respiratorii sunt mai fragile decât cele ale adul ilor întrucât ele se afl înc în plin proces dedezvoltareBron iile sugarilor sunt înc mici, iar musculatura din peretele lor, care s le permit s expectorezepoluan ii, este redus . În schimb, ele sunt bogate în glande bron ice. De aceea, atunci când sunt agresate,aceste glande produc secre ii în exces care provoac cu u urin obstruarea total .din cauza activit ii fizice crescute pe care copiii o prezint , frecven a respiratorie este augmentat , copiiiinhalând poluan i mai mult decât adul ii, pentru acela i nivel de expunere.2) Persoanele care sufer de afec iuni respiratorii croniceAstmul bron icBoala astmatic se caracterizeaz printr-o stare inflamatorie a cilor respiratorii, o marereactivitate a musculaturii bron ice care se contract în caz de expunere la un agent sensibilizant (cel careprovoac criza respiratorie) i o augmentare a secre iilor bron ice. Aceast inflama ie i leziunile celularecare rezult , antreneaz o cre tere a permeabilit ii celulelor fa de poluan ii atmosferici. Datorit acestuifapt, persoanele astmatice pot prezenta simptomele irita iei bron ice (tuse, jen respiratorie, etc.) saudeclan area unei crize de astm la nivele de expunere relativ sc zute.

Bron ita cronicPersoanele care sufer de bron ita cronic , prezint leziuni la nivelul c ilor respiratorii care le facde asemenea sensibile la agresiunile poluan ilor. Orice fenomen inflamator la nivelul bron ilor i albron iolelor compromite ventila ia i schimburile gazoase. Aceasta poate conduce la o insuficienrespiratorie acut care, cel mai adesea, necesit spitalizare. Aceste persoane sunt de obicei vârstnice,prezentând deci o posibilitate de ap rare imunologic sc zut . Poluarea atmosferic constituie astfel unfactor suplimentar de risc care le fac i mai sensibile fa de infec iile virale sau bacteriene.3) Persoanele care sufer de afec iuni cardiovasculare (angin pectoral , infarcte, etc.)La concentra iile actuale de oxid de carbon din aer, tulbur rile cardiace pot s se manifeste laaceste persoanele fragile.Fenomenele inflamatorii induse de anumi i poluan i atmosferici cum sunt pulberile, ar putea screasc vâscozitatea sângelui i s antreneze modificarea frecven ei cardiace, crescând astfel riscul deinfarct.4) Activitatea sportiv - amplific rata ventilatorie în func ie de intensitatea efortului pentru acela inivel de expunere doza de poluan i inhalat devine mult mai mare.- Acest proces este deosebit de important pentru poluan ii insolubili în secre iile bron ice (ozonul).- Un efort realizat în cursul unui vârf de poluare atmosferic , performan ele pot fi mult diminuate,iar sportivii pot sim i o jen respiratorie sau o durere toracic în cursul inspira iilor profunde.Concentra iile maxim admise pentru poluan ii atmosferici sunt stabilite astfel ca întreaga popula ies fie protejat .În timpul vârfurilor de poluare, se recomand câteva reguli, care in seama de aceast fragilitateparticular a anumitor grupe popula ionale:- acestea trebuie s nu fac sport în aer liber în aceast perioad ,- s nu frecventeze locurile unde se fumeaz ,- s evite utilizarea solven ilor i a altor substan e toxice,- cardiacii, astmaticii i bron iticii trebuie s respecte cu stricte e tratamentul medical prescris i sconsulte medicul în caz de apari ie a unor simptome neobi nuite sau de persisten a suferin ei în ciudaurm rii stricte a tratamentului.

Ac iunea polu rii aeruluiDIRECT- ca urmare a leg turii dintre expunere i efecteEfecteleAcute (imediate)apar la nivele crescutede poluareFenomene toxice acute (asem n toare intoxica iilorprofesionale)Agravarea sau decompensarea unor boli preexistenteCumularea substan elor poluante dep ireatoleran ei (toxici sistemici: Pb, Cd, Hg, F, etc. i asfixian i)Cronice ( sau de lung Afectarea func ional datorit suprasolicit riidurat ), apar dup mecanismelor de ap rare modific ri func ionale reversibileexpunerea la concentra ii par ial ireversibile modific ri morfologice boalmoderate timp îndelungat (poluan ii iritan i, fibrozan i)Efecte tardive - cu laten de decenii(poluan iicancerigeni, teratogeni, mutageni)INDIRECT- efectul d un tor asupra: factorilor de mediu, regnului vegetal i animal- costul polu rii i a m surilor de prevenire a ei- schimbarea calit ii vie iiAc iunea polu rii aerului atmosferic4.3. AC IUNEA DIRECT A POLU RII AERULUI ATMOSFERIC4.3.1. AC IUNEA POLUAN ILOR IRITAN I- substan e care afecteaz mucoasa c ilor respiratorii, iar la concentra ii mari conjunctiva, corneeai/sau tegumentele.Cuprind: gaze iritante (SO 2 , NO 2 , Cl 2 , NH 3 , O 3 , etc.) i suspensii (pulberi)Surse: combustii, trafic, industriiAc iunea acut- fenomene toxice acute - expunerea de scurt durat la concentra ii marileziuni grave ale mucoasei oculare conjunctivit i cheratoconjunctivit chimic - i ac ilor respiratorii sindrom traheo-bron ic, bron iolitic i bronho-pulmonar cu edempulmonar toxic- efecte acute nespecifice cre terea morbidit ii (boli respiratorii acute i cronice infec ii respiratorii la copii, agravareabron itei cronice la vârstnici, cardiopatii)mortalit ii (insuficien respiratorie i cardiac )Apar la concentra ii relativ ridicate ale poluan ilor care întâlnite în:zone puternic industrializatefactori meteorologici favorabili (cea , calm atmosferic, inversie termic )condi ii topografice favorabile (depresiuni, v i);- poluare complex (pulberi, dioxid de sulf);- popula ia la risc: vârste extreme, persoane cu afec iuni respiratorii sau cardiovasculare croniceEpisoade de poluare sever : Valea Meusei (Liège , Belgia) 1930Donora (Pensylvania, SUA) 1948Londra 1952 (4000 decese), 1956, 1962

Ac iunea cronic- expunere îndelungat la concentra ii moderate suprasolicitarea mecanismelor de clearance pulmonarafectarea ap. muco-ciliar i a macrofagelor alveolare :a) Inciden a mare a bronhopneumopatiei cronice nespecifice în mediul urbanBron ita cronicPoluan ii iritan i ac ioneaz ca:agen i etiologici - formarea la vârste tinere a terenului bron itic i producereahiperreactivit ii bron ice (al turi de fumat, factori climatici, sociali, endogeni)factori favorizan i ai apari iei puseelor evolutive accentuarea ireversibil ainsuficien ei respiratoriiEmfizemul pulmonarMecanism de ac iune - cre terea cantit ii de enzime proteolitice puse în libertate de macrofageledistruse cu dep irea posibilit ii de neutralizare a alfa-1-antitripsinei disponibile.Astmul bron icPoluan ii iritan i ac ioneaz cafactori declan atori ai crizelor de astm la bolnavi sensibiliza i anterior, prin reac iaspastic reflex i prin ac iunea asupra musculaturii bron iilorfavorizeaz apari ia astmului la persoane asimptomatice dar cu hiperreactivitatebron ic (astmul de Yokohama-Tokio)b) Cre terea frecven ei i gravit ii infec iilor c ilor respiratorii (bacteriene i virale)c) Alte efecte:- Modific ri tranzitorii ale func iei pulmonare - reducerea VEMS, a capacit ii vitale i al altorindicatori func ionali- dezvoltare fizic i neuropsihic deficitar a copiilor, alterarea procesului de osificare,modific ri hematologice = consecin e ale hipoxiei.4.3.2. AC IUNEA POLUAN ILOR FIBROZAN I determin reac ie fibroas a esutuluipulmonarCuprind: suspensii pu in hidrosolubile (SiO 2 , oxizi de Fe i Mn, azbest, etc.), gaze iritanteEfecte:- pneumoconiozele profesionale- fibroze pulmonare la c r u ii din de ert- Lupu i Velican - aspectul radiologic de pl mân îmb trânitla copii din zone poluate =pneumoconioze neprofesionale- Selikof ac iunea asupra popula iei generale a pulberilor pneumoconiogene- fibrozele pulmonare sunt mai frecvente i mai extinse la vârstnici iar fibroza consecutivvârstei apare mai devremeMecanismul de ac iune al pulberilor de dioxid de siliciu a fost explicat prin mai multe teorii, cel maiacceptat în prezent fiind mecanismul imulologic. Pulberile libere de silice ajunse în alveole suntfagocitate de macrofagele pulmonare. Particulele foarte dure de cuar produc rupturi ale saculuifagozomic care se formeaz prin plierea membranei macrofagului în jurul lor. În consecin con inutulenzimatic ajunge în citoplasma macrofagului care se dezintegreaz . Eliberarea particulelor de pulberi i aenzimelor în mediul extracelular reprezint momentul declan ator al hipersintezei de colagen (al fibrozei).Lipopolizaharidele eliberate constituie antigeni fa de care plasmocitele elibereaz anticorpi. Precipitareacomplexelor antigen-anticorp produce substan a hialin din structura cicatricii fibroase. Fibronectina(glicoprotein a fibroblastelor) coordoneaz interac iunea dintre celulele implicate în sinteza colagenuluii matricea extracelular . Degradarea ei duce la formarea proteazelor neutre, rezultând dezordine înaranjamentul celular i în repara ia tisular .

4.3.3. AC IUNEA POLUAN ILOR ALERGENI - determin efecte de hipersensibilitate- naturali de origine vegetal : spori, fungi, polen, produ i volatili, fibre- de origine animal : p r, puf, descuama ii, dejecte de roz toare/insecte- antropogeni ind. chimic i farmaceutic , autovehicule- de natur organic : formaldehida, hidrocarburi saturate- mineral : crom VI, beriliu, platin , cobalt, nichel alergeni comple i: proteine, polizaharide alergeni incomple i: haptene + grup ri proteice antigene- efectele se manifest în special la locul de intrare- ap. respirator: rinite, traheite, bron ite, alveolite alergice, astm bron ic;- cutanat: hiperemie, prurit, eczeme;- ocular: conjunctivite, blefarite;- ORL: otite.-în producerea manifest rilor alergice intervine terenul atopic ca factor predispozant.Atopia = predispozi ia organismului determinat genetic de a sintetiza IgE în exces i de a prezentamanifest ri alergice de tip I (imediat).La persoanele cu teren atopic reac ia apare la 15-30 minute de la expunere, fa de un teren nonatopicunde reac ia alergic apare dup câteva ore de la expunere (2-18 ore)4.3.4. POLUAN II CANCERIGENI - substan e care produc mutagenez (modific ri ale materialuluigenetic) la nivelul celulelor somatic dezechilibre în multiplicarea celular- cancerigeni organici (hidrocarburi aromatice policiclice (benzpirenul), nitrozamine, aminearomatice, etc.)- cancerigeni aorganici (As, Be, Cd, Cr, Ni, azbest, etc.)- provin din combustii incomplete, gaze de e apament, industrie, fumat.Poluan ii cancerigeni pot fi:- cancerigeni ultimi (ini iatori ai degener rii canceroase) rar întâlni i;- procancerigeni (devin activi dup o activare metabolic );- cocancerigeni (poten eaz ac iunea cancerigen a unor substan e, ei neavând leg tur cu boala).Clasificarea dup International Agency for Research of Cancer (IARC) a poluan ilor:- Grupa 1 cancerigen uman exist suficiente dovezi din studii epidemiologice care sus inasocia ia dintre expunere i cancer; Ex. Benzenul, arsen, clorura de vinil, etc.- Grupa 2A probabil cancerigen uman exist dovezi pu ine din studii epidemiologice caresus in asocia ia dintre expunere i cancer, dar suficiente din studii pe animale de laborator; Ex.benzo(a)pirenul, benzo(a)antracenul i alte hidrocarburi aromatice policiclice- Grupa 2B posibil cancerigen uman dovezi limitate din studii pe animale în absen adovezilor la om; Ex. 2-nitrofluoren, 1,6-dinitropiren, 1-nitropiren, dioxina, uretan- Grupa 3 neclasificabile ca i cancerigeni umani date insuficiente atât la om cât i laanimale sau date nedisponibile;- Grupa 4 dovedite a fi necancerigene la om - dovedirea absen ei carcinogenicit ii atât laom cât i la animal (minim 2 teste efectuate pe specii diferite).- Epidemiologia cancerelor contemporane- frecven mai mare: în zone industriale, pe organe prezentela ambele sexe, la nivelul organelor cu expunere mare la factorii de mediu- Cancere asociate poluan ilor aerului:- cancer pulmonar, laringian, de cavitate bucal , de pancreas, de vezic urinar (fumat);de esofag i orofaringe (fumat i alcoolism);- cancer de c i nazale (pulberi de lemn, Cr VI);- mezoteliom pleural, cancer pulmonar(azbest);- epitelioame ale mâinilor, bra elor, capului, scrotului (gudron, smoal , uleiuri de r cire);- angiosarcom hepatic (policlorura de vinil)- cancer vezical (alfanaftilamina)- Factorii de risc în apari ia cancerului pulmonar: fumatul, poluarea aerului ambiental prin combustiiincomplete, gaze de e apament i poluarea aerului ocupa ional.

4.3.5. AC IUNEA POLUAN ILOR TOXICI SISTEMICI- agen i toxici care, dup p trunderea în circula ia general , determin leziuni specifice la nivelulanumitor organe sau sisteme intCuprind: - compu i anorganici- metale grele i metaloizi (Pb, Hg, Cd, etc.)- compu i organici- pesticide organoclorurate i organofosforice- se cumuleaz în mediu lan uri trofice organism- lipsite de func ie biologic intoxica ii acute sau cronice: ac ioneaz la nivel molecularPLUMBUL:Surse: - industria: metalurgia neferoas ; vopsele,- traficul (din 1923)PbAERCICLUL METABOLIC AL PLUMBULUIINHALAREPL MÂN30-50%PLASMAOASEDIN IDin oasePbPRAFPbSOLPbAPPbDIETINGESTIEINGESTIEINGESTIEINGESTIEINTESTIN5-10%+LICHIDEXTRA-CELULARHEMATIIRINICHIFICATALTEESUTURIMOIDin aerDin prafDin solDin apDin alimenteDin alte surseSUDOAREFANEREURINPbALTELEINGESTIEFECALEMEDIU EXPUNERE ABSORB IE TRANSPORT DEPOZITARE ELIMINAREGrupuri popula ionale la riscpersoane care locuiesc în apropierea surselor industriale, din apropierea marilor autostr zi sau str zicutrafic intenscopiii pre colari reprezint grupul populational cu risc maxim, mai ales din cauza sensibilit iisistemului nervos central aflat în plin proces de dezvoltare.Copiii care locuiesc în case vechi cu tencuieli zugr vite cu vopsele care con in plumbCopiii ai c ror membrii din familie lucreaz în mediul cu plumbDintre adul i cei mai sensibili sunt bolnavii cardiovasculari, efectul cel mai important în popula iageneral fiind hipertensiunea arterial , precum i cei care sufer de insuficien renal cronic , asuprarinichiului plumbul având ac iune nefrotoxic , caracterizat prin scleroz vascular , atrofia celulelortubilor contor i proximali, fibroz intersti ial i afectare glomerular .

Efectele adverse ale plumbului anorganic observabile la copii i adul iCopiiConcentra ia plumbuluiîn sânge ( g Pb/dl)Moarte150Adul iEncefalopatieNefropatieAnemia francColicSinteza hemoglobineiMetabolismul vitaminei DViteza conductibilitnervoaseProtoporfirina eritrocitarMetabolismul vit. D (?)iiToxicitatea dezvolt riiIQAuzCre tereTransfer transplacentarCre terea func iei1005040302010EncefalopatieAnemia francDescre terea longevit iiSinteza hemoglobineiNeuropatii perifericeInfertilitate (b rba i)NefropatieTensiunea sistolic(b rba i)Acuitatea auditivProtoporfirina eritrocitar(b rba i)Protoporfirina eritrocitar(femei)Hipertensiune (?)Descre terea func ieiEfecte asupra sistemului nervos:- la nivele mari de expunere encefalopatia saturnin- la nivele mai mici de expunere tulbur ri de somn, iritabilitate, reducerea performan elorcolare din cauza tulbur rilor de memorie i de înv are, deficit de vorbire i limbaj, deficitul deinteligen psihomortic .Efecte asupra presiunii sanguine- favorizarea aterosclerozeiAlte efecte ale expunerii la plumb: sterilitate, avort, morbiditate i mortalitate neonatal , precum iimunosupresia dat de alterarea sistemului imun umoral.Dovezile asupra carcinogenicit ii sunt adecvate la animale, dar insuficiente la om, motiv pentru careplumbul a fost încadrat în clasa 2B în ceea ce prive te tumorile aparatului respirator i digestiv i posibili cele renale.

Efectele antienzimatice ale plumbului în biosinteza hemuluiMITOCONDRIAMEMBRANA MITOCONDRIALGLICINA+SUCCINIL-CoAALA-SINTETAZA(CRE TE)PbHEMPbFERO-CHELATAZAFe-PROTOPORFIRINEFeACIDUL -AMINOLEVULINIC(ALA)PbALA -DEHIDRAZA(SCADE)PbCOPROPORFIRINE(CRE TERE)PORFOBILINOGENLOCUL DE AC IUNE EFECTE DISCU IIInhibarea activit iiALA-DehidrazeiDezinhibi ia activit iiALA-sintetazei (feedback)Inhibarea conversieicoproporfirinelorInhibarea conversieiprotoproporfirinelor IX(ZPP, PP libere eritrocitare)Acumularea ALA înorganism i excre ia saAcumularea ALA înorganism i excre ia saAcumularea decoproporfirine în urinAcumularea PP liberei ZnPP în globulelero iiCre terea nivelului ALA în plasm iurin ; la nivele mari ALA poate fineurotoxicMult mai pu in sensibil decât ALA-D, Pb-Sg > 40 g/dlInhibarea utiliz riicoproporfirinelor;indic ac iunea expunerii la PbM surare sensibil a toxicit ii Pb;cre terea indic leziuni la nivelulmitocondriei

Consecin ele care decurg din ac iunea plumbului asupra biosintezei hemuluiSC DEREA SINTEZEI HEMULUIEFECTEERITRO-POETICEEFECTENEURONALESINTEZA SC ZUTA HEMOGLOBINEIHEMOPROTEINESC ZUTE(ex. CITOCROMI)ANEMIA -AFECTAREATRANSPORTULUIDE O 2ALTERAREAPRODUCERIIENERGIEICELULAREALTERAREAROLULUIIMUNOREGLATORAL CALCIULUIEXACERBAREAEFECTELOR HIPOXICE ALEALTOR AGEN IEFECTE ASUPRANEURONILOR I ACELULELOR. GLIALEAFECTAREA MIELINIZ RIII A TROFICITATIINERVULUIAFECTAREA DEZVOLT RIISISTEMULUI NERVOSPERTURBAREAHOMEOSTAZIEI TISULAREA MINERALE LOREFECTERENAL-ENDOCRINE1,25-(OH) 2 VIT. DSC ZUTMETABOLISMULCALCIULUIALTERATALTERAREAROLULUI ÎNCONTOLULGENEZEITUMORALEPERTURB. ROLULUICALCIULUI CA MESAGERSECUNDARPERTURB. ROLULUICALCIULUI ÎNMETABOLISMULNUCLEOTIDELORAFECTAREA DETOXIFIERIITOXINELOR DIN MEDIUALTERAREADETOXIFIERIIXENOBIOTICELORAFECTAREA DETOXIFIERIIMEDICAMENTELORREDUCEREAHEMULUIEFECTENECESAR UNORHEPATICETRANSFORM RIALTERAREAMETABOLISMULUIAGONI TILORENDOGENIALTERAREAMETABOLISMULUITRIPTOFANULUIAFECTAREAHIDROXIL RIICORTIZOLULUINIVEL CEREBRALCRESCUT ALTRIPTOFANULUI.SEROTONINEI IAC. HIALURONICALTERAREAFUNC IEI DENEURO-TRANSMITEREToate aceste efecte pot fi rezumate astfel:1. Alterarea sintezei hemoglobinei are drept consecin afectarea transportului de oxigen datoritanemiei i exacerbarea efectelor hipoxice a altor substan e, cu toate consecin ele hipoxiei.2. Efecte neurologice cauzate de reducerea la nivelul sistemului nervos a cantit ii hemo-proteinelornecesare pentru energetica celulelor din creier, dezvoltarea neuronilor, axonilor, celulelor gliale.3. Efectele renal-endocrine se refer la dereglarea activ rii vitaminei D la nivelul rinichilor dincauza lipsei hemo-proteinelor care mediaz acest proces. Metabolitul vitaminei D, 1,25(OH) 2 -colecalciferol, este un hormon important, având numeroase func ii metabolice, în special reglareafunc iei i metabolismului calciului.4. Efectele hepatice se refer la faptul c plumbul poate altera capacitatea sistemelor enzimaticehepatice hem-dependente implicate în detoxifierea adecvat a substan elor str ine.

Recomand ri ale Center for Disease Control and Prevention (CDC) pentru interven ie i tratamentîn intoxica ia cu Pb a copiilorNivelul Pb-emieiComentariu69 g/dl Urgen medical : spitalizare, tratament medicamentos.Managementul mediului.Biomarkeri ai expunerii: plumbemia

4.4. AC IUNEA INDIRECT A POLU RII AERULUI ATMOSFERICModificarea spectrului solar :- RUV sunt re inute de poluan ii din aerinciden ei rahitismului i rezisten a la infec ii la copii din zon- radia iei calorice înc lzirea grea a soluluiperturbarea microclimatului- radia iei vizibile transportului rutierriscului de accidenteModific rile microclimatului local- inversie termic- cre te frecven zilelor cu cea- favorizeaz calmul atmosfericInfluen eaz negativ regnul animal : - fluoroza vitelor în jurul fabricilor de superfosfati aluminiuInfluen eaz negativ regnul vegetal: - specii sensibile la poluare coniferele i pomiifructiferiAfecteaz negativ calitatea vie ii : - unii poluan i- produc disconfort (emisii urât mirositoare, poluarea locuin ei, afectareamobilei, murd rirea lenjeriei)- ader de suprafe e (funinginea)- p teaz geamurile (fluorul)- degradeaz cauciucul i metalul (s. oxidante)- degradeaz obiecte de art6. Consecin e economice : atât poluarea cât i combaterea ei sunt foarte costisitoare

4.5. EFECTE GLOBALE ALE POLU RII AERULUI ATMOSFERIC4.5.1 DEPLE IA STRATULUI DE OZON- ozonul troposferic poluant secundar puternic iritant- ozonul stratosferic O 2 O 3 =ecran, absoarbe UV, structurarea atmosferei- 1984- reducerea cu 30% a stratului de ozon deasupra Antarcticii- cauze: - clorofluorocarburile refrigerant, solvent, spray-uri, etc.- netoxice, T ½ 100 ani.- alte hidrocarburi i posibil oxizii de N elimina i de avioane supersonice,erup ii vulcanice.- consecin e: - cre te gradul de penetrare la nivelul solului a radia iilor solare UV cu lungime deund mic cataracta, ancere, muta ii îmb trânirea precoce, afectarea r spunsului imun;- înc lzire global planetar inunda ii, extinderea de ertului, dispari iabiodiversit ii speciilor etc.4.5.2. EFECTUL DE SER= Modificarea echilibrului termic prin activitatea uman- 1861 J. Tyndall: CO 2 înc lzirea climei- 1903 A. Arrhenius formuleaz teoria efectului de ser : prin arderea masiv a combustibililor fosili înatmosfer se degaj volume uria e de CO 2 care vor produce o ecranare a radia iilor IR provenite de lanivelul solului. Cumularea radia iilor IR în atmosfer va duce la o înc lzire a acesteia determinândînc lzirea global planetar .- Cauze: CO 2 55% din efectul de ser ; Freonul 24% din efectul de ser ; CH 4 de 2 ori în ultimii200 ani (15%); Oxozii de azot 6% din efectul de ser- vaporii de ap- Consecin ele înc lzirii globale:- schimb rile de clim vor conduce la boli transmise de vectori(febra hemoragic , encefalitaviral , malaria), la înmul irea parazi ilor agricoli care pun în pericol securitatea hranei idezvoltarea unei vegeta ii care determin boli respiratorii alergice, iar cre terea num rului dezile fierbin i din an va cre te num rul de decese datorate valuriolr de c ldur ;- anomalii de vreme - responsabile de impurificarea surselor de ap , refugia i, pagubemateriale, etc.- cre te nivelul m rii, probabil cu 5-40 cm pân în anul 2050;- retragerea ghe arilor, atrage dup sine o major agravare a cre terii nivelului mrii,diminuarea salinit ii marine.4.5.3. PLOILE ACIDECauza: oxizii de sulf i de azot se combin cu vaporii de ap din atmosfer , rezultând acizi sulfurici iazotici care pot fi transporta i la distan e mari de la locul producerii, i care pot precipita sub form deploi acide, cea acid sau ninsoare acid . (pH-lui ploi acide este mai mic de 5,6 , iar în cazul ce ii acidescade i mai mult pH = 1,7 3).Consecin e:- erodarea structurilor (s-a calculat c eroziunea monumentelor din Atena a fost mai grav în ultimii25 de ani, comparativ cu ultimii 2500 la un loc);- afectarea s n t ii omului prin irita ia mucoasei respiratorii, dar i prin eliberarea din roci ametalelor cu poten iel toxic (aluminiu, plumb, cupru) care ajung în apa de b ut;- moartea pe tilor, atât prin cre terea acidit ii apelor de suprafa câ i prin sp larea solurilor dinvecin tate, iar pe termen lung s-a observat inhibarea reproducerii multor specii de animaleacvatice;- distrugerea vegeta iei, in special a culturilor agricole i a planta iilor forestiere (în 1984, deexemplu, raporturi privind mediul ambiant indic faptul c aproape o jum tate din masa forestiera P durii Negre din Germania, a fost afectat de ploi acide).

POLUAREA INTERIOAR ÎN RELA IE CU S N TATEA UMANTabla de materii1. Defini ie, surse, clasificare2. Expunere personal3. Produ i de combustie surse, expunere i efecte asupra s n t ii3.1. Fumatul pasiv3.2. Combustia gazului metan3.3. Fumul de lemne4. Compu i organici volatili4.1. Formaldehida4.2. Sindromul cl dirii bolnave (sick building syndrome)5. Agen i biologici i bioaerosoli5.1. Contaminarea aerului interior cu aerosoli infectan i5.2. Contaminarea aerului interior cu antigeni organici/anorganici6. Radon7. Praf respirabil azbestul8. Controlul polu rii interioare8.1. Controlul sursei de poluare8.2. Ventila ia8.3. Purificarea aerului interior

1. Defini ie, surse, clasificareOmul modern petrece circa 90% din durata zilei în diferite spa ii interioare:locuin emijloace de transportbirouris li publice (s li de spectacol, s li de sport, restaurante, magazine, coli, s li de a teptare în g ri,aeroporturi, institu ii publice).Grupele popula ionale cu susceptibilitate maxim (copii, b trâni, bolnavi cronici) petrec adeseoriîntrega zi în spa ii interioare.Trei condi ii fundamentale pentru calitatea aerului interior:asigurarea confortului termicmen inerea concentra iei gazelor respiratorii în limite normalemen inerea concentra iei poluan ilor la un nivel care nu afecteaz confortul i/sau s n tateacelor expu i.POLUAREA INTERIOAR : prezen a în interiorul spa iului locuibil (locuin e, birouri, mijloacede transport, s li publice) a unuia sau mai multor poluan i, la o asemenea concentra ie i pe oasemenea durat , încât s determine discomfort, s exercite un efect d un tor /poten ial d un torasupra s n t ii reziden ilor, s perturbe desf urarea normal a activit ii uzuale dincategoriile de spa ii anterior men ionate.POLUAREA INTERIOAREXPUNEREA PROFESIONALAfecteaz popula ia în ansambluAfecteaz anumite segmente popula ionale- omniprezen a poluan ilor- diversitatea surselor de poluare - natura muncii practicate

Surse de poluare interioarsurseexterioaresurseinterioare- emisii industriale- gaze de combustie- activitatea agricol- procese fotochimice atmosferice- activitatea natural microbian- neventilarea produ ilor de combustie- evaporarea solven ilor- procese fizice de frecare, m cinare, etc.- praf de cas , animale de companie,etc.Spa iul interior Sursa de poluare Principalele emisii poluanteLOCUIN E Fum de tutun particule respirabile, CO,compu i organici volatiliAragaze,sobe cu gaz metan NO X , COSobe cu lemne, c mine particule respirabile,compu i organici volatiliSobe cu petrolNO X , SO X , COSolul aferent funda iei radonMobilier,obiecte de uz casniccompu i organici volatili(formaldehid )Izola ieazbestSuprafe e umedeagen i biologiciBIROURI Fum de tutun particule respirabile, CO,compu i organici volatiliMateriale de construc ie,mobiliercompu i organici volatili(formaldehid )Copiatoare, imprimante compu i organici volatiliSisteme de condi]ionare a agen i biologiciMIJLOACE DETRANSPORT1. PRODU I DE COMBUSTIE2. AGEN I BIOLOGICI I BIOAEROSOLIaeruluigaze de e apament autoFum de tutun particule respirabile,CO,compu i organici volatiliAer ambientalozon în avioane cu reac ieCO, Pb în autovehiculeSisteme de condi ionare a agen i biologiciaeruluigaze de e apament autoClasificarea poluan ilor interiori3. COMPU I ORGANICI VOLATILI I SEMIVOLATILI4. PRAF RESPIRABIL (FIBRE I PARTICULE)5. RADON

2. Expunerea personalSurse exterioarede poluarefactori de dispersie,conversie ieliminare(inclusiv cond. meteo)Surse interioarede poluarefactori de dispersie,conversie ieliminare(inclusiv ventila ia)Concentra iiexterioaretimp deexpunereventila ie naturalventila ie mecanicConcentra iiinterioaretimp deexpunereExpunere personal totalfactori individualiDoza absorbitfactori individualiDoza biologic efectiv(pe esuturile int )factori individualiEFECTE ASUPRA S N TIIEXPUNEREA PERSONAL - Defini iiConcentra iacantitatea de poluant con inut într-un volum de aer, într-un spa iu interior specific.se exprim în: - unitate de mas /unitate de volum ( g/m 3 )- num r de particule/ unitate de volum- pentru gaze, în unit i semnificînd rata lor de amestec cu aerul (ppm, ppb).Expunereacontactul poluantului cu o structur susceptibil a organismului uman (tegument, mucoase, c irespiratorii).se exprim în unit i de concentra ie multiplicate cu unitatea de timp (de exemplu, g/m 3 x or )

impune cunoa terea a trei componente: magnitudinea concentra iei poluantului în mediul deexpunere, durata expunerii, unitatea de timp a expunerii.Dozaabsorbit : cantitatea de poluant care traverseaz o barier a organismului. Variaz în func ie deprofilul expunerii (concentra ie, timp) i de statusul fiziologic.biologic efectiv : cantitatea de poluant care ajunge la situsul ac iunii toxice. Poate fiechivalent cu doza absorbit sau poate reprezenta numai o frac iune a acesteia.EXPUNEREA PERSONAL - modelareSe iau în considerare:1. Concentra ia poluantului în fiecare spa iu interior (loca ie)2. Timpul petrecut de individ în fiecare din aceste loca iiE f i C iE expunerea personal total- suma aritmetic a intervalelor de timp i a concentra iilorC i concentra ia poluantului în loca ia if i timpul petrecut de individ în loca ia iEXPUNEREA PERSONAL tehnici de evaluareI. Monitorizarea poluan ilormetoda direct :- monitoare personale, care m soar concentra ia poluan ilor în zona respiratorie.- necesit monitorizarea paralel a timpului i a activit ii.- aplicabil pentru CO, COV, pesticide, particule respirabile.- nu se poate aplica pe e antioane mari.metoda indirect :- monitoare în spa iile interioare frecventate de individ.- necesit o monitorizare riguroas a timpului i a activit ii.- necesit dezvoltarea unui model matematic privind corelarea m sur torilor din loca ia respectivcu parametri comportamentali.- aplicabil pentru ozon, NO x .II. Monitorizarea biologic- impune recoltarea mostrelor de urin , saliv , sânge sau aer exhalat identificareapoluantului/metaboli ilor s i.- eficient dac dispunem de markeri de mare sensibilitate i specificitate (de exemplu în cazulnicotinei, plumbului, CO).- relevant pentru definirea popula iei la risc i pentru cercetarea efectelor asupra s n t ii.- pentru unii poluan i, rela ia dintre nivelul markerului i expunerea personal este greueviden iabil , datorit c ilor metabolice complexe i variabilit ii parametrilor fiziologici careafecteaz acumularea i eliminarea poluantului.III. Monitorizarea timpului i a activit ii (Time-activity pattern)- urm re te evaluarea temporal a deplas rilor i a activit ilor desf urate de individ în diferitespa ii interioare.metoda jurnalului personal: înregistrarea scris a activit ilor desf surate i a loca iilor parcurseîn fiecare zi.interviul dup 24 de ore: rememorarea activit ilor i a loca iilor zilei precedente printr-unchestionar completat de un intervievator.

3. Produ i de combustie surse, expunere i efecte asupra s n t ii3.1. Fumatul pasivFumul de tutun este o mixtur complex de gaze, vapori i particule, con inând circa 4500 decompu i chimici (particule respirabile, nicotin , hidrocarburi policiclice aromatice, acrolein ,monoxid de carbon, compu i azota i, dioxid de azot, aceton , etc.), dintre care circa 50 suntcancerigeni confirma i/poten iali.Fumatul pasiv reprezint expunerea involuntar a nefum torului la fumul de tutun. Nefum toruleste expus la amestecul dintre:Curentul principal: fumul exhalat de fum torul activ.Curentul lateral (marginal): fumul de tutun provenit din vârful aprins al ig rii care ardemocnit. Con ine produ ii de piroliz ai fumului, produ i toxici i cancerigeni.Expunerea fum torului pasiv difer calitativ i cantitativ fa de aceea a fum torului activ:- din cauza temperaturii mai sc zute a vârfului de igar care arde mocnit, respectiv 700 - 800 0 C,fa de circa 1000 0 C când fum torul activ trage din igar ,majoritatea produ ilor de piroliz sereg sesc în curentul lateral;- concentra ia unor produ i toxici i cancerigeni (fier, arsen, cadmiu) este mai mare în curentullateral decât în curentul principal de fum.De i difuzia în aerul înc perii reduce concentra iile acestor componen i, fumatul pasiv reprezint unrisc major pentru s n tate.Concentra ia fumului de tutun în mediile interioare depinde de:num rul fum torilorintensitatea cu care se fumeazrata de ventila iefolosirea sistemelor de purificare a aeruluiMarkerii fumului de tutun:concentra ia tiociana ilor în umorile organismuluiconcentra ia monoxidului de carbon în aerul exhalatconcentra ia carboxihemoglobineiconcentra ia nicotinei i a metabolitului ei major, cotinina, în sânge, urin , saliv .Nicotina traverseaz bariera feto-placentar , la ftul expus existând o rela ie linear întreconcentra ia seric a nicotinei i a cotininei;La sugarii alimenta i natural de mame fum toare, nivelul seric al cotininei reflect atât dozeleprimite pe cale digestiv prin lapte, cât i pe cele primite pe cale respiratorie prin inhalarea fumuluide tutun;La copiii colari s-a eviden iat cre terea concentra iei cotininei în organism, o dat cu cre tereanum rului de fum tori din locuin , mai ales în func ie de caracteristicile obiceiului de a fuma lap rin i i în primul rând la mam .Efecte asupra s n tiiSTABILITEinfec ii ale c ilor respiratorii inferioare la copiiagravarea simptomatologiei respiratorii la copiiinfec ii ale urechii medii la copiifenomene iritative ale mucoasei oculare i nazo-faringienecancer pulmonar la adult

exacerbarea episoadelor astmaticecre terea riscului pentru boli cardio-vascularePOTEN IALEcre terea riscului de moarte subit la nou-n scutgreutate mic la na tereagravarea simptomelor respiratorii la adul ireducerea func ionalit ii pulmonare la adul icre terea riscului pentru cancere nerespiratoriiinstalarea prematur a menopauzei3.2. Combustia gazului metanDioxidul de azotExpunere: combustii casnice, industriale.Ac iune asupra aparatului respiratorMonoxidul de carbondirect : prin propriet ile oxidante cre te susceptibilitatea lainfec ii respiratoriiindirect : Cre terea frecven ei bolilor respiratorii acute la copiiiexpu i prin combustia casnic a gazuluimetan, comparativ cu copiii în a c rorlocuin e se folose te plita electric .Surse de expunere:- func ionarea defectuoas a sobelor de baz de gaz metan, petrol;- folosirea fl c rii cu ardere deschis a aragazului pentru înc lzire si pentru uscarea ruf riei înanotimpul rece;Condi iile care cresc susceptibilitatea la efectele adverse cronice ale monoxidului de carbon:Dezvoltarea fetalHipoxemia cronic- altitudine înalt- boli cronice pulmonare- unturi dreapta-stângaAnormalit i ale hemoglobinei- anemii- hemoglobinopatiiBoli vasculare- ateroscleroz- boli cerebrovasculare- boli vasculare perifericeBoli cardiace- cardiomiopatii- boli valvulare

Intoxica ia acut cu monoxid de carbonCOHb (%)SIMPTOME10 Inconstant dispnee la efort mare i vasodilata ie cutanat .20 Dispnee la efort moderat, inconstant cefalee.30 Cefalee, ame eli, iritabilitate, oboseal , reducerea percep iei vizuale.40 50 Cefalee, confuzie, colaps.60 70 Convulsii, insuficien respiratorie, pierderea cuno tin ei.80 Efect fatal rapid3.3. Fumul de lemneparticule respirabile, NO X , SO X , CO.EMISII POLUANTE + O 2aldehide, fenoli efect iritativbenz(a)piren efect cancerigenAl, Ca, Si, K efect toxic asupra cililor vibratili i efect coagulant asupramucusului din c ile respiratorii.La copii:- agravarea simptomatologiei respiratorii: tuse cu expectora ie, dispnee, wheezing.- sc derea debitelor pulmonare ( PEF )Studii experimentale:- sc derea activit ii fagocitare a macrofagelor4. Compu i organici volatiliCompu ii organici volatili (COV) se volatilizeaz la temperaturi 20-22 O C.Compu ii organici semivolatili (CosV) sunt lichizi/solizi la temperatura camerei; prin cre tereatemperaturii se evapor .În func ie de natur /concentra ie/timp de ac iune au efecte acute (iritante pe mucoasa respiratorie,bucal , ocular ) i cronice (mutagene, cancerigene).Categoria Exemplific ri EmisiiMateriale de construc ie Spum izolant , cleiuri, Metil-cloroform, benzen,adezivi, vopseleformaldehid , stiren,xilen,Decora iuni interioareProduse de uz casnicpentru cur at ipentru dezinfectatProduse cosmeticeMobilier, materiale textile(draperii, covoare, mochete,tapet textil)Detergen i lichizi, praf decur at, în lbitori cu clor, cearde mobil .Farduri, deodorante, lo iuni,fixative de p r.tetracloretilen, tricloretan.Metil-cloroform, benzen,formaldehid , tricloretan.Xilen, cloroform, benzen,tricloretan, tetracloretilen.Metil-cloroform, stiren,tri- i tetracloretilen, benzen,

clorura de vinil.Insecticide, pesticideRodenticide (solid)Xilen, tricloretan.Insecticide (spray, solid)Aparatur electronicComputere, radiocasetofoane, Etilbenzen, cloroform.videocasetofoane,camere videoCombustii Lemne, kerosen Acrolein , nitropiren,formaldehid , nitronaftilamin, benz(a)piren.Insecticide de tipul clordan, heptaclor sunt pulverizate ca lichide, dar devin eficiente împotrivafurnicilor i gândacilor deoarece eman vapori. Multe insecticide i pesticide semivolatileac ioneaz identic. Unele molecule organice cu greutate molecular mare se g sesc în aer sub formde particule respirabile.4.1. FormaldehidaGaz volatil, cu miros caracteristic, cu solubilitate ridicat în ap i cu puternic efect iritant asupramucoasei oculare i a tractului respirator.Surse interioareCategorii de produseExemplific riProduse de hârtie Pungi, hârtie cerat , erve ele, prosoape de hârtie, hârtie igienic .Obiecte de uz casnicIzola ia cl diriiCombustiiProduse dinlemn presatAlteleEfecte asupra s n tLinoleum, covoare, mu ama, obiecte de plastic i din cauciuc.Spuma de ureoformaldehid folosit în construc iiGaz metan, kerosen, fum de tutun.Placaje, panouri, mobilier din pal melaminat.Produse cosmetice, vopsele, dezinfectante, cerneluri, c lcatul ruf riei.iiEfecte acute- Leg tur cauzal între nivelul formaldehidei în locuin e i fenomeme iritative lanivelul mucoasei oculare i nazo-faringiene, datorit marii solubilit i în ap aformaldehidei care determin hiperlacrima ie, tuse, dispnee.- Senza ia de arsur a pielii, reducerea percep iei olfactive sunt de asemeneasimptome întâlnite la subie ii expu i neprofesional la formaldehid .- Ac iunea toxic a formaldehidei asupra sistemului nervos central este dovedit deapari ia simptomelor neurotoxice: dureri de cap, oboseal , insomnii, reducereacapacit ii de memorare i de concentrare, labilitate emo ional . Aceste simptomeapar frecvent la concentra ii reduse de formaldehid în locuin e, mecanismulbiologic prin care sunt induse, fiind deocamdat insuficient conturat.

Efecte cronice- Expunerea profesional la formaldehid a fost asociat cu prevalen a crescut aastmului bron ic, dar i în condi ii de expunere neprofesional , la nivelele ridicate deformaldehid în mediul domestic s-a identificat apari ia unor simptome compatibile cucele astmatice, respectiv wheezingul i senza ia de constric ie toracic . Se considerc ele sunt cauzate prin sensibilizare imunologic specific sau prin fenomene iritativenespecifice. Cu toate acestea nu se cunosc cazuri de astm ap rute exclusiv în urmaexpunerii la formaldehid în condi ii neprofesionale. Testele de stimulare bron icarat un num r mic de astmatici cu hipersensibilitate bron ic i la formaldehid ,al turi de al i factori etiologici.- Datele epidemiologice prezente arat c efectul cancerigen al formaldehidei estevariabil, neputându-se trage concluzii definitive. Efectul cancerigen al formaldehideieste asociat cu marea solubilitate a acesteia în ap , ceea ce determin concentrarea eiîn primul rând la nivelul tractului respirator superior. În condi ii de expunereprofesional s-au raportat cazuri de cancer nazal i faringian (munca în industriatextil , în anatomo-patologie), f r a se reliefa i existen a criteriilor de asocia iecauzal . A fost investigat i asocia ia dintre expunerea profesional la formaldehid icancere cu alte localiz ri, raportându-se cazuri izolate de tumori craniene, leucemie,boal Hodkin, cancer tegumenter, renal, de prostat . Aceste studii nu prezint îns ,for i plauzabilitate deoarece formaldehida este rapid metabolizat i eliminat dinplasma sanguin .Expunerea neprofesional la formaldehid a fost asociat cu cre tereariscului de cancer nazal la persoanele care tr iesc în locuin e mobile (rulote).4.2. Sindromul cl dirii bolnave (Sick Building Syndrome)Sindromul cl dirii bolnave (sick building syndrome) reprezint o constela ie clinic de simptomecare apar pe fondul unei st ri generale normale, f r modific ri ale examin rilor paraclinice,exclusiv la cei care lucreaz în cl diri noi, moderne (birouri, coli), simptomatologia disp rând lascurt timp dup p r sirea cl dirii sau dup schimbarea locului de munc .Sindromul cl dirii bolnave reune te o mare varietate de simptome (tabelul). Acestesimptome apar la scurt timp dup sosirea la lucru, la majoritatea celor ce lucreaz în aceea icl dire/înc pere i dispar dup p r sirea locului de munc (respectiva cl dire/înc pere). Simptomelenu sunt asociate cu existen a unei alergii, r celi comune sau gripe, ap rând numai pe perioadadesf ur rii activit ii într-o anumit cl dire i/sau înc pere.Simptome iritative ale mucoasei oculare i nazo-faringieneIrita ii tegumentareSimptome neurotoxice- oboseal- tulbur ri de memorie i de concentrare- dureri de cap, ame eli- gre uriModific ri ale gustului i ale mirosuluiReac ii nespecifice- rinoree, hiperlacrima ie- simptome astmatiforme (dispnee, constric ie toracic )În SUA peste 30% dintre func ionari sunt afecta i de acest sindrom. În etiologia lui sunt incrimina ifactori fizici i chimici care altereaz calitatea aerului interior, f r a se putea stabili o etiologiespecific :

Factorii fizici:- temperatura mai mare de 22 grade Celsius, care produce discomfort i cre te nivelul emisiilor decompu i organici volatili i semivolatili,- umiditatea relativ mai mic de 30% care produce usc ciune la nivelul tegumentelor imucoaselor,- iluminatul artificial care prin insuficien sau prin exces determin stress vizual (dureri oculare,hiperlacrima ie, dureri de cap),- zgomotele i vibra iile care dep ind un anumit nivel (120 db, respectiv 100 Hz), provoac gre urii ame eli.Deocamdat r mâne neclar dac rata redus a ventila iei are rol etiologic direct, prin alterareacomfortului termic, sau indirect, prin cre terea ratei emisiilor compu ilor organici volatili, carechiar la concentra ii sub nivelul maxim admis din multe state, î i manifest rolul iritant asupramucoasei tractului respirator i a celei oculare.Factorii chimici:- poluan ii interiori cu rol iritant (compu ii organici volatili i semivolatili, monoxid de carbon,oxizi de azot) i neurotoxic (formaldehida i al i compu i organici volatili). În birourile modernesursele acestor poluan i sunt multiple: materialele folosite la design-ul interior, mobilier, aparaturade birou (copiatoare, imprimante), fumatul.- o teorie recent consider c ansamblul simptomelor nespecifice din cadrul sindromului r ului decl dire sunt datorate existen ei unui smog fotochimic interior, format prin interac iunea dintreradia iile ultraviolete emise de lumina fluorescent i emisia compu ilor organici volatili.Factorii psihologici:- factorul uman este important prin stressul psihic, frecvent în locurile de munc unde rela iileinterumane sunt încordate.5. Agen i biologiciCondi ii necesare pentru dezvoltarea microorganismelor în mediile interioare:prezen a suportului nutritiv lemn, carton, hârtie, plastic,textile, plante decorative.absen a elementelor toxice (cu efect bactericid, fungicid)aport de oxigenumiditate ridicat în mod normal, exist un exces de umiditate în p r ile reci ale funda iei,zidurilor i acoperi ului.condi ii suplimentare de umezeal (igrasie, condens).degradarea materialuluide construc ierisc pentru s n tateareziden ilor5.1. Contaminarea aerului interior prin aerosoli infectan iLegionelozaAceast boal , aseam n toare clinic cu o pneumonie, apare sporadic sau are caracter epidemic.Agentul etiologic este de natur bacterian , Legionella pneumophila, al c rui rezervor este apastagnant , nedezinfectat , de la nivelul instala iilor de aer condi ionat sau din instala iile sanitare(capuri de du ); au fost citate i infec ii nozocomiale cu Legionella atribuite aerosolilor infectan i,genera i de aparatura de terapie intensiv respiratorie.Ac iunea combinat de pulverizare în aerul interior a apei asociat cu mi carea aerului,genereaz pic turi de aerosoli infectan i suficien i de mici pentru a penetra tractul respirator (< 5

m), dar suficient de mari pentru a con ine agentul infec ios la nivel viabil i în num r suficient demare pentru a asigura doza infectant . Legionella pneumophila î i men ine bine viabilitatea înaerosoli dac umiditatea relativ a aerului este peste 65%, temperatura este mai mare de 18 0 C, iarmicroorganismul se afl într-o faz sta ionar de dezvoltare.Apari ia bolii este condi ionat de urm torii factori:prezen a tulpinilor de Legionella pneumophila cu virulen crescut- concentra ie suficient de mare a Legionellei în structura aerosolilor infectan i- inhalarea aerosolilor de o popula ie susceptibil , cunoscându-se cazuri de identificarea agentului etiologic în aerul interior f r ca boala s fi ap rut la cei expu i.Popula iile susceptibile sunt reprezentate de persoanele cu ap rare imunitar redus , prin deficiteimunitare primare sau secundare, de exemplu în urma terapiei corticosteroide.5.2. Contaminarea aerului interior cu antigeni organici / anorganiciContaminarea aerului interior cu antigeni organici sau anorganici cu un puternic poten ial alergendetermin prin inhalarea acestora, producerea sau exacerbarea alergiilor respiratorii (rinit , sinuzit ,astm alergic) i oculare (conjunctivit alergic ).Marea parte a alergenilor din mediile interioare se g sesc în praful de cas , amestecheterogen care con ine circa jum tate componente organice, cealalt jum tate fiind componenteanorganice (var, cuar ). Alergenii din praful de cas sunt vegetali (polenuri, fungi, bumbac, kapoc,ricin, ierburi, resturi alimentare), animali (descuam ri epidermice de la om i de la animale,componente de insecte i de acarieni) i sintetici (coloran i, medicamente, cosmetice, detergen i).Cei mai importan i alergeni implica i în poluarea interioar sunt:Acarienii reprezint antigenii majori din praful de cas ; cele mai r spândite specii apar ingenului Dermatophagoides (pteronyssinus i farinae). Acarienii se dezvolt rapid în contact directcu epiderma omului; în locuin e, cea mai important surs de praf cu acarieni este reprezentat dematerialele textile: saltele, pl pumi, perne, covoare, tapi erii, draperii, haine. Aceste depozite deacarieni cu înalt poten ial alergic devin aeropurtate în cursul opera iunilor de schimbare a lejerieide pat, în cursul cur eniei din locuin . Dezvoltarea i înmul irea acarienilor este favorizat deumiditatea ridicat a aerului, fiind în schimb, pu in afectat de temperatur .Alergia la praful de cas i la D. pteronyssinus este cea mai frecvent cauz a astmuluialergic atopic (18,4% i14%). În aproximativ 60% din cazurile de astm cu alergie la praf de cas ,sensibilizarea se datore te unor componente la acarieni.Alergenii de origine animal sunt reprezenta i de firele de p r din blana animalelor (câine,pisic , vac , cal), dar i de escoria iile lor epidermice, precum i de pene, fulgi, lân , escoria iiepidermice umane. Alergenii de origine animal s-au g sit în cantit i mari i în locuin ele undeniciodat nu au fost crescute animale.Urina este principala surs cu poten ial alergen a roz toarelor ( oareci, obolani, cobai).Gândacii de buc t rie sunt alt categorie de alergeni animali; prin teste cutanate dehipersensibilitate s-au identificat trei elemente alergene în carapacea gândacilor de buc t rie ro ii,care nu au fost reg site la cei negri.Fungii atmosferici au un poten ial alergic binecunoscut, determinând r spuns imun de tipI: rinit alergic , astm alergic, conjunctivit alergic . Dintre fungii frecvent întâlni i în aerulatmosferic, poten ialul alergen cel mai mare îl au Alternaria, Cladosporium, Aspergillus, iBotrytis. În mediile interioare, fungii cu poten ial alergen sunt Penicillium, Aspergillus, Mucor iRhizopus. Al i alergeni importan i sunt speciile fungice Fusarium i Aureobasidium, frecventîntâlnite la nivelul de eurilor agricole i a materialelor din lemn.Alergenii fungici sunt în primul rând sporii, dar i miceliile. To i alergenii fungiciidentifica i sunt glicoproteine hidrosolubile, dintre care unele sunt enzime. Alergia la mucegaiuri ila al i fungi este eviden iat prin teste cutanate, sau prin detectarea în ser a anticorpilor specificiIgE.

Prevalen a alergiei la fungi este diferit : este mai frecvent la copii fa de adul i; laastmaticii care tr iesc în climat umed prevalen a atinge 70%. Concentra ia exterioar a fungilordepinde de anotimp i de condi iile meteorologice: de exemplu, în climatul temperat, pacien iialergici la mucegaiuri au cele mai pregnante simptome prim vara i toamna când concentra iaexterioar este cea mai mare.În studiile popula ionale, riscul crescut de astm, wheezing i de alte simptome astmatiformea fost asociat semnificativ cu expunerea la mucegaiuri sau cu habitatul în locuin e umede. Deasemenea este evident c expunerea la mucegaiuri reprezint un puternic factor iritant careamplific i agraveaz simptomele oric rei boli alergice preexistente, la fel ca i al i iritan i cumsunt fumul de tutun, gazele de e apament auto, sau aerul rece.Prevalen a crescut a alergiei asociat locuin elor umede, a fost uneori coroborat cuexpunerea la acarieni, mai degrab decât cu expunerea la fungi, deoarece la aceea i persoan s-auidentificat anticorpi IgE atât fa de acarieni, cât i fa de fungi. Aceast constatare este valabil înclimatul temperat umed, dac într-un apartament al turi de umiditatea crescut sunt prezen i iacarienii.6. RadonulRadiu - 2261620 aniProdu ii de dezintegrare cuvia scurtRadon- 2223,82 zilePoloniu - 2183,05 min.Plumb - 21426,8 min.Bismut - 21419,7 min.Poloniu - 2140,000164 sec.Plumb - 21022 ani

- gaz radioactiv rezultat prin dezintegrarea radiului (figura), care la rândul lui este unprodus de dezintegrare al uraniului ;- gaz inert difuzeaz în afara materialului în care s-a format, ptrunzând înatmosfer sau dizolvându-se în ap .Surse i condi ii de expunere- Solul pe care este construit locuin a; radonul se infiltreaz prin cr p turile funda iei înaerul interior. Monitorizarea concentra iei de radon în locuin ele construite pe sol cu radioactivitatecrescut arat nivele mai reduse în înc perile de la etajele cl dirii, fa de cele de la demisol i de laparter.- Fluxul radioactiv de la nivelul materialelor de construc ie folosite în construc ia cl dirii(utilizarea sterilului minier ca material de umplutur a creat probleme majore), sau de la nivelulpl cilor ceramice de origine granitic folosite la tapetarea pavimentelor sau a tavanelor. Nivelulinterior al radonului a sc zut semnificativ dup aplicarea pe pere i a tapetelor sau a altor materialeizolante.- În locuin ele alimentate cu ap din surse de profunzime aferente unor soluri cu structurgranitic , concentra ia interioar a radonului cre te prin eliberarea radonului dizolvat în ap .Varia ii pe termen scurt ale concentra iei de radon din locuin rezult prin modificarea ratei deventila ie, prin schimb ri meteorologice, prin folosirea apei potabile i a gazului natural.Efecte asupra s n tiiDoi dintre descenden ii radonului, Po-214 i Po-218, emit particule alfa în cursuldezintegr rii, care prin inhalare ajung în tractul respirator unde induc leziuni tisulare ce ulterior potdegenera malign. De i to i descenden ii elibereaz în cursul dezintegr rii energie alfa, beta igamma, doza de radioactivitate din pl mâni se datoreaz aproape exclusiv particulelor alfa eliberatede Po-214 i Po-218. Se consider c particulele alfa penetreaz esutul epitelial pulmonar, lezândmaterialul genetic din celulele bazale pulmonare.Expunerea profesional la radon a minerilor din subteran, în primul rând a celor din minelede uraniu, a stabilit o rela ie cauzal cu cancerul pulmonar.Studiile epidemiologice urm rind expunerea neprofesional la radon au ar tat o cre tere aratei mortalit ii prin cancer pulmonar în zonele geografice cu fond crescut de radia ii gamma. Dacsursa de radon este apa potabil din surse de mare profunzime aferente unui sol radioactiv, s-aidentificat cre terea inciden ei cancerului pulmonar o dat cu cre terea concentra iei hidrice aradiului-226.Factorii care influen eaz doza int tisular prin expunerea la radonFactori fizicicaracteristicile aerosolilor c r u i (m rime, distribu ie)propor ia dintre descenden ii lega i i cei liberi ai radonuluiechilibrul dintre radon i produ ii s i de dezintegrareFactori biologicifrecven a respiratorietipul de respira ie ( nazal , oral )integritatea mecanismelor de clearance muco-ciliargrosimea stratului de mucus la nivelul bronhiilorlocalizarea celulelor int de inducere a carcinogenezei

7. Praf respirabil - AzbestulMaterial fibros cu mare flexibilitate, rezistent la foc i la coroziune, cu conductibilitatetermic i electric sc zut , propriet i care îi determin o larg utilizare.Expunerea profesional la azbest a fost intens studiat : asbestoza este o fibroz pulmonarcu diferite grade, iar mezoteliomul malign cu localizare pleural i peritoneal demonstreazpoten ialul carcinogen ridicat al azbestului.Cercet rile au eviden iat c fibrele de azbest mai lungi de 5 m i mai înguste de 1 m au unrol mai mare în producerea efectelor adverse asupra s n t ii decât fibrele scurte; în privin adiferitelor tipuri de azbest, grupul amfibolilor (crocidolitul, amozitul) este mai frecvent implicat înetiologia mezoteliomului, fa de azbestul alb (crizotil), în ciuda faptului c acesta din urmreprezint peste 90% din produc ia mondial de azbest.Surse i condi ii de expunerePrin larga sa utilizare, azbestul este frecvent în mediile interioare (locuin e i spa ii publice):- amestecul de azbest-ciment este folosit la izolarea conductelor i a boilerelor;- crizotilul i amozitul se utilizeaz ca materiale izolante fa de c ldur , foc, sau camateriale antifonice, aplicându-se pe pere i, tavane sau pe grinzi.- crizotilul este consituentul de baz al hârtiei de azbest, cu propriet i izolante, fiindfolosit la fabricarea filtrelor pentru sobe de petrol.- factor de risc cancerigen pentru popula ia care domiciliaz în apropierea obiectivelorde extragere i de prelucrare prezen a corpilor azbestozici în pl mânii subiec ilordeceda i care nu au avut expunere profesional la azbest; frecven a mai mare a canceruluipulmonar la popula ia din zone industriale ce implic azbestul.- expunerea neprofesional îi implic pe locuitorii din vecin tatea minelor, aantierelor navale, a fabricilor de prelucrare textil a azbestului, precum i persoanelecare cur la domiciliu echipamentul de protec ie contaminat; acela i risc îl aupersoanele care cur conductele de ventila ie i paravanele de protec ie dinîntreprinderile de prelucrare a azbestului.Efecte asupra s n tiiÎn condi ii de expunere profesional , inhalarea azbestului are un mare poten ial cancerigenpulmonar. Majoritatea cercet rilor efectuate în medii interioare, arat c la concentra ii foartereduse de azbest, nu apare o fibroz pulmonar identificabil . Studiile experimentale arat îns c lanivele reduse de azbest, pe culturi de celule in vitro, apare transformarea neoplazic a acestora,înso it de modific ri structurale i numerice la nivel cromozomial.Èxprimarea cantitativ a expunerii i a dozei tisulare este dificil . Concentra ia pulmonar afibrelor de azbest nu reprezint garan ia reflect rii dozei, deoarece nu exist o înc rcare pulmonaruniform ; nivelul fibrelor de azbest difer între cei doi lobi pulmonari, între parenchim i ariasubpleural , uneori chiar între dou situsuri vecine.Rolul cancerigen al azbestului trebuie asociat i cu ac iunea concomitent a unor posibilicofactori; cofactorul este un alt cancerigen care înt re te poten ialul cancerigen al fibrelor de azbest,sau poate fi o substan necancerigen , un factor apar inând gazdei care m re te susceptibilitateasubiec ilor expu i.Fumatul cre te riscul cancerului pulmonar în asociere cu expunerea la azbest, atât prinefectul sinergic al benz(a)pirenului din fumul de tutun i al fibrelor de azbest, cât i prin faptul cfumul de tutun faciliteaz penetrarea pulmonar a fibrelor de azbest.Prafurile de natur non-fibroas cresc poten ialul carcinogen al fibrelor de azbest, prinsuprasolicitarea mecanismelor de clearance pulmonar.

8. Controlul polu rii interioare8.1. Controlul sursei de poluarePentru agen i non-biologici:particule respirabile- bun etan eizare a u ilor i ferestrelor;- amplasare/între inere/reparare a surselor locale de înc lzire;- evitarea degaj rii unor mari cantit i de praf;- renun area la fumat.gaze de combustie- bun etan eizare a u ilor i ferestrelor;- între inerea corect i repararea surselor locale de înc lzire- folosirea combustibililor casnici mai pu in poluan i;- în buc t rii: instalarea hotelor, evitarea folosirii aragazului pentru înc zire;- delimitarea strict a spa iilor pentru fumat /interzicerea fumatuluiCOV- respectarea instruc iunilor de folosire pentru produse tip spray, chimicale de uz casnic,detergen i, cleiuri, adezivi, etc.- folosirea placajelor con inând r ini fenolice;- interzicerea folosirii ureoformaldehidei în construc ii.radon- asigurarea calit ii construc iilor;- dezactivarea apei contaminat radioactiv.azbest- remedierea deterior rilor izola iei construc iilor, conductelor;- echipamentul de protec ie nu se cur la domiciliu;Pentru agen i biologici:prevenirea contamin rii cu Legionella pneumophilla- exploatarea corect a sistemelor de ventila ie/condi ionare a aeruluicur are periodic folosirea apei clorinatea filtrelor/conductelorîn instala ia de umidificare/r cire aercontrolul contamin rii fungice- cre terea ratei de ventila ie ;- prevenirea igrasiei;- între inerea cur eniei, dezinfec ie periodic cu fungicide.controlul altor alergeni animali/vegetali- între inerea cur eniei; m suri de dezinsec ie, deratizare;- evitarea excesului de decora iuni textile;- folosirea pernelor i pl pumilor sintetice;

- sp larea periodic a animalelor de apartament (câini, pisici)8.2. Ventila iaCondi iile necesare a fi îndeplinite de sistemul de ventila ie:1. asigurarea volumului de aer conform cunum rul de reziden icubajul spa iului interior2. asigurarea parametrilor calitativi ai aerului care s nu creeze risc pentru s n tatea ocupan ilorcl dirii.3.Cre terea ratei de ventila ie EFICIEN RIDICATEFICIEN REDUS- în buc t rii ( CO, NO x )- în magazine, birouri cu aparatur de copiat,înc peri recent zugr vite/vopsite ( COV)- parterul/demisolul cl dirilor amplasate pe soluri radioactive ( radon)- emisiile poluante provin de la nivelul materialelor de construc ie- exist deficien e arhitectonice ale cl dirii;- ac ioneaz concomitent mai multe surse de poluare interioar .VENTILA IA NATURALTEMPERATURA EXT.PRESIUNEA EXT.MI CAREA AERULUIferestreporii ziduriloru iTEMPERATURA INT.PRESIUNEA INT.Este influien at de- condi iile meteorologice- caracteristicile arhitecturale ale cl dirii- tipul activit ii desf urate în interiorVENTILA IA ARTIFICIAL- insuflarea aerului atmosferic în interior- exhaustarea aerului interior în exterior- folosirea concomitent a ambelor procedee.Cerin e generale ale sistemelor de ventila ie mecanics nu introduc în interior aer poluat;s nu modifice brusc condi iile interioare de microclimat;s nu produc zgomot i trepida ii;s func ioneze continuu, f r întreruperi.

8.3 Purificarea aerului interiorEliminarea particulelor respirabileFiltrarea mecanic :- re inerea particulelor pe un material fibros, prin impact sau prin sedimentare;- filtre din material textil ne esut, celuloz , fibre de sticl impregnare cu uleiuri vâscoaseplisarea ariei de filtrare.capacitatea de re inererandamentul filtr riieliminarea a 99,9% dinparticulele 0,3 mPrecipitarea electrostatic :Generarea unui câmp electrostatic puternicPolarizarea particulelorAeroionizarea negativre inerepe pl ci de polaritate opusre ea de sârm cuînc rcare electric alternativaeroioni negativi aderare suspensii electropozitive COAGULAREEliminarea gazelorSEDIMENTAREPrin adsorb ie: fenomenul fizic/chimic prin care gazele, vaporii, suspensiile vin în contact cu osuprafa la care ader ; nu are loc nici o reac ie chimic , doar eliberare de c ldur . Se folose tec rbunele activat, nisipurile fine, zeoli ii, argila poroas , alumina activat , gelul de silice.Prin absorb ie: reac ia chimic care are loc între un gaz din aer i un mediu absorbant (de ex.ap ).Dezavantaje- tehnici laborioase- cost ridicat- randament redus (25-50%)

IMPORTAN A IGIENICO-SANITARI SOCIAL-ECONOMIC A APEITABLA DE MATERII6.1. Generalit i6.2. R spândirea apei pe glob6.3. M suri de acoperire a nevoilor de ap6.4. Rolurile apei în organismul uman6.5. Principalele resurse de ap i caracterizarea lor sanitar6.6. Determinarea necesarului de ap pentru centrele populate6.7. Surse de poluare a apei6.8. Autopurificarea apelor6.9. Aprovizionarea cu ap în România1

6.1. Generalit iAPA = factor natural de mediu, indispensabil supravie uirii i bun st riiImportan primordial :- apari ia vie ii- dezvoltarea comunit ilor omene ti- cheia dezvolt rii umane durabileConsumul de ap cre te mai mult decât popula ia: în ultimii 300 de aniconsumul de ap a crescut de 35 de ori, popula ia de 7 ori.Consumul de ap cre te anual: în 1996 s-au consumat 54% din rezervele de apdulce, în 2025 se vor folosi 70%.Penuria de ap la scar planetar s-a accentuat.- În anul 2000:o 1,5 miliarde de locuitori ai planetei (1/4), n-au avut acces la apapotabil , în 2025 num rul lor se estimeaz c va cre te la 35%o 2,6 miliarde (>2/5) n-au avut acces la salubritate (în India doar 30%din popula ie are baie proprie!!!)- apa dulce contaminat i rezervele de ap inute în condi ii neigenice suntcauza a 10% din totalul îmbolnavirilor din rile în curs de dezvoltare- ½ din popula ia lumii sufer de boli asociate cu apa (½ din cazurile totale depoliomielit din lume, apar în India; în fiecare an diareea ucide 500.000 decopii indieni)- în a doua jum tate a secolului XX, apa dulce a devenit o materie primcritic .2

6.2. R spândirea apei pe glob- din suprafa a întregului Glob terestru (cca. 51 milioane km 2) , numai 149milioane km 2 (29,2%) revin uscatului, restul de 361 milioane km 2 (70,8%) esteocupat de Oceanul Planetar. Numai Oceanul Pacific luat separat, este mai maredecât tot uscatul la un loc, suprafa a lui atingând 178,7 milioane km 2 .- aprox. 3 km de jur-împrejurul p mântului sau 300 Kg/cm 2Oceanul planetar = 1.385 milioane km 3o 97,2% ap s rat (1350 milioane km 3 )o 2,8% ap dulce (o linguri de ap dulce în 5 litri ap s rat )2,15% imobilizat în calotele de ghea i în ghe ari0,65% apa continental (de suprafa i profunzime)Avantajul apei: se recircul , se reface permanent, în circuitul ei nu exist pierderi.3

6.3. M suri de acoperire a nevoilor de ap- Recircularea apei dirijat de om- Gospod rirea judicioas (baraje) (rezerv de ap , împiedic viiturile,energie electric )- Desalinizarea apei de mare (se cunosc peste 30 de procedee de desalinizarea apei: condensarea, congelarea, extrac ia, electrodializa, osmoza invers ,schimb torii de ioni etc.; pre ul apei desalinizate se ridic în lume în mediela circa 0,4 USD/m 3 , cu mari diferen e între regiuni i uzine....)- Transportarea i înmagazinarea aisbergurilor din zonele arctice (din calotade ghea a Antarcticii se desprind anual insule de ghea totalizând 600km 3 , iar din calota de ghea a Arcticii 470 km 3 )- Apele meteorice sunt folosite în Malta i în ri din sudul Europei ca appotabil , de i au multe calit i necorespunz toare i trebuie atent filtrate. Seexperimenteaz i provocarea de ploi artificiale, dar impactul ecologicpoten ial este i în acest caz foarte ridicat- Apa din topirea z pezii este folosit de alpini ti dar i de cabane i altereziden e umane iarna sau în zone polare sau la mare altitudine, unde nuexist ap lichid . În România ranii din c tunul Ghe ar din Mun ii Apusenit iau blocuri de ghea din pe tera Ghe arul de la Sc ri oara i o topeaupentru a ob ine ap potabil .- Ap din cea . În anumite zone de "de ert umed" unde exist cea dar nuse ajunge la precipita ii, s-au putut amenaja panouri de condensare cefurnizeaz ap lichid .- Alte surse. În situa ii de survival, ap în mici cantit i se poate ob ine i dinseva sau transpira ia plantelor, din umorile unor animale i pe ti i din alteasemenea surse.4

6.4. Rolurile apei în organismul uman- constituent de baz , 65% din greutate (46 kg)o 45% intracelular + 20% extracelular (15% intersti ial, 5%intravascular).o con inutul în ap scade treptat de la 90-97% (embrion), la 80% (nounscut), 60-65% (adult), pân la 50-55%(vârstnici). Con inutul în apdifer de la un esut la altul, în func ie de intensitatea proceselormetabolice: plasma (90%), esutul nervos (70-80%), esutul muscular(75%), esutul conjunctiv (60%); esutul osos f r m duv (25-30%),esutul adipos (20%), dentina 10%, smal ul dentar 0,2%.o în func ie de sex: la femei, apa reprezint 52%, la b rba i 63%.o la obezi, procentul de ap poate sc dea pân la 40 %.- mediul de desf urare a tuturor proceselor fiziologice (absorb ia, difuzia isecre ia), contribuind la men inerea constantelor de baz ale organismului:izotonia, izotermia, echilibrul acido-bazic, metabolismul intermediar etc.- datorit marii sale puteri de dizolvare, apa este mediul în care se producnumeroase dispersii moleculare sub form de solu ii apoase- mediul în care, sub influen a enzimelor dizolvate în ap , se petrec toatebiosintezele i descompunerile care caracterizeaz îns- consum- transport i mijloc de comunica ieAlte roluri- ofer resurse de trai: alge, pe ti, mamifere, s ruri minerale- pescuit, vilegiatur , hidroenergie, scopuri terapeutice- mla tinile: extrac ia de turb sau pentru amenajare de orez rii- apele minerale i n molul se folosesc în scopuri terapeuticei materia vie.Toleran a la deshidratare variabil inter- i intra-specie.5

Reparti ie inegal în timp i spa iu- în România: 2662 m3/loc/an (water stress < 1770 m3/loc/an) locul 9 înEuropa- în Australia, reparti ia foarte dispropor ionat a precipita iilor face ca 40%din suprafa a acestui continent s capete caracteristici de de ert.6.5. Principalele resurse de ap i caracterizarea lor sanitarI. A. Apa atmosferic- deriv din evaporarea apei m rilor i oceanelor, a apei de pe suprafa avegeta iei, a solului i a apei eliminat de vie uitoare- 25 mm grosime- în România, este o surs neexploatat- surs de ap în unele zone din Africa i Asia. În Angola i în sudul insuleiMadagascar, în anotimpul uscat, indigenii strâng roua adunat în cutelefrunzelorI.B. Apa meteoric- provine din condensarea apelor atmosferice în zonele cu temperaturi maisc zute, i precipitarea lor sub form de ploaie, ninsoare, grindin etc.- pe glob, aceste ape se folosesc pentru consum în zone limitate- în ara noastr , apele meteorice se folosesc foarte rar pentru aprovizionareaunor gospod rii rurale din Muntenia (platforma Cotmeana), precum i înunele zone din DobrogeaDe obicei, aceste ape nu îndeplinesc cerin ele igienice, motiv pentru care nusunt indicate pentru alimentare cu ap de b ut:- debit foarte variabil i adeseori sc zut,- con inut crescut în germeni microbieni (mai ales p strate îndelungat),- gust fad datorit lipsei s rurilor minerale (nu satisfac senza ia de sete)6

II. Apa subteran- origine exogen din infiltrarea apelor de precipita ii prin sol, a apei râurilor ilacurilor prin albiile acestora i din condensarea vaporilor de ap din aerul teluric- origine endogen , din condensarea vaporilor degaja i din magmele aflate înprofunzimea soluluiFiltrarea i purificarea apei prin solApele freatice- lipsite de presiune, au nivel hidrostatic liber- varia ii de debit (în func ie de regimul ploilor) i ale propriet ilororganoleptice, fizice i chimice, fiind u or contaminabile.Apele de adâncime- sub primul strat de sol impermeabil, între dou straturiimpermeabile, (straturi captive sau pânze de ap inter-stratale)- se g sesc cel mai adesea sub presiune (propor ional cu diferen ade nivel dintre regiunea de alimentare i cea de captare) dândna tere la apele arteziene i la apele ascensionale sau ascendente- debit constant, neinfluen at de varia iile precipita iilor atmosferice- ferite de impurific ri i contamin ri, iar propriet ile fizice ichimice variaz mai pu in decât la apele freatice, astfel încâtcompozi ia lor mineral cap t un caracter constant.III. Apa de suprafa- provine din precipita ii atmosferice, din topirea z pezilor i din izvoare- datorit contactului permanent cu mediul înconjur tor i mai ales datoritpolu rilor determinate de multiplele lor utiliz ri, apele de suprafa nu pot fi dateîn folosin decât dup o prealabil tratare i dezinfec ie.7

a) Apele curg toare (fluvii, râuri; pâraie i toren i)- varia ii foarte mari de debit, de la debite catastrofale în perioadele dedezghe i ploi toren iale, pân la debite extrem de sc zute în perioadele de secet- mineralizarea acestor ape se g se te sub influen a precipita iilor (inverspropor ional) i a compozi iei chimice a solurilor- con inutul râurilor în substan e organice i flor microbian cre te prinsp larea malurilor, în urma desc rc rii în aceste ape a reziduurilor fecaloidmenajerei datorit diverselor folosin e ale apei (sc ldat, sp latul unor obiecte)b) Apele st t toareLacurile i rezervoarele- pe glob se afl peste 1 milion de lacuri cu o suprafa total de 2,1 milioanekm 2 (aproxi. 700.000 km 3 de ap ). În România se g sesc circa 3.500 lacuri, dincare doar 0,9% au o suprafa mai mare de 1km 2 .Apa lacurilor naturale este mai curat decât apa râurilor (bazinul dealimentare fiind mai limitat, poluarea fiind mai redus ), iar dilu ia eventualelorsubstan e poluante este foarte mare.M rile i oceaneleApa este s rat (~35 gr s ruri la litrul de ap ). Ea con ine prioritar clorur desodiu, clorur i sulfat de magneziu i, în propor ii mai reduse, bromur de Mg,carbonat de Ca, necesitând pentru potabilizarea ei o desalinizare corespunz toare:distilare, electrodializ , folosirea r inilor schimb toare de ioni etc.8

6.6. Determinarea necesarului de ap în centrele populateÎn estimarea nevoilor de ap se ine cont de trei compartimente de baz : popula ia,industria i agricultura.I) Nevoia de ap pentru Popula ie: include nevoile gospod re ti, nevoile publice inevoile urbanistice.A)Nevoile gospod re tia) Nevoile fiziologice de ap ale organismului- aprox. 2.500 ml zilnic.Pierderile zilnice de ap ale organismului se realizeaz prin urin (1.500ml), tegumente (perspira ie 500 ml), pulmoni (350 ml) i fecale (150 ml).Aportul de ap se realizeaz prin ingestia apei ca atare (circa 1,5 litri), iarrestul de 1l, prin apa con inut în alimente sau apa rezultat din metabolizarea lor,în timpul proceselor oxidative (zilnic se elibereaz o cantitate de 300-350 ml deap , sau 14 g la fiecare 100 calorii metabolizate).b) Apa pentru igiena personal i c lirea organismuluiÎn satisfacerea igienei individuale se estimeaz ca necesare: circa 2,5-3lpentru sp latul mâinilor i fe ei, 20-25l pentru un du i 200-250l pentru o baie.În c lire apa favorizeaz termoreglarea organismului, ac ionând asupra eimai puternic decât aerul, deoarece la aceea i temperatur , apa are o conductibilitatetermic de circa 30 de ori mai mare. Alternan a de ap cald i rece cre terezisten a nespecific a organismului fa de infec ii i alte agresiuni.c) Nevoile menajereCuprind apa necesar pentru prepararea hranei, cur irea îmbr c mintei ilocuin ei, sp latul vaselor i îndep rtarea dejectelor.9

În total nevoile gospod re ti variaz între 40 i 280 l/pers/zi, în func ie de gradulde dotare al cl dirilor cu instala ii de alimentare cu ap cald i rece. Nevoia mediear fi de circa 100 de litri de ap pe zi: 4 litri pentru nevoia fundamental ,alimentar (2,5 litri pentru b ut i 1,5 litri prepararea hranei), 13 litri pentru sp latvesela, 13 litri pentru sp lat rufe, 70 de litri pentru sp lat pe mâini i fa , du , apapentru cl tirea toaletei etc.B) Nevoile publice (ale sectorului de deservire): între 25 i 60 l/pers/zi în func iede cartier i cuprind apa pentru institu ii spitalice ti i culturale, coli, gr dini e,cre e, magazine, restaurante, unit i de presta ii etc.C)Nevoile urbanistice pentru sp latul i stropitul str zilor, pie elor, parc rilor ispa iilor verzi: 5-20 l/pers/zi, în func ie de cartier.II) Nevoia de ap pentru IndustrieScopuri: materie prim , solvent sau separator pentru substan e cu densitatediferit , sp larea unor produse, purificarea altora, sp larea i între inerea diverselorma ini i instala ii etc.III) Nevoia de ap pentru Unit ile agrozootehnice- apa pentru iriga ii (udarea culturilor i sp larea în vederea amelior riis r turii solurilor);- apa pentru zootehnie, folosit la cre terea i ad parea animalelor dar i laîntre inerea grajdurilor.- între 80-100 l/cap de vit mare/zi i 20-25 l/cap de vit mic /zi. De ianimalele necesit cantit i de ap considerabil mai mari decât oamenii,calitatea apei necesare nu este aceea i.Cea mai mare parte din apa dulce de la nivelul Oceanului Planetar esteutilizat pentru iriga ii (70% din ap se utilizeaz zilnic în acest scop), apoi pentruindustrie (19%) i restul pentru popula ie.10

6.7. Surse de poluare a apei6.7.1. Sursele directe pot fi punctiforme sau organizate i surse nepunctiforme(difuze) sau neorganizate.a)Sursele punctiforme de poluare au avantajul c sunt bine cunoscute ipermit protec ia, supravegherea lor, deci pot fi controlate sanitar.b) Sursele difuze de poluare sunt insuficient cunoscute, de regul neglijjate,dar pot compromite mare parte a bazinului hidrografic.a) Sursele punctiforme (organizate)Au în general un caracter permanent, iar reziduurile lor se devars în râurilereceptoare printr-un sistem de canalizare constituit în acest scop. Ele cuprind:- apele uzate municipale (fecaloid-menajere) provenite din gospod rii,restaurante, hoteluri. In 1995, 95% din întreaga cantitate de ap menajer dinrile în curs de dezvoltare, s-a deversat în râuri, f r o prealabil epurare. Apelereziduale fecaloid-menajere (municipale) încarc apele receptoare cu o bogati variat flor microbian la care se adaug substan ele organice, ceea ceexplic riscul (poten ialul) epidemiologic crescut al acestor ape. Pe plansecundar prezint i un risc toxicologic (datorit detergen ilor folosi i în menaj).- apele uzate industriale. Epurate sau nu, ele constituie o surs de poluare. Ele secaracterizeaz prin prezen a de substan e chimice, dar gradul lor de poluarevariaz de la o întreprindere la alta. Riscul principal al acestor ape este celtoxicologic, prezentând i un risc epidemiologic (industria alimentar ).- activit ile legate de agricultur , minerit, exploatarea petrolului. Aceste apesunt cele mai poluate: au în aceea i m sur un risc epidemiologic(antropozoonoze) i un risc toxicologic (insecticide, fungicide, fertilizan i, etc.).11

) Sursele nepunctiforme (difuze), neorganizateb.1. Surse accidentale cuprind toren ii, apele de iriga ie (ce spal malurilerâurilor cu stare de salubritate deficitar i antreneaz în ap reziduuri animale,gunoaie, fertilizan i, rumegu ), precum i apele de precipita ii care pot devenifoarte nocive în urma contactului cu unele substan e din atmosfer (ploi acide).b.2. Sursele ocazionale datorit diverselor utiliz ri sezoniere ale apei (pentrusc ldat, pescuit, topitul plantelor textile), datorit devers rii reziduurilor solidesau fecaloid-menajere (vidanj ri), precum i datorit unor afluen i temporari,transforma i în adev ra i toren i dup dezghe i precipita ii abundente.6.7.2. Surse indirectea) Acidifierea. Se datoreaz polu rii aeriene de la mare distan cu oxizi desulf i de azot, care se combin cu ploaia, formând acizi anorganici (ploi acide).Primele compromise sunt speciile valoroase (pe tii mor de regul la pH 4,5).Acidifierea lacurilor cre te solubilizarea unor metale din solul adiacent. Moarteaunor lacuri în ultimii ani (nordul Europei), este un fenomen dificil de comb tut.b) Eutrofizarea. Devers rile ridicate de compu i con inând fosfor iazot (din fertilizan i, din substan e organice naturale) provoac înmul irea excesiva algelor (unele toxice), care duce la sc derea concentra iei de oxigen, reducânduseautoepurarea i ajungându-se pân la virarea proceselor biochimice spreanaerobioz , cu producerea de substan e toxice i moartea vie uitoarelor, cuconsecin e indirecte grave (economice, ecologice...) asupra comunit ilor umane.La nivelul instala iilor de tratare se produce corodarea i colmatarea sistematic afiltrelor, precipitarea Fe i Mn i alterarea propriet ilor organoleptice. Lacurilenaturale se umplu de buruieni i se pot transforma astfel în adev rate turb rii.c) Poluarea termal perturb ri ecologice importante (afectareaîntregului ecosistem; proliferarea germenilor patogeni, eliminarea toxinelor).12

6.8. Autopurificarea apelor= ansamblul proceselor autonome de natur fizic , chimic i biologic ,care redau unei ape poluate prin produ i organici sau minerali, în suspensie sau însolu ie, puritatea sa anterioar polu rii.Impurit ile minerale se îndep rteaz prin sedimentare iar cele organice prinmineralizare. Substan ele poluante pot fi persistente, care nu se supun proceselorde autopurificare (concentra ia lor fiind în raport direct cu dilu ia, ele nefiinddescompuse, modificate chimic sau îndep rtate fizic, cum sunt de exempluclorurile) i nepersistente, care se supun proceselor de autoepurare, altele decâtdilu ia (cum sunt de pild amoniacul, ce se oxideaz biochimic, carbohidra ii ce sedescompun pân la dioxid de carbon, sau metalele grele ce pot precipita sub formde s ruri insolubile i se îndep rteaz prin sedimentare).I. Procese fizicea) Dilu ia i amestecul apelor reziduale în masa bazinului receptor, aval de loculdevers rii. Cu cât debitul receptorului este mai mare, dilu ia este mai bun .b) Sedimentarea const în depunerea treptat a substan elor minerale i organiceîn suspensie în apa râului i depinde de: mrimea, forma i greutateaparticulelor; temperatura apei; adâncimea i viteza de scurgere a apeic) Temperatura apei- influen eaz a a cum s-a v zut, sedimentarea- ea condi ioneaz i durata de supravie uire a germenilor patogeni- indirect, influen eaz i viteza reac iilor chimice i biologice (cre te)d) Radia iile solare (UV) exercit o ac iune bactericid i bacteriostatic , mai alesla suprafa a apei, cu atât mai mult cu cât apa este mai limpede.13

II. Procese chimiceProcesele pur chimice joac un rol secundar în autopurificare. Ele se reduc laprocese de neutralizare, oxidare, reducere, flocula ie, precipita ie, adsorb ie,absorb ie. Trebuie amintit aici oxigenul dizolvat din ap , care particip la proceseleoxidative de descompunere i dioxidul de carbon, care este o surs de carbonpentru plancton.III. Procese biologice reprezentate de:a) Concuren a microbian între flora saprofit , proprie apei, i flora supraadugat . Aceast concuren se poate manifesta direct (unele specii saprofite actinomicetele secret antibiotice) sau indirect (prin consumarea substratuluinutritiv), ducând la diminuarea înc rc turii microbiene a apei.b) Ac iunea bacterivor a organismelor acvatice inferioare (protozoare, infuzorii,crustacee, molu te) care se hr nesc cu microorganisme.c) Ac iunea litic a bacteriofagilorIV. Procesele biochimice sunt procesele de transformare i descompunere amateriei organice. Aceste procese sunt mult mai complexe i diverse. La eleparticip o serie de microorganisme (bacterii, ciuperci) saprofite care duc latransformarea i dezintegrarea materiei organice i în final la des vâr ireadegrad rii substan elor organice, la mineralizarea lor.ConcluziiA potoli setea din lume reprezint o performan tehnic , dar i financiar .APA = VIATASALUBRITATEA = DEMNITATE14

6.9. APROVIZIONAREA CU APA IN ROMANIAROMANIAEUROPATotal Urban Rural Total Urban RuralApa 2660 m3/loc/an (1770)4000 m3/loc/andisponibil Locul 9 (nivel mediu)Acoperire cu 65% 98% 33% 91-94% 96- 87%ap100%Canalizare 53% 90% 10%Re ea ap +52%canalizareDoar16%aprovizionarecu apNicio re ea 32%- Peste 9,8 milioane de locuitori de la ora e sunt expu i la risc (vechimeare elelor, calitatea apei la surs , analize necorespunz toare).- Pentru parametrii monitoriza i, principalele zone în care se înregistreaz celemai severe neconform ri cu normele în vigoare sunt localizate în judetele:AB, BT, BC, CT, CL, DB, MM, NT, OT, PH, SB i SV.- 25% din sistemele publice de ap care aprovizioneaz între 505000 depersoane, au ap necorespunz toare din punct de vedere al parametrilorbacteriologici, turbiditate, amoniac, nitri i, fier- 10% din sistemele publice care aprovizioneaz mai mult de 5.000 de persoanedistribuie ap necorespunz toare din punctul de vedere al oxidabilit ii,turbidit ii, amoniacului, fierului, nitra ilor, gustului, mirosului- Sistemul de furnizare i sistemul de distribu ie sunt în general realizate dinmateriale inadecvate (azbociment i plumb), 30% dintre conducte sunt construitedin o el i nu exist un sistem adecvat de cur are a conductelor.- Aproximativ 70-75% din actuala re ea de alimentare cu ap necesitînlocuire- Apa potabil este contaminat cu produ i de coroziune i impurit i rezultate dinaccidente frecvente- Furnizarea intermitent a apei potabile afecteaz calitatea acesteia.- În 70% din gospod riile din rural sunt utilizate pu urile- în ciuda monitoriz rii regulate, rezultatele nu sunt relevante (echipamentele delaborator învechite i insuficiente; re eaua informa ional de monitorizare icontrol nu este în permanen func ional )15

PATOLOGIA HIDRIC INFEC IOASTabla de materii7.1. Constrângeri în rela ia ap -consumator7.2. Considera ii generale7.3. Epidemiologia patologiei hidrice infec ioase7.4. Clasificarea bolilor transmisibile asociate cu apa dup domeniile de implicare a factorului hidric7.5. Clasificarea bolilor transmise hidric dup patologia dominant7.6. Clasificarea bolilor transmise hidric dup natura agentului patogen: bacteriene, virale, parazitare7.7. Cerin e de potabilitate a apei: cerin e organoleptice, fizice, chimice, bacteriologice7.1. CONSTRÂNGERI ÎN RELA IA AP -CONSUMATOR:aspectul cantitativ- accesul inegal al popula iei la aceast resurs ;- dinamica impresionant a cre terii consumului de ap fa de sporul demografic alpopula iei înregistrate în ultimele secole;aspectul calitativ - deteriorarea resurselor de ap ;leg tura probat între patologia uman i riscurile hidrice- directe (apa ingerat , recrea ional , aerosolizat etc.)- indirecte (alimentele contaminate prin apa poluat ).7.2. CONSIDERA II GENERALEOMS - 40% din popula ie (2,4 miliarde)- f r condi ii optime de salubritate- 25% din popula ie (1,1 miliarde) f r acces la ap potabilConsecin e : 2,2 milioane decese/an - boli diareice asociate lipsei de ap potabil ;cheltuieli medicale;sc derea productivit ii muncii;sc derea nivelului de colarizare;negare a drepturilor omului.La nivel mondial se observ dou tendin e:în rile în curs de dezvoltare epidemii hidrice - Salmonelle, Shigelle, E. Coli enterotoxigen; regiuni întregi afectate endemic cu vibrio cholerae;în rile industrializate riscuri de natur fizico-chimic ; diversificarea contaminan ilor: bacterii noi, parazi i, virusuri; microorganismele de alterare: bacteriile feruginoase i sulfato-reduc toare.

7.3. EPIDEMIOLOGIA PATOLOGIEI HIDRICE INFEC IOASECondi iile apari iei bolilor hidrice infec ioase1.Sursa de infec ie- omul bolnav, convalescent, purt tor s n tos- animalulantroponozeBolile se încadreaz înantropozoonozeContaminarea apei: fecale, urin , de pe tegumente sau mucoase2. Calea de transmitereSupravie uirea germenilor în ap p strarea virulen ei i a vitalit ii depinde de:- caracteristicile speciei- condi iile oferite de ap : temperatur , compozi ie chimic (existen a suportuluinutritive, dar i a agen ilor dezinfectan i), pH, UV, aerare, etc.Doza minim infectant - greu de stabilit- mai mare pt. bacterii, dar cu varia ii f. largi de la câteva bacterii Salmonella typhi, câtevasute Shigella Flexneri, milioane- pentru alte Salmonele, coli, holeric- mai mic pentru virusuri, protozoare i helmin i3. Organismul receptor- Poarta de intrare: - digestiv , cutaneo - mucoas , respiratorie, parenteral (hemodializ )- Receptivitarea uman este general i crescut pentru bacterii i parazi i, mai sc zut în cazulvirusurilor- Grupe popula ionale de risc: vârstele extreme, bolnavii imuno-deprima iFormele de manifestare d.p.d.v. epidemiologic al bolilor hidrice infec ioaseEpidemia hidric : apari ia într-o popula ie a unei îmboln viri în num r mult mai mare decât cel a teptatCaracteristici principale (nelipsite oric rei epidemii hidrice):- debut exploziv;- afectarea tuturor consumatorilor receptivi indiferent de vârst , sex, ocupa ie;- suprapunerea zonei de manifestare a epidemiei peste aria de distribu ie a apei- apari ia nu este legat de anotimp- sc derea spectaculoas a cazurilor dup instituirea m surilor profilactice- coada epidemic - îmboln viri prin contactul direct cu bolnavii.

25020015010050028 29 30 31X 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11XIEvolu ia îmboln virilor în epidemia hidricCaracteristici secundare (facultative):- epidemia este precedat de un num r mare de boli diareice- lipsa agentului etiologic în ap la data izbucnirii epidemiei- se coreleaz cu avarii sau deficien e în sistemul de aprovizionare cu ap- pot apare izbucniri i prin transmitere de la distanForma endemic - prezen a permanent într-o anumit zon geografic a unui num r limitat de cazuri deboal - Endemo-epidemica- Endemo-sporadica (diareea voiajorului)Manifestarea sporadic cazuri izolate cu apari ie neregulat . Apar atunci când ac ioneaz unii factorifavorizan i (antropozoonoze în sezonul estival), sau pentru îmboln viri pentru care transmiterea hidric estemai pu in obi nuit (TBC)7.4. CLASIFICAREA BOLILOR TRANSMISIBILE ASOCIATE CU APA DUP DOMENIILE DEIMPLICARE A FACTORULUI HIDRIC (Bradley) 5 categorii1. Boli transmise prin ingestia apei (Waterborne diseases)Pot fi: - bacteriene: holera, febra tifoid , dizenteria;- virotice: hepatita A i E;- protozoare: giardioza, cryptosporidioza;- helmin i: ascaridoza.2. Boli datorate lipsei de ap (Water privation diseases)- boli diareice;- helmintiaze;- infec ii cutanate dermatite;- infec ii ale ochilor- trachomul.3. Boli bazate pe ap (Water-based diseases) apa are un rol activ, ea reprezint mediul de via algazdelor intermediare în care unii parazi i petrec o parte din ciclul lor biologic pân la forma infestant .- Schistosomiaza, Dracunculoza, Fascioloza

4. Boli corelate cu apa (Water related diseases) apa reprezint habitatul unor vectori (ân arii):malaria, Febra neagr (Denga), Febra galben , Encefalita Japonez .5. Boli dispersate prin ap (Water-dispersed infections)- frecvente în rile dezvoltate; cale de p trundere respiratorie- Exemple: - Legionella spp., Naegleria fowleri7.5. CLASIFICAREA BOLILOR TRANSMISE HIDRIC DUP PATOLOGIA DOMINANT- scoate în eviden faptul c apa este implicat nu numai în patologia digestiv (enteric ) ci i în ceaextradigestiv (non-enteric ).Patologia(dominant )TransmitereResponsabile1. Digestiv- holera- dizenterie- febr tifoid- febr paratifoid- gastroenterite- hepatita infectioasa+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++Vibrio choleraeShigella spp.Salmonella typhySalmonella paratyphiE. coli enteropatogenSalmonella spp.Campilobacter jejuniYersinia enterocoliticaEnterovirusRotavirus, reovirusVirus de NorwalkGiardia spp.CryptosporidiumVirusul hepatitei A, E2. Cutaneo-mucoas- conjunctivite- dermatomicoze- candidoze3.Respiratorie- pneumopatii- infec ii ORL- imuno-alergeni4.Diverse- meningo-encefalite- leptospiroze- schistosomiaza5. Determinat de oportuni ti(în mediu spitalicesc)++++++++++AdenovirusDermatophytiCandida spp.Legionella spp.Adenovirus, reovirusActinomices termophylesFungi+ Amoebe libereLeptospira spp.SchistosomaEnterobacterii (Klebsiela,Enterobacter, Serra ia)Pseudomonas aeruginosa,Flavonobacterium spp. etc.

7.6. CLASIFICAREA BOLILOR TRANSMISE HIDRIC DUP NATURA AGENTULUI PATOGENBoli bacteriene transmise prin apDenumirea bolii Agentul etiologic Viabilitatea în ap CaracteristiciSalmonella typhi 4-10 zile în apecurg toare30 zile în apeFebr tifoid iparatifoidSalmonella paratyphiA,Bst t toare i deprofunzime igienice a reziduriilor2-3 luni în ghea imuniz rii artificiale5 zile în apmineral4-9 zile în mareDizenteria bacilar Shigella 5-38 zile latemperatur sc zut2 luni în gheaHolera Vibrion holeric zile-6 lunibine adaptatcondi iilor de mediuE. coli enteropatogenTransmitere prin ap potabil (60%),sc ldat, gheaÎn sc dere ca urmare a amelior rii aprov.cu ap (sistem centralizat), a îndep rt riii a posibilit iiTransmiterea prin ap în cre tere, evolu iefrecvent atipic , ineficien a vaccin rii,selec ionare de tulpini rezistenteTransmitere - ap , fructe de mareManifestare - endemic / endemo-epidemicEpidemii în spitale i unit i pt. sugari icopii mici; mortalitate 50%;EnterocolitegastroenteriteLeptospirozeTularemiaBrucelozaLegioneloze(pneumonie, febraPontiac)PseudomonasaeruginosaYersiniaenterocoliticaCampylobacterjejuniEnterococLeptospiraPasteurella tularensisBrucellaLegionella spp.Sub 1 lunZile-2s pt mâni2-3 luniSe dezvolt în apcald aeratEpidemii la copii mici, mai ales în zonecaldeEpidemiiantropozoonozeîmb iere, pescuit transcutanatconsumul apeisporadic sau epidemii de varaInstala ii de aer condi ionat, instala iisanitare, aerosoli

Virusuri transmise prin ap- domeniu investigat abia recent, când perfec ionarea tehnicilor de lucru a fcut posibil depistareavirusurilor în ap .- în rile dezvoltate, gastroenteritele de etiologie viral tind s le dep easc , ca frecven , pe celebacteriene.- Stabilirea rela iei de cauzalitate pe baza simptomatologiei nu este posibil în cazul virusurilor din cauz cmul i oameni au imunitate, procentul de infec ii clinic manifeste este redus, acela i virus poate da tablouriclinice diferite iar dou virusuri diferite pot produce simptomatologie identic .GRUP DE VIRUSURI NUM R DE TIPURI BOLI DETERMINATEEnterovirusuri- v. poliomielitei- Coxsackie A- Coxsackie B- Echo- Enterovirusuri noi713246344Boli digestive (diaree), paralizii, nevrite,meningite, encefalite, boli respiratorii(herpangin , pleurodinie), miocardite,conjunctivit acut hemoragicVirusul hepatiteiA i EHepatita viralCalicivirusuriNorwalk i tip NorwalkCopil mare, adolescent, adult50% din gastroenteritele non-bacteriene -tabere, croaziere, unit i institu ionalizateRotavirusuri(reovirusuri)majoritatea gastroenteritelor infantile (50%din BDA spitalizate la copii sub 2ani)boala v rs turilor febrileAdenovirusuri30- diaree la copii sub 6 luni, infec iirespiratorii i conjunctivale, meningoencefalite,veruci comune- bazine de înot insuficient clorinate(conjunctivita de bazin)Astrovirusuri-diareea cronic a persoanelorimunodeficiente

Boli parazitare transmise prin apDENUMIREABOLIIProtozoareAmoebioza(dizenteriaamoebian )Giardioza(Lambliaza)CryptosporidiozaTrichomoniazaCestodeCisticercoza umanPARAZITULEntamoebahistoliticaFORMEINFESTANTEchistulCARACTERISTICIAfecteaz 10% din popula ia globului i50% din pop. care tr ie te în condi iiigienico-sanitare precareGiardia lamblia chistul Cel mai frecvent flagelat- endemic în zone tropicale- mici focare familiale(contact)- epidemii hidrice- sporadic diareea c l torilor-este considerat opportunist -copii,vârstnici,imunodeficien iCryptosporidiumparvumTrichomonasvaginalisCisticercuscellulosaeCisticercus bovischistul - epidemii hidrice importante (în 1993,la Milwakee (Wisconsin, SUA), s-aprodus cea mai mare epidemie hidriccunoscut : peste 400000 de cazuri ! ipeste 100 de decese)- frecven crescut la bolnavii de SIDAi cei trata i cu imunosupresoareparazitul adultTransmitere sexual (principal)- îmb iere simultan sau succesiv sepersoane bolnave i s n toase în apaînc lzit a piscinelor/ tranduri cu aptermal insuficient clorinatOu le teniilor Boal ocular (tulbur ri de vedere,(T. solium, T. saginata) orbire)Boal cerebral (pseudotumoral )TrematodeFascioloza hepatic Fasciola hepatica (gastropode) cercari Boal hepatobiliarSchistosomiaza Schistosoma(hematobium,mansoni,japonicum)(gastropode) cercariNematodeAscaridozaTricocefalozaOxiurozaAscarislumbricoidesTricocephalushominisOxiurusvermicularisouououSc ldat (traverseaz pielea imucoasele)-Paraziteaz sistemul vascular produceboli sistemice severeTransmitere direct prin ap sau indirectprin fructe, zarzavaturi cultivate peterenuri irigate cu ape fecaloid menajere netratate

7.7. CERIN E DE POTABILITATE A APEIApa potabil - care este consumat cu pl cere, care satisface senza ia de sete aconsumatorilor i este lipsit de orice microorganisme, parazi i sau substan e care, prinnum rul sau concentra ia lor, constituie un poten ial pericol pentru s n tatea uman . .CERIN ELE ORGANOLEPTICE:Gustul -conferit mai ales de s rurile minerale i de gazele dizolvate în ap : Ca- gust s lciu; Fe gustmetalic; Mg- amar, clorurile-gust s rat, O 2 - prospe ime, CO 2 -gust în ep tor, acidulat, H 2 S- ou clociteMirosul:elemente de provenien natural (produ i elabora i din descompunerea fito i zooplanctonuluimirosul de balt )substan e organice poluante (produse petroliere, pesticide)tratarea, înmagazinarea i distribu ia apei: clorfenoli miros de medicament, iodoform;ferobacterii ape ro ii, cu gust metalic.Norme: atât gustul cât i mirosul trebuie s fie acceptabile consumatorilor i f r nici o modificare anormal .CERIN ELE FIZICECuloarea este dat de substan ele dizolvate în ap , naturale (substan e humice, vegetale, fier etc.) saupoluante poten ial toxic.Norme: acceptabil consumatorilor i f r nici o modificare anormalTurbiditatea - substan ele aflate în suspensie sau în stare coloidal- ofer suport i protec ie mocroorganismelor risc infec ios- se exprim în grade de turbiditate- se determin prin comparare cu o scar de dioxid de siliciu.- Valoarea admis : 5 UNT (unit i nefelometrice de turbiditate).1 UNT înainte de clorinarepH-ul apelor variaz pu in fa de neutru datorit prezen ei CO 2 , bicarbona ilor i carbona ilor- influen eaz flora i fauna acvatic , eficien a trat rii i coroziunea re elei de distribu ie, folosin aapei în industrie i agricultur , irita ii oculare- Valoarea admis : între 6,5 i 9,5.Conductivitatea electric - proprietatea apei de a se l sa str b tut de un curent electric- un indicator indirect al gradului de mineralizare al apei- Norma: maxim 2500 Siemens/cm la 20 o C

CERIN E CHIMICE1) Substan e cu ac iune toxic originea lor: - natural (nitra ii, fluorul) ;- din poluare (Pb, Hg, Cd, As, pesticide, cianuri, etc.)- subprodu i ai clorin rii apei - trihalometanii(compu i halogena i de forma CHX 3 în principal cloroformul)- concentra ie maxim admis - stabilit de cele mai multe ori prin studii experimentale pe animale iconfirmat prin studii epidemiologice2) Substan e indezirabile (care limiteaz folosin a apei)- au de obicei origine natural , dar pot fi date i de impurificare- modific organoleptic apa f când-o improprie consumului- dintre acestea amintim: fierul, manganul, zincul, cuprul, duritatea total , clorurile, sulfa ii, etc.3) Substan e cu rol indicatoral polu rii- indic nivelul i vechimea unei posibile contamin ri de natur biologic- sunt folosite în monitorizarea calit ii apei- cre terea brusc a concentra iei lor indicând riscul infec ios- Din aceast categorie fac parte: - substan ele organice - ca indicator global,- amoniacul pentru poluare recent- nitri ii pentru o poluare relativ recental trat riiClorul rezidual indicator - al eficien ei dezinfec iei,- al contamin rilor la nivelul re elei de distribu ieNorma: clorul rezidual liber trebuie s reprezinte minim 80% din clorul rezidual total i s nu dep easc 0,5mg/l la intrarea în re ea i 0,25 mg/l la cap t de re ea.Aluminiul apa tratat prin coagulare cu sulfat de Al 200 µ/l

CERINTELE BACTERIOLOGICENum rul total de germeni aerobi mezofili (37 o C) indicator al impurific rii apei cu germeni deprovenien uman sau animal ;Pseudomonas aeruginosa - aerob, nesporulat, gram-negativ;- condi ionat patogen, se poate multiplica în mediul acvatic ( între 4 o - 43 o C);- dac atinge doza infectant , determin infec ii purulente cutanate, ale conjunctivei, otice sau bucofaringiene,în special la persoanele cu ap rare imunitar deficitar ;- risc infec ios specific pentru unit ile sanitareNorme ap îmbuteliat : NTG max. 20/ml ;Pseudomonas aeruginosa - 0 / 250 mlMicroorganismele indicatoare a polu rii fecale - trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii:- prezen constant i în cantitate suficient la nivelul tubului digestiv;- s nu se g seasc în alte surse;- s nu se multiplice în ap i s supravie uiasc un timp cel pu in egal cu cel al germenilor patogeni;- s poat fi detectate rapid prin metode simple.Coliformii totali - indicator foarte util pentru aprecierea eficien ei diferitelor trepte de tratare i al integrit iisistemului de distribu ie a apei.Coliformii termotoleran i (care se dezvolt la 44-45 o C) sau fecali E. Coli -recomandat ca indicator alcalit ii surselor de ap , precum i ca indicator al unei contamin ri ulterioare trat rii.Streptococii fecali cuprind genurile: - Enterococus origine fecal uman- Streptococus animaleClostridium perfringens - bacterii anaerobe sporulate care se g sesc în mod obi nuit în fecale, dar în num rmult mai mic decât E. coli.- contaminare fecal mai veche, intermitent sau la distan apa de suprafa- prezen a sporilor de clostridii în apa filtrat indic deficien e în acest proces se impune investigarea i aaltor microorganisme patogene (cryptosporidium).Norme: indicatorii polu rii fecale 0 / 100ml