compilatie - UNFPA Moldova

Compilație de acte normativeîn domeniul preveniriiși combaterii violenței în familieChișinău 2012

Cuprins1. CAPITOLUL I.Instrucțiuni privind intervenția secțiilor/direcțiilor asistență socialăși protecție a familiei, instituțiilor medicale și organelor afacerilorinterne în cazurile de violență în familie. ........................................................ 51.1. Ordinul Ministrului Sănătăţii cu privire la aprobarea Instrucţiunilorprivind intervenţia instituţiilor medicale în cazurilede violenţă în familie. .................................................................................. 71.2. Intrucţiunile privind intervenţia instituţiilor medicale în cazurilede violenţă în familie. .................................................................................. 81.3. Ordinul Ministrului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei cu privirela aprobarea Instrucţiunilor privind intervenţia secţiilor/direcţiilorasistenţă socială şi protecţie a familiei în cazurilede violenţă în familie. ................................................................................ 181.4. Instrucţiuni privind intervenţia secţiilor/direcţiilor asistenţă socialăşi protecţie a familiei, în cazurile de violenţă în familie. .......................... 191.5. Ordinul Ministrului Afacerilor Interne cu privire la aprobareaInstrucţiunii metodice privind intervenţia organelor afacerilor interneîn prevenirea şi combaterea cazurilor de violenţă în familie. ................... 291.6. Instrucţiune metodică privind intervenţia organelor afacerilor interneîn prevenirea şi combaterea cazurilor de violenţă în familie. ................... 302. CAPITOLUL II.Extrase din legi și alte acte normative. .......................................................... 513. CAPITOLUL III.Ministerul Afacerilor Interne. Documente procesuale ................................ 93

CAPITOLUL I

INSTRUCŢIUNIprivind intervenţia secţiilor/direcţiilor asistenţă socialăşi protecţie a familiei, în cazurile de violenţă în familieCapitolul I. Noţiuni generale1. Obiectul InstrucţiunilorInstrucţiunile prezente stabilesc atribuţiile secţiilor/direcţiilor asistenţă socialăşi protecţie a familiei, instituţiilor medicale şi organelor afacerilor interne lanivel de administrație publică locală , în virtutea prevederilor legale, în procesulidentificării, coordonării şi soluţionării interdisciplinare a cazurilor înregistrate,prevenirii cazurilor de violenţă în familie şi supravegherii îndeplinirii măsurilorde protecţie în cazurile de violenţă în familie.Autorităţile abilitate îşi vor exercita atribuţiile atît faţă de victima violenţei înfamilie, cît și faţă de agresor. În toate cazurile vor asigura confidenţialitateainformaţiei, victima fiind tratată cu demnitate, încredere în capacităţile şiresursele personale, empatie, susţinere şi respectare a deciziilor personale. Faţăde agresor, vor avea un comportament corespunzător care se bazează peînţelegerea că violenţa este un comportament intenţionat, de care esteresponsabil în totalitate şi care nu poate fi justificat sau tolerat.În toate cazurile concrete de violenţă în familie, la intervenţia specialiştilorvizaţi se va da prioritate acţiunilor de izolare şi scoatere din familie aagresorului, iar în cazurile cînd acest lucru nu este posibil se va recurge laplasarea victimei în centrele de reabilitare a victimelor violenței în familie.2. Scopul intervenţiei în cazurile de violenţă în familieÎn cazurile de violenţă în familie intervenţia autorităţilor abilitate urmăreşteurmătoarele scopuri:a) Prevenirea şi reducerea violenţei în familie prin toate mijloaceledisponibile, conform legislaţiei;b) Garantarea protecţiei şi siguranţei membrilor familiei care suferăde violenţă în familie, în special copiilor, bătrînilor şi persoanelorcu dizabilităţi;c) Garantarea respectării prevederilor Legii Nr. 45-XVI din01.03.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei înfamilie, şi altor prevederi ale legislaţiei Republicii Moldova;d) Atragerea la răspundere a agresorului;e) Reabilitarea abuzatorului, dacă este posibil după caz;19

f) Reducerea recidivei şi necesităţii de intervenţie repetată;g) Prevenirea cazurilor grave de leziuni corporale şi omorului prinintervenţia precoce.3. Dreptul la protecţie al victimei violenţei în familie şi obligaţia dereacţie promptă la soluţionarea cazului de violenţă în familieAutorităţile abilitate vor acţiona în vederea recunoaşterii şi respectăriidrepturilor victimelor violenţei în familie, fiind conştiente de faptul că violenţaîn familie este o încălcare gravă a drepturilor omului, inclusiv dreptului la viaţă,dreptului la cel mai înalt standard realizabil al sănătăţii fizice şi mintale,dreptului de a nu fi supus torturii sau tratamentului crud, inuman şi degradantsau pedepselor; dreptului la libertate şi siguranţă, dreptului la egalitate în faţalegii; dreptului la viaţă privată şi de familie, dreptului de a nu fi discriminat;dreptului la tratament egal, dreptului la un remediu juridic eficient.Conform prevederilor Art. 11 (3) al Legii Nr. 45, autorităţile abilitate cu funcţiide prevenire şi combatere a violenţei în familie sunt obligate să reacţionezeprompt la orice sesizare şi să acorde protecţie şi asistenţă victimelor.Autorităţile competente sunt obligate să acorde protecţie victimei şi să previnăpotenţialele cazuri de violenţă prin următoarele acţiuni:- Informarea victimei despre măsurile de protecţie disponibile –posibilitatea obţinerii ordonanţei de protecţie;- Informarea victimei despre serviciile de asistenţă socială existente;- Însoţirea victimei către serviciile de asistenţă socială, după caz;- Transportarea victimei pentru obţinerea asistenţei medicale sauserviciilor de asistenţă şi protecţie, după caz.4. DefiniţiiViolenţa în familie - constituie orice act de violenţă comis în cadrul familiei decătre membrii familiei, conform Art. 2 al Legii Nr. 45-XVI din 01.03.2007 cuprivire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Violenţa în familiereprezintă o acţiune sau inacţiune a subiectului activ (agresor), îndreptatăîmpotriva subiectului pasiv (victima) sau împotriva proprietăţii comune saupersonale.Codul Penal a fost modificat şi include o infracţiune distinctă: Articolul 201¹.Violenţa în familie: acţiunea sau inacţiunea intenţionată manifestată fizic sauverbal, comisă de un membru al familiei contra unui alt membru al familiei,care provoacă suferinţă fizică, soldată cu vătămare corporală uşoară, psihică sauun prejudiciu material sau moral. De asemenea sunt pedepsite aceleaşi acţiunidacă au provocat vătămare corporală medie, gravă, au determinat la sinucidereori au provocat decesul victimei.20

Formele violenţei în familieConform Art. 2 al Legii Art. 2 al Legii Nr. 45-XVI formele de manifestare aagresiunii in cazul violenţei în familie sunt următoarele:- abuz fizic (lovire, strangulare, bruscare, îmbrîncire, trîntire, tragere de păr,înţepare, tăiere, ardere, muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, prinotrăvire, intoxicare, alte acţiuni cu efect similar, etc.),- abuz verbal (jigniri, folosire de metode de comunicare verbală intimidantă,de superioritate excesivă, etc.),- abuz sexual (orice violenţă cu caracter sexual sau orice conduită sexualăilegală în cadrul familiei sau în alte relaţii interpersonale, cum ar fi obligareala raporturi sexuale fără consimţămîntul victimei chiar şi în cazul cîndsubiecţii sunt căsătoriţi sau locuiesc în concubinaj (viol conjugal), deasemenea intimidarea sexuală, gesturile cu conotaţie sexuală, interzicereafolosirii metodelor de contracepţie, hărţuirea sexuală; orice conduită sexualănedorită, impusă; obligarea practicării prostituţiei; orice comportamentsexual ilegal în raport cu un membru de familie minor, inclusiv prinmîngîieri, sărutări, pozare a copilului şi prin alte atingeri nedorite cu tentăsexuală; alte acţiuni cu efect similar),- abuzul psihologic precede şi acompaniază celelalte forme de violenţă/abuz,dar se poate manifesta şi izolat prin injurii, ameninţări, intimidări, ucidereaanimalelor domestice preferate, privarea de satisfacerea nevoilor personaleesenţiale (mîncare, somn, etc.). Acest tip de violenţă cuprinde 6 componenteimportante: frica, depersonalizarea, privarea, supraîncărcarea curesponsabilităţi, degradarea, distorsionarea realităţii. Acest tip de violenţă înfamilie reprezintă un factor central în controlul şi manipularea partenerului.Se manifestă prin impunere a voinţei sau a controlului personal, provocare astărilor de tensiune şi de suferinţă psihică prin ofense, luare în derîdere,înjurare, insultare, poreclire, şantajare, distrugere demonstrativă a obiectelor,prin ameninţări verbale, prin afişare ostentativă a armelor sau prin lovire aanimalelor domestice; neglijare; implicare în viaţa personală; acte degelozie; impunere a izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţa familială;izolare de familie, de comunitate, de prieteni; interzicere a realizăriiprofesionale, interzicere a frecventării instituţiei de învăţămînt; deposedarede acte de identitate; privare intenţionată de acces la informaţie; alte acţiunicu efect similar,- abuz spiritual (subestimare sau diminuare a importanţei satisfaceriinecesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare,penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, prin interzicere, limitare, luareîn derîdere sau pedepsire a accesului la valorile culturale, etnice, lingvisticesau religioase; impunere a unui sistem de valori personal inacceptabile; alteacţiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare),- abuzul economic duce la scăderea resurselor şi autonomiei victimei. Semanifestă prin controlul accesului victimei la bani sau lucruri personale,21

privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţăprimară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate; abuz devariate situaţii de superioritate pentru a sustrage bunurile persoanei;interzicere a dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune;control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune; refuz de a susţinefamilia; impunere la munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiv aunui membru de familie minor; alte acţiuni cu efect similar,- cauzare de prejudiciu material (daune materiale, susceptibile de evaluare sauestimare financiară/pecuniară, rezultînd din orice act de violenţă în familie,în concubinaj, precum şi costurile pentru instrumentarea cazurilor deviolenţă în familie) sau moral (cauzare de suferinţe unui membru de familie,inclusiv unui copil, în cadrul familiei sau unor alte relaţii interpersonale,care duce la umilire, frică, înjosire, incapacitate de apărare împotrivaviolenţei fizice, la sentimente de frustrare).Membrii familieiConform Art. 3 al Legii Nr. 45, subiecţi ai violenţei în familie sunt: agresorul şivictima cetăţeni ai Republicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizii care locuiescpe teritoriul ei. Persoanele care pot fi subiecţi ai violenţei în familie:a) în condiţia conlocuirii: persoanele aflate în relaţii de căsătorie, dedivorţ, de concubinaj, de tutelă şi curatelă, rudele lor pe liniedreaptă sau colaterală, soţii rudelor, alte persoane întreţinute deacestea;b) în condiţia locuirii separate – persoanele aflate în relaţii decăsătorie, copiii lor, inclusiv cei adoptivi, cei născuţi în afaracăsătoriei, cei aflaţi sub tutelă sau curatelă, alte persoane aflate laîntreţinerea acestora.Ordonanţă de protecţie - act legal prin care instanţa de judecată aplică măsuri deprotecţie a victimei.Semnele violenţei în familie şi cum s-o recunoaştemUrmătoarele semne generale (unul sau mai multe) vă pot ajuta pentru arecunoaşte violenţa în familie:a) persoanele abuzate sunt anxioase, complexate, fobice, fiindu-leteamă că nu-i vor face pe placul agresorului;b) acceptă orice ar face sau spune agresorul;c) în permanenţă iau legătura cu agresorul pentru a-i raporta undesunt şi ce fac;d) se află sub control riguros, primind telefoane frecvente de laagresor;e) vorbesc despre gelozia, posesivitatea şi controlul permanent dinpartea agresorului.Următoarele semne al abuzului fizic vă pot ajuta să recunoaşteţi violenţa înfamilie:22

a) persoanele abuzate fizic, deseori, au leziuni corporale, dar leexplică prin faptul că au avut „accidente” (ex: „am căzut de pescară”, „m-am lovit cu uşa”, etc.);b) deseori lipsesc de la serviciu, şcoală, sau evenimente sociale fără adao explicaţie;c) se îmbracă în haine care pot ascunde urmele vînătăilor sau rănilor(ex: poartă haine cu mîneca lungă vara şi ochelari de soare înîncăperi).Următoarele semne ale izolării de către abuzator vă pot ajuta să recunoaşteţiviolenţa în familie:a) persoanelor izolate le este limitat contactul cu familia şi prietenii;b) rareori merg în public fără partener;c) au acces limitat la bani şi alte bunuri comune.Următoarele semne psihologice vă pot ajuta să recunoaşteţi violenţa în familie:a) persoanele abuzate au o autoapreciere foarte joasă, chiar dacă întrecut au fost persoane de succes;b) demonstrează schimbări de personalitate majoră (ex: o persoanăsociabilă brusc devine retrasă);c) suferă de depresii, anxietate, alteori pot deveni agresive,dependente de alcool, droguri, iar uneori pot avea gîndurisinucigaşe.Capitolul II. Instrucţiuni privind intervenţia secţiilor/direcţiilor asistenţăsocială şi protecţie a familiei, în cazurile de violenţă în familieSecţiunea 1. Instrucţiuni privind intervenţia secţiilor/direcţiilorasistenţă socială şi protecţie a familiei1. Atribuţiile secţiilor/direcţiilor asistenţă socială şi protecţie a familiei încazurile de violenţă în familieRolul secţiilor/direcţiilor asistenţă socială şi protecţie a familiei în cazurile deviolenţă în familie constă în protecţia şi asistenţa persoanelor în situaţie decriză, în special a victimelor violenţei în familie şi copiilor acestora. ConformLegii asistenţei sociale Nr. 547 din 25.12.2003, asistenţa socială se angajează săprevină, să limiteze sau să înlăture efectele temporare sau permanente ale unorevenimente considerate drept riscuri sociale, care pot genera marginalizarea oriexcluderea socială a persoanelor şi a familiilor aflate în dificultate.În conformitate cu Art. 8 (3) al Legii Nr. 45, organul de asistenţă socială şi deprotecţie a familiei:23

a) conlucrează cu organele afacerilor interne în activitatea de identificare apersoanelor predispuse la comiterea actelor de violenţă în familie;b) actualizează baza de date, la nivel teritorial, ce vizează fenomenul violenţeiîn familie;c) plasează, după caz, victima în centrul de reabilitare, oferindu-i asistenţacorespunzătoare;d) desfăşoară activitate de consiliere psihosocială a victimelor, în vederealichidării consecinţelor actelor de violenţă în familie, prin mijloace propriisau redirecţionînd cazul către specialişti din centrele de reabilitare;e) înlesneşte, la solicitarea organelor de drept, accesul agresorului laprogramele de reabilitare;f) apără drepturile şi interesele legitime ale victimelor, inclusiv ale victimelorminore;g) realizează, în comun cu alte autorităţi abilitate şi în colaborare cuorganizaţiile neguvernamentale din domeniu, programe informaţionale învederea prevenirii violenţei în familie;h) determină necesitatea creării de centre/servicii de reabilitare a victimelor şia agresorilor, asigură acestor centre/servicii sprijin metodologic şiinformaţional;i) monitorizează şi coordonează activităţile profesionale ale asistenţilorsociali din cadrul primăriilor de prevenire a violenţei în familie, desprijinire/ consiliere a victimelor şi de resocializare a agresorilor;j) prezintă Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei rapoartesemestriale despre activităţile desfăşurate în teritoriu de secţii/direcţii,asistenţi sociali conform parteneriatelor stabilite;k) monitorizează cazurile victimelor şi le acordă asistenţă după ce au părăsitcentrele de reabilitare2. Instrucţiuni privind identificarea şi înregistrarea cazurilor de violenţăîn familie de către asistentul social comunitar2.1. În scopul prevenirii cazurilor de violenţă în familie, asistentul socialcomunitar identifică şi ţine evidenţa familiilor în care apar conflictefamiliale, ce se pot transforma în violenţă în familie. Identificarea acestorfamilii are loc prin următoarele căi: obţinerea informaţiei despre caz de lafamilie, rude, vecini sau comunitate; la cererea presupusei victime; lasesizarea 1 altor actori comunitari (administraţia publică locală, şcoală,instituţiile medicale, poliţe, etc.); cazuri descoperite în cadrul exercităriiatribuţiilor de serviciu.2.2. În scopul identificării cazurilor potenţiale de violenţă în familie, asistentulsocial va monitoriza familiile în care se produc conflicte familiale. Încadrul procesului de monitorizare, asistentul social efectuează vizite în1 Sesizare în sens larg, orice comunicare parvenită în formă verbală, telefonică, fax, cu privire la o acţiune deviolenţă în familie în desfăşurare, care a fost comisă sau are caracter repetat.24

familiile respective, pentru a putea sesiza evoluția relațiilor interpersonaleși starea psiho-emoțională din cadrul familiei, în conformitate cu etapeledesfășurării acestei proceduri indicate în Managementul de caz, aprobatprin ordinul ministrului nr. 71 din 03.09.2008.2.3. Atît în cazul familiilor în care apar conflicte familiale, cît şi în celepresupuse a fi afectate de violenţa în familie, asistentul social aplicămetoda principală de lucru – Managementul de caz prin intermediul căruiaformulează problemele cu care se confruntă membrii familiei și stabileștenecesitățile pentru depășirea situațiilor de dificultate. Elaborează șirealizează planuri individualizate de asistență de comun acord cubeneficiarii și familiile acestora, oferă servicii sociale primare, totodată,mobilizează comunitatea în scopul soluționării cazurilor de violență înfamilie.2.4. Ancheta socială este o investigaţie de o singură dată realizată în bazavizitei la domiciliu sau în locul aflării persoanei în dificultate (la rude,vecini, etc.). Ancheta socială este efectuată conform standardelor existenteşi va include următoarele aspecte: datele de identificare ale familiei (datedespre potenţiala victimă şi agresor), date despre membrii familiei,condiţiile de trai, venitul lunar al familiei, problemele cu care se confruntăfamilia, date privind consumul de substanţe, forma de violenţă, dacă poatefi identificată, concluzii şi recomandări pentru intervenţie.2.5. În cazurile în care în urma efectuării anchetei sociale s-a constatatproducerea unor acte de violenţă în familie, asistentul social va informavictima despre drepturile de care dispune în baza Legii Nr. 45, inclusivdreptul de a beneficia de servicii de asistenţă şi reabilitare şi de a depune ocerere pentru obţinerea ordonanţei de protecţie.2.6. În cazul minorului - victimă a violenței în familie, cererea privind aplicareamăsurilor de protecție se depune la instanța judecătorească de către organulde tutelă/curatelă. În caz de imposibilitate de depunere a cererii de cătrevictima – adult, la solicitarea acesteia, cererea este depusă de cătreprocuror, organul de asistență socială sau poliție.2.7. În cazul în care constată acte de violenţă în familie împotriva copiilor,asistentul social va acționa în conformitate cu Instrucțiunileinterministeriale privind prevenirea, identificarea și intervenția în cazurilede violență, neglijare, exploatare împotriva copilului, care abordeazăcazurile de neglijare și abuz față de copil nu numai în mediul familial, ci șiîn instituțiile educaționale, medicale, cele de asistență socială, inclusiv îninstituțiile rezidențiale, serviciile de tip familial și altele.2.8. În cazul în care a fost depusă o cerere de către victimă sau sesizare privindcazul de violenţă în familie, asistentul social va înregistra cererea şiîntreprinde măsurile necesare în vederea soluţionării imediate a acesteia,contactînd de urgență ofiţerul operativ de sector.2.9. În cazurile în care asistentul social a fost sesizat privind cazul de violenţăîn familie, el informează ofiţerul operativ de sector telefonic şi, după caz,în scris, se deplasează împreună cu acesta la faţa locului pentru a discuta25

cu membrii familiei şi a identifica soluţia de aplanare a conflictului. Dacăfamilia a fost anterior la evidenţa asistentului social şi există o anchetăsocială privitor la această familie, asistentul social va folosi dateleexistente pentru o mai bună înţelegere a situaţiei şi o intervenţie eficientăîntru soluţionarea cazului de violenţă în familie. În urma identificării şiconstatării cazului de violenţă în familie, asistentul social este obligat săîntreprindă măsurile necesare pentru protecţia în regim de urgenţă avictimei. În cazul în care există pericol iminent pentru viața și sănătateavictimei, cu acordul ei, aceasta poate fi referită către centrele de reabilitarepentru victimele violenței în familie.2.10. În cazul în care a avut loc violenţa fizică sau sexuală asistentul socialurmează să consulte victima violenţei în familie în vederea obţineriiasistenţei medicale, cît şi a raportului de expertiză medico-legală, actoficial cu caracter probatoriu care va facilita obţinerea ordonanţei deprotecţie.2.11. Orice caz de violenţă în familie identificat, urmează a fi înregistrat decătre asistentul social cazul într-un registru special.2.12. În cazul solicitării informaţiilor sau unui raport de caracterizare a familieide către instanţa de judecată, asistentul social este obligat să prezinte acestraport pentru a facilita procedura de obţinere, prelungire și revocare aordonanţei de protecţie.3. Instrucţiuni privind soluţionarea multidisciplinară a cazurilor de violenţăîn familie înregistrate3.1 . Asistentul social asigură în soluţionarea cazurilor abordareamultidisciplinară, în acest sens exercitînd rolul de manager de caz pentrucazurile de violenţă în familie, în conformitate cu Managementul de caz,aprobat prin ordinul nr. 71 din 03.10.20083.2. În acest scop, în urma evaluării cazului de violenţă în familie, asistentulsocial elaborează planul individualizat de asistenţă în comun cu victima,și ulterior îl va pune în discuție împreună cu membrii echipeimultidisciplinare, asigurînd astfel, colaborarea tuturor actoriloridentificaţi în soluţionarea cazului în reintegrarea victimei.3.3. În urma evaluării cazului de violenţă în familie, în comun cu victima şimembrii echipei multidisciplinare, asistentul social va stabili serviciilede care are nevoie victima în vederea protecţiei şi reabilitării ei, utilizîndGhidul de aplicare practică Mecanismul de referire a cazului în sistemulde servicii sociale aprobat prin Ordinul ministerului nr. 55 din 12.06.99,asigurînd astfel după caz, accesul victimei la consiliere psihologică,consiliere juridică, asistenţă medicală de urgenţă, plasament, expertizamedico-legă, alte servicii sociale.3.4. Asistentul social duce evidenţa serviciilor specializate existente la nivellocal, raional şi naţional, informează victimele violenţei în familie despreserviciile specializate de asistenţă şi protecţie a victimelor şi de26

eabilitare a agresorilor şi, în cazul în care victima este de acord,întreprinde măsurile pentru plasarea ei şi a copiilor ei, după caz, într-uncentru de plasament specializat.3.5. La fel, asistentul social duce evidenţa serviciilor specializate pentruagresori, existente la nivel local, raional şi naţional, informează agresoriidespre acestea şi, cu acordul agresorului îl referă la serviciile relevanteexistente în vederea reducerii comportamentului violent.3.6. Dacă este cazul, asistentul social informează agresorul despre necesitateaurmării tratamentului de dezalcoolizare, dezintoxicare şi/saupsihoterapeutic. Conform Legii privind controlul şi prevenireaconsumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri şi de altesubstanţe psihotrope nr. 713 din 06.12.2001 (Anexa I), la solicitarearudelor, Comisia pe probleme sociale creată la nivelul autorităţilor localeeste organul care poate dispune trimiterea persoanei la examinareamedicală a Comisiei de expertize narcologice pentru obţinerea unui avizreferitor la gradul de dependenţă alcoolică, narcotică sau de altă natură şideterminarea asistenţei necesare care urmează a fi acordată şi instituţiacurativă responsabilă. Conform Legii 713 din 06.12.2001, dacă seconstată gradul de dependenţă, Comisia pe probleme sociale alături deprocuror dispun de dreptul de a înainta în instanţă acţiunea privindtrimiterea persoanei la un tratament obligatoriu staţionar sau ambulatoriuîn instituţii narcologice sau medicale de profil general ale MinisteruluiSănătăţii. Asistentul social informează victima despre faptul că aceastapoate solicita instanţei de judecată în calitate de măsură de protecţieobligarea agresorului de a participa la un program special de tratament,inclusiv in instituţii narcologice sau medicale .3.7. Asistentul social (managerul de caz) monitorizează implementareaplanului individualizat de asistenţă şi veghează asupra respectăriidrepturilor persoanelor beneficiare ale serviciilor centrelor de reabilitare.4. Instrucţiuni cu privire la informarea despre emiterea ordonanţei deprotecţie şi supravegherea acesteia4.1 . Asistentul social împreună cu ofiţerul operativ de sector este responsabil desupravegherea îndeplinirii măsurilor de protecţie stabilite de instanţa dejudecată.4.2. În acest scop, instanţa de judecată remite de îndată ordonanţa de protecţieorganelor afacerilor interne şi organului de asistenţă socială spre executareimediată.4.3. Responsabilitatea de informare a agresorului şi a victimei despre ordonanţade protecţie şi de aplicare a acesteia revine ofiţerului operativ de sector şiasistentului social.4.4. Ofiţerul operativ de sector şi asistentul social din raza teritorială a instanțeide judecată care a emis ordonanţa de protecţie, sunt obligaţi să informezedespre conținutul ordonanței ofiţerul operativ de sector şi asistentul social de27

la locul aflării victimei sau agresorului dacă acesta este diferit (ex: în cazulplasării victimei într-un centru de plasament).4.5. Pentru a asigura supravegherea respectării măsurilor de protecție, asistentulsocial contactează periodic victima și agresorul, efectuează vizite ladomiciliu, discutînd cu subiecții violenței în familie. În cazul în care,identifică ori este anunțat de către victimă despre încălcarea ordonanței deprotecție de către agresor, asistentul social sesizează imediat ofițeruloperativ de sector.4.6 . În cazurile în care ordonanța de protecție conține măsuri ce vizeazăobligarea agresorului, pînă la soluţionarea cazului, de a contribui laîntreţinerea copiilor pe care îi are în comun cu victima, precum și obligareade a plăti cheltuielile şi daunele cauzate prin actele sale de violenţă, inclusivcheltuielile medicale şi cele de înlocuire sau reparare a bunurilor distruse saudeteriorate, în corespundere cu prevederile art. 318 4 alin. (5) Cod deprocedură civilă, asistentul social expediază Oficiului de Executare, anexîndo copie de pe ordonanţa de protecţie, în vederea executării forţate a acestormăsuri, în condițiile legislației cu privire la executarea hotărîrilor cu caractercivil. Adiţional, asistentul social informează şi organul de poliţie.28

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii MoldovaO R D I N„ 14 ” august 2012 mun. Chişinău nr. 275Cu privire la aprobarea Instrucţiunii metodiceprivind intervenţia organelor afacerilor interneîn prevenirea şi combaterea cazurilor de violenţă în familieÎn scopul implementării prevederilor Legii nr. 45-XVI din 1 martie 2007 cuprivire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, capitolului XXX 1 alCodului de procedură civilă, art. 201 1 al Codului penal, articolelor 58, 165, 185,215 1 şi 276 ale Codului de procedură penală şi articolelor 9, 12 şi 13 ale Legii nr.416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliţie, precum şi în vederea asigurăriiinteracţiunii cu autorităţile şi instituţiile abilitate cu competenţe de prevenire şicombatere a violenţei în familie,ORDON:1. Se aprobă Instrucţiunea metodică privind intervenţia organelor afacerilorinterne în prevenirea şi combaterea cazurilor de violenţă în familie conform anexei.2. Se abrogă Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 350 din 21 octombrie2008 „Cu privire la aprobarea Instrucţiunilor metodice privind prevenirea şicombaterea violenţei în familie” şi §2 (pct. 39-43) al Instrucţiunii cu privire laorganizarea activităţii şefului de secţie, sector, post şi inspectorului (superior) desector în comisariatul de poliţie, aprobate prin ordinul MAI nr. 200 din 10.06.2004.3. Prezentul ordin se aduce la cunoştinţa efectivului subdiviziunilor interesateale MAI.4. Controlul executării prezentului ordin se atribuie Viceministrului, şef alDepartamentului poliţie (dl Valeriu Cebanu).MinistruDorin RECEAN29

Anexala ordinul MAI nr. ____din „___ ” _______ 2012INSTRUCŢIUNE METODICĂprivind intervenţia organelor afacerilor interne în prevenirea şicombaterea cazurilor de violenţă în familieI. DISPOZIŢII GENERALE1. Prevederile prezentei Instrucţiuni stabilesc competenţele organelorafacerilor interne la nivel de structură specializată ale administraţiei publicecentrale şi locale, în procesul prevenirii şi identificării cazurilor de violenţă înfamilie, coordonării şi soluţionării multidisciplinare a cazurilor relevate sauînregistrate, prevenirii şi combaterii fenomenului violenţei în familie, asigurăriiprotecţiei victimelor, supravegherii executării măsurilor de protecţie în cazurile deviolenţă în familie şi reabilitării agresorilor.2. În exercitarea atribuţiilor de serviciu, angajaţii organelor afacerilor interne,abilitaţi cu competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii cazurilor de violenţă înfamilie (în continuare – angajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciuluiminori)), vor desfăşura activitatea în baza respectării principiilor:a) legalităţii;b) respectării demnităţii umane;c) nediscriminării şi egalităţii de şanse;d) promovării valorilor non-violente la nivelul comunităţii;e) responsabilizării;f) participării;g) complementarităţii dintre prevenire şi combatere;h) securizării şi protecţiei victimei;i) priorităţii interesului victimei şi accesul la justiţie;j) parteneriatului;k) abordării multidisciplinare;l) confidenţialităţii.3. În sensul prezentei Instrucţiuni, intervenţia organelor afacerilor interne încazurile de violenţă în familie, urmăreşte următoarele scopuri:a) prevenirea şi reducerea fenomenului violenţei în familie prin toatemijloacele legale disponibile;b) garantarea protecţiei şi siguranţei membrilor familiei care suferă deviolenţă în familie, în special copiilor, persoanelor în etate şi celor cu dizabilităţi;c) garantarea respectării prevederilor legislaţiei cu privire la prevenirea şicombaterea violenţei în familie şi altor prevederi ale legislaţiei naţionale şitratatelor internaţionale, la care Republica Moldova este parte;d) atragerea la răspundere penală sau contravenţională a agresorului, precumşi reabilitarea acestuia;30

e) reducerea recidivei şi necesităţii de intervenţie repetată;f) prevenirea omorurilor şi vătămări corporale prin intervenţia primară;g) eficientizarea activităţilor de prevenţie generală şi individuală cu subiecţiiviolenţei în familie;h) abordarea multidisciplinară a cazurilor de violenţă în familie şi referireasubiecţilor violenţei în familie la serviciile sociale, acordate beneficiarilor dincategoria vizată.4. Violenţa în familie reprezintă orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cuexcepţia acţiunilor de autoapărare sau de apărare a unor alte persoane, manifestatăfizic sau verbal, prin abuz fizic, sexual, psihologic, spiritual sau economic ori princauzare de prejudiciu material sau moral, comisă de un membru de familie contraunor alţi membri de familie, inclusiv contra copiilor, precum şi contra proprietăţiicomune sau personale.În sensul penal al legii, violenţa în familie reprezintă acţiunea sau inacţiuneaintenţionată manifestată fizic sau verbal, comisă de un membru al familiei contraunui alt membru al familiei, care provoacă suferinţă fizică, soldată cu vătămarecorporală uşoară, psihică sau un prejudiciu material sau moral. De asemenea,aceleaşi acţiuni, comise asupra a doi sau mai multor membri ai familiei, sau dacăau provocat vătămare corporală medie, gravă, au determinat la sinucidere, ori auprovocat decesul victimei, reprezintă agravante ale infracţiunii vizate.5. Ordonanţă de protecţie - act legal prin care instanţa de judecată aplicămăsuri de protecţie a victimei, stabilind restricţii şi obligaţii pentru agresor.6. Echipă multidisciplinară – grup de persoane cu funcţii de răspundere,abilitate cu competenţe de prevenire şi combatere a violenţei în familie, constituitdin asistent social comunitar, medic de familie, reprezentanţii instituţiilor deînvăţămînt, poliţist, reprezentant al autorităţii administraţiei publice locale, alteorgane şi organizaţiei neguvernamentale competente, menite sa intervină prompt insoluţionarea cazurilor de violenţă în familie si acordarea serviciilor şi asistenţeinecesare în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.7. Prevenirea violenţei în familie, presupune un complex de măsuri juridice,economice, sociale şi organizaţionale, desfăşurate de către angajaţii organelorafacerilor interne, în vederea apărării drepturilor, intereselor şi libertăţilorconstituţionale ale persoanei în cadrul relaţiilor familiale, contracarării şicombaterii violenţei domestice, precum şi în scopul relevării şi eliminării cauzelorşi condiţiilor care generează comiterea actelor de violenţă în familie.8. Plan de prevenţie individuală cu agresorul familial, reprezintă un documentde programare a activităţilor de prevenţie individuală cu agresorii familiali aflaţi laevidenţă, care presupune în sine măsuri concrete de realizare a acestora, pe termendelimitat, stabileşte periodicitatea întîlnirilor sau convorbirilor de prevenţie,desfăşurate de către angajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciuluiminori) cu agresorii şi/sau victimele violenţei în familie atît în cadrul activităţilorde prevenţie individuală, cît şi în cadrul supravegherii ordonanţelor de protecţie avictimelor violenţei în familie, emise de către instanţele judecătoreşti.31

II. INTERVENŢIA ORGANELOR AFACERILOR INTERNE ÎNCAZURILE DE VIOLENŢĂ ÎN FAMILIE9. Competenţele organelor afacerilor interne în cazurile de violenţă în familie.În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (6) al Legii nr. 45-XVI din 1 martie2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie organele afacerilorinterne, la nivel de structură specializată:a) identifică, înregistrează şi raportează cazurile de violenţă în familie;b) asigură evidenţa nominală a agresorilor;c) sesizează, în cazul copiilor victime ale violenţei în familie, autorităţiletutelare;d) examinează cererile şi sesizările parvenite din partea cetăţenilor,instituţiilor medicale, centrelor medico-legale referitor la conflicte familiale, la actede violenţă, la ameninţări cu moartea sau la existenţa unui pericol iminent derealizare a lor;e) vizitează familiile ai căror membri sunt luaţi la evidenţă, efectuează lucrulde prevenire a comiterii repetate a actelor de violenţă în familie;f) efectuează, în situaţii de criză, reţinerea agresorului, în funcţie degravitatea cazului;g) se adresează către autorităţi judecătoreşti pentru obţinerea ordonanţei deprotecţie în situaţie de criză în baza cererii depuse de victimă sau a sesizării de caz;asigură executarea ordonanţei de protecţie;h) în cazul comiterii actului de violenţă în familie, explică victimei drepturileei, iar la cererea acesteia, îi acordă ajutor spre a fi plasată în centrul de reabilitare;i) informează victima despre dreptul ei de a beneficia de asistenţă juridicăgratuită;j) asigură agresorilor accesul la serviciile de reabilitare;k) asigură securitatea, paza şi ordinea publică în centrele de reabilitare avictimelor;l) monitorizează şi instrumentează, în comun cu asistenţii sociali, cazurile deviolenţă în familie din teritoriul deservit, actualizează baza de date cu informaţiidin domeniu;m) conlucrează cu autorităţile abilitate în domeniu, cu societatea civilă învederea prevenirii şi combaterii violenţei în familie.A. Sesizarea organelor afacerilor interne şi înregistrarea cazurilor deviolenţă în familie10. În cazul comiterii actelor de violenţă în familie, organele afacerilorinterne vor acţiona în baza unei sesizări scrise, verbale sau înştiinţării telefonice„902” parvenite în comisariatele de poliţie, ori altei adresări parvenite la sediileorganelor afacerilor interne.11. Sesizările referitoare la comiterea actelor de violenţă în familie pot fiadresate de către persoanele specificate în art. 12 al Legii nr. 45-XVI din 1 martie2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie.32

12. În cazul parvenirii unor plîngeri, denunţuri, cereri sau comunicăritelefonice referitoare la actele de violenţă în cadrul relaţiilor familiale, dinconţinutul cărora nu rezultă o bănuială rezonabilă, că a fost comisă infracţiuneaprevăzută de art. 201 1 al Codului penal, organul de constatare va înregistrainformaţia respectivă în Registrul de evidenţă a altor informaţii cu privire lainfracţiuni şi incidente (registrul nr.2) şi va examina în ordinea stabilită de Ordinulinterdepartamental nr. 121/254/286-0/95 din 18.07.2008 „Privind evidenţa unică ainfracţiunilor, a cauzelor penale şi a persoanelor care au săvîrşit infracţiuni”.13. În cazul parvenirii informaţiilor referitoare la comiterea actelor deviolenţă în familie parvenite prin intermediul reţelei „Internet”, telefon, teletip, fax,telefax, precum şi în cazul informaţiilor date publicităţii în sursele mass-media, cîtşi semnalele verbale sau în scris, organul de constatare, va întocmi un raport deautosesizare, în care se va descrie faptele şi circumstanţele comunicate, pe care,neîntîrziat îl va înregistra în ordinea stabilită în Registrul de evidenţă a altorinformaţii cu privire la infracţiuni şi incidente (registrul nr.2).14. În cazul în care, la examinarea informaţiilor parvenite în forma descrisămai sus (pct. 13), reprezentantul organului de constatare prin intermediul măsuriloroperative de investigaţii şi actelor de constatare va releva o bănuială rezonabilă cuprivire la săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 201 1 al Codului penal, acesta vaefectua acţiuni procesuale în conformitate cu prevederile art. 273 al Codului deprocedură penală sau va întocmi imediat un raport – denunţ, pe numeleconducătorului organului de urmărire penală competent, şi în cel mult 24 ore, vatransmite acestuia pentru a fi înregistrat în ordinea stabilită, în Registru de evidenţăa sesizărilor cu privire la infracţiuni (registrul nr.1) şi examinarea acestuia prinprisma art. 274 al Codului de procedură penală.15. În cazul în care, organul de constatare, prezent la faţa locului va releva obănuială rezonabilă cu privire la săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 201 1 alCodului penal, în dependenţă de circumstanţele şi gravitatea cazului, în modobligatoriu va anunţa imediat unitatea de gardă a subdiviziunii teritoriale de poliţie,iar ofiţerul operativ de serviciu, la necesitate, va organiza deplasarea la faţa loculuia membrilor grupei operative.16. Organul de urmărire penală, sesizat de săvîrşirea infracţiunii prevăzute deart. 201 1 al Codului penal, va acţiona în conformitate cu prevederile art. 262 – 265ale Codului de procedură penală.17. Pentru a constata contravenţii, colaboratorii afacerilor interne cu statut deagent constatator, pot fi sesizaţi despre comiterea unei contravenţii în cadrulrelaţiilor familiale prin plângere sau denunţ ori sesizat din oficiu, când se află că afost săvârşit un act de violenţă în familie, sau când o astfel de faptă a fost depistatăîn procesul exercitării atribuţiilor de serviciu şi în cazurile prevăzute de lege.18. Imediat, din momentul sesizării, agentul constatator este obligat săverifice veridicitatea informaţiei şi să întreprindă măsurile prevăzute de lege.19. În cazul săvîrşirii contravenţiei prevăzute de art. 78 (vătămareaintenţionată uşoară a integrităţii corporale) al Codului contravenţional, comiseîntre membrii de familie, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive alecomponenţei de infracţiune prevăzute de art. 201 1 al Codului penal, pentru pornireaprocesului contravenţional nu este nevoie de plîngerea prealabilă a victimei.33

29. În cazurile de violenţă în familie, în care sunt victime minori, colaboratoriiorganelor afacerilor interne imediat vor sesiza autorităţile tutelare.30. În procesul intervenţiei în soluţionarea cazurilor de violenţă în familie,reprezentanţii organului de constatare, vor evalua riscul şi vor întreprinde măsurilenecesare pentru asigurarea imediată a siguranţei victimei, după caz:a) cu acordul victimei, vor asigura evacuarea victimei din locuinţă, după caz,copiii acesteia, cu acordarea asistenţei la plasarea lor în centrele specializate dereabilitare sau de plasament, în vederea asigurării securităţii lor;b) vor informa şi asista victima în obţinerea ordonanţei de protecţie, emise decătre instanţa judecătorească, în cazurile în care victima se află în stare de neputiinţă;c) în cazul în care victima se află în stare de imposibilitate, vor prezenta îninstanţa de judecată materialele de constatare şi vor solicita instanţei reţinereacontravenţională a agresorului, ca măsură procesuală de constrîngere, precum şiemiterea ordonanţei de protecţie cu aplicarea restricţiilor faţă de agresor;d) în cazul în care organul de urmărire penală va dispune începerea urmăririipenale prevăzute art. 201 1 al Codului penal (Violenţa în familie), acesta vaîntreprinde măsurile procesuale penale în vederea asigurării protecţiei victimelorviolenţei în familie în conformitate cu prevederile art. 215 1 al Codului de procedurăpenală.31. În scopul descoperirii urmelor cazului de violenţă în familie, corpurilordelicte şi pentru a stabili circumstanţele faptei ori alte circumstanţe care auimportanţă pentru justa soluţionare a cazului, reprezentantul organului deconstatare va efectua cercetarea la faţa locului în conformitate cu prevederile art.426 al Codului contravenţional, sau după caz, conform art. 118 al Codului deprocedură penală.32. În procesul cercetării cazului de violenţă în familie, audierii persoanelor şiacumulării materialelor probatorii, reprezentantul organului de constatare va relevaurmătoarele elemente:a) incidentul în cauză reprezintă un caz de violenţă în familie;b) natura relaţiei dintre subiecţi (căsătoriţi, divorţaţi, concubini, fraţi, etc.);c) locul sau posibilul loc de aflare a agresorului, dacă acesta nu este prezent;d) dacă victima şi agresorul locuiesc împreună sau separat, ori dacă anteriorau conlocuit împreună;e) documentarea fiecărui element al agresiunii (fizice, verbale, psihice,sexuale, economice, spirituale);f) orice alte agresiuni, care au avut loc anterior;g) toate locurile posibile de reşedinţă a victimei, precum şi a agresorului,date cu privire la locurile de muncă, datele privind instituţiile de învăţămînt(grădiniţa, gimnaziul, liceul, colegiul, universitatea) frecventate de copii;h) descrierea bunurilor care au fost distruse ca urmare a acţiunilor deviolenţă a agresorului;i) circumstanţele şi motivele cazului de violenţă în familie;j) prezenţa copiilor, persoanelor cu dezabilităţi sau în etate, care au avut desuferit ca urmare a acţiunilor violente ale agresorului sau sunt ameninţaţi de cătreacesta cu aplicarea acţiunilor violente;35

k) dacă agresorul deţine armă de foc, locul şi modul de păstrare şi legalitateadeţinerii acesteia; precum şi dacă a agresorul folosit arma împotriva victimei sauameninţă cu folosirea sau aplicarea acesteia;l) faptul de încălcare a restricţiilor aplicate prin ordonanţa de protecţie avictimelor violenţei în familie, emisă de către instanţa de judecată, dacă aceastaexistă şi care dintre măsurile prevăzute în ordonanţa de protecţie au fost încălcate;m) împrejurările care plasează victima în situaţie de criză, fiind în stare deneputinţă fizică şi/sau psihică, şi dacă există acordul ei cu privire la solicitareaeliberării unei ordonanţe de protecţie instanţei de judecată.33. În cazurile în care au avut loc acte de violenţă în familie şi victime s-audovedit a fi persoane de vîrstă minoră, reprezentantul organului de constatare înprocesul cercetării cazului va referi date privind:a) dacă actele de violenţă au loc în prezenţa copiilor minori;b) dacă agresorul manifestă acţiuni violente sau ameninţă cu aplicareaviolenţei şi asupra copiilor;c) dacă există la moment acţiuni procesuale, ce ţin de stabilirea domiciliului(custodiei) copilului minor la una din părţi;d) dacă victima şi copiii au fost nevoiţi să părăsească locul de domiciliupermanent sau reşedinţa temporară din cauza comportamentului violent alagresorului.34. După întocmirea materialelor procesuale de constatare, dacă încomportamentul şi caracteristica agresorului nu sunt urmărite acţiuni orientate laagresivitate, agresorul este conştient că continuarea acţiunilor ilicite atrageaplicarea măsurilor de constrîngere, în privinţa acestuia vor fi aplicate măsuri deconvingere, prin avertizarea scrisă şi prin intervenţia continuă a angajaţilorserviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori), care va desfăşura în acestsens, măsuri de prevenţie individuală, în colaborare cu asistentul social, precum şireprezentanţii administraţiei publice locale.35. Reprezentantul organului de constatare (şeful de post, ofiţerul operativ desector) va informa asistentul social despre cazul de violenţă în familie comis, cuelaborarea unui plan comun, privind asigurarea securităţii victimei, informareaacesteia despre serviciile de care beneficiază şi locurile posibile de plasament.36. În cazul în care se constată contravenţia flagrantă prevăzută la art. 78(Vătămarea intenţionata uşoară a integrităţii corporale) al Coduluicontravenţional, iar agresorul în continuare exprimă ameninţări cu moartea,cauzarea vătămărilor corporale sau există un pericol iminent de realizarea acestora,reprezentantul organului de constatare, va evalua riscul şi va întreprinde măsuri deînlăturare a acestuia, prin aplicarea măsurilor procesuale de constrîngere (reţinereaagresorului pe un termen de pînă la 3 ore în baza art. 433 alin. (1), lit. a) şi art. 435alin. (1) ale Codului contravenţional. Respectiv, potrivit prevederilor art. 435 alin.(2) al Codului contravenţional, persoana suspectată de săvîrşirea contravenţieimenţionate, poate fi reţinută pînă la examinarea cauzei contravenţionale, dar numai mult de un termen de 24 de ore. Faptul reţinerii, în acest caz, se comunicăneîntîrziat procurorului.37. În cazul în care exista o bănuială rezonabilă că făptuitorul a comisinfracţiunea prevăzută de art. 201 1 al Codului penal, organul de urmărire penală36

poate aplica în privinţa acestuia reţinerea, în baza art. 165 alin. (2) şi art. 166 aleCodului de procedură penală.III. MĂSURILE DE PREVENŢIE A CAZURILOR DE VIOLENŢĂ ÎNFAMILIEA. Măsurile de prevenţie generală a cazurilor de violenţă în familie38. Prevenţia generală presupune un complex de măsuri organizatorice,juridice, economice şi sociale, desfăşurate de către persoanele cu funcţii derăspundere, abilitate cu competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii violenţeiîn familie, care au drept scop eliminarea fenomenului violenţei în familie, relevareacauzelor şi condiţiilor care generează comiterea actelor de violenţă în familie,acţionarea cu prioritate asupra potenţialilor victime şi agresori, urmărindu-sescopul schimbării comportamentului social al acestora, reducerea premiselor carefavorizează în mod direct şi indirect comiterea actelor de violenţă şi descurajeazăagresorii în comiterea acţiunilor ilicite.39. Angajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori) vordesfăşura masuri de prevenţie generală în colaborare cu reprezentanţii autorităţiloradministraţiei publice locale, asistenţii sociali, medicii de familie, instituţiile deînvăţămînt, organizaţiile neguvernamentale competente şi societatea civilă(membri ai echipelor multidisciplinare).40. Măsurile de prevenţie generală pot fi realizate prin:a) desfăşurarea campaniilor şi programelor educaţionale de prevenţie afenomenului violenţei în familie;b) organizarea în instituţiile de învăţământ a prelegerilor în vederea propagăriinormelor de drept şi cultului anti-violenţă, precum şi promovării valorilor juridicepentru comiterea actelor de violenţă în familie;c) stimularea consolidării sociale (datoriei civice), încurajarea cetăţenilor săsesizeze despre săvârşirea sau pregătirea de săvârşire a cazurilor de violenţă înfamilie organelor abilitate;d) dezvoltarea programelor de asistenţă familială;e) organizarea campaniilor de sensibilizare a opiniei publice, în vedereaasigurării reabilitării sociale a victimelor şi agresorilor;f) desfăşurarea programelor de asistenţă pentru familiile dificile;g) desfăşurarea programelor de asistenţă a minorilor victime ale actelor deviolenţă în familie;h) desfăşurarea programelor de susţinere a victimelor violenţei în familie princonsolidarea acţiunilor de protecţie a vieţii personale şi proprietăţii;i) sensibilizarea opiniei publice prin intermediul surselor mass-media,reflectînd în acest sens situaţii concrete de victimizare, ca rezultat al comiteriiactelor de violenţă şi măsurile întreprinse de către autorităţi;j) acordarea suportului informaţional şi participarea la campaniile în domeniuorganizate de alţi parteneri sociali.37

B. Măsuri de prevenţie specială a cazurilor de violenţă în familie41. Prevenirea specială implică în sine colaborarea angajaţilor serviciuluiofiţeri operativi de sector (serviciului minori) cu reprezentanţii InstituţiilorPenitenciare, consilierilor probaţiunii şi reprezentanţii administraţiei publice locale,organelor de asistenţă socială, medicii de familie, instituţiilor şi organizaţiilorcompetente, avînd drept scop acţionarea preponderent asupra comportamentuluipersoanelor predispuse de comiterea actelor de violenţă în familie, sau care aucomis acte de violenţă în familie, în vederea neadmiterii comiterii repetate a actelorde violenţă în familie.42. Măsurile de prevenţie specială pot fi realizate prin:a) asistenţa la desfăşurarea programelor de reabilitare a subiecţilor violenţeiîn familie;b) asistenţa la desfăşurarea unor programe de resocializare a persoaneloreliberate din locurile de recluziune, condamnate pentru comiterea actelor deviolenţă în familie;c) îndreptarea la desfăşurarea unor programe de asistenţă sau tratamentmedical a agresorilor.C. Măsurile de prevenţie individuală cu agresorii familiali43. Măsurile de prevenţie individuală a cazurilor de violenţă în familie, suntorientate în vederea influenţării asupra psihicului şi comportamentului agresoruluifamilial, în scopul schimbării concepţiei antisociale ale acestuia şi preveniriicomiterii repetate a actelor de violenţă în familie, precum şi asigurării protecţieivictimelor.44. Angajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori) vordesfăşura masuri de prevenţie individuală cu atragerea spre colaborare a membrilorechipelor multidisciplinare, care, în funcţie de caz pot fi realizate prin:a) avertizarea în scris;b) luarea la evidenţă nominală;c) convorbire de prevenţie;d) aducerea agresorului familial care a comis, sau care este predispus decomiterea actelor de violenţă în familie, în sediile organelor afacerilor interne, învederea documentării cazurilor săvîrşite, sau pentru iniţierea procedurilorcontravenţionale sau penale, precum şi pentru iniţierea procedurii de aplicare arestricţiilor, prin ordonanţa de protecţie a victimelor violenţei în familie, emisă decătre instanţa judecătorească;e) supravegherea modului de executare a ordonanţei de protecţie;f) aplicarea faţă de agresor a măsurilor procesual contravenţionale sau penalede constrîngere;g) obligarea agresorului de a participa la programele de reabilitare medicală(se aplică de către instanţele judecătoreşti);h) stabilirea unor cerinţe specifice, ce vizează comportamentul agresoruluifaţă de victimele violenţei în familie (se stabilesc prin avertizare scrisă);38

i) înaintarea demersului privind lipsirea de drepturile părinteşti sau limitareaexercitării anumitor drepturi de părinte, anularea adopţiei, îndepărtarea şieliberarea tutorilor şi curatorilor de la îndeplinirea obligaţiilor lor, anulareadeciziilor privind plasarea copiilor în case de tip familial, sau în alte forme deîngrijire (se aplică de către instanţele judecătoreşti la iniţiativa autorităţii tutelare);j) aplicarea restricţiilor stabilite prin ordonanţa de protecţie a victimelorviolenţei în familie, emisă de către instanţa judecătorească, atît pe cale procesualcivilă, cît şi pe cale procesual penală.45. Măsurile de prevenţie individuală pot fi aplicate în privinţa agresorilorfamiliali în funcţie de caracteristicile individuale ale acestora şi gradul de pericolsocial al faptelor comise.D. Asigurarea evidenţei nominale a agresorilor familiali şi activitatea deprevenţie individuală46. Pentru luarea la evidenţă a persoanelor care creează sistematic în familiesituaţii de conflict, manifestă comportament violent, ameninţă cu moartea sau cucauzarea vătămărilor corporale, ori dacă există pericol iminent de realizare a lor,sau care este predispus la comiterea actelor de violenţă (fizică, psihică, sexuală,economică, spirituală), este suficient doar un singur caz, faptele căruia în procesulcontrolului s-au adeverit.47. Angajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori) întrustabilirea şi luarea la evidenţa nominală a agresorilor familiali, vor asigura:a) studierea permanentă a informaţiilor parvenite în unităţile de gardă aComisariatelor de poliţe, privind conflictele familiale, a cazurilor înregistrate şideciziilor adoptate;b) studierea informaţiilor parvenite din spitale, centrele de expertiză medicolegalădespre adresările victimelor, privind cauzarea vătămărilor corporale întremembrii de familie;c) examinarea cererilor şi reclamaţiilor cetăţenilor, materialele de refuz înconţinutul cărora se descriu faptele despre cauzarea vătămărilor corporale şi alteconflicte comise între membrii de familie;d) utilizarea informaţiilor parvenite din cadrul instituţiilor penitenciare despreeliberarea persoanelor condamnate pentru omor, cauzarea vătămărilor corporale,tortură, ameninţări cu moartea, în cadrul relaţiilor familiale;e) utilizarea informaţiilor parvenite din oficiile stării civile şi instanţelejudecătoreşti, referitor la desfacerea căsătoriei (pe motive de ostilitate), în cazurilecînd membrii de familie rămân în condiţii de conlocuire;f) studierea informaţiilor parvenite în consiliile locale, la primării, în adresamedicilor de familie, asistenţilor sociali, instituţiile de învăţămînt, etc., referitoarela conflictele familiale.48. Dacă în procesul examinării actelor de constatare, s-a stabilit că persoanasistematic comite acte de violenţă în familie, creează în familie situaţii de conflict,manifestă un comportament violent în relaţiile de familie, angajaţii serviciuluiofiţeri operativi de sector (serviciului minori) vor înainta un raport motivatconducătorului subdiviziunii, cu anexarea materialelor confirmătoare, prin care se39

va solicita luarea agresorului familial la evidenţă nominală, cu dispunereadesfăşurării în privinţa acestuia a lucrului de prevenţie individuală. Raportul vizat,va servi drept temei pentru luarea la evidenţă a agresorului familial.49. La nivelul secţiei, sectorului, postului de poliţie, listele agresorilorfamiliali se renovează lunar, care ulterior către data de 5 a fiecărei luni se transmitîn Secţia ordine publică a Comisariatului teritorial de poliţie pentru sistematizare şigeneralizare50. Lista agresorilor familiali, aflaţi la evidenţa organului de poliţie,domiciliaţi în raza administrativ-teritorială deservită, se înscrie în Registrul deevidenţă a agresorilor familiali, (anexa nr. 1) gestionat în cadrul secţiei ordinepublică a Comisariatului de poliţie respectiv.51. Lista agresorilor familiali, aflaţi la evidenţa organului de poliţie, lunar serenovează şi se anexează la mapa de concentrare a listelor persoanelor aflate învizorul organelor de poliţie, gestionată în cadrul unităţilor de gardă alesubdiviziunilor.52. Lista agresorilor familiali trimestrial se expediază prin intermediulcancelariei subdiviziunii respective în adresa direcţiilor/secţiilor de asistenţăsocială teritorială, pentru uz de serviciu, respectîndu-se prevederile legislaţieiprivind la accesul la informaţie şi protecţia datelor cu caracter personal.53. În privinţa agresorilor familiali, aflaţi la evidenţa nominală, angajaţiiserviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori) întocmesc dosare deacumulare (fişe de evidenţă) (anexa nr. 2) a lucrului de prevenţie individuală cuanexarea următoarelor materiale:a) planul de prevenţie individuală cu agresorul familial;b) materiale, care au servit drept temei pentru luarea la evidenţă;c) informaţia despre antecedente penale, F-246;d) sentinţele de condamnare;e) informaţii despre antecedente contravenţionale;f) copia buletinului de identitateg) schema relaţiilor de rudenie;h) posesia armamentului;i) referinţa autorităţii publice locale;j) caracteristica de la locul de muncă;k) explicaţii de la vecini, rude, membrii de familie, referitor lacomportamentul agresorului familial;l) copiile proceselor-verbale cu privire la contravenţii;m) copiile proceselor-verbale de evaluare a condiţiilor de trai (întocmittrimestrial de către asistentul-social)n) copiile ordonanţelor de protecţie emise de către instanţa de judecată;o) copiile proceselor-verbale, privind intervenţiile echipelor multidisciplinareîn cazurile violenţei în familie;p) informaţiile lunare despre controlul persoanei la locul de trai, muncă;q) copiile materialelor examinare privind comiterea cazurilor de violenţă înfamilie;40

) informaţii referitoare la modul de participare la programele de reabilitaresau consiliere în centrele specializare, în care agresorul familial a fost obligat de aparticipa, prin decizia instanţei judecătoreşti;s) alte materiale.54. Planul de prevenţie individuală cu agresorul familial (anexa nr. 3), seelaborează de către angajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciuluiminori) şi se coordonează cu persoana în privinţa căreia se desfăşoară lucrul deprevenţie individuală (agresorul), şi prevede măsuri care urmează a fi realizate,stabileşte periodicitatea întîlnirilor sau convorbirilor de prevenţie cu agresoriişi/sau victimele violenţei în familie, acţiunile educativ-curative care urmează a firealizate atît în cadrul activităţilor de prevenţie individuală, cît şi în cadrulsupravegherii ordonanţelor de protecţie, stabileşte modul în care, victima săînştiinţeze în mod prioritar pe poliţist, prin intermediul legăturii telefonice, despreorice tentativă de comitere a actelor de violenţă sau de încălcare de către agresor amăsurilor de protecţie, în caz contrar prin intermediul legăturii telefonice „902”.55. Listele agresorilor familiali aflaţi la evidenţă sunt pentru uz de serviciu,iar dosarul de acumulare a lucrului de prevenţie individuală şi materialele acestuiase gestionează în conformitate cu principiile ce vizează protecţia datelor cucaracter personal.56. Dacă agresorul familial în decursul unui an, nu a admis careva încălcări,duce un mod de viaţă adecvat, are un comportament decent în relaţia de familie,este caracterizat din punct de vedere pozitiv atît de către membrii de familie, cît şide către autorităţile publice locale şi dă dovadă de îndreptare a comportamentuluisău, acesta poate fi radiat de la evidenţă, în baza unui raport motivat înaintatconducătorului subdiviziunii, cu anexarea materialelor confirmătoare.57. În cazul radierii agresorului familial din evidenţe, dosarul de acumulare setransmite in arhivă şi se păstrează în decursul a 3 ani, după care se nimiceşte înmodul stabilit.58. În cazul în care, agresorul familial aflat la evidenţa organului de poliţie, înraza unităţii administrativ-teritoriale deservite, a părăsit temporar sau permanentlocul de domiciliere, stabilindu-se cu traiul în altă localitate, dosarul de acumularese transmite printr-un raport motivat înaintat conducătorului subdiviziunii, cătresubdiviziunea în raza căreia acesta locuieşte, în vederea asigurării supravegheriimodului de viaţă şi comportamentului acestuia, precum şi asigurării continuităţiiactivităţilor de prevenţie individuală cu persoana vizată.59. În cazurile în care agresorii familiali sunt de vîrstă minoră, angajaţiiserviciului minori vor asigura evidenţa nominală a agresorilor familiali înconformitate cu prevederile secţiunii D, capitolul IV al prezentei Instrucţiuni.60. În cazul în care, agresorul familial aflat la evidenţă în cadrul serviciuluiminori, a atins vîrsta majoratului, dosarul de acumulare se transmite printr-unraport motivat înaintat conducătorului subdiviziunii, angajaţilor serviciului ofiţerioperativi de sector, în vederea asigurării supravegherii modului de viaţă şicomportamentului agresorului, precum şi asigurării continuităţii activităţilor deprevenţie individuală cu persoana vizată.41

E. Organizarea supravegherii comportamentului agresorului familialaflat la evidenţă şi măsurile de prevenţie individuală desfăşurate în privinţaacestuia61. Pe parcursul desfăşurării procesului de prevenţie în teritoriuladministrativ deservit, angajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciuluiminori) vor identifica potenţialii instigatori de conflicte în cadrul relaţiilorfamiliale, care urmează a fi luaţi la evidenţă şi supuşi măsurilor de prevenţieindividuală cu implicarea în acest proces autorităţile administraţiei publice locale,asistentul social comunitar, medicul de familie, corpul didactic al instituţiilor deînvăţămînt şi organizaţiile obşteşti la locul de trai.62. Eficacitatea activităţii de prevenţie individuală desfăşurate de cătreangajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori), în vedereaprevenirii cazurilor de violenţă în familie, va fi asigurată prin nivelul de cooperarezilnică cu reprezentanţii altor servicii şi conlucrarea cu lucrătorii operativi, însupravegherea comună asupra modului de viaţă a agresorilor familiali aflaţi laevidenţă nominală şi întreprinderea măsurilor de contracarare a eventualelorabateri de legislaţie, admise de către aceştia.63. În procesul desfăşurării activităţilor de prevenţie individuală cu agresoriifamiliali aflaţi la evidenţă, angajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector(serviciului minori) vor aplica măsuri individuale de convingere sau deconstrîngere.64. Metoda de convingere este realizată prin:a) convorbirea de prevenţie;b) supravegherea comportamentului agresorului familial, modului de viaţă alacestuia, precum şi modului de executare a ordonanţei de protecţie, dacă aceasta afost emisă;c) avertizarea scrisă (anexa nr. 4), în vederea neadmiterii comiterii actelor deviolenţă în familie sau altor abateri de legislaţie, prin stabilirea unor cerinţespecifice, ce vizează comportamentul agresorului;d) sesizarea organelor abilitate cu competenţe în domeniu, în vedereaeliminării cauzelor şi condiţiilor care au generat comiterea actelor de violenţă înfamilie;65. Convorbirile de prevenţie vor avea loc în timpul zilei (interval de timpcuprins între orele 06 00 şi 22 00 ), în orice zi a săptîmînii, atît în edificiile şiîncăperile de serviciu ale organelor afacerilor interne, cît şi la locul de domiciliu,de studii, de muncă al agresorului familial, în sediul autorităţilor administraţieipublice locale sau la locul comiterii actelor de violenţă în familie.66. Convorbirile de prevenţie cu agresorii familiali, se desfăşoară de cătreangajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori) periodic, dar numai rar decît o dată în lună, despre care fapt se consemnează prin explicaţiaacestuia, după caz, declaraţia membrilor de familie, care ulterior, se anexează ladosarul de acumulare.67. Urmare convorbirilor de prevenţie, angajaţii serviciului ofiţeri operativi desector (serviciului minori) vor înainta un raport conducerii subdiviziunii, privind42

modul de viaţă şi ocupaţia agresorului familial, precum şi alte circumstanţerelevate, care va fi anexat împreună cu alte materiale la dosarul de acumulare.68. Convorbirile de prevenţie cu agresorii de vîrstă minoră se desfăşoară înprezenţa părinţilor acestora sau reprezentanţilor lor legali, ori în prezenţa unuipedagog.69. În cazul în care, angajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciuluiminori) au relevat faptul, că agresorul familial nu a încetat manifestareacomportamentului antisocial şi este predispus de comiterea actelor de violenţă înfamilie, faţă de acesta vor fi aplicate măsuri de constrîngere prevăzute de legislaţiaîn vigoare.70. Măsurile de constrîngere pot fi realizate prin:a) aplicarea sancţiunii contravenţionale;b) aducerea agresorului familial care a comis, sau care este predispus decomiterea actelor de violenţă în familie, în sediile organelor afacerilor interne, învederea documentării cazurilor săvîrşite, sau pentru iniţierea procedurilorcontravenţionale sau penale, precum şi pentru iniţierea procedurii de aplicare arestricţiilor, prin ordonanţa de protecţie a victimelor violenţei în familie, emisă decătre instanţa judecătorească;c) aplicarea faţă de agresor a măsurilor procesual contravenţionale sau penalede constrîngere;d) asistarea în aplicarea de către instanţele judecătoreşti a măsurilor deconstrîngere cu caracter medical, faţă de persoanele dependente de alcool, sau caresuferă de alcoolism cronic sau narcomanie;e) asistarea organelor competente în vederea lipsirii de drepturile părinteştisau limitarea exercitării anumitor drepturi de părinte, anularea adopţiei,îndepărtarea şi eliberarea tutorilor şi curatorilor de la îndeplinirea obligaţiilor lor,anularea deciziilor privind plasarea copiilor în case de tip familial, sau în alteforme de îngrijire;f) aplicarea restricţiilor stabilite prin ordonanţa de protecţie a victimelorviolenţei în familie, emisă de către instanţa judecătorească, atît pe cale procesualcivilă, cît şi pe cale procesual penală.71. Sancţionarea poate avea un caracter punitiv (avertisment, amenda), cît şiun caracter de reabilitare socială (munca neremunerată în folosul comunităţii,arestul contravenţional);72. În cazurile în care agresorii familiali sunt de vîrstă minoră, organizareasupravegherii comportamentului agresorului familial aflat la evidenţă şi măsurilede prevenţie individuală desfăşurate în privinţa acestuia se va asigura de cătreangajaţii serviciului minori în conformitate cu prevederile secţiunii E, capitolul IVal prezentei Instrucţiuni.IV. PROTECŢIA VICTIMELOR VIOLENŢEI ÎN FAMILIEA. Asistarea victimei în obţinerea ordonanţei de protecţie73. Angajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori), încadrul intervenţiei lor în soluţionarea cazurilor de violenţă în familie, vor informa43

victima referitor la posibilitatea obţinerii ordonanţei de protecţie, prin aplicarea decătre instanţa de judecată a unor restricţii faţă de agresorul familial.74. În cazurile de violenţă în familie, în funcţie de calificarea juridică afaptelor agresorului, ordonanţa de protecţie a victimelor violenţei în familie esteemisă de către instanţa de judecată atît în procedură civilă, cît şi în procedurăpenală.75. Cererile, prin conţinutul cărora se solicită aplicarea măsurilor de protecţiea victimelor violenţei în familie sunt adresate instanţei judecătoreşti, la locul:a) de domiciliere al victimei;b) temporar de reşedinţă al victimei dacă aceasta a părăsit domiciliul pentru aevita continuarea actelor de violenţă în familie;c) de reşedinţă al agresorului;d) acordării asistenţei victimei;e) la locul comiterii actului de violenţă.76. În cazul în care victima se află în stare de imposibilitate, angajaţiiserviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori), cu acordul victimei vorprelua de la aceasta o cerere (anexa nr. 5) privind aplicarea măsurilor de protecţie,după care vor întocmi un demers (anexa nr. 6), documente care, împreună cu altemateriale necesare pentru soluţionarea cazului se vor prezenta în instanţa dejudecată, pentru emiterea ordonanţei de protecţie (anexa nr. 7);77. Imposibilitatea victimei de a depune cererea privind eliberarea ordonanţeide protecţie se referă la situaţia în care victima se află în stare de neputinţă:a) fizică (victima este internată în spital, este plasată în centru de plasament,este traumatizată, şi-a găsit refugiu într-un alt adăpost, are la îngrijire copii, altecazuri cu efect similar);b) psihică (victima se află în stare depresivă, emoţionată, izolată, temere, aresuferinţe psihice, alte cazuri cu efect similar).78. În cazul în care există acordul victimei cu privire la depunerea cereriiprivind emiterea ordonanţei de protecţie, iar victima este în imposibilitate de adepune cererea, ofiţerul operativ de sector sau ofiţerul de urmărire penală, în celmai scurt timp, dar nu mai tîrziu de 24 ore, va înainta această cerere în instanţa dejudecată împreuna cu toate materialele probante.79. În cazurile de violenţă în familie, în care victime sunt şi persoane devîrstă minoră, precum şi în cazurile în care minorii nu au devenit victime directeale actelor de violenţă în familie, angajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector(serviciului minori), imediat cum au devenit cunoscute astfel de cazuri, vor sesizaautoritatea tutelară.80. În cazul depunerii cererii la organul de urmărire penală sau la procuror,aceştia vor înainta imediat, dar nu mai tîrziu de 24 ore, printr-un demers, cererea îninstanţa de judecată pentru a fi examinată şi luarea măsurilor de asigurare aprotecţiei victimei faţă de bănuit, învinuit, inculpat membru de familie prinemiterea unei ordonanţe de protecţie.81. Pentru susţinerea cererii în eliberarea ordonanţei de protecţie, angajaţiiserviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori) vor anexa următoarelemateriale:a) cererea victimei;44

) referinţa autorităţii publice locale;c) caracteristica de la locul de lucru;d) explicaţii de la victimă sau membrii de familie, vecini, rude referitor lacomportamentul agresorului;e) copiile proceselor-verbale cu privire la contravenţii, întocmite pentru actelede violenţă în familie, comise anterior;f) copiile ordonanţelor de protecţie emise de către instanţa de judecată şiinformaţii referitoare la executarea acestora;g) copiile proceselor-verbale, privind intervenţiile echipelor multidisciplinareîn cazurile violenţei în familie;h) copiile proceselor-verbale de evaluare a condiţiilor de trai (întocmittrimestrial de către asistentul-social)i) informaţii de la centrele de expertiză medico-legală, referitoare la stabilireavătămărilor corporale cauzate victimei;j) copiile materialelor examinare privind comiterea cazurilor de violenţă înfamilie;k) alte materiale.B. Informarea despre emiterea ordonanţei de protecţie şi executareaacesteia82. Din momentul emiterii ordonanţei de protecţie, parvenirii şi înregistrăriiacesteia în cancelaria Comisariatului de poliţie sau în cazurile în care, poliţistul aparticipat la şedinţa instanţei de judecată, documentul imediat va fi dispusangajaţilor serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori) din raza dedomiciliere a victimei si/sau agresorului, acesta fiind desemnat responsabil deinformare a părţilor, executare şi supravegherea măsurilor de protecţie, stabilite decătre instanţă.83. În cazul în care victima şi agresorul se află în condiţii de locuire separată(locuiesc în localităţi diferite), un exemplar al ordonanţei de protecţie va firepartizat angajaţilor serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori) dinraza de domiciliere a victimei, pentru informarea acesteia, iar altă copie aordonanţei de protecţie se va distribui angajaţilor serviciului ofiţeri operativi desector (serviciului minori) din raza de domiciliere a agresorului, pentru informareşi executare.84. Procedura de informare a agresorului, de executare şi supraveghere amăsurilor aplicate faţă de acesta de către instanţa de judecată, va fi asigurată decătre angajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori) din raza dedomiciliere a agresorului, în conformitate cu prevederile prezentei Instrucţiuni.85. În cazul în care, părţile (victima sau gresorul) nu au fost prezente laşedinţa instanţei de judecată, angajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector(serviciului minori) vor înmîna părţilor cîte o copie ordonanţei propriu zise, faptcare se va consemna într-un proces-verbal privind înmînarea actului de procedură(ordonanţei de protecţie) şi altor documente, în conformitate cu prevederile art. 29al Codului de executare (anexa nr. 8).45

86. Faptul explicării conţinutului ordonanţei de protecţie, drepturilor şiobligaţiilor părţilor, precum şi răspunderea penală sau contravenţională caresurvine în cazul neexecutării intenţionate sau eschivării de la executare aordonanţei de protecţie, se va consemna în procesul-verbal privind înmînareaactului de procedură (ordonanţei de protecţie) şi altor documente.87. Refuzul părţilor să primească copia ordonanţei de protecţie sau săsemneze procesul-verbal privind înmînarea actului de procedură (ordonanţei deprotecţie) şi altor documente se menţionează în procesul-verbal propriu zis, precumşi prin raportul angajaţilor serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciuluiminori), înaintat pe numele conducerii subdiviziunii.88. În cazul în care victima sau agresorul informează despre schimbarealocului aflării lor, angajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciuluiminori) vor informa în scris despre emiterea ordonanţei de protecţie, anexînd copiaacesteia, angajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori) şiasistentului social de la locul de aflare a victimei sau a agresorului, dacă acesta estediferit de circumscripţia în care a fost emisă ordonanţa de protecţie.89. Acţiunea angajaţilor serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciuluiminori), vis-a-vis de informarea victimei şi agresorului referitor la existenţaordonanţei de protecţie şi restricţiile aplicate faţă de agresor, precum şiconfirmarea despre acest fapt în procesul-verbal privind înmînarea actului deprocedură (ordonanţei de protecţie) şi altor documente, conform pct. 18 alprezentei Instrucţiuni, este considerată drept executarea ordonanţei de protecţiedin partea angajaţilor serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori).C. Supravegherea ordonanţei de protecţie90. În cazul emiterii ordonanţei de protecţie de către instanţa de judecată,angajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori), din raza dedomiciliere a agresorului, vor asigura evidenţă nominală a agresorului şi vor iniţiadosarul de acumulare (fişa de evidenţă) a lucrului de prevenţie individuală, înconformitate cu secţiunea D, capitolul IV al prezentei Instrucţiuni.91. Supravegherea comportamentului agresorului, în privinţa căruia au fostaplicate restricţii prin ordonanţa de protecţie, precum şi desfăşurarea măsurilor deprevenţie individuală în privinţa acestuia, se desfăşoară de către angajaţiiserviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori) din raza de domiciliere aagresorului, în conformitate cu prevederile secţiunii E, capitolul IV al prezenteiInstrucţiuni.92. Supravegherea modului de executare a măsurilor de protecţie stabilite înprivinţa agresorului de către instanţa de judecată este desfăşurată în colaborare cuasistenţii sociali comunitari.93. În cadrul supravegherii respectării ordonanţei de protecţie, angajaţiiserviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori), periodic, dar nu mai rar,decît o dată în săptămînă, vor desfăşura vizite inopinate, în timpul zilei (interval detimp cuprins între orele 06 00 şi 22 00 ), în orice zi a săptămînii, la domiciliulagresorului sau al victimei, în vederea verificării respectării ordonanţei deprotecţie, precum şi desfăşurării măsurilor de prevenţie individuală.46

94. Fiecare vizită la domiciliul agresorului familial, convorbirile de prevenţiedesfăşurate cu acesta, vor fi confirmate prin explicaţie de la agresor, victimă,membrii familiei, vecini sau alte persoane care intra in contact cu membrii familiei,cu menţiunea respectivă în dosarul de acumulare şi anexarea materialelorconfirmătoare.95. Angajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori) sunt îndrept să stabilească pentru agresorul familial anumite intervale de timp prestabilite,pentru ca acesta să se prezinte la comisariatul (secţia, sectorul, postul) de poliţie, învederea verificării respectării ordonanţei de protecţie, desfăşurării măsurilor deprevenţie individuală, cu efectuarea menţiunilor respective în dosarul de acumulareşi fişa de evidenţă.96. Toate aceste măsuri de verificare a respectării ordonanţei de protecţie potfi stabilite cumulat sau individual cu asistentul social, în dependenţă decircumstanţele cazului.D. Acţiunile angajaţilor serviciului ofiţeri operativi de sector(serviciului minori) în cazul încălcării ordonanţei de protecţie97. În situaţiile în care restricţiile impuse prin ordonanţa de protecţie, atît înordine civilă, cît şi pe cale procesual penală, nu vor fi respectate, organul depoliţie, în calitate de agent constatator, în conformitate cu prevederile art. 399 alin.(2) al Codului contravenţional, va întocmi proces-verbal de constatare acontravenţiei, prevăzută de art. 318 (Neexecutarea intenţionată sau eschivarea dela executare a hotărîrii instanţei de judecată) al Codului contravenţional.98. Procesele-verbale de constatare a contravenţiei, împreună cu materialeleprobatorii, în aceiaşi zi, se remit în baza art. 421 al Codului contravenţional, pentruiniţierea procedurii contravenţionale, în adresa executorului judecătoresc în a căruicompetenţă teritorială, stabilită de camera teritorială a executorilor judecătoreşti, seaflă domiciliul sau sediul.99. În cazul în care, agresorul, în privinţa căruia au fost aplicate restricţii prinordonanţa de protecţie, intenţionat nu execută sau se eschivează de la executareaordonanţei propriu zise, dacă pentru aceiaşi faptă în privinţa acestuia a fost aplicatăsancţiunea contravenţională, organul de constatare va efectua acţiuni procesuale înconformitate cu prevederile art. 273 al Codului de procedură penală, iar organul deurmărire penală va examina fapta în conformitate cu prevederile art. 320 alCodului penal.100. În cazul încălcării ordonanţei de protecţie, organul de poliţie este îndrept să aplice măsuri procesual penale de constrîngere, în conformitate cuprevederile art. 165 alin. (2) pct. 2) al Codului de procedură penală, care stabileşteposibilitatea reţinerii învinuitului, inculpatului care încalcă ordonanţa de protecţieîn cazul violenţei în familie şi prevederile art. 185 alin. (2) pct. 3) al Codului deprocedură penală, potrivit căruia bănuitul, învinuitul, inculpatul, care a încălcatordonanţa de protecţie în cazul violenţei în familie poate fi arestat preventiv.47

E. Soluţionarea multidisciplinară a cazurilor de violenţă în familie101. Angajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori) suntobligaţi să colaboreze cu celelalte organe responsabile în cazurile de violenţă înfamilie în vederea rezolvării efective a cazurilor de violenţă în familie.102. Colaboratorii organelor afacerilor interne, în calitate de membri aiechipelor multidisciplinare sunt desemnaţi:a) la nivel de municipiu - şeful sau şeful adjunct al secţiei ordine publică aComisariatului de poliţie;b) la nivelul oraşului – şeful secţiei poliţiei orăşeneşti;c) la nivelul localităţii rurale – şeful sectorului (postului) de poliţie, ofiţeruloperativ de sector, inspectorul pentru minori (în cazurile în care agresorii sunt devîrstă minoră).103. În cazurile în care, se constată un caz de violenţă în familie, angajaţiiserviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori) vor informa de urgenţă înscris, printr-o sesizare, asistentul social, dat fiind faptul că asistentul socialcoordonează soluţionarea multidisciplinară a cazurilor înregistrate de violenţă înfamilie, în acest sens exercitînd rolul de manager de caz, pentru cazurile deviolenţă în familie, în conformitate cu Managementul de caz, aprobat prin ordinulMMPSF nr. 71 din 03.10.2008.104. Aceeaşi procedură de sesizare, necesită a fi urmată şi în cazul sesizăriialtor organe competente în rezolvarea cazurilor de violenţă în familie.105. Angajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori), însoluţionarea cazurilor de violenţă în familie vor desfăşura activitatea în cadrulechipelor multidisciplinare fiind membri, abordînd problemele de caz la şedinţeleconvocate de către asistentul social (managerul de caz), în vederea stabiliriiserviciilor de care necesită sau beneficiază victima.106. Despre comiterea actelor de violenţă în familie, organele afacerilorinterne pot fi sesizate de către medicii de familie şi alţi lucrători medicali fărăconsimţămîntul victimei, aspecte reglementate prin prevederile art. 13 alin (4) lit.e) al Legii nr.264 din 27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic şiart. 12 alin. (4) lit. e) al Legii nr.263 din 27.10.2005 cu privire la drepturile şiresponsabilităţile pacientului.V. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A ANGAJAŢILORORGANELOR AFACERILOR INTERNE107. În procesul exercitării atribuţiilor de serviciu, angajaţii organelorafacerilor interne sunt obligaţi să respecte cu stricteţe prevederile legislaţiei învigoare, drepturile, libertăţile constituţionale şi fundamentale ale persoanei,asigurînd reacţionarea promptă la apelurile victimelor în cazurile de violenţă înfamilie.108. Pe fiecare caz de infracţiuni comise în cadrul relaţiilor familiale, care înfuncţie de caracterul şi gradul prejudiciabil se referă la infracţiuni mai puţin grave,48

grave şi deosebit de grave, conducătorii subdiviziunilor teritoriale de poliţie, îndecurs de 3 zile din momentul înregistrării cauzei penale, vor dispune desfăşurareaanchetei de serviciu de către comisarii adjuncţi, şefi ai poliţiei ordine publică, cuelucidarea cauzelor şi condiţiilor care au generat săvârşirea acestora, cît şi alacunelor admise în activitatea de prevenţie şi operativă de investigaţie.109. Nerespectarea prevederilor Legii nr. 45-XVI din 1 martie 2007 cuprivire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie de către angajaţii organelorafacerilor interne abilitaţi cu competenţe în domeniu este o încălcare a disciplineimuncii şi atrage răspundere disciplinară în conformitate cu legislaţia.VI. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE ANALIZĂ110. Comisarii adjuncţi, şefi ai poliţiei ordine publică din cadrulsubdiviziunilor teritoriale de poliţie vor asigura efectuarea analizei permanente acauzelor şi condiţiilor care au generat comiterea actelor de violenţă în familie,preconizînd măsuri de rigoare, în vederea utilizării tuturor formelor şi metodelor deprevenţie faţă de persoanele predispuse de a comite astfel de abateri antisociale.111. Conducătorii serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului pentruminori) vor elabora planuri speciale, vizînd obiectivele concrete, orientate laprevenirea şi combaterea cazurilor de violenţă în familie.112. Urmare a activităţii analitice, comisarii adjuncţi, şefi ai poliţiei ordinepublică din cadrul subdiviziunilor teritoriale de poliţie vor întreprinde măsuriprivind eficientizarea activităţii în cadrul echipelor multidisciplinare (reprezentanţiai autorităţilor administraţiei publice locale, medici de familie, asistenţi sociali,corpul didactic, organizaţii neguvernamentale, şefi de post, ofiţeri operativi desector, inspectoratele pentru minori şi formaţiunile obşteşti), în vedereaidentificării şi monitorizării familiilor dificile şi celor social-vulnerabile.113. Angajaţii Direcţiei generale poliţie ordine publică a Departamentuluipoliţie al MAI, vor asigura conlucrarea eficientă cu serviciile abilitate aleMinisterului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerului Educaţiei,Ministerului Sănătăţii, Procuraturii Generale şi autorităţile administraţiei publicelocale, în vederea implementării politicilor, ce vizează activitatea de prevenire şicombatere a violenţei în familie.114. Urmare a analizei cauzelor şi condiţiilor care au generat comitereaactelor de violenţă în familie şi în funcţie de situaţia criminogenă atestată înteritoriu, la compartimentul vizat, angajaţii Direcţiei generale poliţie ordine publicăa Departamentului poliţie al MAI vor înainta propuneri de eficientizare aactivităţilor de prevenţie generală şi individuală la compartimentul de referinţă.49

CAPITOLUL II

Extrase din legi şi alte acte normative în domeniul violenţei în familie1. Codul Familiei Nr. 1316 din 26.10.2000, MO Nr. 47-48 din 26.04.2001.Articolul 53. Dreptul copilului de a fi protejat(1) Copilului i se garantează apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime.(2) Apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale copilului se asigură de părinţisau persoanele care îi înlocuiesc, iar în cazurile prevăzute de lege - de procuror,autoritatea tutelară sau de alte organe abilitate.(3) Minorul care a căpătat capacitatea deplină de exerciţiu pînă la atingereamajoratului îşi apără drepturile şi interesele legitime de sine stătător.(4) Copilul are dreptul la protecţie contra abuzurilor, inclusiv contra pedepseicorporale din partea părinţilor sau a persoanelor care îi înlocuiesc.(5) În cazul încălcării drepturilor şi intereselor legitime ale copilului, inclusiv prinneîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către părinţi (a unuia dintreei) a obligaţiilor de întreţinere, educaţie şi instruire, sau în cazul abuzului dedrepturile părinteşti, copilul poate să se adreseze de sine stătător autorităţii tutelarepentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime, iar de la vîrsta de 14 ani -instanţei judecătoreşti.(6) Persoanele cu funcţii de răspundere şi alţi cetăţeni care ştiu despre existenţaunui pericol pentru viaţa sau sănătatea copilului, despre încălcarea drepturilor şiintereselor lui legitime sînt obligaţi să comunice acest fapt autorităţii tutelare,făcînd tot posibilul pentru a proteja drepturile şi interesele legitime ale copilului.Articolul 113. Autoritatea tutelară„...Autorităţile tutelare sunt autoritatea centrală pentru protecţia copilului, organeleexecutive ale autorităţilor administraţiei publice locale din unităţile administrativteritorialede nivelul II, autorităţile deliberative din unităţile administrativteritorialede nivelul I. Exercitarea funcţiilor de autoritate tutelară se pune pe seamasecţiilor raionale asistenţă socială şi protecţie a familiei, Direcţiei pentru ocrotireaşi protecţia minorilor din municipiul Chişinău - în unităţile administrativ-teritorialede nivelul al doilea; si primarilor satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor),secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei din municipiul Bălţi - în unităţileadministrativ-teritoriale de nivelul întîi.”2. Lege Nr. 713 privind controlul şi prevenirea consumului abuziv dealcool, consumului ilicit de droguri şi de alte substanţe psihotrope din06.12.2001, Monitorul Oficial Nr. 036, din 14 martie 2002.Articolul 13. Persoanele trimise la examinare medicală încomisia de expertize narcologice53

Persoanele care consumă abuziv băuturi alcoolice ori consumă ilicit droguri saualte substanţe psihotrope, creînd astfel familiei greutăţi materiale sau provocînd, înstare de ebrietate ori fără discernămînt, situaţii conflictuale în familie sau în locuripublice, şi care, după ce au fost avertizate ori sancţionate repetat de factoriiorganelor de drept, au evitat să solicite benevol asistenţă consultativă sau curativăîn instituţii medicale teritoriale sînt trimise la testare în comisia narcologică, înmodul stabilit de Ministerul Sănătăţii, pentru obţinerea unui aviz privind gradul lorde dependenţă alcoolică, narcotică sau de altă natură şi pentru a se determina tipulinstituţiei curative a cărei asistenţă le este indicată.Articolul 14. Modul de trimitere la examinare în comisiade expertize narcologice(1) Trimiterea la examen medical în comisia narcologică conform art.13 se face decomisia pentru problemele sociale din raza domiciliului sau reşedinţei persoanei, lasolicitarea rudelor acesteia, la iniţiativa instituţiilor medicale sau din oficiu.(2) La solicitarea medicilor, persoana care refuză să se prezinte pentru examenmedical poate fi adusă la comisia narcologică de către poliţie, însă numai după ce afost invitată în prealabil de lucrătorii medicali şi după ce aceştia au încercat să oaducă.Articolul 15. Obligarea la tratament a persoanelordependente de alcool, de droguri şi de altesubstanţe psihotrope(1) Persoanele menţionate la art.13, dacă se confirmă dependenţa lor de alcool, dedroguri sau de alte substanţe psihotrope, pot fi obligate să se trateze staţionar sauambulatoriu în instituţii narcologice sau instituţii medicale de profil general aleMinisterului Sănătăţii.(2) Hotărîrea privind supunerea la tratament obligatoriu în instituţiile narcologiceale Ministerului Sănătăţii se emite de instanţa judecătorească din raza domiciliuluisau reşedinţei persoanei.(3) Acţiunea juridică este intentată la cererea comisiei pentru problemele socialesau la cererea procurorului. La cerere se anexează documentele justificative,inclusiv avizul comisiei narcologice, în cazul cînd s-a efectuat o atare expertiză.Articolul 16. Modul de trimitere la tratament obligatoriuşi de executare a acestuia(1) În cazul în care consideră că avizul comisiei narcologice este fondat, instanţade judecată poate emite o hotărîre privind trimiterea persoanei pentru supraveghereşi tratament obligatoriu pe un termen de cel mult 43 de zile, aceasta fiind obligatăsă se prezinte în termen de 3 zile la instituţia narcologică indicată în hotărîre. Încazuri excepţionale, la cererea instituţiei narcologice, instanţa de judecată poateprelungi termenul de tratament pînă la 3 luni.(2) Dacă persoana absentează nemotivat de la şedinţa de judecată ori se eschiveazăde la examenul comisiei narcologice sau de la tratament obligatoriu în instituţie54

narcologică, instanţa de judecată hotărăşte aducerea ei forţată de către poliţiajudecătorească din teritoriu.(3) Dacă persoanele menţionate la art.13 se eschivează de la testările comisieinarcologice, instanţa de judecată, după ce va întreprinde măsurile prevăzute laart.14 alin.(2), va emite o hotărîre privind internarea lor într-o instituţie narcologicăpe un termen de pînă la 10 zile pentru narcotestări. În unele cazuri, la cerereacomisiei narcologice a instituţiei narcologice, termenul examinării staţionare poatefi prelungit de instanţa de judecată pînă la 20 de zile. Escortarea la instituţianarcologică a persoanei(4) Cazul trimiterii la tratament narcologic obligatoriu trebuie să fie examinat îninstanţă de judecată în termen de o lună din data depunerii cererii. În cazurileprevăzute la alin.(3), durata examinării cauzei în judecată se prelungeşte cuperioada aflării persoanei testate la examen staţionar.(5) Instanţa de judecată, după ce emite o hotărîre privind supunerea la tratamentnarcologic obligatoriu, poate stabili pe durata lui un curator din rîndul rudelorapropiate ale pacientului.(6) Persoanei vizate în hotărîrea judecătorească privind supunerea la tratamentnarcologic obligatoriu i se interzice să părăsească teritoriul instituţiei medicale fărăpermisiunea conducătorului acesteia.(7) Tratamentul narcologic obligatoriu se efectuează în termenele stabilite deinstanţa de judecată. La propunerea comisiei narcologice, instanţa de judecatăpoate reduce durata tratamentului narcologic obligatoriu, însă nu mai mult dejumătate din termenul indicat în hotărîrea sa.(8) Tratamentul narcologic obligatoriu încetează:a) la expirarea termenului stabilit de instanţa de judecată;b) în baza unei hotărîri judecătoreşti privind reducerea duratei lui;c) în cazul unor situaţii care fac imposibilă continuarea tratamentului obligatoriu,fapt constatat de comisia narcologică şi adus de aceasta la cunoştinţa instanţei dejudecată.(9) Dacă apare necesitatea tratării într-o instituţie medicală de un alt profil,pacientul, în baza hotărîrii comisiei narcologice, se transferă în instituţia respectivăpe termenul necesar, instanţa de judecată fiind informată despre acest fapt.(10) Instanţa de judecată poate emite o hotărîre privind aplicarea repetată atratamentului narcologic obligatoriu numai după cel puţin 3 luni de la expirareaultimului tratament obligatoriu.(11) În cazul cînd constată pierderea capacităţii de exerciţiu a persoanei şi alegăturilor ei sociale, instanţa de judecată emite o hotărîre privind plasarea acesteiaîntr-o casă-internat a Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.(12) Bolnavilor care se află la tratament obligatoriu în instituţii narcologice li sepăstrează dreptul la protecţie socială prevăzut de legislaţie pentru bolnavii de profilgeneral.55

3. Codul Penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002, republicat în MO Nr. 72-74 din 14.04.2009.Articolul 12. Inviolabilitatea domiciliului(1) Inviolabilitatea domiciliului este garantată de lege. În cursul procesului penal,nimeni nu este în drept să pătrundă în domiciliu contrar voinţei persoanelor carelocuiesc sau deţin sediu în ele, cu excepţia cazurilor şi modului prevăzute deprezentul cod.(2) Percheziţiile, cercetările domiciliului, precum şi alte acţiuni de urmărire penalăla domiciliu, pot fi ordonate şi efectuate în baza unui mandat judiciar, cu excepţiacazurilor şi modului prevăzute de prezentul cod. În cazul efectuării acţiunilorprocesuale fără mandat judiciar, organul abilitat să efectueze aceste acţiuni,imediat, dar nu mai tîrziu de 24 de ore de la terminarea acţiunii, prezintă instanţeide judecată materialele respective pentru controlul legalităţii acestor acţiuni.Articolul 109. Împăcarea(1) Împăcarea este actul de înlăturare a răspunderii penale pentru o infracţiuneuşoară sau mai puţin gravă, iar în cazul minorilor, şi pentru o infracţiune gravăinfracţiuni prevăzute la capitolele II – VI din Partea specială, precum şi în cazurileprevăzute de procedura penală.(2) Împăcarea este personală şi produce efecte juridice din momentul porniriiurmăririi penale şi pînă la retragerea completului de judecată pentru deliberare.(3) Pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu, împăcarea se face dereprezentanţii lor legali. Cei cu capacitate de exerciţiu restrînsă se pot împăca cuîncuviinţarea persoanelor prevăzute de lege.Articolul 133 1 . Membru de familiePrin membru de familie se înţelege:a) în condiţia conlocuirii: persoanele aflate în relaţii de căsătorie, de concubinaj,persoanele divorţate, persoanele aflate în relaţii de tutelă şi curatelă, rudele lor pelinie dreaptă sau colaterală, soţii rudelor;b) în condiţia locuirii separate: persoanele aflate în relaţii de căsătorie, copiii lor,inclusiv cei adoptivi, cei născuţi în afara căsătoriei, cei aflaţi sub curatelă.[Art.133 1 introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]Articolul 151. Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau asănătăţii56

(1) Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care estepericuloasă pentru viaţă ori care a provocat pierderea vederii, auzului, graiului saua unui alt organ ori încetarea funcţionării acestuia, o boală psihică sau o altăvătămare a sănătăţii, însoţită de pierderea stabilă a cel puţin o treime dincapacitatea de muncă, ori care a condus la întreruperea sarcinii sau la o desfigurareiremediabilă a feţei şi/sau a regiunilor adiacente,se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:b) cu bună ştiinţă asupra unui minor sau a unei femei gravide ori profitînd de stareade neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vîrstei înaintate,bolii, handicapului fizic sau psihic ori altui factor;c) asupra unei persoane în legătură cu îndeplinirea de către ea a obligaţiilor deserviciu sau obşteşti;d) de două sau mai multe persoane;e) prin schingiuire sau tortură;f) prin mijloace periculoase pentru viaţa sau sănătatea mai multor persoane;g) din interes material;i) din motive de ură socială, naţională, rasială sau religioasă;j) asupra a două sau a mai multor persoane;k) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;l) cu scopul de a preleva şi/sau utiliza ori comercializa organele sau ţesuturilevictimei;m) la comandăse pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani.(4) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), care au provocat decesul victimei,se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 15 ani.Articolul 152. Vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale sau asănătăţii57

(1) Vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care nueste periculoasă pentru viaţă şi nu a provocat urmările prevăzute la art.151, darcare a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătăţii, fie de o pierdereconsiderabilă şi stabilă a mai puţin de o treime din capacitatea de muncă,se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 140 la 240 deore sau cu închisoare de pînă la 3 ani.(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită:b) asupra a două sau mai multor persoane;c 1 ) cu bună ştiinţă asupra unui minor sau a unei femei gravide ori profitînd destarea de neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vîrsteiînaintate, bolii, handicapului fizic sau psihic ori altui factor;d) asupra unei persoane în legătură cu îndeplinirea de către ea a obligaţiilor deserviciu sau obşteşti;e) de două sau mai multe persoane;f) prin schingiuire sau tortură;g) prin mijloace periculoase pentru viaţa sau sănătatea mai multor persoane;h) din interes material;j) din motive de ură socială, naţională, rasială sau religioasă;k) la comandăse pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 ani.Articolul 165. Noţiunea de reţinere(1) Constituie reţinere privarea persoanei de libertate, pe o perioadă scurtă de timp,dar nu mai mult de 72 de ore, în locurile şi în condiţiile stabilite prin lege.(2) Pot fi supuse reţinerii:1) persoanele bănuite de săvîrşirea unei infracţiuni pentru care legea prevedepedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de un an;Articolul 166. Temeiurile pentru reţinerea persoanei bănuite de săvîrşireainfracţiunii58

(1) Organul de urmărire penală are dreptul să reţină persoana, dacă există obănuială rezonabilă privind săvîrşirea unei infracţiuni pentru care legea prevedepedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de un an, numai în cazurile:1) dacă aceasta a fost prinsă în flagrant delict;2) dacă martorul ocular, inclusiv victima, indică direct că anume această persoanăa săvîrşit infracţiunea;3) dacă pe corpul sau pe hainele persoanei, la domiciliul ei ori în unitatea ei detransport sînt descoperite urme evidente ale infracţiunii.(2) În alte circumstanţe care servesc temei pentru o bănuială rezonabilă că opersoană a săvîrşit infracţiunea, aceasta poate fi reţinută numai dacă a încercat săse ascundă sau dacă nu are loc de trai permanent ori nu i s-a putut constataidentitatea.(3) Reţinerea persoanei bănuite poate fi dispusă şi dacă există temeiuri rezonabilede a presupune că aceasta se va sustrage de la urmărirea penală, va împiedicaaflarea adevărului sau va săvîrşi alte infracţiuni.(4) Reţinerea persoanei mature în temeiurile prevăzute la alin.(1) poate avea locpînă la înregistrarea infracţiunii în modul stabilit de lege. Înregistrarea infracţiuniise efectuează imediat, dar nu mai tîrziu de 3 ore de la momentul aducerii persoaneireţinute la organul de urmărire penală, iar în cazul în care fapta pentru carepersoana a fost reţinută nu este înregistrată în mod corespunzător, persoana seeliberează imediat, cu excepţia prevăzută la art.273 alin.(1) pct.2).(5) Reţinerea persoanei în condiţiile prezentului articol nu poate depăşi 72 de oredin momentul privării de libertate.(6) Reţinerea minorului nu poate depăşi 24 de ore.(7) Persoana reţinută în condiţiile prezentului articol, pînă la expirarea termenuluiprevăzut la alin.(5) şi (6), trebuie să fie adusă cît mai curînd posibil din momentulreţinerii în faţa judecătorului de instrucţie pentru a fi examinată chestiunea arestăriisau, după caz, a eliberării acesteia. Demersul privind arestarea persoanei reţinuteurmează a fi înaintat cu cel puţin 3 ore înainte de expirarea termenului de reţinere.Procurorul, în termenele prevăzute la alin.(5) şi (6), va emite o ordonanţă deeliberare a persoanei reţinute fie, după caz, va înainta demersul, conform art.307,judecătorului de instrucţie.Articolul 201 1 . Violenţa în familie(1) Violenţa în familie, adică acţiunea sau inacţiunea intenţionată, manifestată fizicsau verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei,59

care a provocat suferinţă fizică, soldată cu vătămarea uşoară a integrităţii corporalesau a sănătăţii, suferinţă psihică ori prejudiciu material sau moral,se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 180 deore sau cu închisoare de pînă la 2 ani.(2) Aceeaşi acţiune:a) săvîrşită asupra a doi sau mai multor membri ai familiei;b) care a provocat vătămarea medie a integrităţii corporale sau a sănătăţiise pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de oresau cu închisoare de pînă la 5 ani.(3) Aceeaşi acţiune care:a) a cauzat vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;b) a determinat la sinucidere sau la tentativă de sinucidere;c) a provocat decesul victimeise pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani.[Art.201 1 introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]Articolul 320. Neexecutarea hotărîrii instanţei de judecată(1) Neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executare a hotărîrii instanţei dejudecată, dacă aceasta a fost comisă după aplicarea sancţiunii contravenţionale,se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 300 de unităţi convenţionale saucu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 150 la 200 de ore, sau cuînchisoare de pînă la 2 ani.(2) Neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executare de către o persoană cufuncţie de răspundere a hotărîrii instanţei de judecată, precum şi împiedicareaexecutării ei, dacă aceste fapte au fost comise după aplicarea sancţiuniicontravenţionale,se pedepsesc cu amendă în mărime de la 300 la 500 de unităţi convenţionale sau cumuncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cuînchisoare de pînă la 3 ani, în toate cazurile cu privarea de dreptul de a ocupaanumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.60

[Art.320 în redacţia LP173 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.553]Articolul 329. Neglijenţa în serviciu(1) Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană cufuncţie de răspundere a obligaţiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudinineglijente sau neconştiincioase faţă de ele, dacă aceasta a cauzat daune înproporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de legeale persoanelor fizice sau juridice,se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 500 unităţi convenţionale saucu închisoare de pînă la 2 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptulde a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termende pînă la 3 ani.(2) Aceleaşi acţiuni care au provocat:a) decesul unei persoane;b) alte urmări grave,se pedepsesc cu amendă în mărime de la 300 la 800 unităţi convenţionale sau cuînchisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupaanumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5ani.”4. Codul de Procedură Civilă Nr. 225 din 30.05.2003, MO Nr. 111-115, din12.06.2003, în vigoare din 12.06.2003.Procedura de emitere a ordonanţei de protecţie, conform modificărilor adoptate.Capitolul XXX 1APLICAREA MĂSURILOR DE PROTECŢIEÎN CAZURILE DE VIOLENŢĂ ÎN FAMILIEArticolul 318 1 . Depunerea cererii(1) Cererea privind aplicarea măsurilor de protecţie se depune la instanţajudecătorească de către victima violenţei în familie sau de reprezentantul ei legal,iar în cazul minorului – de organul de tutelă şi curatelă. În caz de imposibilitate dedepunere a cererii de către victimă, la solicitarea ei, cererea poate fi depusă decătre procuror, organul de asistenţă socială sau poliţie.(2) Cererea privind aplicarea măsurilor de protecţie se depune la instanţa61

judecătorească competentă de la domiciliul sau locul de aflare a victimei sau aagresorului, de la locul unde victima a solicitat asistenţă sau de la locul unde a avutloc actul de violenţă.Articolul 318 2 . Cuprinsul cereriiÎn cererea privind aplicarea măsurilor de protecţie se indică circumstanţele actuluide violenţă, intensitatea, durata, consecinţele suportate şi alte circumstanţe careindică necesitatea aplicării măsurilor de protecţie.Articolul 318 3 . Examinarea cererii(1) După primirea cererii, instanţa de judecată contactează imediat poliţia desector de la locul aflării agresorului şi solicită informarea acestuia despreprocedura iniţiată.(2) Instanţa poate solicita organului de asistenţă socială sau poliţiei, dupăcaz, prezentarea unui raport de caracterizare a familiei vizate şi a agresorului.Instanţa poate solicita şi alte acte necesare pentru examinarea cererii.(3) Neprezentarea agresorului la şedinţa de judecată nu împiedică instanţa săexamineze cererea.Articolul 318 4 . Emiterea ordonanţei de protecţie(1) Instanţa de judecată emite, în 24 de ore de la primirea cererii privindaplicarea măsurilor de protecţie, o încheiere prin care admite sau respinge cererea.(2) În cazul admiterii cererii, instanţa emite o ordonanţă de protecţie prin careaplică agresorului una sau mai multe dintre următoarele măsuri:a) obligarea de a părăsi temporar locuinţa comună ori de a sta departe delocuinţa victimei, fără a decide asupra modului de proprietate asupra bunurilor;b) obligarea de a sta departe de locul aflării victimei, la o distanţă ce ar asigurasecuritatea victimei;c) obligarea de a nu contacta victima, copiii acesteia, alte persoane dependentede ea;d) interzicerea de a vizita locul de muncă şi de trai al victimei;e) obligarea, pînă la soluţionarea cazului, de a contribui la întreţinerea copiilorpe care îi are în comun cu victima;f) obligarea de a plăti cheltuielile şi daunele cauzate prin actele sale de violenţă,inclusiv cheltuielile medicale şi cele de înlocuire sau reparare a bunurilor distrusesau deteriorate;g) limitarea dispunerii unilaterale de bunurile comune;h) stabilirea unui regim temporar de vizitare a copiilor săi minori;i) interzicerea de a păstra şi purta armă.(3) Măsurile de protecţie se aplică pe un termen de pînă la 3 luni.(4) Instanţa remite de îndată ordonanţa de protecţie poliţiei şi organului deasistenţă socială spre executare imediată.(5) Ordonanţa privind măsurile de protecţie prevăzute la alin. (2) lit. e) şi f) seremite spre executare imediată oficiului de executare în condiţiile legislaţiei cuprivire la executarea hotărîrilor cu caracter civil.Articolul 318 5 . Prelungirea şi revocarea ordonanţei de protecţie62

(1) Termenul măsurilor de protecţie poate fi prelungit de instanţa de judecată lacererea repetată ca urmare a comiterii faptelor de violenţă în familie sau ca rezultatal nerespectării condiţiilor prevăzute în ordonanţa de protecţie.(2) La cererea întemeiată a victimei, instanţa de judecată poate revoca măsurilede protecţie aplicate, asigurîndu-se că voinţa victimei este liber exprimată şi nu afost supusă presiunilor din partea agresorului.Articolul 318 6 . Contestarea încheierii privind admiterea sau respingerea cereriide aplicare a măsurilor de protecţie şi contestarea încheierii privind aplicareaordonanţei de protecţie(1) Încheierea privind admiterea sau respingerea cererii de aplicare a măsurilorde protecţie şi încheierea privind aplicarea ordonanţei de protecţie pot fi atacate curecurs conform prezentului cod.(2) Contestarea încheierii privind aplicarea ordonanţei de protecţie nu suspendăexecutarea măsurilor aplicate.[Capitolul XXX 1 introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10art.551]5. Codul de Procedură Penală Nr. 122 din 14.03.2003, MO Nr. 104-110 din14.03.2003, în vigoare din 12.06.2003.Articolul 58. Victima(1) Se consideră victimă orice persoană fizică sau juridică căreia, prininfracţiune, i-au fost aduse daune morale, fizice sau materiale.(2) Victima are dreptul ca cererea sa să fie înregistrată imediat în modul stabilit,să fie soluţionată de organul de urmărire penală, iar după aceasta să fie informatădespre rezultatele soluţionării.(3) Victima beneficiază de asemenea de următoarele drepturi:1) să primească de la organul de urmărire penală certificat despre faptul că ea s-aadresat cu cerere sau o copie de pe procesul-verbal despre cererea orală;2) să prezinte documente şi obiecte pentru confirmarea cererii sale;3) să se adreseze cu o cerere suplimentară;4) să ceară de la organul respectiv informaţii despre soluţionarea cererii sale;5) să ceară de la organul de urmărire penală să fie recunoscută ca parte vătămată încauza penală;[Art.58 al.(3), pct.5) modificat prin LP237-XVI din 13.11.08, MO215-2171/05.12.08 art.794][Art.58 al.(3), pct.5) introdus prin LP387-XVI din 08.12.06, MO203-206/31.12.06art.975; al.(5-10) devin al.(6-11)]6) să depună cerere pentru a fi recunoscută ca parte civilă în procesul penal;6 1 ) să se adreseze cu o cerere privind aplicarea măsurilor de protecţie în cazurile deviolenţă în familie;[Art.58 al.(6 1 ) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]7) să retragă cererea în cazurile prevăzute de lege;63

8) să primească certificat despre înregistrarea cererii sale şi începerea urmăririipenale sau copie de pe ordonanţa de neîncepere a urmăririi penale;9) să atace ordonanţa de neîncepere a urmăririi penale în decurs de 10 zile dinmomentul primirii copiei de pe ordonanţa respectivă şi să ia cunoştinţă dematerialele în baza cărora a fost emisă această ordonanţă;10) să fie apărată de acţiunile interzise de lege în modul prevăzut pentru apărareapersoanelor participante la procesul penal;11) să fie asistată, la acţiunile procesuale efectuate cu participarea ei, de unapărător ales.(4) Victima unei infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de gravecontra persoanei, indiferent de faptul dacă este recunoscută în calitate de partevătămată sau parte civilă, dispune de asemenea de următoarele drepturi:1) să fie consultată de un apărător avocat pe tot parcursul procesului penal ca şicelelalte părţi în proces;2) să fie asistată de un avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat încazul în care nu dispune de mijloace băneşti pentru a plăti avocatul;[Art.57 al.(4), pct.2) modificat prin LP89-XVI din 24.04.08, MO99-101/06.06.08art.366; în vigoare 01.07.08]3) să fie însoţită de o persoană de încredere, alături de avocatul său, la toatecercetările, inclusiv la şedinţele închise;4) să primească o hotărîre judecătorească despre compensarea materială pentruprejudiciul cauzat prin infracţiune.(5) Victima traficului de fiinţe umane beneficiază de dreptul la protecţie destat de îndată ce ea a fost identificată.[Art.58 al.(5) introdus prin LP387-XVI din 08.12.06, MO203-206/31.12.06art.975; al.(5-10) devin al.(6-11)](6) În cazul în care în calitate de victimă este o întreprindere, instituţie,organizaţie de stat, ea nu are dreptul să-şi retragă cererea.(7) Victima trebuie să fie prevenită în scris despre răspunderea penală pentrudenunţare calomnioasă.(8) Victima este obligată:1) să se prezinte la citarea organului de urmărire penală sau a instanţeijudecătoreşti şi să dea explicaţii la solicitarea acestor organe, cu excepţia victimeitraficului de fiinţe umane;[Art.58 al.(8) pct.1) modificat prin LP264-XVI din 28.07.06, MO170-173/03.11.06art.781]2) să prezinte, la solicitarea organului de urmărire penală, obiecte, documente şialte mijloace de probă de care dispune, precum şi mostre pentru cercetarecomparativă;3) să accepte a fi supusă examenului medical, la cererea organului de urmărirepenală, în cazul în care ea se plînge că i-a fost cauzat prejudiciu fizic;4) să se supună dispoziţiilor legitime ale reprezentantului organului care îisoluţionează cererea sau ale preşedintelui şedinţei de judecată;5) să respecte ordinea stabilită în şedinţa de judecată şi să nu părăsească sala deşedinţe fără permisiunea preşedintelui şedinţei.64

(9) Victima are şi alte drepturi şi obligaţii prevăzute de prezentul cod.(10) Victima beneficiază de drepturile sale şi îşi exercită obligaţiile personalsau, dacă legea permite, prin reprezentanţi. În cazul în care victimă este un minorsau o persoană iresponsabilă, drepturile acesteia sînt exercitate de reprezentanţii eilegali în modul prevăzut de prezentul cod.(11) Victima este audiată în condiţiile prevăzute pentru audierea martorului.Victima care face declaraţii calomnioase cu bună ştiinţă poartă răspundere penalăconform prevederilor art.311 din Codul penal.Articolul 97. Circumstanţele care se constată prin anumite mijloace de probăÎn procesul penal se constată, prin anumite mijloace de probă, următoarelecircumstanţe:1) cauza decesului – prin raportul expertizei medico-legale;2) existenţa, caracterul şi gradul leziunilor corporale în cauzele penale – prinraportul expertizei medico-legale;[Art.97 pct.2) în redacţia LP66 din 05.04.12, MO155-159/27.07.12 art.510;în vigoare 27.10.12]3) incapacitatea persoanei, la momentul săvîrşirii faptei prejudiciabile, de a-şi da seama de acţiunile sau inacţiunile sale sau de a le dirija ca urmare a unei bolimintale sau a unei dereglări psihice temporare, a unei alte dereglări a sănătăţii saudebilităţii – prin raportul expertizei psihiatrice;4) incapacitatea martorului de a percepe şi a reproduce circumstanţele, ceurmează a fi constatate în cauza penală, ca urmare a unei boli mintale, uneidereglări psihice temporare, a unei alte dereglări a sănătăţii sau a debilităţii – prinraportul expertizei psihiatrice;5) atingerea de către partea vătămată, bănuit, învinuit, inculpat a uneianumite vîrste, dacă aceasta are importanţă în cauză – prin certificat de vîrstă, iarîn caz de incapacitate legată de vîrstă – prin raportul expertizei medico-legale saupsihiatrice;6) prezenţa antecedentelor penale ale bănuitului, învinuitului, inculpatului –prin certificat de cazier judiciar sau, după caz, prin copii de pe hotărîrilejudecătoreşti de condamnare devenite definitive.Articolul 140. Modul efectuării constatării tehnico-ştiinţifice sau medico-legale(1) Organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care dispuneefectuarea constatării tehnico-ştiinţifice stabileşte obiectul acesteia, formuleazăîntrebările la care trebuie să se răspundă şi stabileşte termenul în care va fiefectuată lucrarea.(2) Constatarea tehnico-ştiinţifică se efectuează asupra materialelor şiinformaţiei puse la dispoziţie sau indicate de către organul de urmărire penală sauinstanţa de judecată. Persoanei căreia îi revine sarcina efectuării constatării nu i sepot delega şi nici aceasta nu-şi poate însuşi atribuţii de organ de urmărire penalăsau de organ de control.65

(3) Dacă specialistul căruia îi revine sarcina efectuării lucrării consideră cămaterialele puse la dispoziţie ori informaţia indicată sînt insuficiente, el comunicăaceasta organului de urmărire penală sau instanţei în vederea completării lor.(4) În cazul în care este necesară o examinare corporală asupra învinuituluiori părţii vătămate pentru a constata pe corpul acestora existenţa urmelorinfracţiunii, organul de urmărire penală dispune efectuarea unei constatări medicolegaleşi cere organului medico-legal, căruia îi revine competenţa potrivit legii, săefectueze această constatare.Articolul 143. Cazurile cînd efectuarea expertizei este obligatorie(1) Expertiza se dispune şi se efectuează, în mod obligatoriu, pentruconstatarea:1) cauzei morţii;2) gradului de gravitate şi a caracterului vătămărilor integrităţii corporale;3) stării psihice şi fizice a bănuitului, învinuitului, inculpatului – în cazurileîn care apar îndoieli cu privire la starea de responsabilitate sau la capacitatea lor dea-şi apăra de sine stătător drepturile şi interesele legitime în procesul penal;31) stării psihice şi fizice a persoanei în privinţa căreia se reclamă că s-aucomis acte de tortură, tratamente inumane sau degradante;[Art.143 al.(1), pct.31) introdus prin LP66 din 05.04.12, MO155-159/27.07.12 art.510; în vigoare 27.10.12]4) vîrstei bănuitului, învinuitului, inculpatului sau părţii vătămate – încazurile în care această circumstanţă are importanţă pentru cauza penală, iardocumentele ce confirmă vîrsta lipsesc sau prezintă dubiu;5) stării psihice sau fizice a părţii vătămate, martorului dacă apar îndoieli înprivinţa capacităţii lor de a percepe just împrejurările ce au importanţă pentrucauza penală şi de a face declaraţii despre ele, dacă aceste declaraţii ulterior vor fipuse, în mod exclusiv sau în principal, în baza hotărîrii în cauza dată;6) altor cazuri cînd prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză.(2) Plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) seface din contul mijloacelor bugetului de stat.[Art.143 al.(2) introdus prin LP66 din 05.04.12, MO155-159/27.07.12art.510, alineatul unic devine al.(1); în vigoare 27.10.12]Articolul 165. Noţiunea de reţinere(1) Constituie reţinere privarea persoanei de libertate, pe o perioadă scurtă detimp, dar nu mai mult de 72 de ore, în locurile şi în condiţiile stabilite prinlege.(2) Pot fi supuse reţinerii:1) persoanele bănuite de săvîrşirea unei infracţiuni pentru care legea prevedepedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de un an;2) învinuitul, inculpatul care încalcă condiţiile măsurilor preventive neprivative de66

libertate, luate în privinţa lui, precum şi ordonanţa de protecţie în cazul violenţei înfamilie, dacă infracţiunea se pedepseşte cu închisoare;[Art.165 al.(2), pct.2) modificat prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10art.551]3) condamnaţii în privinţa cărora au fost adoptate hotărîri de anulare a condamnăriicu suspendarea condiţionată a executării pedepsei sau de anulare a liberăriicondiţionate de pedeapsă înainte de termen.(3) Reţinerea persoanei poate avea loc în baza:1) procesului-verbal, în cazul apariţiei nemijlocite a motivelor verosimile de abănui că persoana a săvîrşit infracţiunea;2) ordonanţei organului de urmărire penală;3) hotărîrii instanţei de judecată cu privire la reţinerea persoanei condamnate pînăla soluţionarea chestiunii privind anularea condamnării cu suspendareacondiţionată a executării pedepsei sau anularea liberării condiţionate de pedeapsăînainte de termen ori, după caz, cu privire la reţinerea persoanei pentru săvîrşireainfracţiunii de audienţă.Articolul 185. Arestarea preventivă(1) Arestarea preventivă constă în deţinerea bănuitului, învinuitului, inculpatului înstare de arest în locurile şi în condiţiile prevăzute de lege.(2) Arestarea preventivă poate fi aplicată în cazurile şi în condiţiile prevăzute înart.176, precum şi dacă:1) bănuitul, învinuitul, inculpatul nu are loc permanent de trai pe teritoriulRepublicii Moldova;2) bănuitul, învinuitul, inculpatul nu este identificat;3) bănuitul, învinuitul, inculpatul a încălcat condiţiile altor măsuri preventiveaplicate în privinţa sa ori a încălcat ordonanţa de protecţie în cazul violenţei înfamilie.[Art.185 al.(2), pct.3) modificat prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10art.551](3) La soluţionarea chestiunii privind arestarea preventivă, judecătorul deinstrucţie sau instanţă de judecată este în drept să dispună arestare la domiciliu,liberare provizorie sub control judiciar sau liberare provizorie pe cauţiune.(4) Încheierea privind arestarea preventivă poate fi atacată cu recurs în instanţaierarhic superioară.Articolul 215 1 . Măsuri de protecţie aplicate victimelor violenţei în familie(1) Cererea victimei violenţei în familie adresată, în cursul procesului penal,organului de urmărire penală, procurorului sau instanţei de judecată privindameninţările cu moartea, cu aplicarea violenţei, cu deteriorarea sau distrugerea67

unului ori alte acte ilegale va fi examinată de instanţa de judecată, care esteobligată să ia măsuri de asigurare a protecţiei victimei faţă de bănuit, învinuit,inculpat membru de familie prin emiterea unei ordonanţe de protecţie.(2) În cazul depunerii cererii la organul de urmărire penală sau la procuror,aceştia vor înainta imediat, printr-un demers, cererea în instanţa de judecată pentrua fi examinată.(3) Instanţa de judecată, prin încheiere, emite, în 24 de ore de la primireacererii, o ordonanţă de protecţie, prin care poate oferi protecţie victimei, aplicîndbănuitului, învinuitului, inculpatului una sau mai multe dintre următoarele măsuri:a) obligarea de a părăsi temporar locuinţa comună ori de a sta departe de locuinţavictimei, indiferent de dreptul de proprietate asupra bunurilor;b) obligarea de a sta departe de locul aflării victimei, la o distanţă ce ar asigurasecuritatea victimei;c) obligarea de a nu contacta victima, copiii acesteia, alte persoane dependente deea;d) interzicerea de a vizita locul de muncă şi de trai al victimei;e) limitarea dispunerii unilaterale de bunurile comune;f) obligarea de a face un examen medical privind starea psihică şi dependenţa dedroguri/alcool şi, dacă există avizul medical care confirmă dependenţa dedroguri/alcool, de a face un tratament medical forţat de alcoolism/narcomanie;g) obligarea de a participa la un program special de tratament sau de consilieredacă o asemenea acţiune este determinată de instanţa de judecată ca fiind necesarăpentru reducerea violenţei sau dispariţia ei;h) interzicerea de a păstra şi purta armă.(4) Măsurile de protecţie se aplică pe un termen de pînă la 3 luni. Termenulmăsurilor de protecţie poate fi prelungit de instanţă la cererea repetată ca urmare acomiterii faptelor de violenţă în familie sau ca rezultat al nerespectării condiţiilorprevăzute în ordonanţa de protecţie.(5) Ordonanţa de protecţie este expediată imediat organului afacerilorinterne şi organului de asistenţă socială de la locul aflării bănuitului, învinuitului,inculpatului şi a victimei.(6) Încheierea judecătorului privind aplicarea sau prelungirea ordonanţei deprotecţie este executorie imediat, cu drept de recurs în instanţa ierarhic superioară.[Art.215 1 introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]Articolul 276. Pornirea urmăririi penale în baza plîngerii victimei(1) Urmărirea penală se porneşte numai în baza plîngerii prealabile a victimei încazul infracţiunilor prevăzute în articolele: 152 alin.(1), 153, 155, 157, 161, 173,177, 179 alin.(1) şi (2), 193, 194, 197 alin.(1), 198 alin.(1), 200, 202, 203, 204alin.(1), 246 1 , 274 din Codul penal, precum şi al furtului avutului proprietaruluisăvîrşit de minor, de soţ, rude, în paguba tutorelui, ori de persoana care locuieşteîmpreună cu victima sau este găzduită de aceasta. La împăcarea părţii vătămate cubănuitul, învinuitul, inculpatul în cazurile menţionate în prezentul alineat,urmărirea penală încetează. Procedura în astfel de procese este generală.68

[Art.276 al.(1) modificat prin LP115 din 23.06.11, MO128-130/05.08.11art.363][Art.276 al.(1) modificat prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10art.551][Art.276 al.(1) modificat prin LP311-XVI din 27.12.07, MO25-27/05.02.08art.79][Art.276 al.(1) modificat prin LP184-XVI din 29.06.06, MO126-130/11.08.06art.599](1 1 ) Prin derogare de la prevederile alin. (1), în cazul în care organul de urmărirepenală depistează nemijlocit sau este sesizat despre săvîrşirea sau pregătirea pentrusăvîrşirea unor infracţiuni prevăzute la art. 185 2 , cu excepţia infracţiunilorprevăzute la alin. (2 3 ), şi la art. 185 3 din Codul penal, acesta notifică titularul dedrepturi sau autoritatea abilitată conform legislaţiei privind protecţia indicaţiilorgeografice, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale garantate despreacestea. Dacă titularul de drepturi sau autoritatea abilitată conform legislaţieiprivind protecţia indicaţiilor geografice, denumirilor de origine şi specialităţilortradiţionale garantate, în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii notificării,nu depune plîngerea prealabilă, organul de urmărire penală nu începe urmărireapenală în conformitate cu prevederile prezentului cod.[Art.276 al.(1 1 ) introdus prin LP115 din 23.06.11, MO128-130/05.08.11 art.363](2) În cazul în care, în urma infracţiunii, au pătimit mai multe persoane,pornirea urmăririi penale se face chiar dacă plîngerea prealabilă se înaintează doarde către una din victime.(3) Dacă la comiterea unei infracţiuni au participat mai mulţi făptuitori, chiardacă plîngerea prealabilă a fost depusă numai în privinţa unuia din făptuitori,urmărirea penală se efectuează în privinţa tuturor făptuitorilor.(4) Dacă victima care figurează într-un proces privitor la o infracţiuneprevăzută în alin.(1), din cauza incapacităţii sau a capacităţii de exerciţiu limitate, astării de neputinţă sau a dependenţei faţă de bănuit sau din alte motive nu este înstare să-şi apere drepturile şi interesele legitime, procurorul porneşte urmărireapenală chiar dacă victima nu a depus plîngere.(5) La împăcarea părţii vătămate cu bănuitul, învinuitul, inculpatul încazurile menţionate în alin.(1), urmărirea penală încetează. Împăcarea estepersonală şi produce efecte doar dacă intervine pînă la rămînerea definitivă ahotărîrii judecătoreşti. În cazurile de violenţă în familie, procurorul sau instanţa dejudecată va examina dacă voinţa de împăcare a victimei este liber exprimată,asigurîndu-se că victima a avut acces real la asistenţă şi protecţie.[Art.276 al.(5) modificat prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551](6) Pentru persoanele incapabile, împăcarea se poate face numai dereprezentanţii lor legali. Persoanele cu capacitate de exerciţiu limitată se potîmpăca cu încuviinţarea reprezentanţilor lor legali. împăcarea poate avea loc şi încazul în care urmărirea penală a fost pornită de către procuror din oficiu.(7) Împăcarea părţilor poate avea loc şi prin aplicarea medierii.69

Articolul 298. Plîngerile împotriva acţiunilor şi inacţiunilor organului deurmărire penală şi ale organului care exercită activitate operativă de investigaţii(1) Împotriva acţiunilor şi inacţiunilor organului de urmărire penală şi aleorganului care exercită activitate operativă de investigaţii poate înainta plîngerebănuitul, învinuitul, reprezentantul lor legal, apărătorul, partea vătămată, parteacivilă, partea civilmente responsabilă şi reprezentanţii acestora, precum şi altepersoane drepturile şi interesele legitime ale cărora au fost lezate de către acesteorgane.(2) Plîngerile împotriva acţiunilor şi inacţiunilor organului de urmărirepenală şi ale organului care exercită activitate operativă de investigaţii se adreseazăprocurorului care conduce urmărirea penală. În cazul în care plîngerea se referă laprocurorul care conduce urmărirea penală sau exercită nemijlocit urmărirea penalăîn cauza respectivă, acesta este obligat să înainteze plîngerea depusă, însoţită deexplicaţiile lui, în termen de pînă la 24 de ore, procurorului ierarhic superior.(3) Plîngerea depusă în condiţiile prezentului articol nu suspendă executareaacţiunii atacate dacă persoana care efectuează urmărirea penală sau activitateoperativă de investigaţii nu consideră aceasta necesar.(4) Orice declaraţie, plîngere sau alte circumstanţe ce oferă temei de apresupune că persoana a fost supusă acţiunilor de tortură, tratament inuman saudegradant urmează a fi examinate de către procuror, în modul prevăzut la art.274,în procedură separată.Articolul 299. Examinarea plîngerilor de către procuror(1) Procurorul, în termen de pînă la 72 de ore de la primirea plîngerii, esteobligat să o examineze şi să comunice decizia sa persoanei care a depus plîngerea.(2) În cazul în care plîngerea se respinge, procurorul, prin ordonanţă,urmează să expună motivele pentru care o consideră neîntemeiată, explicînd,totodată, modalitatea contestării hotărîrii sale la judecătorul de instrucţie.Articolul 299 1 . Plîngerile împotriva acţiunilor de urmărire penală efectuate decătre procuror(1) În cazul în care urmărirea penală se efectuează de către procuror,persoanele menţionate la art.298 alin.(1) pot înainta, împotriva acţiunilor acestuia,plîngeri procurorului ierarhic superior.(2) Plîngerea se examinează de către procurorul ierarhic superior în termenulşi în condiţiile prevăzute la art.299.Articolul 300. Sfera controlului judiciar(1) Judecătorul de instrucţie examinează demersurile procurorului privindautorizarea efectuării acţiunilor de urmărire penală, măsurilor operative deinvestigaţii şi de aplicare a măsurilor procesuale de constrîngere care limiteazădrepturile şi libertăţile constituţionale ale persoanei.70

(2) Judecătorul de instrucţie examinează plîngerile împotriva actelor ilegaleale organelor de urmărire penală şi ale organelor care exercită activitate operativăde investigaţii dacă persoana nu este de acord cu rezultatul examinării plîngeriisale de către procuror sau nu a primit răspuns la plîngerea sa de la procuror întermenul prevăzut de lege.(3) Judecătorul de instrucţie examinează plîngerile împotriva acţiunilorilegale ale procurorului care nemijlocit exercită acţiuni de urmărire penală dacăpersoana nu este de acord cu rezultatul examinării plîngerii sale de către procurorsau nu a primit răspuns la plîngerea sa de la procuror în termenul prevăzut de lege.(4) Demersurile şi plîngerile înaintate conform prevederilor alin.(1)-(3) seexaminează de către judecătorul de instrucţie la locul efectuării urmăririi penalesau a măsurii operative de investigaţii.”Articolul 511. Procedura de suspendare condiţionată a urmăririi penale(1) În cazul în care procurorul constată că în privinţa învinuitului pot fi aplicateprevederile art.510, el, prin ordonanţă, suspendă condiţionat urmărirea penală peun termen de 1 an, stabilindu-i una sau mai multe din următoarele obligaţii:1) să nu părăsească localitatea unde îşi are domiciliul decît în condiţiile stabilite deprocuror;2) să comunice organului de urmărire penală orice schimbare de domiciliu;3) să nu săvîrşească infracţiuni sau contravenţii;4) să continue lucrul sau studiile.5) să participe la un program special de tratament sau de consiliere în vedereareducerii comportamentului violent.[Art.511 al.(1), pct.5) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10art.551](2) Ordonanţa adoptată în condiţiile alin.(1) urmează să fie confirmată de cătreprocurorul ierarhic superior.6. Legea asistenţei sociale Nr. 547 din 25.12.2003, Monitorul Oficial Nr.42-44 din 12.03.2004, extrase.Articolul 4. Obiectivele asistenţei sociale(1) Obiectivele asistenţei sociale constau în prevenirea şi depăşirea situaţiei dedificultate a persoanelor sau a familiilor şi în asigurarea integrării lor sociale, curespectarea principiului autonomiei.[Art.4 al.(1) modificat prin LP122 din 18.06.10, MO131-134/30.07.10 art.447](2) Reintegrarea socială a persoanei sau a familiei cu statut social lezat esteorientată spre restabilirea şi îmbunătăţirea relaţiilor acestora în societate.Articolul 5. Aplicarea legiiPrezenta lege se aplică:a) cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi cetăţenilor străini şi apatrizilordomiciliaţi pe teritoriul Republicii Moldova în condiţiile legii;71

) persoanelor fizice şi juridice (indiferent de forma juridică de organizare şi detipul de proprietate) autohtone şi străine cu domiciliul/sediul în RepublicaMoldova.[Art.5 în redacţia LP122 din 18.06.10, MO131-134/30.07.10 art.447]Articolul 7. Beneficiarii de asistenţă socială[Art.7 denumirea în redacţia LP122 din 18.06.10, MO131-134/30.07.10 art.447]De asistenţă socială beneficiază persoanele şi familiile care, din cauza unorfactori de natură economică, fizică, psihologică sau socială, nu au posibilitate prinpropriile capacităţi şi competenţe să prevină şi să depăşească situaţiile dedificultate, şi anume:[Art.7 partea introductivă modificată prin LP122 din 18.06.10, MO131-134/30.07.10 art.447]a) copiii şi tinerii ale căror sănătate, dezvoltare şi integritate fizică, psihică saumorală sînt prejudiciate în mediul în care locuiesc;b) familiile care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzător obligaţiile privindîngrijirea, întreţinerea şi educarea copiilor;с) familiile fără venituri sau cu venituri mici;c 1 ) persoanele afectate de violenţă în familie;[Art.7 lit.c 1 ) introdusă prin LP122 din 18.06.10, MO131-134/30.07.10 art.447]c 1 ) familiile afectate de violenţa intrafamilială;[Art.7 lit.c 1 ) introdusă prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]d) persoanele fără familie, care nu pot gospodări singure, care necesită îngrijire şisupraveghere sau sînt incapabile să facă faţă nevoilor sociomedicale;[Art.7 lit.e) abrogată prin LP122 din 18.06.10, MO131-134/30.07.10 art.447]f) familiile cu trei şi mai mulţi copii;[Art.7 lit.f) modificată prin LP122 din 18.06.10, MO131-134/30.07.10 art.447]g) familiile monoparentale cu copii;h) persoanele vîrstnice;i) persoanele cu disabilităţi;j)alte persoane şi familii aflate în dificultate.[Art.7 lit.j) modificată prin LP122 din 18.06.10, MO131-134/30.07.10 art.447]Articolul 13. Rolul autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea înorganizarea asistenţei sociale(1) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea organizeazăstructura teritorială de asistenţă socială, care, în comun cu autorităţileadministraţiei publice locale de nivelul întîi şi în colaborare cu reprezentanţiisocietăţii civile, realizează politica de asistenţă socială şi asigură aplicarealegislaţiei la nivel teritorial.(2) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul al doilea, prinintermediul structurii teritoriale de asistenţă socială, exercită următoarele atribuţii:a) identifică problemele sociale în raza administrativ-teritorială şi elaborează72

strategii de dezvoltare şi prestare a asistenţei sociale în conformitate cu politicasocială a Guvernului, promovată de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şiFamiliei;b) organizează şi acordă asistenţă socială în funcţie de necesităţileidentificate;c) generalizează şi sistematizează informaţia privind asistenţa socialăacordată şi analizează eficienţa acesteia;d) susţin autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi şi pereprezentanţii societăţii civile în activitatea de elaborare şi implementare aprogramelor locale de dezvoltare a asistenţei sociale, precum şi în cea demonitorizare a realizării acestora;e) asigură gestionarea mijloacelor financiare şi a resurselor umane pentrudezvoltarea şi prestarea asistenţei sociale în teritoriul administrat;f) susţin activitatea instituţiilor de asistenţă socială din primăriile aflate înraza untăţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi înaintează propuneri învederea optimizării activităţii acestora;g) completează sistemul informaţional în domeniul asistenţei sociale cu datela nivel de raion;h) informează populaţia despre situaţia în domeniul asistenţei sociale, despremodul de acordare a prestaţiilor şi a serviciilor sociale;i) asigură prestarea asistenţei sociale persoanelor aflate în situaţii dedificultate;j) asigură supervizarea personalului din sistemul de asistenţă socială.(3) Structura teritorială de asistenţă socială, de comun acord cu autoritateaadministraţiei publice locale de nivelul întîi, angajează personalul din sistemul deasistenţă socială, conform art. 15 alin. (1), pentru promovarea intereselor şisoluţionarea problemelor populaţiei aflate în dificultate din unitatea administrativteritorialărespectivă.[Art.13 în redacţia LP122 din 18.06.10, MO131-134/30.07.10 art.447]Articolul 14. Rolul autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi înorganizarea asistenţei sociale(1) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi exercităurmătoarele atribuţii:a) iniţiază studierea situaţiei în sfera socială pe teritoriul subordonat;b) analizează problemele sociale;c) adoptă şi dezvoltă strategii locale de susţinere a persoanelor şi familiilordefavorizate;d) adoptă programe de asistenţă socială şi exercită controlul asupra realizăriiacestora;e) asigură resursele umane, materiale şi financiare pentru implementareaprogramelor de asistenţă socială şi pentru soluţionarea problemelor socialestringente;f) contribuie la asigurarea condiţiilor adecvate de activitate pentru personalulstructurii teritoriale de asistenţă socială, care activează în teritoriul administrat;g) monitorizează şi coordonează activitatea personalului din sistemul de asistenţă73

socială în comun cu structura teritorială de asistenţă socială.(2) Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi, conformnecesităţilor identificate, în mod independent, pot crea servicii sociale şi instituiunităţi de personal.[Art.14 în redacţia LP122 din 18.06.10, MO131-134/30.07.10 art.447]Articolul 15. Personalul din sistemul de asistenţă socială(1) Asistenţa socială se realizează de către:a) asistentul social;b) lucrătorul social;c) asistentul parental profesionist cu formare specială;d) părintele-educator cu formare specială.(2) Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, în comun cu autorităţileadministraţiei publice locale, determină efectivul minim necesar de personal alinstituţiilor de asistenţă socială.(3) Instituţiile de asistenţă socială, indiferent de forma juridică de organizareşi de tipul de proprietate, respectă normele minime de personal conformstandardelor de calitate ale serviciilor sociale şi conform altor acte normative.(4) Personalul din sistemul de asistenţă socială este obligat să respectelegislaţia şi normele eticii profesionale stabilite.(5) Supervizarea profesională contribuie la dezvoltarea şi consolidareacompetenţelor personalului angajat, la îmbunătăţirea calităţii serviciilor sociale,precum şi la consolidarea echipei de personal la nivel local.[Art.15 în redacţia LP122 din 18.06.10, MO131-134/30.07.10 art.447][Art.15 al.(5) modificat prin LP109 din 04.06.10, MO131-134/30.07.10 art.443]7.Legea Nr. 264 din 27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii demedic (Art.13, aliniatul 4, litera e):„(4) Prezentarea informaţiilor care constituie secret profesional către altepersoane fără consimţămîntul pacientului sau al reprezentantului său legal seadmite în următoarele cazuri:e) în cazul unor circumstanţe în al căror temei se poate presupune căprejudiciul cauzat sănătăţii persoanei reprezintă consecinţa unei acţiuni ilegale.”8.Legea Nr. 263 din 27.10.2005 cu privire la drepturile şiresponsabilităţile pacientului (art. 12, aliniatul 4, litera e)):(4) Prezentarea informaţiei confidenţiale fără consimţămîntul pacientului saual reprezentantului său legal (al rudei apropiate) se admite:e) la existenţa temeiului de a crede că prejudiciul adus sănătăţii persoanei esterezultatul unor acţiuni ilegale sau criminale, informaţia urmînd a fi prezentată,în acest caz, organelor de drept competente.74

9. Legea Nr. 45 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea și combaterea violențeiîn familie, MO Nr. 55-56 din 18 martie 2008 NOTA:În cuprinsul Legii sintagmele „Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şiCopilului” şi „Ministerul Educaţiei şi Tineretului” se substituie, respectiv, prinsintagmele „Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei” şi „MinisterulEducaţiei”, iar sintagma „Ministerul Administraţiei Publice Locale,” se excludprin LP109 din 04.06.10, MO131-134/30.07.10 art.443Prevenirea şi combaterea violenţei în familie fac parte din politica naţionalăde ocrotire şi sprijinire a familiei şi reprezintă o importantă problemă de sănătatepublică. Pentru consolidarea, ocrotirea şi sprijinirea familiei, pentru asigurarearespectării principiilor fundamentale ale legislaţiei referitor la familie, egalităţii deşanse între femei şi bărbaţi în realizarea dreptului lor uman la viaţă fără violenţă,Parlamentul adoptă prezenta lege organică.Capitolul IDISPOZIŢII GENERALEArticolul 1. Obiectul legiiPrezenta lege stabileşte bazele juridice şi organizatorice ale activităţii deprevenire şi de combatere a violenţei în familie, autorităţile şi instituţiile abilitatecu funcţii de prevenire şi de combatere a violenţei în familie, mecanismul desesizare şi soluţionare a cazurilor de violenţă.Articolul 2. Noţiuni principaleÎn sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:violenţă în familie - orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilorde autoapărare sau de apărare a unor alte persoane, manifestată fizic sau verbal,prin abuz fizic, sexual, psihologic, spiritual sau economic ori prin cauzare deprejudiciu material sau moral, comisă de un membru de familie contra unor alţimembri de familie, inclusiv contra copiilor, precum şi contra proprietăţii comunesau personale;violenţă fizică - vătămare intenţionată a integrităţii corporale ori a sănătăţiiprin lovire, îmbrîncire, trîntire, tragere de păr, înţepare, tăiere, ardere, strangulare,muşcare, în orice formă şi de orice intensitate, prin otrăvire, intoxicare, alte acţiunicu efect similar;violenţă sexuală - orice violenţă cu caracter sexual sau orice conduităsexuală ilegală în cadrul familiei sau în alte relaţii interpersonale, cum ar fi violulconjugal, interzicerea folosirii metodelor de contracepţie, hărţuirea sexuală; oriceconduită sexuală nedorită, impusă; obligarea practicării prostituţiei; oricecomportament sexual ilegal în raport cu un membru de familie minor, inclusiv prinmîngîieri, sărutări, pozare a copilului şi prin alte atingeri nedorite cu tentă sexuală;alte acţiuni cu efect similar;violenţă psihologică - impunere a voinţei sau a controlului personal,provocare a stărilor de tensiune şi de suferinţă psihică prin ofense, luare în75

derîdere, înjurare, insultare, poreclire, şantajare, distrugere demonstrativă aobiectelor, prin ameninţări verbale, prin afişare ostentativă a armelor sau prinlovire a animalelor domestice; neglijare; implicare în viaţa personală; acte degelozie; impunere a izolării prin detenţie, inclusiv în locuinţa familială; izolare defamilie, de comunitate, de prieteni; interzicere a realizării profesionale, interzicerea frecventării instituţiei de învăţămînt; deposedare de acte de identitate; privareintenţionată de acces la informaţie; alte acţiuni cu efect similar;violenţă spirituală - subestimare sau diminuare a importanţei satisfaceriinecesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare aaspiraţiilor membrilor de familie, prin interzicere, limitare, luare în derîdere saupedepsire a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice sau religioase;impunere a unui sistem de valori personal inacceptabile; alte acţiuni cu efectsimilar sau cu repercusiuni similare;violenţă economică - privare de mijloace economice, inclusiv lipsire demijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primănecesitate; abuz de variate situaţii de superioritate pentru a sustrage bunurilepersoanei; interzicere a dreptului de a poseda, folosi şi dispune de bunurilecomune; control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune; refuz de asusţine familia; impunere la munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii, inclusiva unui membru de familie minor; alte acţiuni cu efect similar;prejudiciu moral - cauzare de suferinţe unui membru de familie, inclusiv unuicopil, în cadrul familiei sau al unor alte relaţii interpersonale, care duce la umilire,frică, înjosire, incapacitate de apărare împotriva violenţei fizice, la sentimente defrustrare;prejudiciu material - daune materiale, susceptibile de evaluare sau estimarefinanciară/pecuniară, rezultînd din orice act de violenţă în familie, în concubinaj,precum şi costurile pentru instrumentarea cazurilor de violenţă în familie;agresor - persoană care comite acte de violenţă în familie, în concubinaj;victimă - persoană, adult sau copil, supusă actelor de violenţă în familie, înconcubinaj;ordonanţă de protecţie - act legal prin care instanţa de judecată aplică măsuri deprotecţie a victimei.Articolul 3. Subiecţii violenţei în familie(1) Subiecţi ai violenţei în familie sînt: agresorul şi victima cetăţeni aiRepublicii Moldova, cetăţeni străini şi apatrizii care locuiesc pe teritoriul ei.(2) Subiecţi ai violenţei în familie pot fi:a) în condiţia conlocuirii - persoanele aflate în relaţii de căsătorie, de divorţ,de concubinaj, de tutelă şi curatelă, rudele lor pe linie dreaptă sau colaterală, soţiirudelor, alte persoane întreţinute de acestea;b) în condiţia locuirii separate - persoanele aflate în relaţii de căsătorie,copiii lor, inclusiv cei adoptivi, cei născuţi în afara căsătoriei, cei aflaţi sub tutelăsau curatelă, alte persoane aflate la întreţinerea acestora.Articolul 4. Cadrul legislativ76

(1) Legislaţia cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie constădin Constituţia Republicii Moldova, din prezenta lege, din alte acte normative, dintratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.(2) Dacă tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte stabileştealte norme decît prezenta lege, se aplică normele tratatului internaţional.Articolul 5. Principiile de bază ale prevenirii şi combaterii violenţei în familiePrevenirea şi combaterea violenţei în familie se efectuează pe următoareleprincipii:a) legalitatea;b) egalitatea;c) confidenţialitatea;d) accesul la justiţie;e) protecţia şi securitatea victimei;f) cooperarea autorităţilor administraţiei publice cu societatea civilă şi cuorganizaţiile internaţionale.Articolul 6. Sfera de acţiune a legiiPrevederile prezentei legi se aplică în egală măsură cetăţenilor RepubliciiMoldova, cetăţenilor străini şi apatrizilor care locuiesc pe teritoriul ei.Capitolul IIAUTORITĂŢILE ŞI INSTITUŢIILE ABILITATE CU FUNCŢII DEPREVENIRE ŞI DE COMBATERE A VIOLENŢEI ÎN FAMILIEArticolul 7. Autorităţile şi instituţiile abilitate cu funcţii de prevenire şi decombatere a violenţei în familie(1) Autorităţile şi instituţiile abilitate cu funcţii de prevenire şi de combaterea violenţei în familie sînt:a) autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate (Ministerul Muncii,Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, MinisterulAfacerilor Interne, Ministerul Justiţiei);b) autorităţile administraţiei publice locale de specialitate:- secţiile/direcţiile de asistenţă socială şi de protecţie a familiei;- direcţiile generale de învăţămînt, tineret şi sport;- organele ocrotirii sănătăţii;- organele afacerilor interne;c) comisiile pentru probleme sociale de pe lîngă autorităţile administraţiei publicelocale;d) centrele/serviciile de reabilitare a victimelor şi agresorilor;e) alte organizaţii cu activităţi specializate în domeniu.77

(2) Autoritatea publică centrală abilitată cu funcţii de elaborare şi depromovare a politicilor de prevenire şi de combatere a violenţei în familie şi deasistenţă socială a victimelor şi agresorilor este Ministerul Muncii, ProtecţieiSociale şi Familiei.(3) Pe lîngă Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei se creeazăConsiliul coordonator interministerial în domeniul prevenirii şi combateriiviolenţei în familie, în componenţa căruia intră cîte un reprezentant al autorităţilorcentrale, conform alin. (1), reprezentanţii societăţii civile şi alte părţi interesate.Consiliul coordonator interministerial este responsabil de asigurarea coordonării şicolaborării dintre ministere şi alte autorităţi administrative centrale cu competenţeîn domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie. Regulamentul Consiliuluicoordonator interministerial este aprobat prin hotărîre de Guvern.[Art.7 al.(3) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551](4) Autoritatea publică locală abilitată cu funcţii de implementare apoliticilor de prevenire a violenţei în familie şi de asistenţă socială a victimelor şiagresorilor este secţia/direcţia raională de asistenţă socială şi protecţie a familiei, încadrul căreia se desemnează un specialist responsabil de domeniul prevenirii şicombaterii violenţei în familie.[Art.7 al.(4) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10art.551](5) Celelalte servicii publice de nivel local vor desemna persoane cu atribuţiiprivind prevenirea şi combaterea violenţei în familie, responsabile de coordonareaactivităţilor specifice în cadrul instituţiei sale şi de colaborarea în desfăşurareaactivităţilor comune la nivelul teritoriului administrativ, în baza unor proceduristabilite de conlucrare în prevenirea şi combaterea cazurilor de violenţă în familie.[Art.7 al.(5) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]Articolul 8. Competenţele autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale(1) Autorităţile administraţiei publice centrale (Ministerul Muncii, ProtecţieiSociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Ministerul Sănătăţii, MinisterulAfacerilor Interne, Ministerul Justiţiei), în limitele competenţei lor:a) asigură elaborarea şi promovarea politicii de consolidare a familiei, de prevenirea violenţei în familie, de acordare a protecţiei şi asistenţei victimelor şiagresorilor;b) coordonează activitatea în domeniu a structurilor descentralizate/desconcentrate;c) coordonează, evaluează şi monitorizează activitatea centrelor/serviciilor dereabilitare a victimelor şi agresorilor;d) stabilesc procedurile de identificare, de înregistrare şi de raportare a cazurilor deviolenţă în familie, conform principiilor statistice, dezagregate pe sexe;e) consolidează capacităţile resurselor umane din domeniul prevenirii şi combateriiviolenţei în familie;f) conlucrează cu organizaţii neguvernamentale, cu persoane fizice şi juridiceimplicate în activităţi de prevenire şi de combatere a violenţei.(2) Autorităţile administraţiei publice locale:78

a) creează comisii pentru probleme sociale şi organizează la nivel local activitateaacestora;b) formează echipe multidisciplinare în domeniu;c) organizează centre/servicii de reabilitare a victimelor şi agresorilor înconformitate cu standardele internaţionale;d) organizează campanii de informare, studii şi alte acţiuni privind prevenireaviolenţei în familie;e) dezvoltă parteneriate sociale cu organizaţii neguvernamentale, inclusiv cufundaţii, sindicate, patronate, cu organisme internaţionale care să contribuie laprevenirea şi combaterea violenţei în familie;f) constată, prin decizie a comisiei pentru probleme sociale, existenţa sau dispariţiapericolului pentru viaţa şi sănătatea victimei în urma aplicării măsurilor deprotecţie.(3) Secţiile/direcţiile de asistenţă socială şi de protecţie a familiei, prinintermediul specialistului responsabil de domeniul prevenirii şi combateriiviolenţei în familie:[Art.8 al.(3) modificat prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]a) conlucrează cu organele afacerilor interne în activitatea de identificare apersoanelor predispuse la comiterea actelor de violenţă în familie;b) actualizează baza de date, la nivel teritorial, ce vizează fenomenul violenţei înfamilie;c) plasează, după caz, victima în centrul de reabilitare, oferindu-i asistenţacorespunzătoare;d) desfăşoară activitate de consiliere psihologică şi psihosocială a victimelor, învederea lichidării consecinţelor actelor de violenţă în familie, prin mijloace propriisau redirecţionînd cazul către specialişti din centrele de reabilitare;e) înlesnesc, la solicitarea organelor de drept, accesul agresorului la programele dereabilitare;f) apără drepturile şi interesele legitime ale victimelor, inclusiv ale victimelorminore;g) realizează, în comun cu alte autorităţi abilitate şi în colaborare cu organizaţiileneguvernamentale din domeniu, programe informaţionale în vederea preveniriiviolenţei în familie;h) determină necesitatea creării de centre/servicii de reabilitare a victimelor şi aagresorilor, asigură acestor centre/servicii sprijin metodologic şi informaţional;i) monitorizează şi coordonează activităţile profesionale ale asistenţilor sociali dincadrul primăriilor de prevenire a violenţei în familie, de sprijinire/ consiliere avictimelor şi de resocializare a agresorilor;j) prezintă Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei rapoarte semestrialedespre activităţile desfăşurate în teritoriu de secţii/direcţii, asistenţi sociali conformparteneriatelor stabilite;k) monitorizează victimele şi le acordă asistenţă după ce au părăsit centrele dereabilitare.(4) Direcţiile generale de învăţămînt, tineret şi sport:79

a) asigură informarea şi instruirea cadrelor didactice în vederea calificării actelorde violenţă în familie, aplicării metodelor şi mijloacelor de prevenire a unor astfelde acte şi de sesizare a autorităţilor abilitate;b) realizează, în comun cu alte autorităţi abilitate şi în colaborare cu organizaţiileneguvernamentale din domeniu, programe educaţionale pentru părinţi şi copii învederea prevenirii şi combaterii violenţei în familie;c) asigură desfăşurarea activităţilor de consiliere în vederea reabilitării psihologiceşi psihosociale a copiilor victime ale violenţei în familie;d) comunică autorităţilor abilitate, prin intermediul cadrelor didactice, sesizînd deîndată în mod obligatoriu autoritatea tutelară şi poliţia, cazurile de violenţă înfamilie, inclusiv cazurile de violenţă în familie împotriva copiilor.(5) Instituţiile medicale de toate tipurile şi nivelurile:a) organizează campanii de informare;b) comunică poliţiei şi autorităţii tutelare, prin intermediul cadrelor medicale,cazurile de violenţă în familie;c) asigură consiliere şi asistenţă medicală victimelor;d) iniţiază şi realizează programe şi servicii adresate agresorilor; asigură realizareaprogramelor de dezalcoolizare, dezintoxicare, de tratament psihoterapeutic, dupăcaz, cu suportul cheltuielilor din mijloacele abuzatorului sau, după caz, dinfondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;e) iniţiază parteneriate durabile cu toate programele care vizează sănătatea mameişi a copilului;f) încheie contracte de prestare a serviciilor medicale cu centrele/serviciile dereabilitare a victimelor şi agresorilor.(6) Organele afacerilor interne, la nivel de structură specializată:a) identifică, înregistrează şi raportează cazurile de violenţă în familie;b) asigură evidenţa nominală a agresorilor;c) sesizează, în cazul copiilor victime ale violenţei în familie, autorităţile tutelare;d) examinează cererile şi sesizările parvenite din partea cetăţenilor, instituţiilormedicale, centrelor medico-legale şi a altor instituţii referitor la conflicte familiale,la acte de violenţă, la ameninţări cu moartea sau la existenţa unui pericol iminentde realizare a lor;[Art.8 al.(6), lit.d) modificată prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10art.551]e) vizitează familiile ai căror membri sînt luaţi la evidenţă, efectuează lucrul deprevenire a comiterii repetate a actelor de violenţă în familie;f) efectuează, în situaţii de criză, reţinerea administrativă a agresorului, în funcţiede gravitatea cazului;g) se adresează către autorităţi judecătoreşti pentru obţinerea ordonanţei deprotecţie în situaţie de criză în baza cererii depuse de victimă sau a sesizării de caz;asigură executarea ordonanţei de protecţie;h) în cazul comiterii actului de violenţă în familie, explică victimei drepturile ei,iar la cererea acesteia, îi acordă ajutor spre a fi plasată în centrul de reabilitare;i) informează victima despre dreptul ei de a beneficia de asistenţă juridică gratuită;80

j) asigură agresorilor, inclusiv celor aflaţi în arest administrativ, accesul laserviciile de reabilitare;k) asigură securitatea, paza şi ordinea publică în centrele de reabilitare avictimelor;l) monitorizează şi instrumentează, în comun cu asistenţii sociali, cazurile deviolenţă în familie din teritoriul deservit, actualizează baza de date cu informaţiidin domeniu;m) conlucrează cu autorităţile abilitate în domeniu, cu societatea civilă în vedereaprevenirii şi combaterii violenţei în familie.Articolul 9. Competenţele Departamentului Instituţiilor PenitenciareDe competenţa Departamentului Instituţiilor Penitenciare ţin:a) organizarea de servicii şi programe de reabilitare şi resocializare a agresorilor înpenitenciare;b) conlucrarea cu alte autorităţi abilitate în domeniu.Articolul 10. Competenţele centrelor/serviciilor de reabilitare a victimelor şiagresorilor(1) Centrul de reabilitare a victimelor violenţei în familie, denumit în continuare- centru, este instituţie specializată care oferă cazare, hrană, asistenţă juridică,socială, psihologică şi medicală de urgenţă, pază şi protecţie, precum şi asistenţăpentru contactarea rudelor.(2) Centrele pot fi create:a) de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;b) de autorităţile administraţiei publice locale, la propunerea comisiei pentruprobleme sociale;c) de organizaţiile internaţionale şi organizaţiile neguvernamentale, cuinformarea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;d) de autorităţile administraţiei publice şi organizaţiile neguvernamentale sauprivate, în baza unui acord de activitate comună.(3) Centrul:a) asigură protecţie şi cazare victimelor pînă la rezolvarea situaţiei familiale, darnu mai mult de 3 luni;b) acordă asistenţă psihologică, pedagogică, socială şi juridică, îngrijire medicalămembrilor de familie care sînt sau care pot fi victime;c) efectuează, în caz de urgenţă, atunci cînd izolarea de agresor se impune ca omăsură de protecţie, plasamentul victimei, la cererea ei, iar al copilului, cu acordulreprezentantului legal sau al autorităţii tutelare;d) interzice agresorului accesul în incintă;e) anunţă organele de resort despre săvîrşirea actelor de violenţă în familie;f) studiază şi generalizează cauzele şi condiţiile producerii actelor de violenţă înfamilie.81

(4) Fondatorii aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a centrului,elaborat în baza unui regulament-cadru, aprobat prin hotărîre de Guvern.(5) Cheltuielile aferente activităţii centrului se suportă de la bugetul comunal fondatorilor.(6) Organizarea şi funcţionarea centrului pot fi susţinute material şi financiarşi de agenţi economici şi întreprinzători în condiţiile Legii cu privire la filantropieşi sponsorizare.(7) Pentru asigurarea securităţii localurilor în care sînt cazate victimele,centrul beneficiază de asistenţa gratuită a poliţiei.(8) Serviciul de reabilitare a agresorilor:a) oferă programe specializate de dezalcoolizare, dezintoxicare, tratamentpsihoterapeutic;b) acordă asistenţă psihologică, socială agresorului, realizează programecorecţionale;c) colaborează cu autorităţile teritoriale specializate în vederea promovării unuimod sănătos de viaţă, prevenirii şi tratării alcoolismului, narcomaniei, infecţiilorsexual transmisibile etc.;d) colaborează cu instituţii, întreprinderi, organizaţii neguvernamentale pentruorganizarea de cursuri de instruire şi recalificare a agresorilor, pentru plasarea lorîn cîmpul muncii;e) informează autorităţile abilitate despre ridicarea măsurii de protecţie şi dereintegrare în familie a agresorului;f) studiază şi generalizează cauzele şi condiţiile producerii actelor de violenţă înfamilie.(9) Guvernul stabileşte şi monitorizează standardele de funcţionare acentrelor/serviciilor de reabilitare a victimelor şi agresorilor.Capitolul IIIMECANISMUL DE SOLUŢIONARE A ACTELOR DE VIOLENŢĂ ÎNFAMILIEArticolul 11. Dreptul la protecţie al victimei(1) Victimei i se garantează apărarea drepturilor şi intereselor legitime.(2) Persoanele cu funcţie de răspundere, alte persoane care cunosc existenţaunui pericol pentru viaţa şi sănătatea unei potenţiale victime trebuie să comuniceacest fapt autorităţilor abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei înfamilie.(2 1 ) Victima are dreptul la asistenţă pentru recuperare fizică, psihologică şisocială prin acţiuni speciale medicale, psihologice, juridice şi sociale. Acordareaserviciilor de protecţie şi asistenţă nu este condiţionată de dorinţa victimei de aface declaraţii şi a participa la procese de urmărire în justiţie a agresorului. Dreptulla viaţa privată şi confidenţialitatea informaţiei privind victima sînt garantate.82

[Art.11 al.(2 1 ) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]3) Autorităţile abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familiesînt obligate să reacţioneze prompt la orice sesizare şi să informeze victimeledespre drepturile lor, despre autorităţile şi instituţiile cu funcţii de prevenire şicombatere a violenţei în familie; despre tipul serviciilor şi organizaţiile la care sepot adresa după ajutor; despre asistenţa disponibilă pentru ele; unde şi cum potdepune o plîngere; despre procedura ce urmează după depunerea plîngerii şi rolullor după asemenea proceduri; cum pot obţine protecţie; în ce măsură şi în cecondiţii au acces la consultanţă sau asistenţă juridică; dacă există un pericol pentruviaţa sau sănătatea lor în cazul eliberării unei persoane reţinute sau condamnate;dacă a fost anulată ordonanţa de protecţie.[Art.11 al.(3) în redacţia LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551](4) Cazurile de violenţă în familie pot fi supuse medierii, la cererea părţilor.Medierea se efectuează de către mediatori atestaţi, iar în lipsa acestora, de cătrecomisiile pentru probleme sociale, cu participarea, după caz, a asistentului social.(5) Victima are dreptul la asistenţă juridică primară şi calificată gratuită conformlegislaţiei cu privire la asistenţa juridică garantată de stat.[Art.11 al.(5) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551](6) Victimei i se acordă asistenţă medicală de instituţiile medico-sanitare înconformitate cu Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală.[Art.11 al.(6) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551](7) Viaţa privată şi identitatea victimei sînt protejate. Înregistrarea, păstrarea şiutilizarea datelor cu caracter personal privind victima se efectuează în conformitatecu prevederile Legii cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.[Art.11 al.(7) introdus prin LP167 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.551]Articolul 12. Persoanele care pot depune cerere despre comiterea actelor deviolenţă în familiePersoanele care pot depune cerere despre comiterea actelor de violenţă în familiesînt:a) victima;b) în situaţie de criză, membrii de familie;c) persoanele cu funcţie de răspundere şi profesioniştii care vin în contact cufamilia;d) autoritatea tutelară;e) alte persoane care deţin informaţii despre pericolul iminent de săvîrşire a unoracte de violenţă sau despre săvîrşirea lor.Articolul 13. Depunerea cererii(1) Cererea despre comiterea actelor de violenţă în familie se depune:a) la organul afacerilor interne;b) în instanţă de judecată;c) la organul de asistenţă socială şi de protecţie a familiei şi copilului;83

d) la autoritatea administraţiei publice locale.(2) Cererea se depune la locul:a) de domiciliere al victimei;b) temporar de reşedinţă al victimei dacă aceasta a părăsit domiciliul pentru a evitacontinuarea violenţei directe;c) de reşedinţă al agresorului;d) în care victima a căutat asistenţă;e) în care a avut loc actul de violenţă.(3) Pentru depunerea în instanţă de judecată a cererii despre comitereaactelor de violenţă în familie nu se plăteşte taxă de stat.Articolul 14. Modalitatea examinării cererii(1) Cererea depusă în organul afacerilor interne se examinează conformprocedurii prevăzute de legislaţia în vigoare.(2) Cererea depusă în instanţă de judecată se examinează conform Coduluide procedură civilă, Codului de procedură penală.(3) Cererea depusă în orice autoritate abilitată cu funcţii de prevenire şicombatere a violenţei în familie este readresată conform competenţei în decursulunei zile lucrătoare.Articolul 15. Măsurile de protecţie(1) Instanţa de judecată emite, în 24 de ore de la primirea cererii, oordonanţă de protecţie, prin care poate oferi asistenţă victimei, aplicînd agresoruluiurmătoarelemăsuri:a) obligarea de a părăsi temporar locuinţa comună ori de a sta departe de locuinţavictimei, fără a decide asupra modului de proprietate asupra bunurilor;b) obligarea de a sta departe de locul aflării victimei;c) obligarea de a nu contacta victima, copiii acesteia, alte persoane dependente deea;d) interzicerea de a vizita locul de muncă şi de trai al victimei;e) obligarea, pînă la soluţionarea cazului, de a contribui la întreţinerea copiilor pecare îi are în comun cu victima;f) obligarea de a plăti cheltuielile şi daunele cauzate prin actele sale de violenţă,inclusiv cheltuielile medicale şi cele de înlocuire sau reparare a bunurilor distrusesau deteriorate;g) limitarea dispunerii unilaterale de bunurile comune;h) obligarea de a participa la un program special de tratament sau de consilieredacă o asemenea acţiune este determinată de instanţa de judecată ca fiind necesarăpentru reducerea violenţei sau dispariţia ei;i) stabilirea unui regim temporar de vizitare a copiilor săi minori;j) interzicerea de a păstra şi purta armă.(2) Responsabilitatea de informare a agresorului despre ordonanţa deprotecţie şi84

de aplicare a acesteia revine inspectorului de sector în conlucrare cu asistentulsocial.(3) Măsurile de protecţie prevăzute la alin.(1) se aplică pe un termen de pînăla 3 luni, pot fi retrase odată cu dispariţia pericolului care a condiţionat luareaacestor măsuri şi pot fi prelungite în cazul unei cereri repetate sau al nerespectăriicondiţiilor prevăzute în ordonanţa de protecţie.(4) Aplicarea măsurilor de protecţie nu împiedică iniţierea procedurii dedivorţ, partajării averii comune, decăderii din drepturile părinteşti, luării copiluluifără decădere din drepturile părinteşti şi altor acţiuni prevăzute de legislaţia învigoare.(5) Supravegherea îndeplinirii măsurilor de protecţie stabilite de instanţă ţinede competenţa organelor afacerilor interne, organelor de asistenţă socială şi altororgane, după caz.(6) Instanţa de judecată poate retrage măsurile de protecţie la cerereaîntemeiată a victimei. În cazul victimelor copii şi persoane aflate în stare deneputinţă, examinarea de către instanţă a cazului este obligatorie.(7) Contestarea ordonanţei de protecţie se face în conformitate cu legislaţiaîn vigoare.Articolul 16. Finanţarea(1) Activităţile de implementare a prezentei legi se finanţează de la bugetul destat, de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, în limita mijloacelorfinanciare stabilite anual, din alte surse neinterzise de lege.(2) Finanţarea centrelor/serviciilor de reabilitare a victimelor şi agresorilor seefectuează din alocaţiile prevăzute la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale,din donaţii, granturi, din alte surse, conform legislaţiei în vigoare.Articolul 17. Sancţiuni(1) Nerespectarea de către agresor a prevederilor art.15 alin.(1) se pedepseşteîn conformitate cu legislaţia în vigoare.(2) În caz de comitere a unor acte de violenţă în familie ce conţin elementeleconstitutive ale unei contravenţii administrative sau ale unei infracţiuni, se aplicălegislaţia în vigoare, indiferent de stabilirea măsurilor de protecţie.(3) Nerespectarea prezentei legi de către persoanele cu funcţie de răspundereşi profesioniştii în domeniu este o încălcare a disciplinei muncii şi atragerăspundere disciplinară în conformitate cu legislaţia.Articolul 18Capitolul IVDISPOZIŢII FINALE(1) Prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 6 luni din data publicării.(2) Guvernul, în termen de 3 luni:85

a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare înconcordanţă cu prezenta lege;b) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege.PREŞEDINTELE PARLAMENTULUIMarian LUPU10.Codul Contravenţional Nr. 218 din 24.10.2008, MO Nr. 3-6 din16.01.2009, în vigoare din 31.05.2009.Articolul 63. Neîndeplinirea obligaţiilor de întreţinere, de educare şi deinstruire a copilului(1) Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către părinţi sau decătre persoanele care îi înlocuiesc a obligaţiilor de întreţinere, de educare şi deinstruire a copilului se sancţionează cu amendă de la 5 la 20 de unităţiconvenţionale.(2) Acţiunile specificate la alin.(1), dacă au avut ca urmare lipsa desupraveghere a copilului, vagabondajul, cerşitul ori săvîrşirea de către acesta aunei fapte socialmente periculoase, se sancţionează cu amendă de la 15 la 25 deunităţi convenţionale aplicată părinţilor ori persoanelor care îi înlocuiesc sau cumuncă neremunerată în folosul comunităţii de pînă la 40 de ore.Articolul 65. Necomunicarea despre existenţa unui pericol pentru viaţa orisănătatea copiluluiNecomunicarea autorităţii tutelare de către persoana cu funcţie de răspundere şide către alte persoane despre existenţa unui pericol pentru viaţa ori sănătateacopilului sau despre încălcarea drepturilor şi intereselor lui legitime sesancţionează cu amendă de la 5 la 10 unităţi convenţionale.Articolul 78. Vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale(1) Vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporalese sancţionează cu amendă de la 10 la 40 de unităţi convenţionale sau cu muncăneremunerată în folosul comunităţii de la 40 la 60 de ore, sau cu arestcontravenţional de la 5 la 10 zile.(2) Vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale, maltratarea, aplicarea delovituri, alte acţiuni violente care au provocat dureri fizice86

se sancţionează cu amendă de la 25 la 50 de unităţi convenţionale sau cu arestcontravenţional de la 10 la 15 zile.(3) Vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale care a provocat odereglare de scurtă durată a sănătăţii sau o pierdere neînsemnată, dar stabilă, acapacităţii de muncăse sancţionează cu amendă de la 50 la 75 de unităţi convenţionale sau cu arestcontravenţional de pînă la 15 zile.Articolul 318. Neexecutarea hotărîrii instanţei de judecată(1) Neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executare a hotărîrii instanţei dejudecatăse sancţionează cu amendă de la 50 la 150 de unităţi convenţionale.(2) Neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executare de către o persoană cufuncţie de răspundere a hotărîrii instanţei de judecată, precum şi împiedicareaexecutării eise sancţionează cu amendă de la 200 la 300 de unităţi convenţionale.[Art.318 în redacţia LP173 din 09.07.10, MO155-158/03.09.10 art.553]Articolul 433. Reţinerea(1) Reţinerea constă în limitarea de scurtă durată a libertăţii persoanei fizice şi seaplică în cazul:a) contravenţiilor flagrante pentru care prezentul cod prevede sancţiunea arestuluicontravenţional;Articolul 435. Durata reţinerii şi condiţiile privării de libertate(1) Reţinerea nu poate depăşi 3 ore, cu excepţia cazurilor prevăzute deprezentul articol.(2) Persoana suspectată de săvîrşirea unei contravenţii pentru care sancţiuneaprevede arestul contravenţional poate fi reţinută pînă la examinarea cauzeicontravenţionale, dar nu mai mult decît pe 24 de ore. Faptul reţinerii se comunicăneîntîrziat procurorului.Articolul 78. Vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale87

(1) Vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale se sancţionează cuamendă de la 10 la 40 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată înfolosul comunităţii de la 40 la 60 de ore, sau cu arest contravenţional de la 5 la 10zile.(2) Vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale, maltratarea,aplicarea de lovituri, alte acţiuni violente care au provocat dureri fizicese sancţionează cu amendă de la 25 la 50 de unităţi convenţionale sau cu arestcontravenţional de la 10 la 15 zile.(3) Vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale care a provocat odereglare de scurtă durată a sănătăţii sau o pierdere neînsemnată, dar stabilă, acapacităţii de muncă se sancţionează cu amendă de la 50 la 75 de unităţiconvenţionale sau cu arest contravenţional de pînă la 15 zile.11. Codul de Executare Nr. 433 din 24.12.2004, MO Nr. 34-35 din 03.03.2005,în vigoare din 01.07.2005.Articolul 10. Executarea silită(1) Executarea silită reprezintă un ansamblu de măsuri, prevăzute deprezentul cod, prin care creditorul realizează, prin intermediul executoruluijudecătoresc, cu concursul organelor de stat abilitate, drepturile sale, recunoscuteprintr-un document executoriu, dacă debitorul nu-şi îndeplineşte benevolobligaţiile.(2) Executarea silită începe prin sesizarea executorului judecătoresc încondiţiile legii şi se efectuează prin orice formă prevăzută de prezentul cod,simultan sau succesiv, pînă la realizarea dreptului recunoscut prin documentulexecutoriu, pînă la achitarea dobînzilor, a penalităţilor sau a altor sume, acordatepotrivit legii, precum şi a cheltuielilor de executare.(3) Executarea silită se efectuează în baza unui titlu executoriu sau a unui altdocument care, potrivit prezentului cod, este document executoriu.Articolul 11. Documentele executoriiSînt documente executorii şi se execută conform normelor stabilite de prezentulcod:a) titlurile executorii eliberate de instanţa de judecată în condiţiile legii;b) hotărîrile date de instanţele de judecată în pricinile de contencios administrativ,încheierile, ordonanţele şi deciziile instanţelor de judecată, eliberate în cauzecivile;c) deciziile (hotărîrile) contravenţionale, inclusiv cele emise de agenţii constatatoriîn limitele competenţei atribuite lor prin lege, şi sentinţele pe cauzele penale înpartea încasării amenzii, confiscării speciale, precum şi în partea acţiunii civile;88

d) ordonanţele privind liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspunderecontravenţională sub formă de amendă;e) titlurile executorii eliberate în temeiul hotărîrilor arbitrale;f) titlurile executorii emise în baza hotărîrilor instanţelor de judecată străine şi alearbitrajelor internaţionale, recunoscute şi încuviinţate spre executare pe teritoriulRepublicii Moldova;g) deciziile Curţii Constituţionale cu privire la aplicare de amenzi;h) încheierile executorului judecătoresc;i) deciziile Colegiului disciplinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreştişi ale Colegiului disciplinar al Uniunii Avocaţilor cu privire la aplicareasancţiunilor disciplinare cu caracter pecuniar;j) hotărîrile (deciziile) cu privire la aplicarea de sancţiuni eliberate de autorităţilepublice şi/sau de alte instituţii abilitate prin lege cu funcţii de reglementare şi decontrol;k) actele notariale învestite cu formulă executorie;l) hotărîrile Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la suma de reparareechitabilă a prejudiciului şi de compensare a celorlalte cheltuieli, precum şi acordulde soluţionare pe cale amiabilă a cauzei, semnat de părţi.Articolul 12. Eliberarea titlului executoriu(1) Titlul executoriu se eliberează creditorului la cerere de cătreprima instanţă, după rămînerea definitivă a hotărîrii.(2) În cazurile prevăzute la art.256 din Codul de procedură civilă, precum şiîn cazul în care instanţa a dispus executarea imediată, titlul executoriu se elibereazăimediat.Articolul 13. Eliberarea mai multor titluri executorii în temeiul unei singurehotărîri(1) În temeiul unei hotărîri se eliberează un singur titlu executoriu.(2) Dacă executarea trebuie să se efectueze în diferite locuri sau dacăhotărîrea s-a dat în folosul mai multor creditori, instanţa de judecată elibereazăcreditorilor, la cerere, mai multe titluri executorii, cu indicarea exactă a locului deexecutare.(3) În temeiul hotărîrii judecătoreşti prin care debitorii sînt obligaţi să achitesume de bani în mod solidar, la cererea creditorului se eliberează mai multe titluriexecutorii potrivit numărului de debitori solidari.(4) În cazul modificării hotărîrii, instanţa eliberează un nou titlu executoriuîn corespundere cu dispozitivul modificat. Titlul executoriu emis în temeiul uneihotărîri casate sau modificate se restituie instanţei emitente spre anulare.Articolul 14. Cuprinsul documentului executoriu(1) Documentul executoriu eliberat de instanţa de judecată cuprinde:a) denumirea instanţei de judecată care a eliberat documentul executoriu;b) pricina în a cărei bază a fost eliberat documentul executoriu;c) data pronunţării hotărîrii, dispozitivul (textual);d) data rămînerii definitive a hotărîrii sau menţiunea privind executarea imediată;e) numele, prenumele şi data naşterii sau denumirea debitorului şi a creditorului,89

codul fiscal, domiciliul ori sediul lor, datele bancare de identificare;f) data eliberării titlului executoriu;g) menţiuni privind măsurile de asigurare a acţiunii;h) menţiunea privind autorizarea pătrunderii forţate a executorului judecătoresc înîncăperile aflate în posesia sau în proprietatea debitorului, inclusiv în cele în carese află bunurile debitorului;i) alte menţiuni, după caz.(2) Titlul executoriu, eliberat în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, sesemnează de către judecător şi grefier şi se certifică cu ştampila instanţei dejudecată.(3) Alte documente executorii decît cele eliberate de instanţa de judecată, cuexcepţia celor prevăzute la art. 11 lit. k), se semnează de persoana cu funcţie derăspundere şi se certifică cu ştampila organului respectiv. Ele vor cuprinde toatedatele prevăzute la alin. (1), cu excepţia prevederilor lit.g) şi h).(4) În cazul în care hotărîrea instanţei de judecată străine sau a arbitrajuluiinternaţional a fost recunoscută şi încuviinţată spre executare pe teritoriulRepublicii Moldova, în titlul executoriu se indică atît denumirea instanţei dejudecată străine sau a arbitrajului internaţional, precum şi denumirea instanţei dejudecată din Republica Moldova care a recunoscut şi a încuviinţat executareaacestei hotărîri.Articolul 15. Prezentarea documentului executoriu spre executare(1) Documentul executoriu se prezintă spre executare de către creditor.(2) Instanţa de judecată prezintă din oficiu titlul executoriu spre executare înpricinile ce ţin:a) de confiscarea bunurilor;b) de urmărirea sumelor ce urmează a fi făcute venit la stat;c) urmărirea sumelor încasate din contul statului, din contul întreprinderilor destat şi al celor municipale, al societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat;d) de urmărirea pensiei de întreţinere;e) de încasarea sumelor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin vătămareaintegrităţii corporale, prin o altă vătămare a sănătăţii sau prin deces, dacă reparareas-a efectuat sub formă de prestaţii băneşti periodice;f) de restabilirea la locul de muncă şi de încasarea salariului mediu pentruîntreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă;g) încasarea indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altorprestaţii de asigurări sociale prevăzute de lege.(3) În cazurile enumerate la alin. (2), instanţa de judecată expediazădocumentele executorii conform competenţei teritoriale prevăzută la art. 30 alin.(3) şi (4) din prezentul cod şi informează părţile despre prezentarea acestora spreexecutare.(4) În cazul prezentării unui nou titlu executoriu, în condiţiile art. 13 alin.(4) din prezentul cod, procedura de executare continuă, actele anterioare avîndefect juridic deplin în măsura în care nu contravin dispozitivului noului titluexecutoriu.90

12. Ordinul comun dintre Ministerul Sănătații și Ministerul AfacerilorInterne al Republicii Moldova nr. 372/388 din 03.11.09Cu privire la măsurile de îmbunătăţire a conlucrăriidintre organele ocrotirii sănătăţii şi afacerilor interneÎn scopul informării operative şi permanente despre accidentele rutiere,traumatisme, otrăviri, combustii, electrocutare, calamităţi şi alte stări excepţionalecu pătimaşi, inclusiv despre cazurile de tortură, acordarea la timp a ajutoruluimedical necesar persoanelor cu leziuni corporale ca urmare a unei infracţiunicomise, depistarea persoanelor ce necesită acordarea ajutorului medical de urgenţă,O R D O N Ă M:1. Directorii Direcţiei Sănătăţii a Consiliului municipal Chişinău, DirecţieiSănătăţii şi Protecţiei Sociale UTA Găgăuzia, şeful Secţiei Sănătate a Primărieimun. Bălţi, conducătorii instituţiilor medico-sanitare, indiferent de apartenenţă şiformă juridică de organizare, vor obliga personalul instituţiilor medico-sanitaresubordonate:1) să informeze imediat organele teritoriale de poliţie despre faptul acordăriiajutorului medical persoanelor cu leziuni corporale, comise ca urmare a uneiinfracţiuni asupra lor, în rezultatul accidentelor rutiere sau a morţii subite, iar încazurile adresării cetăţenilor drept urmare a unor acţiuni din partea reprezentanţilororganelor de drept, ce vizează sănătatea şi/sau integritatea corporală, să informezeimediat procuratura teritorială sau specializată în a cărei rază se află instituţiamedico-sanitară;2) să asigure deplasarea imediată a echipelor de asistenţă medicală urgentă lalocul accidentelor rutiere, incendiilor, inundaţiilor etc., anunţate de către populaţiesau de colaboratorii de poliţie;3) să organizeze asistenţa medicală persoanelor cu leziuni corporale, învolumul stabilit de actele normative în vigoare, asigurînd instituţia cu medicamenteşi dispozitive medicale necesare în cantităţi suficiente;91

4) să asigure controlul asupra plenitudinii şi corectitudinii informaţieitransmise organelor teritoriale de poliţie şi procuraturii.2. Comisarii de poliţie ai municipiilor Chişinău şi Bălţi şi raioanelor:1) vor asigura informarea imediată, permanentă şi reciprocă a instituţiilormedico-sanitare teritoriale despre accidentele rutiere, incendiile, încălcările ordiniipublice şi infracţiunile cu pătimaşi;2) vor înăspri controlul asupra stării tehnice permanente a transportuluipredestinat pentru deplasarea la locul accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor;3) vor asigura controlul asupra plenitudinii şi corectitudinii informaţieiprimite de la instituţiile medico-sanitare;4) vor organiza anual desfăşurarea unui ciclu de lecţii cu efectivulsubordonat pe întrebările acordării primului ajutor medical, antrenînd ca lectoripersonalul medical din teritoriu;5) vor asigura activitatea permanentă a liniilor telefonice directe întreunităţile de gardă a comisariatelor de poliţie şi a instituţiilor medico-sanitareteritoriale;6) vor asigura examinarea şi luarea deciziilor corespunzătoare la informaţiileinstituţiilor medico-sanitare în modul stabilit de legislaţia în vigoare;7) vor asigura unităţile de gardă şi colaboratorii poliţiei rutiere, serviciului depatrulare şi santinelă cu truse speciale pentru acordarea primului ajutor medical deurgenţă.3. Ordinul comun al Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Afacerilor Internenr.83/92 din 30.03.98 „Cu privire la măsurile de îmbunătăţire a conlucrării dintreorganele ocrotirii sănătăţii şi afacerilor interne” se abrogă.4. Prezentul ordin se aduce la cunoştinţa personalului medical al tuturorinstituţiilor medico-sanitare indiferent de apartenenţă şi formă juridică deorganizare şi efectivului organelor de poliţie şi procuraturii.5. Controlul executării prezentului ordin se atribuie viceministrului sănătăţii(dl Oleg Lozan) şi prim-viceministrului afacerilor interne.Ministrul sănătăţiiMinistrul afacerilor interneVladimir HOTINEANUVictor CATAN92

CAPITOLUL III

Anexa nr. 1la Instrucţiunea metodică privindintervenţia organelor afacerilor interneîn prevenirea şi combaterea cazurilor deviolenţă în familie, aprobată prin ordinulMAI nr. _______ din ___ _______ 2012________________________________________________________________________MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVADEPARTAMENTUL POLIŢIECOMISARIATUL DE POLIŢIE ___________________(al raionului, sectorului, municipiului)R E G I S T R U LDE EVIDENŢĂ A AGRESORILOR FAMILIALI____________________________________________________________________(funcţia, gradul)____________________________________________________________________(numele, prenumele persoanei responsabile de gestionare a registrului)Început "____" ___________ 20___Terminat "____" ___________ 20____________________20__(denumirea localităţii)95

Numărul de înregistrare(de ordine)Numele, prenumele,patronimicul (secompletează la paginaliterei alfabetice, încorespundere cu numeleagresorului)Ziua, luna, anul şi loculnaşteriiDomiciliul, actul deidentitate, seria, numărul,organul decătre care a fost eliberatLocul de muncă, studii.funcţia.96

Temeiul luării la evidenţăData luării la evidenţăData radierii din evidenţăColaboratorul de poliţieresponsabil de desfăşurareaactivităţii de prevenţieindividualăMenţiuni referitoare laexistenţa ordonanţei deprotecţie, perioada, modulexecutare , etc.97

REGULILEde complectare a registrului de evidenţă a agresorilor familiali1. Registrul de evidenţă a agresorilor familiali este prevăzut pentru înregistrarea şievidenţa nominală a agresorilor familiali, luaţi la evidenţa organelor afacerilor interne,gestionat în cadrul secţiei ordine publică a Comisariatelor de poliţie raionale (municipale,de sector, în transporturi).2. Registrul de evidenţă a agresorilor familiali se foloseşte la analiza şisistematizarea datelor referitoare la agresorii familiali, temeiul luării şi perioada aflării laevidenţă, precum şi persoanele responsabile de desfăşurarea măsurilor de prevenţieindividuală.3. Registrul se înregistrează în cancelaria Comisariatului de poliţie, se înmâneazăşefului sau şefului adjunct al secţiei ordine publică contra semnătură, se numerotează, secoase şi se sigilează.4. Însemnările în registru se efectuează cu precizie şi ordonat, în care seînregistrează persoanele (agresorii familiali), care motivat, au fost luate la evidenţă, înprivinţa cărora au fost iniţiate dosare de acumulare (fişe de evidenţă) a lucrului individualde prevenţie.5. Datele cu privire la persoanele luate la evidenţă se înscriu în registru, în bazaactelor de identitate, raportului colaboratorului de poliţie, cererilor victimelor violenţei înfamilie, rezultatelor examinării sesizărilor cu privire la actele de violenţă în familie.Complectarea tuturor poziţiilor din registru este obligatorie.6. Termenul de valabilitate a registrului de evidenţă a agresorilor familiali este de 5ani.7. La completare, registrul se divizează în secţiuni în ordinea alfabetică (luîndu-seîn calcul numărul de agresori, numele cărora începe cu aceiaşi literă).8. Înscrierea în registru a agresorului familial luat la evidenţă, se face în felulurmător (spre exemplu, agresorul familial, Ion Tomac, numărul de înregistrare în registruT-01/12):- litera „T”, corespunde cu prima literă a numelui agresorului familial şi se înscrieîn ordine crescîndă în secţiunea divizată ce corespunde literei „T”;- cifra 01, numărul de ordine;- cifra peste bară, corespunde cu anul în care agresorul familial a fost luat laevidenţă.9. Numărul de înregistrare în registru, este atribuit fişei de evidenţă a lucrului deprevenţie cu agresorul vizat.10. La finisarea registrului, expirarea termenului de valabilitate a acestuia,deteriorării şi imposibilităţii utilizării în continuare, se întocmeşte un nou registru, în carese vor include date actualizate despre agresorii rămaşi la evidenţă (în acest sens,numerotarea fişelor de evidenţă va corespunde cu datele actualizate din noul registru).11. Registrul utilizat urmează a fi predat în cancelaria Comisariatului de poliţie şinimicit, conform modului stabilit.12. Modalitatea completării şi evidenţei registrului este supusă verificării semestrialde către comisarul de poliţie, iar comisarul adjunct, şef al poliţiei ordine publicăefectuează verificarea trimestrial.13. Despre rezultatele efectuării verificării de către superiori, în registru seefectuează menţiuni respective.98

Anexa nr. 2la Instrucţiunea metodică privindintervenţia organelor afacerilor interneîn prevenirea şi combaterea cazurilor deviolenţă în familie, aprobată prin ordinulMAI nr. _______ din ___ _______ 2012________________________________________________________________________MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVADEPARTAMENTUL POLIŢIECOMISARIATUL DE POLITIE___________________F I Ş Ade evidenţă a lucrului de prevenţie individuală cu agresorii familialinr.____________ din „ _____ ” _________ 20 ___Numele_______________________________________________________________________Prenumele_____________________________________________________________________Patronimicul___________________________________________________________________Data naşterii ___________________________________________________________________Locul naşterii __________________________________________________________________Locul de muncă ________________________________________________________________Starea civilă ___________________________________________________________________Studiile_______________________________________________________________________Adresa de domiciliere ________________________________________________________________________________________________________________________________________Buletin de identitate: seria _______ nr. ________________ , data eliberării _________________Data luării la evidenţă _____________Termenul de aflare la evidenţă __________________Alte date necesare pentru evidenţă _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________99

Nr.d/oData, luna,anul, efectuăriicontroluluiRezultatele controluluiSemnăturacolaboratoruluiresponsabilSemnăturapersoaneiverificate__________________________________________________________________(funcţia, gradul, numele, prenumele angajatului serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori))_____________________________________________________________________________________________abilitat cu competenţe de prevenire şi combatere a cazurilor de violenţă în familie)_____________________________(semnătura)100

REGULILEcompletării, păstrării, evidenţei şi predării fişei de evidenţă a lucrului deprevenţie individuală cu agresorii familiali1. Fişa de evidenţă a lucrului de prevenţie individuală cu agresorii familiali seînregistrează în Registrul de evidenţă a agresorilor familiali, gestionat în cadrulsecţiei ordine publică a Comisariatului de poliţie, cu indicarea numărului deînregistrare, a datelor de identitate a agresorului familial.2. Asupra fiecărui agresor familial aflat la evidenţă se eliberează o fişă deevidenţă a lucrului de prevenţie individuală, termenul controlului fiind stabilit deminim un an, sau în legătură cu radierea de la evidenţă.3. Fişele sunt păstrate în safeu, în biroul de serviciu al angajaţilor serviciuluiofiţeri operativi de sector (serviciului minori).4. Însemnările în fişe se efectuează lizibil şi fără corectări.5. În caz de transfer de la sectorul administrativ, angajaţii serviciului ofiţerioperativi de sector (serviciului minori) predau fişele şefului sau şefului adjunct alsecţiei ordine publică a Comisariatului de poliţie, cu ulterioare predare angajaţilorserviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori) nou numiţi în funcţie,contra semnătură.6. În caz de transfer a agresorului familial cu domiciliul în altă localitate sauîn alt sector administrativ (oraş, raion), fişa se expediază conform competenţeiteritoriale în comisariatul de poliţie care deserveşte sectorul administrativ unde s-adomiciliat persoana.7. În caz de transfer cu loc permanent de trai pe acelaşi sector administrativ(oraş, raion), a persoanei care se află la evidenţă, fişa de evidenţă a lucrului deprevenţie individuală cu agresorii familiali, împreună cu dosarul de acumulare seexpediază potrivit competenţei, în conformitate cu prevederile legale.8. La radierea agresorului familial din evidenţă, fişa de evidenţă a lucrului deprevenţie individuală cu agresorii familiali, împreună cu dosarul de acumulare setransmite în cancelaria Comisariatului de poliţie şi se păstrează în decursul a 3 ani,după care se nimiceşte în modul stabilit.9. Fişa de evidenţă şi materialele sunt pentru uz de serviciu şi se gestioneazăcu respectarea Legii nr. 982-XIV din 11.05.2000 privind accesul la informaţie şiLegii nr. 133 din 08.07.2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.10. Numerotarea fişei se face în felul următor (spre exemplu, agresorulfamilial, Ion Tomac, fişa nr. T-01/12):- litera „T”, corespunde cu prima literă a numelui agresorului familial;- cifra 01, numărul de ordine (corespunde cu numărul de înregistrare dinregistrul de evidenţă a agresorilor familiali);- cifra peste bară, corespunde cu anul în care agresorul familial a fost luat laevidenţă.11. La finisarea fişei, se întocmeşte o nouă fişă, cărei i se atribuie acelaşinumăr, iar fişa finisată se anexează la dosarul de prevenţie.101

Anexa nr. 3la Instrucţiunea metodică privindintervenţia organelor afacerilor interneîn prevenirea şi combaterea cazurilor deviolenţă în familie, aprobată prin ordinulMAI nr. _______ din ___ _______ 2012APROB:Comisar al Comisariatului de poliţie______________________________________________________________,(gradul special)„ ____ ” __________ 20 ___PLANde prevenţie individuală cu agresorul familial nr. __________________(corespunde cu nr. fişei de evidenţă)Nr. d/o Măsurile propuse spre realizareTermenulde realizarea măsurii1 2 3 4Menţiuni referitoare la realizareamăsuriiPlanul de prevenţie individuală cu agresorul familial, se elaborează de către angajaţii serviciului ofiţerioperativi de sector (serviciului minori) se coordonează cu persoana în privinţa căreia se desfăşoară lucrul deprevenţie individuală (agresorul) şi prevede măsurile care urmează a fi realizate, stabileşte periodicitatea întîlnirilorsau convorbirilor de prevenţie cu agresorii şi/sau victimele violenţei în familie, acţiunile educativ-curative careurmează a fi realizate atît în cadrul activităţilor de prevenţie individuală, cît şi în cadrul supravegherii ordonanţelorde protecţie, stabileşte modul în care, victima să înştiinţeze în mod prioritar pe poliţist, prin intermediul legăturiitelefonice, despre orice tentativă de comitere a actelor de violenţă sau de încălcare de către agresor a măsurilor deprotecţie, în caz contrar prin intermediul legăturii telefonice „902”.______________________________________________________(funcţia, gradul, numele prenumele persoanei responsabile de elaborarea planului, semnătura)COORDONAT:______________________________________________________(numele, prenumele, semnătura agresorului)Data întocmirii „ ____ „ __________ 20 ___102

Anexa nr. 4la Instrucţiunea metodică privindintervenţia organelor afacerilor interneîn prevenirea şi combaterea cazurilor deviolenţă în familie, aprobată prin ordinulMAI nr. _______ din ___ _______ 2012MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVADEPARTAMENTUL POLIŢIECOMISARIATUL DE POLIŢIE ___________________AVERTIZARE SCRISĂSubsemnatul, ________________________________________________________________(numele, prenumele, patronimicul)_____________________________________________________________________________________________(data, luna, anul naşterii, domiciliul, buletin de identitate)Am fost avertizat de către _____________________________________________(funcţia, gradul, numele, prenumele angajatului serviciului ofiţeri operativi_____________________________________________________________________________________________de sector (serviciului minori)Motivul avertizării: _______________________________________________________________________________________________________________________________________Conţinutul avertizării: ________________________________________________________(a se referi la neadmiterea comiterii actelor de violenţă în familie şi abuzului_____________________________________________________________________________faţă de membrii de familie, manifestarea unui comportament decent în cadrul relaţiilor familiale,_____________________________________________________________________________respectarea măsurilor aplicate prin ordonanţa de protecţie de către instanţa judecătorească, etc.)____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Totodată, mi s-a adus la cunoştinţă prevederile legislaţiei în vigoare şi răspundereapenală sau contravenţională, care poate surveni că cazul nerespectării intenţionate aacestora.“___”_____________20_semnătura persoanei _________________________________________________________________________________(funcţia, gradul, numele, prenumele angajatului serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori))__________________________________________________________________________________________________________________________(semnătura)103

Anexa nr. 5la Instrucţiunea metodică privindintervenţia organelor afacerilor interneîn prevenirea şi combaterea cazurilor deviolenţă în familie, aprobată prin ordinulMAI nr. _______ din ___ _______ 2012Domnului _________________________Comisar al Comisariatului de poliţie_________________________________________________________________,(gradul special)de la ______________________________(Numele, prenumele victimei, cetăţeana, anul naşterii,_____________________________________________________________locul naşterii, adrea de domiciliere, buletinul de identitate, eliberat la, oficiul,______________________________________________________________starea civilă, locul de muncă, numărul persoanelor aflate la îngrijire)C E R E R ERog intervenţia organelor de poliţie în vederea soluţionării situaţiei deconflict şi maltratărilor frecvente din partea (membrul de familie agresor)__________________ şi iniţierea procedurii de acumulare a materialelor pentruînaintarea demersului către instanţa de judecată, privitor la aplicarea următoarelormăsurilor de protecţie faţă de mine şi copii mei minori ______________________:- al obliga pe ___________________,(se solicită măsurile necesare pentru asigurarea protecţiei victimelorviolenţei în familie, din cele prevăzute de art. 215 1alin. (3) al Codului deprocedură penală sau art. 318 4 alin. (2) al Codului de procedură civilă).Este important a indica situaţiile care atestă imposibilitatea victimei de a se adresa personal îninstanţa judecătorească, privind emiterea ordonanţei de protecţie în procedura civilă.Victima ________________________(numele prenumele, semnătura)data _____________________Anexa nr. 6104

la Instrucţiunea metodică privindintervenţia organelor afacerilor interneîn prevenirea şi combaterea cazurilor deviolenţă în familie, aprobată prin ordinulMAI nr. _______ din ___ _______ 2012ANTETUL COMISARIATULUI DE POLIŢIEnr. ____ din „ _____ ” ________ 20____Domnului __________________Preşedintele Judecătorieiraionale (municipale, sectoriale)Comisariatul de poliţie alraionului (municipiului,sectorului) __________________în interesele victimelor violenţeiîn familie – _________________(Numele, prenumele victimei)şi a minorilor:___________________________(Numele prenumele minorilor, anul naşterii)Reclamant (victima): ______________________________(Numele, prenumele victimei)_______________________________. (adresa de domiciliu)Pîrîtul (agresorul):______________________________(Numele, prenumele victimei)_______________________________. (adresa de domiciliu)D E M E R SPrivind aplicarea măsurilor de protecţiepentru victimele violenţei în familie1. Obiectul demersului: Aplicarea măsurilor de protecţie victimelorviolenţei în familie: _________________ şi copiilor minori: _________________.La „ ____ „ _________ 20 ___, în adresa Comisariatului de poliţie _______,a parvenit spre examinare petiţia cet. _____________________, domiciliată în_________________________, înregistrată în Registrul de evidenţă a altorinformaţii cu privire la infracţiuni şi incidente (R-2) al Comisariatului de poliţie_________, (Registrul de evidenţă a sesizărilor cu privire la infracţiuni (R-1) alComisariatului de poliţie _________) sub nr. ________, prin care sesizează faptulexistenţei violenţei fizice în familia sa în decursul unei perioade îndelungate,manifestate prin maltratări sistematice aplicate asupra ei de către membrul de105

familie __________, care necătând la faptul că anterior a fost sancţionatcontravenţional pentru vătămarea intenţionată uşoară a integrităţii corporale avictimei, agresorul în continuare manifestă acelaşi comportament, îndreptat laaplicarea violenţei fizice şi psihice atât în privinţa victimei _______________, cîtşi în privinţa copiilor minori _____________________________.Studiind toate circumstanţele cauzei, la _____________, organul deurmărire penală al Comisariatului de poliţie _________, a iniţiat procedura penalănr. ______, în baza elementelor constitutive ale componenţei de infracţiuneprevăzute de art. 201 1 al Codului penal. (în cazul urmăririi penale)2. Baza juridică: art. art. 7 alin. (1) lit. b), 8 alin. (6) lit. g), 14 alin. (1) şi 15din Legea nr. 45-XVI din 01 martie 2007 cu privire la prevenirea şi combatereaviolenţei în familie, art. 215 1 alin. (2) al Codului de procedură penală, art. 12 alin.(5 1 ) şi art. 13 alin. (4 1 ) al Legii nr. 416-XII din 18.12.1990 cu privire la poliţie.3. Relaţiile de familie cu pârâtul (agresorul): potrivit certificatului de divorţeliberat de Oficiul Stării Civile _______________, din „ ____ _____ 20 __, soţii____________ şi _______________ sunt în relaţie de divorţ (căsătorie), ultimiilocuiesc de comun cu copiii în condiţia conlocuirii.4. Potrivit art. 3 al Legii nr. 45-XVI din 01 martie 2007, cu privire laprevenirea şi combaterea violenţei în familie, subiecţi ai violenţei în familie pot fi:a) în condiţia conlocuirii – persoanele aflate în relaţii de căsătorie, de divorţ,de concubinaj, de tutelă şi curatelă, rudele lor pe linie dreaptă sau colaterală, soţiirudelor, alte persoane întreţinute de acestea;b) în condiţia locuirii separate – persoanele aflate în relaţii de căsătorie, copiiilor, inclusiv cei adoptivi, cei născuţi în afara căsătoriei, cei aflaţi sub tutelă saucuratelă, alte persoane aflate la întreţinerea acestora.5. Date suplimentare despre victimă: Numele, prenumele Patronimicul,cetăţeana, anul naşterii, locul naşterii, adresa de domiciliere, buletinul de identitate,eliberat de oficiul nr., data eliberării, valabil, starea civilă, locul de muncă, copiisau alte persoane aflate la întreţinere, numele, prenumele şi anul naşterii alacestora.6. Date suplimentare despre Pîrît (agresor): Numele, prenumelePatronimicul, cetăţeana, anul naşterii, locul naşterii, adresa de domiciliere,buletinul de identitate, eliberat de oficiul nr., data eliberării, valabil, starea civilă,locul de muncă, date despre antecedente penale.7. Alte procese judiciare în curs de desfăşurare în care este implicatăVictima, copiii ei sau Pârâtul (agresorul): Victima intenţionează iniţiereaprocedurii civile de partajare a averii comune.8. Faptele şi circumstanţele cauzei:(se indică actele de violenţă în familie, comise anterior, înregistrate,soluţionate şi deciziile adoptate)9. Explicaţii motivate solicitării aplicării măsurilor de protecţie pentru asublinia eventualului pericol al securităţii, sănătăţii sau a bunăstării victimei.Luând act de declaraţiile enunţate mai sus şi reieşind din sancţiunile aplicateanterior Pârâtului, în acţiunile acestuia mai există tendinţe şi pericol pentruaplicarea violenţei, acesta fiind predispus la comiterea actelor de violenţă înfamilie.106

10. Probe (se anexează):a) cererea victimei;b) referinţa autorităţii publice locale;c) caracteristica de la locul de lucru;d) explicaţii de la victimă sau membrii de familie, vecini, rude referitor lacomportamentul agresorului;e) copiile proceselor-verbale cu privire la contravenţii, întocmite pentru actelede violenţă în familie, comise anterior;f) copiile ordonanţelor de protecţie emise de către instanţa de judecată şiinformaţii referitoare la executarea acestora;g) copiile proceselor-verbale, privind intervenţiile echipelor multidisciplinareîn cazurile violenţei în familie;h) copiile proceselor-verbale de evaluare a condiţiilor de trai (întocmittrimestrial de către asistentul-social)i) informaţii de la centrele de expertiză medico-legală, referitoare la stabilireavătămărilor corporale cauzate victimei;j) copiile materialelor examinare privind comiterea cazurilor de violenţă înfamilie;11. Reclamantul (organul de urmărire penală) solicită instanţei de judecatăsă aplice măsuri de protecţie pentru următoarele persoane:1. ____________________________________________________(Numele, prenumele, anul naşterii victimei, relaţia cu Pârâtul – de divorţ în condiţia conlocuirii)2. ____________________________________________________(Numele, prenumele, anul naşterii al copiilor, instituţiile de creşă, de studii, adresa instituţiilor)12. Reclamantul (organul de urmărire penală) solicită instanţei de judecatăsă aplice următoarele măsuri de protecţie pentru Victime:(se solicită măsurile necesare pentru asigurarea protecţiei victimelorviolenţei în familie, din cele prevăzute de art. 215 1 alin. (3) al Codului deprocedură penală sau art. 318 4 alin. (2) al Codului de procedură civilă).13. Durata aplicării măsurilor de protecţie stipulate în pct. 12 al prezentuluidemers este de _______ (termenul de aplicare a măsurilor de protecţie se indică îndependenţă de necesitatea aplicării acestora şi circumstanţele cazurilor pe untermen de pînă la 90 zile).14. Supravegherea executării măsurilor de protecţie stabilite de instanţa dejudecată, în temeiul art. 15 alin. (5) din Legea nr. 45-XVI din 01 martie 2007, cuprivire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, a dispune Comisariatuluide poliţie ______________ şi secţiilor de protecţie socială a raionului___________, în conformitate cu prevederile art. 8, din aceiaşi act legislativ.Anexa: Demers – 3 exemplare pe _____ file.Copiile materialului probatoriu pe _____ file.Comisarul Comisariatului de poliţie __________________,_______________________________________________________(gradul special, numele, prenumele, semnătura)Anexa nr. 7107

la Instrucţiunea metodică privindintervenţia organelor afacerilor interneîn prevenirea şi combaterea cazurilor deviolenţă în familie, aprobată prin ordinulMAI nr. _______ din ___ _______ 2012ANTETUL COMISARIATULUI DE POLIŢIEnr. _______ din „ _____ ” _________ 20____Domnului ___________________Preşedintele Judecătorieiraionale (de sector, municipale)copie: Doamnei___________________________(numele, prenumele, adresa de domiciliere a victimei)Prin prezenta Vă informăm, că în adresa Comisariatului de poliţie_______________, a parvenit spre examinare petiţia victimei violenţei în familie___________________, domiciliată _________________________, prin caresesizează faptul existenţei violenţei fizice (sexuale, psihice, economice, spirituale)în familia sa în decursul unei perioade îndelungate, manifestate prin___________________ sistematice aplicate în privinţa ei de către membrul defamilie agresor ________________________, care necătând la faptul că anterior afost sancţionat contravenţional pentru acţiuni similare, agresorul în continuaremanifestă acelaşi comportament, orientat la aplicarea violenţei fizice (sexuale,psihice, economice, spirituale) atât în privinţa victimei ________________, cît şiîn privinţa copiilor minori ________________.În conformitate cu prevederile art. art. 7 alin. (1) lit. b), 8 alin. (6) lit. g), 14alin. (1) şi 15 ale Legii nr. 45-XVI din 01 martie 2007, cu privire la prevenirea şicombaterea violenţei în familie, petiţionara solicită intervenţia organelor abilitatecu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie.Reieşind din cele menţionate, în temeiul art. 15 alin. (1) al Legii nr. 45-XVIdin 01 martie 2007, cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie,expediem în adresa Dumneavoastră demersul cu privire la aplicare măsurilor deprotecţie victimelor violenţei în familie.Comisarul Comisariatului de poliţie ______________________________________________________________________________(gradul special, numele, prenumele, semnătura)Ex. ______________Tel. ______________Anexa nr. 8108

la Instrucţiunea metodică privindintervenţia organelor afacerilor interneîn prevenirea şi combaterea cazurilor deviolenţă în familie, aprobată prin ordinulMAI nr. _______ din ___ _______ 2012PROCES-VERBALprivind înmînarea actului de procedură (ordonanţei de protecţie) şi altor documente1. _______________________ 2. ________________________________(data, luna, anul întocmirii)(localitatea)3. ___________________________________________________________________________(funcţia, gradul, numele, prenumele angajatului serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori)_____________________________________________________________________________abilitat cu competenţe de prevenire şi combatere a cazurilor de violenţă în familie)4. Agresorul ___________________________________________________________________(numele, prenumele, domiciliul persoanei în privinţă căreia a fost dispusă înmînarea şi executarea_____________________________________________________________________________actului de procedură (ordonanţei de protecţie) sau altor documente)5. Victima ____________________________________________________________________6. ________________________________________________________________(denumirea autorităţii care a emis actul de procedură (ordonanţa de protecţie) şi denumirea actului)_____________________________________________________________________________7. Conţinutul actului care se înmînează: _____________________________________________(a se referi la conţinutul ordonanţei de protecţie, restricţiile_____________________________________________________________________________aplicate agresorului de către instanţa de judecată, drepturile şi obligaţiile agresorului_____________________________________________________________________________şi/sau victimei, obligarea de a executa măsurile stabilite prin ordonanţa de protecţie, răspunderea_____________________________________________________________________________penală sau contravenţională care poate surveni în cazul neexecutării intenţionate a acestora)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________8. ___________________________________________________________________________(numele, prenumele, calitatea persoanei căreia i se înmînează_____________________________________________ ________________________actul de procedură (ordonanţei de protecţie)(semnătura)9. ___________________________________________________________________________(funcţia, gradul, numele, prenumele angajatului angajaţii serviciului ofiţeri operativi de sector (serviciului minori)_____________________________________________________________________________abilitat cu competenţe de prevenire şi combatere a cazurilor de violenţă în familie care a întocmit procesul-verbal)________________________________(semnătura)10. __________________________________________________________________________(menţiune referitor la refuzul agresorului de a semna procesul-verbal ca dovadă de primire a actului deprocedură (a ordonanţei de protecţie) sau imposibilitatea de a-l semna)______________________________________ ____________________________________1. martor (nunele, prenumele, domiciliul) 2. martor (nunele, prenumele, domiciliul)______________________________________________________________(semnătura)(semnătura)109