conferinta 2009 - Societatea romana de dermatologie

EXPOZIÞIE PRODUSE FARMACEUTICE DERMOCOSMETICEªI DE TEHNICÃ MEDICALÃ12-15 Noiembrie 2009, BraºovStandFIRMAStandFIRMA1. La Roche Posay2. Eau Thermale Avene3. Astellas4. Procter & Gamble5. Glaxo Smith Kline6. Bioderma LaboratoireDermatologique7. Abbott8. Schering - Plough România9. Romastru Trading10. Servier Pharma11. Ivatherm12. Beiersdorf România13. Ewopharma AG - Allergan14. See Try Buy Company15. Zdrovit16. Leo Pharmaceutical17. Yella18. Solartium Group19. CD Beauty System20. Valmedica21. Dar al Dawa22. Medical Partner23. Paul Hartmann24. Nepentes România25. LC Rhea Medical26. Sãptãmâna medicalã27. Gedeon Richter28. Vitali Star29. Terapia - Ranbaxy30. Vim Spectrum31. Catalysis SL Madrid32. Berlin Chemie Menarini33. Bayer Schering Pharma34. Pro Life Pharma35. Elmed36. Sebamed37. J & D Medicals

COMUNICÃRI ..................................................................................................................................... 11C 1. SESIUNEA AFECÞIUNI DERMATOLOGICE RARE (1) ........................................ 13C 1.1–C 1.12................................................................................................................ 13–18C 2. SESIUNEA AFECÞIUNI DERMATOLOGICE RARE (2) ....................................... 17C 2.1–C 2.7.................................................................................................................. 17–20C 3. SESIUNEA PSORIAZIS................................................................................................. 20C 3.1–C 3.11 ............................................................................................................... 20–25C 4. SESIUNEA INFECÞII SEXUAL TRANSMISIBILE ................................................. 25C 4.1–C 4.5 ................................................................................................................ 25–27C 5. SESIUNEA ACTUALITÃÞI TERAPEUTICE ........................................................... 28C 5.1–C 5.14 .............................................................................................................. 28–32C 6. SESIUNEA PENTRU REZIDENÞI „ACAD. ªTEFAN GHEORGHE NICOLAU“ 33C 6.1– C 6.12 ............................................................................................................. 33–37C 7. SESIUNEA DERMATOCHIRURGIE ªI ESTETICÃ DERMATOLOGICÃ ........ 38C 7.1–C 7.13 .............................................................................................................. 38–42C 8. SESIUNEA VARIA (1) .................................................................................................... 42C 8.1–C 8.11 ............................................................................................................... 42–47C 9. SESIUNEA VARIA (2) .................................................................................................... 47C 9.1–C 9.11 ............................................................................................................... 47–50SIMPOZIOANE, WORKSHOP-uri ...................................................................................... 51S1 SIMPOZION SCHERING-PLOUGH, REMICADE .................................. 53–54S2 SIMPOZION BIODERMA.............................................................................. 55S3 SIMPOZION ASTELLAS .............................................................................. 56–57S4 SIMPOZION GLAXO SMITH KLINE ....................................................... 58S5 SIMPOZION IVATHERM .............................................................................. 59

S6 SIMPOZION ROMASTRU – ENBREL ...................................................... 60S7 SIMPOZION HUMIRA-ABBOTT. .............................................................. 61S8 SIMPOZION LA ROCHE POSAY ............................................................... 62S9 SIMPOZION SERVIER – DETRALEX ....................................................... 63–64S10 SIMPOZION PROCTER & GAMBLE ...................................................... 65S11 SIMPOZION NEPENTES ............................................................................ 66–67S12 SIMPOZION A-DERMA ............................................................................. 68S13 SIMPOZION SCHERING-PLOUGH ....................................................... 69W1 WORKSHOP TEOSYAL .............................................................................. 70POSTERE – P1-P 102 ......................................................................................................... 71AFECÞIUNI DERMATOLOGICE RARE – P 1-P 27 ......................................... 73–83PSORIAZIS – P 28-P 32 .......................................................................................... 84–86DERMATOCHIRURGIE, ESTETICÃ CHIRURGICALÃ – P 33-P 38 ........... 86–88ACTUALITÃÞI TERAPEUTICE – P 39-P 46 ...................................................... 89–91VARIA – P 47-P 102.................................................................................................. 91–115INDEX AUTORI .................................................................................................................... 117–120

COMUNICÃRI

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 1. Sesiunea Afecþiuni dermatologice rare C 1.1-C 1.12C 1. SESIUNEA AFECÞIUNI DERMATOLOGICERARE (1)V. FeierJoi 12 noiembrie 2009orele 18:00–19:30Sala Europa 1Prezidiu:Prof. Dr. Virgil FeierProf. Dr. Alexandru OanþãProf. Dr. Cãlin GiurcãneanuC 1.1EMIL BOLOGA – REMEMBER.Clinica de Dermato-Venerologie TimiºoaraÎn acest an Conferinþa Naþionalã de Dermatologie are locla Braºov la 54 de ani de la prima Conferinþã Naþionalãde Dermatologie din România postbelicã, organizatã deEmil Iuliu Bologa.Acest dermatolog de excepþie ºi intelectual desãvârºits-a nãscut la Braºov la 4 ianuarie 1916 ºi a decedat la15 iulie 2005. Era nepotul memorandistului RubinPatiþia, fiu al munþilor Apuseni, condamnat la 2 ani ºijumãtate de închisoare în procesul memorandului. Aurmat studiile ºcolare la liceul „Andrei ªaguna” 1933 ºifacultatea de medicinã la Cluj - promoþia 1939. Teza sa delicenþã „Biodiagnosticul sarcinii” a fost aprobatã cumenþiunea „cum laudae”. Medic secundar, specialist ºiprimar ºef de secþie la Spitalul de Boli Dermato-Venerologice Braºov din 1942 pânã la pensionarea din1982. Deºi nu a fãcut parte din nici o organizaþie politicãîn anul 1953 a fost deþinut politic. A organizat primaexpoziþie de exlibrisuri din România în 1972 ºi primulmuzeu de exlibris din România în cadrul muzeului dinScheii Braºovului. A fost membru de onoare al societãþiide dermatologie din Franþa 1967, Polonia 1968, Bulgaria1969, Iugoslavia 1969, Ungaria 1970, Spania 1971,Austria 1973. A fost ales membru de onoare al SocietãþiiRomâne de Dermatologie în anul 1994. Colaborator alunor numeroase periodice cum sunt Gazeta deTransilvania, Astra, Cumidava, Tribuna ºi Kronica. Afost citat de douã ori în tratatul de dermatologie a luiRobert Degos. Dr. Emil Bologa a fost un pasionat bibliofilcolecþionând cãrþi rare de culturã generalã ºi medicinã,dicþionare, atlase, scrisori inedite, manuscrise ale unorpersonalitãþi ºi medalii precum ºi tablouri originale deLuchian, Aman, Bãncilã, Vermont ºi Pallady. La 23februarie 2000 a fost distins cu titlul de cetãþean deonoare al oraºului Braºov.C 1.2GRANULOMUL FACIAL: PREZENTAREA UNUI CAZAlexandru Oanþã*, ªerban Rogoz**, Marius Irimie** Universitatea Transilvania Braºov, Departamentul de Dermatologie** Spitalul Clinic de Copii Braºov, Laboratorul de Anatomie PatologicãIntroducere: Granulomul facial este o afecþiune rarã,caracterizatã clinic prin una sau mai multe plãci saunoduli, bine delimitate, de coloraþie roºie-violacee saubrunã, localizate îndeosebi la nivelul feþei dar ºiextrafacial. O serie de aspecte histologice precumprezenþa eozinofilelor faciliteazã diagnosticul degranulom facial.Caz clinic: Pacient în vârstã de 59 ani este consultatpentru prezenþa a douã plãci de coloraþie roºie-brunã,bine delimitate, cu suprafaþa mamelonatã, cu dimensiunide 2,5 cm ºi respectiv 1,5 cm, asimptomatice,localizate la nivelul feþei. Histopatologic la niveluldermului mijlociu ºi profund este prezent un infiltratinflamator polimorf localizat îndeosebi perivascular ºiformat din polinucleare neutrofile ºi eozinofile, histiocite,limfocite, plasmocite. Infiltratul celular respectãepidermul ºi anexele pilosebacee, iar capilarele suntafectate. Examenul clinic ºi histopatologic au stabilitdiagnosticul de granulom facial. Tratamentul a constatîn injecþii intralezionale cu betametazonã cu dispariþiaaproape completã a leziunilor.Discuþii: Etiopatogenia granulomului facial rãmâneneclarã cu implicarea expunerilor la soare sauconsiderarea acestuia ca o formã de vasculitã mediatã decomplexe imune generate de un rãspuns de tipulfenomenului Arthus localizat.Concluzie: Localizarea granulomului facial la nivelulfeþei precum ºi evoluþia cronicã, recidivantã dupãdiverse terapii constituie adesea o problemã terapeuticã.C 1.3HIPERPLAZIE ANGIOLIMFOIDÃ CU EOZINOFILEVasile Benea, Simona Roxana Georgescu, Alina Elena Ilie,Alice Rusu, Maria Grigore, I. Macavei, Antoanela Bonþoi, OlguþaOrzan, Anca PodaruCentrul Dermato-venerologic, Clinica Dermatologicã “Scarlat Longhin”BucureºtiHiperplazia angiolimfoidã cu eozinofile este o afecþiunecronicã cu etiologie necunoscutã; este consideratã a fi otumorã benignã sau un proces reactiv la diferite formede traumatisme sau infectii. Clinic se caracterizeazã prinuna sau mai multe papule, plãci sau noduli eritematoviolaceepânã la brune, localizate cu predilecþie la nivelulcapului sau gâtului. Alte sedii afectate pot fi mucoasabucalã, faringele, orbita, dar diseminarea sistemicã nu afost raportatã pânã acum. Leziunile sunt frecvent13

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 1. Sesiunea Afecþiuni dermatologice rare C 1.1-C 1.12pruriginoase sau dureroase ºi se pot remite spontan.Boala apare în special la adulþii de vârstã medie. Dinpunct de vedere histologic, existã atât o componentãvascularã cât ºi una inflamatorie. De-a lungul timpuluiau fost încercate multiple terapii (injecþii intralezionalecu glucocorticoizi, 2α-interferon, agenþi citotoxici,crioterapie, electrocauterizare, laser pulse-dye, exciziachirurgicalã etc.), dar nici una nu ºi-a dovedit eficacitateape deplin.Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 51 ani cares-a prezentat pentru multiple plãci eritemato-violacee(cu diametrul de la 0,5 la 2 cm), pruriginoase, diseminatela nivelul scalpului, toracelui ºi abdomenului, care auapãrut insidios în urmã cu câteva luni. Hemoleucogramaa fost în limite normale, fãrã eozinofilie însângele periferic. Examenul histopatologic a pus înevidenþã proliferarea vaselor mici, multe dintre eleavând celule endoteliale mãrite, cu vacuole intracitoplasmatice,ºi un infiltrat inflamator perivascular siinterstiþial format din limfocite, plasmocite ºi eozinofile.Pe baza datelor clinice ºi paraclinice s-a stabilitdiagnosticul de hiperplazie angiolimfoidã cu eozinofile.Presupunem cã procesul a fost secundar traumatismuluilocal cronic dat de grataj. Bolnavul a fost tratat sistemiccu antihistaminice, iar topic prin corticosteroizi ºiaplicatii de azot lichid, cu ameliorarea simptomatologieiºi a aspectului leziunilor.C 1.4BOALA CASTLEMAN – FORMA LOCALIZATÃ,ASOCIATà CU VASCULITà URTICARIANÃAlina Elena Ilie*, V. Benea*, Simona Roxana Georgescu*,Alice Rusu*, Maria Grigore*, I. Macavei*, Antoanela Bonþoi*,Anca Mihaela Mãlin*, Elisabeta Otilia Benea*** Centrul Dermato-venerologic, Clinica Dermatologicã “Scarlat Longhin”Bucureºti.** Institutul de Boli Infecþioase „Matei Balº“ BucureºtiBoala Castleman este o afecþiune foarte rarã,caracterizatã prin hipertrofia benignã a ganglionilorlimfatici. Existã douã forme clinice: forma localizatã încare este afectat un singur grup ganglionar, frecventasimptomaticã sau pauci-simptomaticã, tratatã prinexcizie chirurgicalã radicalã, fãrã recurenþã în majoritateacazurilor ºi forma multicentricã, caracterizatãprin poliadenopatie (mediastin, gât, abdomen etc.),organomegalie (ex: splinã, ficat), manifestãri sistemice,sindrom POEMS ºi care are un prognostic mai puþinfavorabil decât forma localizatã. Etiologia bolii rãmânenecunoscutã; studii recente au sugerat implicareaherpesvirusului uman 8 (HHV-8), în special în cazulformelor multicentrice.Vasculita urticarianã este o afecþiune caracterizatã prinepisoade recurente de leziuni urticariene pruriginoase,frecvent asociate cu senzaþia de durere, usturime, arsurã,care persistã mai mult de 24 ore în aceeaºi localizare ºi cuaspect histopatologic de vasculitã leucocitoclazicã.Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 60 ani cares-a prezentat la consult pentru o erupþie urticarianãacutã (cu aspect de vasculitã urticarianã) însoþitã deangioedem, apãrutã în urmã cu douã sãptãmâni. La examenulfizic s-a decelat o formaþiune tumoralã submandibularã,rotund-ovalarã, cu diametrul de aproximativ8 cm, ferm-elasticã, nedureroasã, cu tegumentulsupraiacent de aspect normal, care a apãrut odatã cuurticaria ºi care a crescut progresiv în dimensiuni.Erupþia urticarianã a fost tratatã sistemic cu antihistaminiceºi pentoxifilin, evoluþia fiind favorabilã;pentru formaþiunea tumoralã submandibularã pacientula fost îndrumat cãtre serviciul ORL unde aceasta a fostexcizatã complet. Examenul histopatologic al formaþiuniia pus în evidenþã o hiperplazie limfoidã angiofolicularã,forma hialin-vascularã, sugerând diagnosticulde boalã Castleman. Examinarea computer tomograf nua pus în evidenþã alte adenopatii sau organomegalii,astfel încât s-a stabilit diagnosticul de boalã Castleman,forma localizatã. La 1 an de la intervenþia chirurgicalãpacientul era asimptomatic ºi fãrã recurenþa tumorii saualte adenopatii.C 1.5ERITEM NODOS ASOCIAT CU SINDROM SWEETViorica Marinescu*, Irina Mãrgãritescu**, Cristina Alexandroiu*,Mãdãlina Josanu*, Sorina Chivu*, Mihaela Ioniþã*, HanaDecean** Spitalul Universitar de Urgenþã Militar Central „Dr. Carol Davila”- SecþiaClinicã Dermatologie** Centrul Medical Domina Sana BucureºtiEritemul nodos ºi sindromul Sweet sunt dermatozereactive, rar asociate, ale cãror patogenii nu sunt clardefinite.Comunicãm cazul unei paciente în vârstã de 60 de anicare, la trei sãptãmâni de la o infecþie a cãilor respiratoriisuperioare, a observat apariþia simultanã a unor nodulisubcutanaþi, mobili, fermi, izolaþi ºi grupaþi înplacarde eritematoviolacee, localizaþi la ambii genunchi,papulonoduli eritematoºi cu pseudovezicule, diseminaþila nivelul membrelor superioare. Erupþia a fost însoþitãde febrã ºi stare generalã alteratã.Examenele de laborator au arãtat: leucocite –12700/mm 3 (N=4000-10.000/mm 3 ), granulocite – 81%(N=50%-70%), VSH – 41mm/h, fibrinogen – 706 mg/dl(N=183-383 mg/dl), ASLO – 800 UI/ml (N

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 1. Sesiunea Afecþiuni dermatologice rare C 1.1-C 1.12Urocultura ºi coprocultura au fost negative.Examenul histopatologic dintr-un nodul eritematos aarãtat paniculitã septalã cu infiltrat inflamator mixt, culimfocite, histiocite multinucleate, eozinofile, fãrãvasculitã.Examenul histopatologic dintr-un papulonodul a arãtatinfiltrat inflamator cu neutrofile ºi praf nuclear deneutrofile situate la nivelul dermului reticularsuperficial, fãrã vasculitã.Pacienta a fãcut tratament cu colchicinã 1cp/zi – 30 dezile, prednison 0,5 mg/kg corp cu scãdere progresivã –30 de zile, zinnat 1g/zi – 10 zile.La 7 zile de la iniþierea tratamentului, leziunile s-auremis în totalitate ºi nu a avut recurenþã la 3 luni.Apariþia simultanã a eritemului nodos ºi sindromuluiSweet este foarte rarã ºi, deºi patogenia nu este foarteclarã, sugereazã un posibil mecanism subiacent comun –o reacþie de hipersensibilitate întârziatã la un singuragent, în cazul prezentat streptococul β hemolitic degrup A.Asocierea celor douã afecþiuni fiind rarã, mediculdermatolog trebuie sã le recunoascã ºi sã le diferenþiezeclinic ºi histopatologic.Diagnosticul de perifoliculitis capitis abscedens etsuffodiens a fost stabilit pe baza tabloului clinic, aanamnezei minuþioase ºi a examenului anatomopatologicºi imunohistochimic al biopsiei cutanatelezionale.Celulita disecantã a scalpului reprezintã una din cauzelede alopecie cicatricealã primitivã de tip neutrofilic (cupustule) care se poate asocia cu acneea conglobatã ºihidradenita supurativã, având ca mecanism de producereocluzia folicularã prin hiperkeratozã. Evoluþia saeste cronicã, în pusee, iar rãspunsul la terapiile propuseeste de cele mai multe ori modest.Prezentarea acestui caz are drept scop subliniereaimportanþei investigaþiilor paraclinice (examen histopatologicdin biopsia lezionalã – microscopie ºi imunohistochimie)pentru evitarea erorilor legate dediagnosticul alopeciilor cicatriciale ale scalpului.C 1.7ERITROKERATODERMIA VARIABILÖ SINDROMUL MENDES DA COSTAC 1.6PERIFOLICULITIS CAPITIS ABSCEDENS ETSUFFODIENS (CO)Daciana Elena Brãniºteanu*, Andreea Molodoi**, DeliaCiobanu***, D. Ferariu***, Aida Bãdescu****, LoredanaStoica*****, D. Brãniºteanu******, I. Þolea****** Disciplina de Dermatologie, U.M.F. „Gr. T. Popa” Iaºi** Compartimentul de Dermatologie, Spitalul Municipal de UrgenþãRoman*** Disciplina de Anatomie Patologicã, U.M.F. „Gr. T. Popa” Iaºi**** Disciplina de Microbiologie, U.M.F. „Gr. T. Popa” Iaºi***** Disciplina de Dermatologie U.M.F. Craiova****** Disciplina de Oftalmologie, U.M.F. „Gr. T. Popa” IaºiCelulita disecantã a scalpului numitã încã ºi foliculitadisecantã sau perifoliculitis capitis abscedens et suffodienseste o afecþiune dermatologicã rarã caracterizatãde abcese profunde ºi de distrucþia foliculilor pilosebaceica urmare a formãrii unor granuloame, de obiceilimfoplasmocitare ºi cu celule gigante.Prezentãm cazul unui pacient de 24 de ani care s-ainternat pentu leziuni nodulare inflamatorii recidivanteºi zone de alopecie cicatricialã la nivelul scalpului.Pacientul fusese diagnosticat în urmã cu 2 ani cu acneeconglobatã. Leziunile nodulare de pe scalp, apãrute6 luni mai târziu, au fost eronat diagnosticate ºi tratate cafuruncule. Bolnavul urmase tratament sistemic cuantibiotice în cure scurte ºi retinoizi (isotretinoin,20-30/zi, în 2 cure successive de câte 1 lunã) soldate cuscurte perioade de remisiune atât a leziunilor de acneecât ºi a leziunilor nodulare de pe scalp.Floarea Sãrac, F. Benedek, I. Brihan, Simona FrãþilãFacultatea de Medicinã ºi Farmacie OradeaClinica Dermato-VenerologieEritrokeratodermia variabilã descrisã de Mendes daCosta este o genodermatozã autozomal dominant(mutaþiile fiind identificate în 2 gene de conexiune GJB3sau GJB4). Din punct de vedere clinic se caracterizeazãprin apariþia de plãci ºi placarde keratozice ºi eritematoasefigurate care pot suferi modificãri perma-nente dinpunct de vedere al formei ºi localizãrii.În lucrare este prezentat cazul unei paciente de 22 anicare prezintã la nivelul feþei, trunchiului ºi membrelor oerupþie extinsã eritemato-scuamoasã cu caracter figuratºi policiclic , contur net delimitat, leziunile fiind într-ocontinuã modificare în ceea ce priveºte localizarea ºiforma plãcilor sau placardelor.Afecþiunea a debutat la vârsta de 2 ani la nivelultrunchiului, leziunile fiind mai estompate pânã la vârstade 18 ani, când acestea au devenit mai eritematoase ºikeratozice precum ºi mai extinse. Menþionãm cã înfamilia pacientei nu mai existã cazuri cu aceastãafecþiune.Pacienta a urmat un tratament topic cu corticosteroizi ºiacid retinoic, rezultatele terapeutice fiind parþial favorabile.Am considerat importantã comunicarea acestui cazdatoritã raritãþii acestei genodermatoze.15

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 1. Sesiunea Afecþiuni dermatologice rare C 1.1-C 1.12C 1.11BOALA FLEGEL – O ENTITATE RARÃ DAR REALÃRodica Cosgarea*, A. Oanþã**, Simona ªenilã** Clinica Dermatologie, U.M.F. ”Iuliu Haþieganu” Cluj-Napoca** Clinica Dermatologie, Universitatea de Medicinã BraºovHiperkeratoza lenticularã persistentã este o afecþiunefoarte rarã, cu transmitere posibil autosomal dominantãsau sporadicã, descrisã de Flegel în 1958.Prezentãm cazul unei paciente de 15 ani cu leziunicutanate de tip papulo-keratozic, lenticulare, cu localizarepredominantã la nivelul extremitãþilor. Leziunileacrale sunt confluate în plãci infiltrate, minim erodate, cusuprafaþa keratozicã ºi tendinþã la sângerare în momentulîndepãrtãrii keratozei suprajacente. Leziunile suntdiscret pruriginoase ºi fetide datoritã acumulãrii desecreþii pe suprafeþele erozive. Histopatologic se pune înevidenþã prezenþa hiperkeratozei compacte la nivelulpapulei cu epiderm atrofic subjacent, parakeratozã focalãcu hipogranulozã subjacentã. În dermul papilar esteprezent infiltrat limfocitar în bandã asemãnãtor celui dinlichen. Sub tratament cu retinoizi aromatici leziunile s-auameliorat cu recidivã dupã întreruperea terapiei. Cazulprezentat apare la o tânãrã adolescentã deºi majoritateacazurilor comunicate au fost descrise la adulþi.C 1.12SINDROM GORLIN CU 111 CARCINOAMEBAZOCELULARE – PREZENTARE DE CAZV. Pãtraºcu, C.C. Radu, Loredana Elena StoicaU.M.F. CraiovaSindromul Gorlin este o afecþiune disembrioplazicã cutransmitere autosomal dominantã, cu puternicã penetrantã,cauzatã de mutaþii în gena PTCH 1. Înaproximativ 30% din cazuri lipseºte istoricul familial,fiind vorba de mutaþii de novo. Intereseazã în proporþiirelativ egale ambele sexe.Bolnavii prezintã hamartoame bazocelulare multiple ºidiverse displazii (maxilo-dentare, osoase, neurologice,oculare, etc.).Hamartoamele bazocelulare apar în general la pubertatesau pe durata deceniilor 2 ºi 3 de viaþã. Alte semnecutanate pot fi puþurile palmare (mai rar plantare),descrise de Word, o discretã hiperkeratozã palmoplantarã,chisturi epidermoide ºi granule de milium.Începînd din perioada copilãriei apar multiple carcinoamebazocelulare, care pun probleme de tratament.Noi prezentãm un pacient cu sindrom Gorlin, fãrã istoricfamilial, în vârstã de 35 de ani, care la 11 ani a avutprimele carcinoame bazocelulare pe toracele posterior.Ulterior au apãrut numeroase tumori, avînd înmomentul examinãrii 111 carcinoame bazocelularepigmentare, cu diametrul 0,5 pânã la 6 cm, dispuse petrunchi ºi extremitatea cefalicã. În urmã cu 2 ani i-au fostexcizate 6 carcinoame bazocelulare, cu vindecarea lentãa plãgilor ºi formare de cicatrici atrofice. Pacientulnostru prezenta de asemenea hidrocefalie congenitalã ºioligofrenie gradul II. Analiza citogeneticã a relevatcariotip 46, XY del 20 p-. Nu am avut posibilitãþiletehnice pentru evidenþierea mutaþiilor în gena PTCH 1,care sã ne certifice sindromul Gorlin sugerat de tabloulclinic.Sunt prezentate variantele terapeutice ºi conduitaadoptatã la acest pacient.Concluzii: Apariþia la un tânãr a numeroase carcinoamebazocelulare localizate pe zonele expuse ºi nonexpuse lasoare evocã un sindrom cu determinism genetic, carepoate fi sindromul Gorlin.Consilierea geneticã ºi fotoprotecþia riguroasã, precoce ºicontinuã sunt esenþiale la bolnavii cu sindrom Gorlin.C 2. SESIUNEA AFECÞIUNI DERMATOLOGICERARE (2)Vineri 13 noiembrie 2009orele 09:00–10:00Sala Europa 1Prezidiu:Prof. Dr. Rodica CosgareaProf. Dr. Alexandru OanþãConf. Dr. Daciana BrãniºteanuC 2.1ALOPECIA FIBROZANTÃ FRONTALÃA. OanþãUniversitatea Transilvania BraºovIntroducere: Alopecia fibrozantã frontalã este o formã aalopeciei cicatriciale primare apãrutã la femei înpostmenopauzã ºi caracterizatã printr-o lipsã în bandã apãrului în zona fronto-parietalã ºi mai puþin frecvent dealopecia sprâncenelor, axilelor ºi zonei pubiene. Aceastãasociere apropie alopecia fibrozantã frontalã desindromul Piccardi-Lasseur-Graham-Little caracterizatde triada alopecie cicatricialã multifocalã a scalpului,alopecie necicatricialã axilarã ºi/sau pubianã ºi papulefoliculare keratozice.Caz clinic: Femeie în vârstã de 56 de ani cu menopauzainstalatã de la vârsta de 51 ani prezintã o lipsã simetricãa pãrului din zona fronto-parietalã cu tendinþã deextindere preauricularã, asociatã cu absenþa orificiilorfoliculare, atrofie tegumentarã ºi eritem perifolicular lamarginile scalpului. Pacienta prezintã o pierdere parþialãa pãrului sprâncenelor ºi axilar. Histopatologia evidenþiazão reducere a numãrului de foliculi piloºi cuprezenþa fibrozei lamelare perifoliculare ºi a canalelor17

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 1. Sesiunea Afecþiuni dermatologice rare C 2.1-C 2.7foliculare. De asemenea este surprinsã ºi prezenþa unuiinfiltrat inflamator limfocitar localizat în jurul porþiuniisuperioare a foliculului pilos. Tratamentul a constat încorticoterapie localã ºi generalã.Concluzie: Alopecia fibrozantã frontalã este o alopeciecicatricialã care urmeazã distrugerii foliculului pilos decãtre un infiltrat inflamator limfocitar localizat în jurulporþiunii superioare a foliculului pilos ºi consideratã cao variantã a lichenului plan pilar cu afectarea anumitorzone androgen dependente, de cauzã necunoscutã.C 2.2PONDEREA AFECÞIUNILOR RAREÎN CONSULTAÞIILE NOASTRE ACORDATEÎN ANII 2004-2009Mihaela-Mãdãlina Adam** Univ. de Medicinã ºi Farmacie „Carol Davila“ Bucureºti** Societatea civilã medicalã „Popescu Daniel ºi Asociaþii“ (SCMPDA)Introducere: diagnosticul unei afecþiuni dermatologicerare este, pentru medicul dermatolog practicant înambulatoriu privat, o ºansã deosebitã; timpul alocat uneiconsultaþii, statusul social ºi cel de asigurat alpacientului, costul explorãrilor paraclinice ºi costulfiecãrei prezentãri la consultaþie constituie principalelemotive pentru a detecta afecþiuni rare.Scopul studiului: evaluarea distribuþiei afecþiunilordermatologice rare în numãrul total de consultaþiiefectuate în ambulatoriu în perioada 2004-2009.Metodologie: am evaluat statistic diagnosticele acordateîn consultaþiile efectuate timp de cinci ani la SCMPDA;dupã frecvenþa diagnosticelor, în ordine descrescãtoare,am definit ºase categorii de boli dermatologice: I - alepielii sau transmise sexual cauzate de bacterii, virusurisau fungi, II - muºcãturi de insecte, parazitoze, III - aleanexelor pielii (pãrului, unghiilor, glandelor sebacee), IV- eczeme ºi boli autoimune, V - nevi ºi boli pigmentare,VI - hamartoame ºi neoplasme, VII - boli rare; în categoriabolilor rare am inclus: eritrodermii, hiperkeratozecongenitale, boli buloase, vasculite ºi dermatozele dinafecþiuni metabolice, endocrine, cele din infecþiisistemice ºi din sindroame.Rezultate: din 4032 de prezentãri, 14 (~ 0,3 %) au fost dincategoria bolilor dermatologice rare.Concluzie: considerãm studiul util pentru demonstrareaprevalenþei bolilor dermatologice rare.STATISTICAL WEIGHT OF RAREDERMATOLOGICAL DISEASES IN OURAMBULATORY PRACTICE FROM 2004 TO 2009Background: It is a privilege for the dermatologistconsulting in the ambulatory to diagnose rare dermatologicaldiseases; the length of time intended for eachconsultation, patients social and security status, the costof laboratory and special examinations, and the cost ofeach presentation at consultation are the first-in-the-linereasons of finding contentions to sustain such rarediseases.Aim of the study: To point up the statistical weight ofrare dermatological diseases in the total number of ourambulatory consultations, realized from 2004 to 2009.Methods: we statistical evaluated our diagnosticscompleted in five years at MCSPDA; we circumscribe sixcategories of dermatological diseases, and ordered themdownward by the total number: I - skin or sexuallytransmitted caused by bacteria, viruses and fungi, II -insect bites and infestations, III - of the skin appendages(hair, nails, and sebaceous glands), IV - eczematous andautoimmune, V - pigmentary and naevi, VI - hamartoamasand neoplasms, VII - rare; in the category of raredisease we included erythrodermas, congenital hyperkeratosis,blistering disorders, vasculitis, and dermatologicallesions occurring în metabolic or endocrinedisturbances, systemic infestations, and in syndromes.Results: among 4032 consultations 14 (~0,3%) belongedto the category of rare dermatologic diseases.Conclusion: this study is useful to demonstrate thestatistical weight of rare dermatological diseases.C 2.3GRANULOM INELAR GENERALIZAT ASOCIAT CUTIROIDITà AUTOIMUNÃ, HIPERCOLESTEROLEMIEªI SCÃDEREA TOLERANÞEI LA GLUCOZÖ PREZENTARE DE CAZDaciana Elena Brãniºteanu*, Georgiana Mihãilã**, ElenaCiubotariu**, Delia Ciobanu***, Andreea Molodoi***** Disciplina de Dermatologie, U.M.F. „Gr. T. Popa” Iaºi** Clinica Dermatologicã, Spitalul Clinc de Urgenþe “Sf. Spiridon”, Iaºi*** Disciplina de Anatomie Patologicã, U.M.F. „Gr. T. Popa” Iaºi**** Compartimentul de Dermatologie, Spitalul Municipal de UrgenþãRomanGranulomul inelar este o dermatozã de etiologie încãneprecizatã, ce predominã la copil ºi la adultul tânãr desex feminin.Granulomul inelar generalizat este o formã clinicã degranulom inelar ce apare mai frecvent la vârstnici,reprezentând 15% din cazurile de granulom inelar.Aceastã formã de boalã pare a fi mai frecvent asociatã cualelele HLA BW35 ºi se caracterizeazã printr-un rãspunsslab terapeutic. Sunt descrise ºi cazuri familiale degranulom inelar generalizat în special la gemenimonozigoþi.S-au emis mai multe ipoteze privind etiopatogeniaacestei dermatoze: infecþii virale (inclusiv infecþii cuvirus hepatitic C ºi HIV), înþepãturi de insecte ºi traumatisme,IDR la tuberculinã, PUVA-terapia, expunerea laradiaþiile solare, vaccinuri (ex. pentru hepatita B).Au fost raportate ºi cazuri de granulom inelar asociatecu neoplazii (hemopatii maligne, adenocarcinoame), cu18

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 1. Sesiunea Afecþiuni dermatologice rare C 2.1-C 2.7diabetul zaharat insulinodepedent, cu perturbãri alemetabolismului lipidic ºi afecþiuni tiroidiene.Prezentãm cazul unei paciente de 68 de ani, din mediulurban, la care granulomul inelar generalizat (confirmatanatomopatologic) s-a asociat cu tiroiditã autoimunã,hipercolesterolemie ºi scãderea toleranþei la glucozã.Numeroase terapii au fost propuse în funcþie de formaclinicã de granulom inelar, incluzând corticosteroiziitopici potenþi, PUVA-terapia, UVA 1ºi laserterapia.Formele severe de granulom inelar pot beneficia deterapii sistemice: nicotinamidã, isotretinoin, antimalaricelede sintezã, dapsona, ciclosporina, clorambucilul.La pacienta noastrã dermatocorticoizii potenþi, asociaþicu antihistaminice nu au reuºit sã controleze decâtparþial leziunile cutanate.Introducerea Tracolimusului topic (Protopic 0,1%) 1aplicaþie/zi pe leziuni a condus la diminuareaimportantã a leziunilor existente, împiedicând apariþiaaltora noi.C 2.4LICHEN PLAN FAMILIALP. Cozma*, Elena Ciubotariu*, Georgiana Mihãilã*, AlinaAlupoaei*, Delia Ciobanu*, Daciana Elena Brãniºteanu**** Clinica Dermatologicã, Spitalul Clinc de Urgenþe “Sf. Spiridon”, Iaºi** Disciplina de Anatomie Patologicã, U.M.F. „Gr. T. Popa” Iaºi*** Disciplina de Dermatologie, U.M.F. „Gr. T. Popa” IaºiLichenul plan este o afecþiune cutaneo-mucoasã ce aparecu o frecvenþã de 1-2% în populaþia generalã, darprezenþa la mai mulþi membri ai aceleaºi familii estedestul de rarã. Se estimeazã cã lichenul plan familialapare într-un procent ce variazã între 0,8-10% dintrepacienþii cu lichen plan ºi are o rãspândire geograficãuniversalã.Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 65 de aniinternat în Clinica Dermatologicã Iaºi pentru o erupþiepapulosã violacee, intens pruriginoasã, dispusã în plãciºi placarde la nivelul feþelor anterioare ale gambelor,pumnilor, regiunea lombosacratã însoþitã de leziuni degrataj ºi de lichenificare. Datele clinice coroborate cuinvestigaþiile paraclinice (examen histopatologic) aucondus la diagnosticul de lichen plan.Antecedentele heredocolaterale ale bolnavului auevidenþiat prezenþa de lichen plan ºi la unul din copii, ofiicã de 29 de ani. Debutul leziunilor la fatã se realizasela o vârstã destul de tânãrã, evoluþia a fost îndelungatã,cu perioade de exacerbare întretãiate de perioade deremisiune. Bolnava s-a internat ºi ea în Clinicã, iarerupþia cutanatã importantã a necesitat instituirea tratamentuluisistemic cu corticoizi. Rãspunsul terapeutic afost lent iar recurenþele bolii au fost frecvente.Atât tatãl cât ºi fiica nu prezentau infecþia cu virusulhepatitei B sau C .Clinic, lichenul plan familial este o formã mai gravãdecât cel nefamilial. În general, vârsta medie de debut abolii este 25 de ani, dar sunt frecvente cazurile de debutîn copilãrie. Episoadele eruptive sunt mai prelungite, curecurenþe numeroase, necesitând un tratament maiîndelungat (chiar peste doi ani) cu corticoizi oral ºisistemic pentru a putea fi controlate leziunile.C 2.5PUSTULOZA ACUTà ERITEMATOASÃGENERALIZATÃSimona Frãþilã, Corina Bud, I.Brihan, Floarea SãracFacultatea de Medicinã ºi Farmacie, OradeaPrezentãm un caz de pustulozã acutã eritematoasãgeneralizatã la o pacientã în vârstã de 26 ani caredezvoltã febrã, erupþie eritemato-maculoasã difuzã,moderat edematoasã ºi multiple pustule nefolicularelocalizate pe zonele seboreice ºi în pliurile axilare ºiinghinale. Erupþia a apãrut la 3 zile dupã iniþierea unuitratament cu amoxicilinã+acid clavulanic pentru ovirozã respiratorie ºi s-a agravat dupã ampicilinã.Pustulele au fost sterile iar biopsia cutanatã a evidenþiatlocalizarea lor subcornoasã ºi intrapidermicã asemãnãtoarepsoriazisului pustulos. S-au asociat neutrofilieºi eozinofilie. Tabloul clinic s-a remis la 5 zile de lasistarea antibioterapiei cu excepþia edemului de lanivelul picioarelor pe fondul cãruia au apãrut veziculobuleºi prurit cu rãspuns rapid la corticoterapie sistemicãºi descuamare ulterioarã. Pustuloza acutã eritematoasãgeneralizatã trebuie avutã în vedere în cazul erupþiilorpustuloase acute. Cunoaºterea caracterului clinic ºi alevoluþiei benigne cu remisiune spontanã la întrerupereaagentului medicamentos cauzator poate preveniaplicarea unor mãsuri terapeutice inutile.C 2.6EPITELIOM SPINOCELULAR GIGANT SUBORBITALBILATERALI. Florea*, D. Popescu**, M. Florea***, S. Popescu*,D. M. Ungureanu****, I. Vais*, C. Georgescu*****, C. Mitran** Clinica de dermatologie – Spitalul clinic nr. 1 Craiova** Spitalul clinic nr. 2 – Filantropia*** Clinica de radiologie – Spitalul clinic nr.1 Craiova**** Dispensarul Policlinic Filiaºi***** Laboratorul Clinic de Anatomie Patologicã – Spitalul clinic nr. 1CraiovaDisconfortul psihic ºi fizic pe care bolile dermatologice lecauzeazã, face ca adresabilitatea cãtre medicii dermatologisã fie crescutã. În extrema cealaltã, indiferenþa, indolenþa,incultura, teama, ruºinea sau chiar comoditatea,amânã în mod nejustificat ºi nefavorabil prezentarea lamedic. Cu toatã localizarea „la vedere” a cancerelorcutanate, ce poate permite un diagnostic precoce ºi un19

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 1. Sesiunea Afecþiuni dermatologice rare C 2.1-C 2.7tratament eficient, evoluþia lentã ºi asimtomaticã, lipsade educaþie sanitarã ºi controale medicale periodice, faceca uneori pacienþii sã se prezinte cu formaþiuni tumoralegigante, impresionante, ce pot pune viaþa în pericol.Autorii prezintã un asemenea caz, cu formaþiunitumorale gigante localizate la nivelul obrajilor, care afost rezolvat prin excizia chirurgicalã ºi prelevarea delambouri pentru acoperirea defectului, rezultatul esteticºi funcþional imediat fiind foarte bun.C 2.7MELANOMUL AMELANOTIC/HIPOMELANOTIC– UN DIAGNOSTIC CLINIC ªI DERMATOSCOPICDIFICILRodica Cosgarea, Simona ªenilã, A. BaicanClinica Dermatologie, U.M.F. ”Iuliu Haþieganu” Cluj-NapocaEste binecunoscut faptul cã prognosticul pacienþilor cumelanom depinde de precocitatea diagnosticului ºi atratamentului chirurgical al tumorii primare. Undiagnostic precoce este fãcut de cele mai multe ori încazul în care melanomul se dezvoltã pe un nevpreexistent care îºi schimbã aspectul ºi atrage atenþiaprin aceasta sau în cazul în care tumora apare de novo,pe un tegument nemodificat anterior, situaþie în careatrage din nou atenþia pacientului.Prezentãm mai multe cazuri de melanoame amelanoticesau hipomelanotice în care diagnosticul a fost fãcut cu ooarecare dificultate ºi chiar tardiv. În cazul melanoamelorcomplet amelanotice de novo diagnosticulclinic mai probabil a fost cel de carcinom bazocelular iardiagnosticul de melanom l-a fãcut examenul histopatologic.O situaþie aparte o reprezintã melanomul cu regresiecompletã evidenþiat în cazul unui pacient cânddiagnosticul tumorii primare a fost posibil doar înmãsura în care existau date anamnestice legate detumora involuatã ºi s-au evidenþiat metastaze cutanate ºiganglionare determinate de aceasta. Prezentãm deasemenea cazurile unor pacienþi cu melanoame hipomelanotice,situaþii în care resturile de pigment melanicsunt deosebit de utile în formularea diagnosticuluidermatoscopic.C 3. SESIUNEA PSORIAZISVineri 13 noiembrie 2009orele 15:00–16:00Sala Europa 1Prezidiu:Prof. Dr. Zenaida PetrescuConf. Dr. Simona Roxana GeorgescuConf. Dr. Virgil PãtraºcuC 3.1PSORIAZISUL, DINCOLO DE PIELEV. Pãtraºcu, Loredana Elena Stoica, C.C. RaduU.M.F. CraiovaSunt binecunoscute observaþiile „clasice” privind interesareaarticulaþiilor în psoriazisul artropatic, precum ºimanifestãrile generale din psoriazisul eritrodermic(deshidratare, decompensare cardiovascularã, pierderiimportante proteice) ºi pustulos generalizat (hipocalcemie,hipoalbuminemie, afectare hepaticã, etc.).La ora actualã psoriazisul nu mai este considerat doar oafecþiune cutanatã, ci o boalã inflamatorie sistemicãcronicã.Datele acumulate în ultimele decenii aratã cã psoriazisulpoate afecta multiple organe ºi sisteme.Pe un lot format din 112 bolnavi de psoriazis noi amcercetat comorbiditãþile, urmãrind totodatã desprindereaeventualelor interferenþe etiopatogenice întreaceastã dermatozã ºi respectivele entitãþi clinice.Bolnavi ºi metodã: Lotul de studiu a cuprins 70 debãrbaþi ºi 42 femei, cu vârsta medie de 49,51 ani (3-70ani), 3 pacienþi având vârsta sub 18 ani. Istoriculpsoriazisului a fost cuprins între 3 luni ºi 40 ani, mediafiind de 9,62 ani.Au prezentat psoriazis vulgar 76,79% din cazuri,psoriazis artropatic 12,50%, psoriazis pustulos 6,25% ºipsoriazis eritrodermic 4,46%.Rezultate: Comorbiditãþile cele mai frecvente la bolnaviinoºtri au fost: supraponderali ºi obezi (51,79%), HTA(25,89%), afectare hepaticã (23,21%), diabet zaharat(10,71%), cardiopatie ischemicã (9,82%), etilism cronic(9,82%), dislipidemie (8,04%). De asemenea am întâlnitcontractura Dupuytren (5 cazuri), patologie tiroidianã(3 cazuri), ulcer gastroduodenal (3 cazuri), lichen sclerosgenital (2 cazuri), vitiligo (1 caz), pemfigoid bulos(1 caz).Sunt prezentate interferenþele etiopatogenice întrepsoriazis ºi patologia coexistentã ºi impactul acesteiaasupra conduitei terapeutice.Concluzii: Este necesarã abordarea multidisciplinarã abolnavilor de psoriazis în prezenþa comorbiditãþilor.Pe plan economic, comorbiditãþile cresc costul tratamentuluibolnavilor de psoriazis.20

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 3. Sesiunea Psoriazis C 3.1-C 3.11Medicul dermatolog dispune la ora actualã de omultitudine de opþiuni terapeutice de aplicare localã,care se pot folosi în monoterapie (mai rar), combinate(ideal), în mod secvenþial ºi/sau rotaþional.În general, iniþial se instituie un tratament topic de atac,care urmãreºte ameliorarea eficientã ºi rapidã aleziunilor, urmat de un tratament de întreþinere care sãfie eficient ºi sigur pe termen lung.Acest material trece în revistã eficacitatea ºi siguranþaterapeuticã a corticosteroizilor, analogilor de vitamina D,emolienþilor, acidului salicilic, gudroanelor, tacrolimus,pimecrolimus, tazarotenului ºi combinaþiilor lor, alcãtuindo sintezã care se doreºte a fi utilã în practica de zicu zi.C 3.7ETANERCEPT CA MONOTERAPIE ÎN PSORIAZIS– EXPERIENÞA CLINICÃAndra Muscalu, Cristina Þîbîrnã, Adina Dobriþoiu, C. Belmega,Rozalia OlsavszkySpitalul Colentina, Bucureºti, Clinica I DermatologiePsoriazisul este o afecþiune cutanatã cronicã de caresuferã aproximativ 2% din populaþia europeanã.Dezvoltarea terapiei biologice ofera o intervenþieselectivã, direcþionatã imunologic, cu mai puþine efecteadverse decât tratamentele tradiþionale.Aceste tratamente, cum este si etanerceptul, trebuieprivite ca o opþiune terapeuticã nu numai în ceea cepriveºte înlãturarea semnelor ºi simptomelor depsoriazis, cât ºi pentru a ameliora semnificativ calitateavieþii la pacienþii afectaþi.Prezentãm experienþa noastrã clinicã în terapia biologicãcu etanercept (Enbrel), un antagonist TNF, la pacienþiisuferind de psoriazis în plãci moderat spre sever,rezistent la tratamentele standard.ETANERCEPT AS MONOTHERAPY ÎN PSORIASIS –CLINICAL EXPERIENCEPsoriasis is a chronic skin disorder that affectsapproximately 2% of the European populations. The aimof biological therapies is to provide selective,immunologically directed intervention with fewer sideeffects than traditional therapies.Biologics, such as etanercept, should be seriouslyconsidered as a therapeutic option to not only clearpsoriatic symptoms, but also to significantly increase thequality of life în affected patients.We are presenting our clinical experience withetanercept, a TNF antagonist, for the treatment ofmoderate-to-severe plaque psoriasis, unresponsive tostandard therapy.TRATAMENTUL PSORIAZISULUI LA COPILA. OanþãUniversitatea Transilvania BraºovC 3.8Psoriazisul reprezintã o afecþiune care poate avea unprofund impact fizic, emoþional ºi social cu repercusiuniasupra calitãþii vieþii. Majoritatea cazurilor de psoriazisapãrute la copil reprezintã forme uºoare, cu rãspuns bunla medicaþia topicã. Doar o minoritate dintre copiii cupsoriazis prezintã forme severe, cu evoluþie rapidã, necesitândterapie sistemicã.Alegerea tratamentului psoriazisului la copil estedeterminatã, la fel ca ºi la adult, de activitatea afecþiunii,de morfologia ºi distribuþia leziunilor, severitate ºiprezenþa stãrilor comorbide precum psoriazisulartropatic. Consideraþii practice precum: confortulutilizãrii, acceptabilitatea pacientului, accesibilitatea,raportul risc/beneficiu, costul, percepþia individuluiasupra afecþiunii ºi indicele de calitate al vieþii suntfactori de decizie în alegerea tratamentului.La copil raportul greutate/suprafaþã trebuie avut învedere în cazul administrãrii pe cale generalã, ca ºi încazul administrãrii topice, cu posibilitatea absorbþieipercutane ºi a apariþiei unor efecte secundare asupraorganelor.În faþa unui copil cu psoriazis situaþia nu trebuiedramatizatã considerând psoriazisul o boalã incurabilãºi de asemenea trebuie înlãturat sentimentul deculpabilitate al pãrintelui cu psoriazis.C 3.9CONSIDERAÞII PRIVIND KERATOLITICELEªI REDUCTOARELE ÎN TERAPIA TOPICÃA PSORIAZISULUIZenaida Petrescu, Laura Stãtescu, Cristina Bârsan, OanaSiriac, Elda Ziu, T. BontaClinica Dermatologicã, Spitalul de Urgenþe „Sfântul Spiridon” IaºiTerapia topicã a psoriazisului include medicaþii diverse,unele de mult timp folosite, dar care îºi pãstreazãvalabilitatea ºi astãzi, cum sunt keratoliticele ºireductoarele.Medicaþia keratoliticã diminuã coesiunea corneocitelor(studii în vitro ºi în vivo la cobai ºi la om), facilitânddetaºarea scuamelor ºi reînnoirea stratului cornos. Dinkeratolitice fac parte acidul salicilic, ureea, clorura desodiu, magnesia usta, acidul lactic, acidul benzoic,acidul retinoic º.a.Acidul salicilic, medicaþia topicã clasicã în psoriazis, pelângã efectul keratolitic, reduce hiperplazia epidermuluiproliferat (Loden º.a.). Poate fi aplicat singur sau în23

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 3. Sesiunea Psoriazis C 3.1-C 3.11asociere cu alte substanþe (uree, acid lactic, ihtiol,ditranol, corticosteroizi etc.), sub formã de unguente,soluþii. Se absoarbe însã pe cale percutanã (65-80%regãsit în urinã), putând apare fenomene toxice(salicilism), când este aplicat pe suprafaþã mare sau înconcentraþie peste 10%. Ureea, cu efect keratolitic mairedus decât acidul salicilic ºi acþiune hidratantã(capacitate de a fixa apa), poate fi folositã singurã sau înasociere cu alte substanþe (clorurã de sodiu, acid salicilic,acid lactic etc.), în preparate magistrale sau preparatestabile comercializate. Asocierea uree ºi ClNa (urodium),principiu activ brevetat este indicatã în psoriazis(Psorilys ® ).Medicaþia reductoare include gudroanele, ditranolul,butantronul etc. Gudroanele (vegetale, din roci bituminoase,huilã) au acþiune reductoare (vasoconstrictoare),inhibã funcþia mitocondriilor, suprimã sintezaADN în keratinocite, sunt antiinflamatoare. Suntpreparate magistrale sau comercializate cu gudron dehuilã, ihtiol (Xeryal P ® , Mediket Ictamo ® etc.), oleumcade etc. Pot produce iritaþie cutanatã, rar sensibilizare,fototoxicitate, foliculite, potenþialul carcinogenetic fiinddiscutat. Ditranolul, reductor puternic, inhibitor alproliferãrii celulare (reducerea sintezei ADN ºi diminuareaactivitãþii mitotice), imunomodulator, rãmâne omedicaþie eficientã, necostisitoare, fãrã efecte secundaresistemice. Terapia de scurtã duratã (10-30 minute)previne iritaþia pielii sãnãtoase. Formele de prezentare(emulsia, crema, unguentul, pasta, batonul, gelul,plasturele). Poate fi asociat cu PUVA sau retinoizi orali,dar nu corticoterapia topicã (reºute mai precoce).Butantronul este mai puþin iritant ºi la fel de eficient.EVALUAREA CALITÃÞII VIEÞII BOLNAVILOR DEPSORIAZIS CU AJUTORUL CHESTIONARULUICV – P 50, STUDIU PE 112 CAZURIV. PãtraºcuU.M.F. CraiovaC 3.10Noþiunea „calitatea vieþii” a apãrut la sfârºitul anilor 70.Ea reprezintã percepþia pe care o are individul asupraexistenþei sale, în contextul cultural ºi de valori în caretrãieºte ºi în raport cu aspiraþiile personale.Calitatea vieþii este un concept global, subiectiv ºimultidimensional. Numeroase studii au evidenþiatfaptul cã bolile de piele au impact major pe stareapsihologicã a bolnavilor, pe relaþiile sociale ºi peactivitãþile cotidiene.Noi am evaluat impactul psoriazisului asupra calitãþiivieþii bolnavilor pe un lot de 112 cazuri tratate în Clinicade Dermatologie Craiova în ultimii 5 ani.Bolnavi ºi metodã: Vârsta medie a fost de 49, 51 ani, cusex ratio (M/F) 1,67. Istoricul bolii a fost cuprins între3 luni ºi 40 ani (media 9,62 ani). Au prezentat psoriazisvulgar 76,79% din cazuri, psoriazis artropatic 12,50%,psoriazis pustulos 6,25% ºi psoriazis eritrodermic 4,46%.Calitatea vieþii a fost evaluatã utilizând chestionarul CV– P 50, chestionar personal propus în urma cu un an laConferinþa Naþionalã de Dermatologie de la Sibiu.Chestionar CV-P50• Cât de mult v-a afectat în ultima sãptãmânã (deloc- 0 p; puþin - 1 p; mult - 2 p; enorm - 3 p) Prezenþa scuamelor? Cãderea scuamelor? Pruritul? Durerile articulare? Costul tratamentului? Timpul pentru efectuarea tratamentului? Murdãrirea hainelor ºi a lenjeriei cauzatã detratament?• Cât de mult v-a afectat în ultima sãptãmânã (deloc -0 p; puþin - 1 p; mult - 2 p; enorm - 3 p) Relaþiile cu ceilalþi din familie? Relaþiile cu prietenii? Activitãþile zilnice? Activitatea profesionalã? Activitatea de relaxare?• În ultima sãptãmânã, datoritã psoriazisului aþi avut(da – 2 p; nu – 0 p) Sentiment de neatractivitate? Dificultãþi în activitatea sexualã? Tendinþã de a vã izola evitând contactul cu altepersoane? Stare de neliniºte, de iritare?• Este psoriazisul cea mai importantã problemã desãnãtate a dumneavoastrã? (da – 3 p; nu – 0 p)• Aþi încercat sã ascundeþi boala în prezenþa altorpersoane? (da – 3 p; nu – 0 p)Verificaþi dacã aþi rãspuns bine la fiecare întrebare.Aceste date sunt confidenþiale.Vã mulþumesc!Interpretarea datelor:10-20 p: - dermatoza afecteazã uºor calitatea vieþii;21-30 p: - dermatoza afecteazã moderat calitatea vieþii;31-40 p: - dermatoza afecteazã semnificativ calitateavieþii;41-50 p: - dermatoza afecteazã profund (grav) calitateavieþii.Rãspunsurile au fost corelate cu datele examenuluidermatologic.Rezultate: La bolnavii studiaþi, calitatea vieþii a fostafectatã uºor la 21,43% din cazuri, moderat la 32,14%,semnificativ la 34,82% ºi profund (grav) la 11,61%.Detaliind rãspunsurile la fiecare întrebare din chestionarulmultimodular, pe primele locuri în ceea ce priveºteimpactul psoriazisului au fost:- Impactul asupra activitãþii de relaxare a fost prezent la106 bolnavi (94,64%)- Costul tratamentului a reprezentat o problemã majorãpentru 92 bolnavi (82,14%)24

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 3. Sesiunea Psoriazis C 3.1-C 3.11- Au încercat sã ascundã boala în prezenþa altorpersoane 86 bolnavi (76,79%)- Au prezentat dificultãþi în activitatea sexualã 66bolnavi (58,93%)Impactul relaþional negativ a fost în raport în primulrând cu prejudiciul estetic, iar impactul funcþional s-acorelat în acest studiu cu severitatea clinicã a bolii ºi culocalizarea palmarã a psoriazisului.Concluzii: Datoritã rãsunetului fizic, emoþional ºi socialal psoriazisului, psihoterapia trebuie sã completezetratamentul topic ºi sistemic al acestor bolnavi.C 3.11PSORIAZIS ªI STRESG. Suciu*, M. Bolchiº*** U.M.F. „Carol Davila“, Bucureºti** Centrul Medical „Dr. Cev“, LugojPsoriazisul este o afecþiune cronicã, recidivantã, careafecteazã 1-2% din populaþia mondialã.Stresul a fost definit de Hans Selye ca rãspuns nonspecifical corpului la orice ameninþare de schimbare, darnu existã o definiþie unanim acceptatã azi.Impactul stresului în patogenia psoriazisului a fostpostulat încã din anii `50. Stresul este implicat îndeclanºarea episoadelor eruptive; stresorii sunt variaþi,iar modul de reacþie la aceºtia variazã de la individ laindivid. Pe de altã parte stresul poate fi secundarerupþiei psoriazice, aceasta fiind apoi perpetuatã carãspuns la stres.În ceea ce priveºte tratamentul psoriazisului, datele dinliteraturã indicã faptul cã un program terapeutic eficientar trebui sã cuprindã ºi psihoterapie orientatã sprecontrolul stresului.Nu în ultimul rând putem discuta ºi despre stresulpersonalului medical implicat în tratamentul pacienþilorpsoriazici.C 4. SESIUNEA INFECÞII SEXUALTRANSMISIBILEVineri 13 noiembrie 2009orele 14:00–15:00Sala Europa 2Prezidiu:Prof. Dr. Gheorghe MuºeþDr. Karin HaarProf. Dr. George-Sorin ÞiplicaC 4.1APRECIEREA EFICIENÞEI CICLOBIOR ÎN HERPESGENITAL ªI HERPES ZOSTERGh. Muºeþ*, Gr. Morcov*, O. Scutari**, V. Morcov**, S. Melnic** Universitatea de Stat de Medicinã ºi Farmacie „Nicolae Testemiþanu”,Republica Moldova** Dispensarul Municipal Dermatovenerologic ChiºinãuInfecþiile cu virusul herpes simplex ºi varicelozosterianpot cãpãta un caracter particular la gazdele imuncompromise.Ciclobiorul (Aciclovir + BioR), produsautohton, asociazã 2 componente cu efect antiviral ºiimunomodulator, fapt ce argumenteazã utilizarea lui îninfecþiile virale herpetice.Obiectivul studiului. Studierea eficienþei, toleranþei ºicomplianþei tratamentului cu Ciclobior în herpes genitalºi herpes zoster.Material ºi metode. Lotul studiat a cuprins 30 depacienþi, 27 bãrbaþi ºi 3 femei, vârste de 18-35 ani, avândherpes genital – 27 ºi herpes zoster - 3. Ciclobior(capsule) s-a administrat în herpes genital a câte2 capsule 3 ori/zi; în herpes zoster a câte 2 capsule de4 ori/zi (sau 3 capsule 4 ori/zi), timp 5-10 zile, îndependenþã de gravitatea maladiei.Rezultate. Reieºind din rezultatele obþinute, s-aconstatat cã dupã instituirea tratamentului cu Ciclobiors-a redus durata expresiei leziunilor veziculoase înmedie cu 70%. De asemenea, s-a determinat scãdereaexpresiei neuralgiei postzosteriforme (NPZ) cu 45%.A fost demonstratã eficienþa ºi avantajele Ciclobioruluiîn special la gazdele imunocompromise. Monitorizareaserologicã a pacienþilor pe parcursul unui an a relevatnegativarea IgM ºi scãderea nivelului IgG la pacienþii cudescãrcare viralã asimptomaticã. Totodatã, tratamentulsupresiv cu Ciclobior nu a exclus recurenþele la4 pacienþi cu herpes genital, acestea instalându-se peste30-45 zile. În decursul tratamentului efecte adverse nuau fost semnalate, preparatul fiind bine tolerat.Concluzii. Ciclobior (capsule) reprezintã o alternativãterapeuticã eficientã în tratamentul infecþiei herpetice.25

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 4. Sesiunea Infecþii sexual transmisibile C 4.1-C 4.5C 4.2C 4.3OPÞIUNE ÎN TRATAMENTUL TRICHOMONIAZEIUROGENITALEV. Sturza*, M. Beþiu*, I. Oltu**, P. Gutium**, Nina Rotari*** Catedra Dermatovenerologie U.S.M.F. “Nicolae Testemiþanu”** Dispensarul Dermatovenerologic Republican, ChiºinãuEºecurile în tratamentul trichomoniazei sunt semnalatedin ce în ce mai frecvent, recidivele constituind pânã la50% din cazuri. Recurenþele sunt explicate prin acumulareaîn populaþie a tulpinelor de Tr. vaginalis rezistentela nitro-imidazolii tradiþionali (metronidazol, tinidazol).Scopul studiului. Evaluarea eficacitãþii terapeutice apreparatului Secnidox (Secnidazol) în infecþiile urogenitalenecomplicate, provocate de Tr. vaginalis.Material ºi metode. În realizarea scopului propus amtestat calitãþile preparatului Secnidox (Secnidazol),World Medicine. Studiul a inclus 46 bãrbaþi cu uretritãnecomplicatã, provocatã de Tr. vaginalis, având vârstecuprinse între 19 ºi 61 ani (vârsta medie 26,5 ani).Diagnosticul a fost confirmat microscopic ºi prin culturi(Johnson). Din istoricul bolii s-au constatat tentativerepetate de autotratament la 20 pacienþi. Secnidox(Secnidazol) a fost administrat astfel: câte 2 gr. p.o.înainte de mese în dozã unicã la 22 bolnavi (I lot); câte 2gr/zi timp de 5 zile la 24 bolnavi (II lot). S-a urmãriteficacitatea clinicã ºi microbiologicã, toleranþa tratamentuluiºi eventualitatea reacþiilor adverse la 10 ºi 30zile dupã tratament.Rezultate. Simptomatologia clinicã s-a remis la 16pacienþi din lotul I ºi la 20 din lotul II. Eradicareabacterioscopicã ºi microbiologicã s-a constatat doar la 10pacienþi din lotul I ºi la 19 pacienþi din lotul II (la finelelunii dupã tratament). Secnidoxul a fost bine tolerat lamajoritatea bolnavilor, reacþiile adverse înregistrânddureri abdominale – la 2 pacienþi, greaþã – la 6 ºi glositacandidozicã – la 3 pacienþi.Concluzie. Secnidoxul (Secnidazol), datoritã tolerabilitãþiiºi eficienþei bune, reprezintã o alternativã mairecentã în tratamentul infecþiilor urogenitale provocatede Tr. vaginalis.EVOLUÞIA INFECÞIILOR TRANSMISIBILE SEXUALÎN ROMÂNIA ÎN 2008V. Benea*, V. Grãdinã*, Simona-Roxana Georgescu*, EcaterinaScorþan**, Raluca Daniela Greblescu**, D. Mureºan*,M. Popescu*, Gabriela Sanda*, Elisabeta Otilia Benea***.* Centrul Dermato-venerologic, Clinica Dermatologicã “Scarlat Longhin”Bucureºti** Centrul de Statisticã ºi Documentare Medicalã al Ministerului Sãnãtãþii*** Institutul de Boli Infecþioase „Matei Balº“ BucureºtiObiectiv: analiza evoluþiei incidenþei infecþiilor transmisibilesexual (ITS) majore în 2008 în România.Material ºi metodã. Studiul a fost realizat pe baza datelorînregistrate la Centrul Dermato-venerologic Bucureºtiprin monitorizarea reþelei de dermato-venerologie ºi laCentrul de Calcul al Ministerului Sãnãtãþii. S-a avut învedere evaluarea evoluþiei sifilisului, a gonoreei ºi ainfecþiei HIV/SIDA la bolnavii cu ITS.Rezultate. În 2008 au fost înregistrate 4.015 de cazuri noide sifilis. Incidenþa sifilisului a crescut continuu, de la7,1 o / ooooîn 1986, la 19,8 o / ooooîn 1989, 55,9 o / ooooîn 2001ºi 58,53 o / ooooîn 2002, dupã care a început sã scadã(18.7 o / ooooîn 2008). De asemenea a crescut ºi numãrul decazuri de sifilis congenital: nici un caz în 1986, 8 cazuri în1989, 167 de cazuri în 2000 ºi 423 de cazuri în 2001;ulterior, dupã introducerea unor criterii mai riguroase deraportare, numãrul acestora a scãzut drastic (9 cazuri în2008). În mod paradoxal, incidenþa gonoreei a scãzut, dela 57,4 o / ooooîn 1986, la 35,7 o / ooooîn 1989 ºi 2.93 o / ooooîn2008 (631 cazuri raportate). Prevalenþa infecþiei HIV labolnavii cu ITS testaþi la Centrul Dermato-venerologicîncepând cu anul 1988 este sub 1% (0,77% în 2007).Tinerii care provin din medii defavorizate constituieprincipala categorie cu risc crescut faþã de ITS.Concluzii. ITS continuã sã reprezinte o problemã majorãde sãnãtate publicã. Principala caracteristicã a dinamiciiincidenþei ITS în ultimele decade în România o constituiecreºterea incidenþei sifilisului ºi scãderea incidenþeigonoreei.26

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 4. Sesiunea Infecþii sexual transmisibile C 4.1-C 4.5C 4.4STD-SENTINEL SURVEILLANCE: RESULTS FROMGERMANY AND POSSIBILITIES FOR APPLICATIONIN ROMANIA (BORDERNET work)K. Haar, U. Marcus, V. Bremer, O. HamoudaDepartment for Infectious Disease Epidemiology, Robert Koch-Institut(RKI), Berlin, GermanyObjectives: The new Infection Protection Act wasimplemented in 2001 in Germany and only syphilis andHIV remained reportable STIs. A sentinel surveillancesystem was implemented to monitor other STIs.Methods: Since the end of 2002 local health authorities,specialized outpatient clinics and private practitionerscontinually report examination and infection data,demographics and risk factors. Patients are asked toreturn questionnaires which are linked to doctors’reports and provide further information about theirsexual behaviour.Results: Between January 2003 and October 2009, 646730clients attended >200 sentinel sites. 6% (5601/ 93508)being positive for chlamydia, 3.6% (3325/ 92193) forgonorrhoea, 1.1% (3513/ 319882) for HIV, 3% (3372/112720) for syphilis and 2.5% (2103/85084) fortrichomonas.Among the total of 9987 STD patients 56% were men andthe median age was 31 years, men being significantlyolder. Women were more often of foreign origin (67% vs.26%, p

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 4. Sesiunea Actualitãþi terapeutice C 5.1-C 5.14C 5. SESIUNEA ACTUALITÃÞI TERAPEUTICEVineri 13 noiembrie 2009orele 16:30–18:00Sala Europa 2Prezidiu:Prof. Dr. Justin D. DiaconuProf. Dr. Mihail AlecuProf. Dr. Remus OrãºanDr. Irinel NedelcuC 5.1BIOSTIMULAREA ªI REGENERAREA CUTANATÃUTILIZÂND EXTRACTE ÎMBOGÃÞITE DE PLASMêI PLACHETE AUTOLOGEI. NedelcuC.M.I. „Dr. Nedelcu Ioan“, Bucureºti, RomâniaÎntre produsele autologe destinate combaterii îmbãtrâniriiºi producerii regenerãrii ºi remodelãrii faciale ºicorporale, grãsimea, utilizatã prin tehnica lipofilingului,se bucurã de o poziþie privilegiatã, în ciuda numeroaselorneajunsuri ale metodei (rezultate pasagere,prelevare greoaie, pierderi importante la manevrare ºireadministrare, reacþii inflamatorii importante legate defenomenul de lipolizã fiziologicã etc.)Un nou produs autolog, extractele îmbogãþite de plasmãºi plachete, a fost dezvoltat, concomitent cu imaginareaunei tehnici adecvate de prelucrare ºi administrare,pentru creºterea eficacitãþii ºi reducerea inconvenientelorlegate de tehnicile precedente.Tehnicile de biostimulare ºi regenerare cutanatã ºi nunumai, utilizeazã produse autologe furnizate de propriulsânge al pacientului, extracte îmbogãþite deplasmã, plachete ºi celule stem. Aceste extracte conþinpeste 60 de factori de creºtere ºi control tisular, dintrecare cei mai importanþi sunt:- PDGF (Platelet Derived Growth Factor) care controleazãreplicarea ºi proliferarea fibroblaºtilor ºikeratinocitelor, augmenteazã sinteza de colagen ºielastinã, produce angiogenezã ºi vascularizaþie, producechemoatracþie pentru macrofage ºi fibroblaste;- TGF alpha ºi beta (Transforming Growth Factor) careinduce formarea de þesut de susþinere (collagen) ºistimuleazã proliferarea ºi migraþia celularã;- ILGF (Insulin-Like Growth Factor) care controleazãproliferarea ºi migrarea celularã;- EGF (Epidermal Growth Factor) responsabil cudiferenþierea celularã, reepitelizare ºi angiogeneza;- BFGF (Basic Fibroblast Growth Factor)- VEGF (Vascular Endothelial Growyh Factor)- HGF (Hepatocyte Growth Factor), toþi fiind responsabiliîn ultima instanþã de diferenþierea celularã, reepitelizare,migraþia celularã ºi angiogeneza.Sunt discutate tehnicile de obþinere a extractelor îmbogãþitede plasmã ºi plachete, tehnicile de administrare,profilul de siguranþã pe termen scurt ºi lung ºi rezultateleobþinute în epitelizarea rãnilor atone, cicatrizareaulcerelor cronice vasculare ºi diabetice, în regenerarea ºiremodelarea facialã ºi corporalã (decolteu, mâini),regenerarea pãrului, ºtergerea ridurilor etc., în luminadatelor din experienþa internaþionalã ºi personalã.C 5.2TERAPIA ADJUVANTà PRIN DERMATO-COSMETICE CU APà ECHILIBRATà ÎN DEUTERIU”DEUTERIA LUX“ ÎN DERMATOZELE UZUALEI. NedelcuC.M.I. „Dr. Nedelcu Ioan“, Bucureºti, RomâniaDermatocosmeticele „DEUTERIA LUX“ pe bazã de ApãEchilibratã în Deuteriu ºi asociaþii complexe de principiiactive naturale ºi-au dovedit efectul benefic adjuvantîntr-o serie de dermatoze uzuale.Sunt discutate mecanismele de acþiune, metoda ºitehnica utilizãrii dermatocosmeticelor DEUTERIA LUXîn terapia adjuvantã a unor dermatoze precum:psoriazisul, dermatita atopicã, vitiligo, acnea, melanodermii,eczema, ten sensibil, cu exemplificarea princazuri clinice semnificative în lumina experienþeipersonale.C 5.3HOMEOPATIE ÎN TRATAMENTUL VERUCILORVULGARE – O EXPERIENÞà A DOUà CAZURIL.C. NwabudikeInstitutul Naþional de Diabet “N. Paulescu”, BucureºtiVerucile vulgare sunt frecvent întâlnite în practicamedicalã, fiind considerate consecinþa unei infecþiivirale. Existã multe modalitãþi de tratament, inclusivecauterizare chimicã, electrocauterizare ºi imunostimularesistemicã. Fenomene de regresie spontanã,precum ºi de recidive multiple sunt cunoscute ºiconsemnate în literaturã.Prezintã, aici, douã cazuri de diabet zaharat insulinodependentcu veruci multiple, tratate homeopat.Cazul 1: pacientã în vârstã de 42 ani, prezintã verucivulgare de 5 ani, la nivelul policelui stâng ºi al haluceluidrept, care au recidivate în mod repetat, în pofidatratamentelor locale diferite ºi repetate. La prezentare,avea leziuni unice la margina unghialã a ambelor degetemenþionate. A primit remediul homeopat Sepia M, într-osingurã dozã per sãptãmânã, conform metoda clasicãhomeopatã. La control dupã 3 luni, leziuni au dispãrut,iar controlul glicemic, mãsurat prin HbA1c a fost28

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 4. Sesiunea Actualitãþi terapeutice C 5.1-C 5.14îmbunãtãþit. De asemenea, a avut o creºterea foarte micãa nivelului de peptidul-C, care a sugerat o stimulare apancreasului dupã tratament.Cazul 2: pacientã în vârstã de 19 ani, prezentând verucavulgarã la nivelul plantar, dureroasã, evoluând de 3 luni,cu recidivã dupã tratamente locale. A primit remedialhomeopat Aurum metalicum M, într-o singurã dozã persãptãmânã. La prezentarea 5 luni mai târziu, leziunea numai era (vindecarea fiind deja consemnatã de pacientã înprima lunã). Tot aici era o îmbunãtãþire a controluluiglicemic mãsurat cu HBA1C.Reacþiile adverse nu au fost consemnate de paciente.Fotografii vor fi prezentate.Homeopatia este o metodã complementarã, individualizatãºi menitã pentru organismul întreg. Remediihomeopate provin din diferite surse în naturã, ºi suntpregãtite la diluþii foarte înalte, cu concentraþii alesubstanþei originale practice inexistente. Mecanismul deacþiune este încã neelucidat complet, însã, aºa cum seobservã din cazuistica de faþã, homeopatia poate fi ometodã în plus în arma dermatologilor împotrivã acesteiprobleme des-întâlnite.ASOCIEREA SINERGICà OCTOPIROX– KETOCONAZOL ÎN TRATAMENTUL DERMATITEISEBOREICEIoana ChebacSpitalul Clinic Colentina, BucureºtiC 5.4Pacienþii cu Dermatitã seboreicã necesitã tratament petermen lung pentru a þine sub control simptomele acesteiafecþiuni. Tratamentul implicã multiple aspecte – de laimplicarea pacientului pentru susþinerea tratamentuluipânã la alegerea opþiunilor terapeutice. Terenul predispozant– diateza seboreicã – ºi prezenþa în exces pescalp a ciupercii Malassezia furfur (denumitã anteriorPitirosporum ovale) au condus la tratamente topicedestinate sã reducã populaþia micoticã. De multe ori,asociat cu creºterea ciupercilor existã ºi o exacerbare aflorei bacteriene comensale, ce intensificã simptomele dedescuamare ºi prurit.Existã mai multe variante de tratamente topice reprezentatede ºampoane cu diferite substante active:ketoconazol, octopirox (ciclopiroxolamina), zinc, seleniuetc.O alternativã interesantã este o nouã asociere detratament topic cu acþiune sinergicã între ketoconazol ºioctopirox, ambele în concentraþie de 1%. Ketoconazolulare proprietãþi antimicotice recunoscute, ºi Octopiroxcontribuie la eficienþa cu o acþiune antimicoticãputernicã ºi cu un spectru larg de acþiune antibacterianã,atât pe bacterii Gram pozitive cât ºi Gram negative.Acþiunea sinergicã Octopirox – Ketoconazol demonstreazãeficienþa ridicatã în tratarea simptomelordermatitei seboreice. Într-un studiu clinic pacienþiiurmeazã tratament cu ºampon Octopirox - Ketoconazolde 2-3 ori pe sãptãmânã pentru spãlarea scalpului, cuindicaþia ca pacienþii sã permitã ºamponului sã acþionezetimp de 5 minute la nivelul scalpului la fiecare utilizare.Dupã 30 de zile de tratament intensitatea medie adescuamãrii scalpului a scãzut cu 79%, pruritul s-a reduscu 78% ºi eritemul scalpului s-a diminuat cu 59%. Maimult, 55% din pacienþi au descris dispariþia descuamãriiscalpului, 64% din pacienþi au relatat dispariþiapruritului ºi 36% pacienþi nu mai prezentau eritem alscalpului dupã 30 de zile de tratament. Mediciiconsiderã tratamentul cu MEDIKET PLUS foarte eficientºi eficient în 88% din cazuri, iar pacienþii sunt multumiþide eficienþa tratamentului în peste 90% din cazuri.O eficienþã deosebitã a combinaþiei Octopirox – Ketoconazolse constatã ºi în tratamentul pacienþilor cuPitiriazis verzicolor, unde ciuperca Malassezia furfur(Pitirosporum ovale) este prezentã la nivelul tegumentelor.ªamponul Octopirox – Ketoconazol este eficient deasemenea ºi în prima fazã a tratamentului în cazuldermatitelor seboreice agravate (cu depozite groase descuame) ºi dupã 4-6 sãptãmâni de tratament se continuãpentru stabilizarea rezultatelor cu un ºampon cu ketoconazol1% pânã la 3 luni de tratament. O altã opþiuneeficientã pentru stabilizare este ºamponul cu ihtiol alb –zinc piriþionat ce reduce secreþia de sebum ºi inflamaþiaprezentã pe scalp.C 5.5NOU TRATAMENT NON-CORTICOID ÎN INFLAMAÞIATEGUMENTARà – IHTIOLUL ALBA. NiculescuSpitalul Clinic Militar de Urgenþã IaºiIhtiol-ul, numit ºi ictamol în terminologia anglo-saxonã,este un produs cu origine naturalã obþinut din rocisedimentare (plancton marin fosilizat). Utilizarea sa îndermatologie, menþionatã încã din 1886, o datorãmmedicului german Paul Gerson Unna. Ihtiolul brun,utilizat cu succes de peste un secol în dermatologie, aretestul timpului din punct de vedere al eficienþei. Înacelaºi timp are dezavantajul culorii intense ce pãteazã ºiîi conferã foto-toxicitate, ºi de asemenea posedã mirospãtrunzãtor caracteristic care îl face puþin acceptat decãtre pacienþi.Noutatea o reprezintã o variantã de ihtiol alb (pal), deculoare crem foarte deschis, ce are un miros slab, puþinpersistent ºi este lipsit de foto-toxicitate. Aceste caracteristiciîl face uºor acceptat de cãtre pacienþi ºi putemreevalua utilizarea ihtiolului ca antiinflamator topic noncorticoid.Ihtiolul alb, ca ºi cel brun, are proprietãþiantiinflamatorii, antibacteriene (mai ales pe bacteriileGram pozitive), antimicotice, antiseboreice ºi antiproliferarecelule dermice.29

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 4. Sesiunea Actualitãþi terapeutice C 5.1-C 5.14Ihtiolul alb are eficienþã similarã cu hidrocortizonul 0,5%în ameliorarea inflamaþiei tegumentare acute. Eficienþademonstratã recomandã ithiolul alb – antiinflamatornoncorticoid - în continuarea tratamentului cu dermatocorticoizi,pentru a preveni fenomenul de rebound, saula iniþierea tratamentului direct cu ihtiol alb atunci cândeste necesar. Ihtiolul alb este de puþinã vreme prezent înfarmacii.Mecanismele de acþiune anti-inflamatorii identificatesunt urmãtoarele: inhibã migrarea chemotacticã intermediatãde leucotriena B4 ºi reduce recrutareaneutrofilelor în focarul inflamator (fãrã a influenþamigrarea directã a neutrofilelor sau funcþionalitatea lor),reducând amplificarea procesului inflamator, inhibã (cu40%) formarea radicalilor liberi de oxigen ºi reduceinfluxul de calciu în macrofage.Proprietãþile antibacteriene sunt evidente asupra bacteriilorGram pozitive, Concentraþia Minimã Inhibitorie(0,04% pentru Propionebacterium acnes, Sc Pyogenes,S. aureus, S. Epidermidis, bacterii des întâlnite în infecþiiledermatologice) fiind mult sub concentraþia terapeuticãutilizatã de 3%. Efectul antimicotic se obþine la oConcentraþie Minimã Inhibitorie ce variazã între 0,2–5%.Efectele antiproliferative la o concentraþie de 2% suntdemonstrate de reducerea semnificativã a frecvenþeimitozelor celulelor epidermice în zonele tratate. Ihtiolulalb are un foarte bun profil de siguranþã ºi toxicitate, fãrãa se constata reacþii de fototoxicitate sau fotosensibilizarela concentraþii de 1% în soluþie ºi 3,5% în cremã, înaplicaþie topicã, ºi fãrã efecte cancerogene, teratogenesau de modificare a fertilitãþii.Rezultate terapeutice foarte bune prin utilizareaihtiolului alb sunt obþinute în dermatita atopicã,dermatita seboreicã, dermatita de contact, psoriazis,acnee, cu efecte secundare minime.C 5.6REZULTATE OBÞINUTE PRIN TRATAMENTULCU LASERUL FRAXEL RE:STORE ÎN CICATRICILEREZIDUALE DUPÃ ACNEE ªI VERGETURII. NedelcuC.M.I. „Dr. Nedelcu Ioan“, Bucureºti, RomâniaCicatricile cutanate ºi în special cicatricile rezidualedupã vindecarea acneii cã ºi vergeturile reprezintã opiatrã de încercare pentru fiecare dermatolog. Rezultateleobþinute prin diferite metode ºi tehnici terapeuticesunt, în majoritatea cazurilor, dezamãgitoare. LaserulFraxel reprezintã o tehnicã de ultimã orã care adeterminat obþinerea de rezultate deosebit de promiþãtoare.Sunt discutate mecanismele de acþiune,metoda ºi tehnica terapiei prin laserul ”Fraxel re:store“produs de compania Reliant Technologies din USA,pentru tratamentul cicatricilor reziduale dupã vindecareaacneei ca ºi pentru tratamentul vergeturilor, cuexemplificarea prin cazuri clinice semnificative înlumina experienþei personale.C 5.7TERAPIA FOTODINAMICÃ – MODALITATETERAPEUTICÃ A ACNEEIMihaela Panduru, Alina Elena Puºcoi, Carmen Sãlãvãstru,G.-S. ÞiplicaClinica II Dermatologie, Spitalul Clinic ColentinaAcneea reprezintã o afecþiune caracterizatã clinic princomedoane, papule, pustule ºi noduli. Mecanismul deproducere este reprezentat de creºterea secreþiei desebum, creºterea tournover-lui keratinocitar cu obstruareaductului pilosebaceu, colonizarea cu P. acnes ºiproducerea de citokine cu rol în producerea inflamaþiei.Tratamentul acneei constituie o provocare pentrumedicul dermatolog. Este cunoscut faptul cã P. acnesproduce porfirine (coproporfirina III, protoporpfirina ºiuroporfirina) ceea ce a fãcut posibilã folosirea terapieifotodinamice în tratamentul acneei.Prezentãm un studiu realizat pe 14 pacienþi (8 bãrbaþi ºi6 femei) cu acnee uºoarã ºi moderatã care au fost trataþicu terapie fotodinamicã. Vârsta medie a fost de 22,4(18–25 ani). Durata leziunilor de acnee a fost cuprinsãîntre 1-4 ani. Pacienþii nu au prezentat istoric detratament cu retinoizi sistemic în ultimele 6 luni ºitratament local sau sistemic pentru acnee cu douãsãptãmâni înaintea începerii terapiei fotodinamice. S-auefectuat fotografii la începutul terapiei ºi în sãptãmâna4, 8, 12 ºi 16. Fiecare pacient a fost expus 20 de minute laluminã albastrã. S-au efectuat 2 ºedinþe pe sãptãmânãtimp de 4 sãptãmâni. Doi dintre pacienþi au prezentatreapariþia leziunilor dupã terminarea terapiei iar restulpacienþilor au prezentat o uºoarã diminuare a leziunilorinflamatorii fãrã modificarea leziunilor neinflamatorii.Nu au fost înregistrate efecte adverse de tipul eritemului,arsurii sau pruritului.Concluzie: Terapia fotodinamicã constituie una dinmodalitãþile terapeutice ale acneei vulgare cu rezultatevariabile. Pentru potenþarea efectului este necesarãasocierea cu ALA sau MAL.C 5.8CICLINELE ÎN TRATAMENTUL ACNEEIC.M. Popescu, Raluca Popescu, Maria Dumitrescu, IoanaSimian, Nectara Mitroi, Ana Maria Vlad, Corina MagduClinica I Dermatologie, Spitalul ColentinaAcneea moderatã ºi severã necesitã tratament pe caleoralã. Dintre cele trei variante terapeutice disponibile(contraceptive orale, antibiotice, isotretinoin), antibioticelesunt cele mai frecvent utilizate, datoritãeficienþei lor ºi a unui profil de siguranþã foarte bun.Lucrarea trece în revistã utilizarea ciclinelor în tratamentulacneei, prezentând date referitoare la eficacitate,30

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 4. Sesiunea Actualitãþi terapeutice C 5.1-C 5.14siguranþã, acceptabilitate. Dintre cicline, doxiciclina estecea cu cel mai bun raport cost/eficienþã ºi cu cel mairedus risc de efecte adverse.Utilizarea ei în fazele incipiente ale acneei moderate sausevere poate preveni apariþia cicatricilor. Stabilitateapost-terapeuticã a efectului este mai micã în cazulacneilor de post-adolescenþã decât în cazul acneilorjuvenile.C 5.9TRATAMENTUL HIPERHIDROZEI AXILARECU TOXINA BOTULINICÃRaluca Popescu, C.M. Popescu, Ioana Simian, MariaDumitrescu, Nectara Mitroi, Ana Maria Vlad, Corina MagduClinica I Dermatologie, Spitalul Clinic ColentinaHiperhidroza axilarã poate influenþa semnificativcalitatea vieþii celor afectaþi. Toxina botulinicã este unuldintre tratamentele eficace ale acestei afecþiuni.Doza uzualã este de 200 UI toxinã botulinicã/axilã,administratã intradermic în 10-12 puncte, dupã identificareaºi marcarea zonei în care hiperhidroza estemaximã. Dupã 14 zile, pacienþii sunt reevaluaþi ºi, dacãeste necesar, se reinjecteazã ariile care au rãmas active.Injectarea corectã face ca debitul de sudoare sã se reducãla 25-30% din cel iniþial. Efectul de blocare al sudoraþieipoate dura între 4 ºi 12 luni.Reacþiile adverse sunt foarte rare, iar tratamentul estefoarte bine tolerat, cel mai important factor limitativrãmânând costul.C 5.10TERAPIA MODERNÃ A ULCERAÞIILOR CUTANATECRONICE: CONSIDERAÞII ASUPRA A DOUÃCAZURI CLINICESonia Bãdulici*, I. Nedelcu**, Mariana Stoicescu**, Elena Baron*** Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti, Ambulatoriul de specialitate** Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti, Clinica Dermatologie IIScopul studiului: demonstrarea eficienþei pansamentelorhidroactive în terapia ulcerelor cronice de gambã.Pacienþi, materiale ºi metode: douã paciente în vârstã depeste 70 de ani cu aceastã patologie au fost luate înstudiu respectând protocolul de îngrijire a unui ulcer degambã. Acesta a constat în: spãlare, clãtire, ºtergereagambelor, spaþiilor interdigitale ºi a plãgii; anestezierelocalã, îndepãrtarea þesuturilor moarte prin detersiemecanicã, aplicarea pansamentului primar (pansamentpoliacrilat poliabsorbant în faza de curãþare sau detersieautoliticã ºi ulterior pansament hidrocoloidal în faza degranulaþie epitelizare), pansament secundar (compresãabsorbantã neþesutã), fixare ºi contenþie elasticã, înfuncþie de caz. Urmãtorii parametrii, exprimaþi procentual,au fost urmãriþi în dinamicã: prezenþa necrozei,a depozitelor de fibrinã, granulaþia, epitelizarea.Marginile plãgii ºi tegumentele periulceroase au fosttratate în funcþie de aspectul clinic.Rezultate: evoluþia celor douã cazuri dupã aproximativºase sãptãmâni a fost favorabilã (70%, respectiv 40%epitelizare).Concluzii: în cazurile prezentate, datoritã îngrijirilorlocale corecte cu pansamente hidroactive, evoluþia a fostspectaculoasã, obþinându-se vindecarea într-o perioadãmedie de 12 sãptãmâni (vechimea plãgilor fiind decca 4 ani în primul caz, iar în cel de-al doilea decca 11 ani). Factorii esenþiali în obþinerea rezultatelor aufost atât respectarea mãsurilor igieno-dietetice cât ºitratamentul etiologic corespunzãtor (medicamentos ºicompresiv).C 5.11TERAPIA CU ALCALOIZI ÎN SARCOMUL KAPOSI– REFERIRI PE MARGINEA UNUI CAZ CLINIC –Maria Rotaru*, Gabriela Iancu*, Alexandra Cipãian*** Facultatea de Medicinã “V. Papilian” Sibiu, Clinica de Dermatologie,** Clinica de Oncologie, Spitalul Clinic Judeþean SibiuIntroducere: Schemele terapeutice utilizate în sarcomulKaposi (SK) variazã în funcþie de forma clinicã de boalã:radioterapie, diatermocoagulare, chimioterapie, crioterapie,terapie cu Interferon. Cu toate cã este recunoscutãetiologia viralã a sarcomului Kaposi (virusulherpetic tip 8) terapiile antivirale utilizate nu au reuºit sãinfluenþeze evoluþia bolii. Utilizarea chimioterapieisistemice se recomandã mai frecvent pacienþilor cu SKforma sidaticã ºi africanã. Alcaloizii sunt agenþichimioterapici eficienþi care sunt recomandaþi ca a 2-alinie terapeuticã pentru forma sidaticã de SK, curezultate foarte bune.Prezentare caz: Prezentãm cazul unui pacientdiagnosticat cu sarcom Kaposi forma mediteraneanã, culeziuni la nivelul membrelor inferioare ºi a braþuluistâng. La internare pacientul prezenta asociat limfedemal membrului inferior drept. Schema terapeuticã aleasã afost diatermocoagularea leziunilor nodulare ºi chimioterapiesistemicã (Farmorubicinã, Bleomicinã ºi Vincristinã)– 4 serii de tratament. Datoritã neurotoxicitãþiiVincristinei, se întrerupe terapia cu FBV ºi se introduceInterferonul – 4 luni. Ca urmare a apariþiei de leziuni noi,schema terapeuticã este reevaluatã: dupã 14 sedinþe deradioterapie se introduce terapia cu Paclitaxel ce adeterminat remisia completã a leziunilor cutanate ºireducerea limfedemului. În prezent, dupã 1 an de lastoparea terapiei, pacientul este în remisie, fiind subsupraveghere dermato-oncologicã.Concluzii. Terapia cu alcaloizi (Paclitaxel) este o terapieutilizatã mai ales la pacienþii cu SK forma sidaticã. Încazul prezentat mai sus am obþinut rezultate foarte buneîn tratamentul SK forma mediteraneanã, cu leziunidiseminate, evolutive.31

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 4. Sesiunea Actualitãþi terapeutice C 5.1-C 5.14C 5.12C 5.14TERAPIA FOTODINAMICà – O VARIANTÃESTETICà ªI EFICIENTà DE TRATAMENTAL CARCINOAMELOR CUTANATERodica Cosgarea, Mirela Susan, Simona ªenilãClinica Dermatologie, U.M.F. ”Iuliu Haþieganu” Cluj-NapocaTerapia fotodinamicã reprezintã o metodã nechirurgicalãpentru tratamentul carcinomului cutanatnonmelanomatos precum ºi al leziunilor precanceroaseºi se realizeazã prin combinarea unei substanþe fotosensibilizanteaplicate pe leziuni cu expunerea la luminãroºie.Prezentãm efectul terapeutic al acestei metode asupra a17 leziuni de carcinom bazocelular identificate la 12pacienþi cu vârsta cuprinsã între 51-82 de ani, 9 leziunide carcinom formã superficialã ºi 8 leziuni de carcinomnodular confirmate prin biopsie din leziune înainte dePDT. În 58.82% din cazuri leziunile au fost localizatefacial iar restul pe trunchi. Protocolul de tratament aconstat din douã ºedinþe de PDT la interval de o lunã,realizate prin aplicarea pe leziune a substanþei fotosensibilizante5-ALA în concentraþie 20%, ocluziv, cu2 ore înainte de terapie, urmatã de expunere la luminãroºie, lampã PDT Medisun Dynalux 700, doza de37 J/cm 2 , timp de expunere 15 min. Reevaluarea s-afãcut la 3 luni de la ultima ºedinþã PDT cu urmãtorulrezultat: 15 leziuni, 88%, au prezentat remisie completãiar restul de 2, un carcinom bazocelular superficial ºiunul nodular, cu remisie parþialã necesitând a treiaºedinþã de PDT. Rezultatele estetice au fost maxime iarconfortul nechirurgical oferit de aceastã metodãterapeuticã au determinat pacientul sã o aleagã.EFICIENÞA PREPARATULUI TOPIC LAMISIL ÎNTRATAMENTUL TINEA PEDISAdina Alexandru*, Dana Nica*, Anca Teodor*, CarmenSãlãvãstru*, Maria-Magdalena Constantin*, G-S. Þiplica*,V. Feier*** U.M.F. „Dr. Carol Davila“, Bucureºti, ** U.M.F. „Victor Babeº“, TimiºoaraTinea pedis reprezintã o infecþie dermatofiticã frecventã,cu evoluþie cronicã, tendinþã la recurenþe si forme clinicediferite. Tratamentul local antifungic este indicat inmajoritatea cazurilor, terbinafina fiind agentul topic cueficienþa cea mai mare, obþinându-se o vindecare mairapidã decât în cazul altor agenþi antifungici aplicaþilocal.În cadrul programului „Sãnãtate pânã în vârfuldegetelor“ desfãºurat în perioada iulie-octombrie 2009s-a efectuat monitorizarea clinicã a peste 500 de pacienþidiagnosticaþi cu tinea pedis, forme clinice diferite(interdigitalã, hiperkeratozicã, exudativã). Programuls-a desfãºurat în colaborare cu medici dermatologi dintoatã þara ºi a urmãrit evoluþia pacienþilor trataþi cuLamisil dermgel, cremã sau spray 1%, 1 aplicaþie/zitimp de o sãptãmânã. Protocolul de monitorizare s-adesfãºurat pe durata a 21 de zile ºi a inclus urmãrirearãspunsului terapeutic ºi apariþia eventualelor reacþiiadverse.Rezultatele acestei monitorizãri clinice confirmã eficienþapreparatului topic Lamisil în tratamentul tineapedis.C 5.13TERAPIE ANTI-AGEING CU EFICACITATEDOVEDITÃSuciu Liana, Patriche-Benga LoredanaSpitalul Clinic de Urgenþã BraºovSURPRIZÃ! Autorul cere acordul de a nu dezvãlui datedespre conþinutul lucrãrii pânã la congres.32

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, C 6. Sesiuneapentru rezidenþi „Acad. ªt. Gh. Nicolau“ C6.1-C6.12C 6. SESIUNEA PENTRU REZIDENÞI„ACAD. ªTEFAN GHEORGHE NICOLAU“Sâmbãtã 14 noiembrie 2009orele 09:00–10:30Sala Europa 1Prezidiu:Prof. Dr. Virgil FeierProf. Dr. Alexandru TãtaruProf. Dr. George-Sorin ÞiplicaC 6.1HERPES ZOSTER – PREZENTARE DE CAZ ªIEVALUAREA COMPARATIVà A POSIBILITÃÞILORDE TRATAMENTRoxana TãnaseDermatologie Secþia I, Spitalul Clinic Colentina, BucureºtiPacientul în vârstã de 64 de ani se prezintã pentru cefaleecu caracter lancinant de aproximativ 2 zile ce nu a cedatla analgezicele obiºnuite. Din antecedente reþinem HTAºi DZ tip 2. Obiectiv: alodinie a frunþii, de partea stângãºi câteva macule. S-a instituit tratament cu Aciclovir 800mg x 5 /zi, analgezice narcotice ºi Aciclovir crema 5%.Evoluþia a fost spre apariþia papulelor ºi veziculelor.Pleoapele erau edematoase ºi din a 3-a zi a apãrutsecreþie la nivelul ochiului. Consultul oftalmologic aconfirmat diagnosticul de conjunctivitã herpeticã.Durerea cu care pacientul s-a prezentat nu s-a remis întotalitate sub tratamentul administrat. La 3 sãptãmâni,consultul neurologic a pus diagnosticul de nevralgiepostherpeticã ºi de depresie ºi i s-au recomandat antidepresiveºi anticonvulsivante. Dupã 3 luni, pacientulera încã sub acest tratament.Datoritã frecvenþei crescute a nevralgiei postherpetice lapersoanele peste 50 ani ºi mai ales la cei cu zosteroftalmic se indicã iniþierea terapiei antivirale.Valaciclovirul reduce durata nevralgiei postherpeticemai rapid decât Aciclovirul – care are efect similarFamaciclovirului. Adãugarea prednisonului îmbunãtãþeºtecalitatea vieþii (durerea acutã, insomnia). Nevralgiapostherpeticã poate fi controlatã cu Gabapentin, EMLA,Lidocaina crema 5%, analgezice opioide, antidepresivetricilclice (Amitriptilina, Nortriptilina). Terapia topicãeste exhaustiv folositã. Aceasta ar trebui rezumatã lacomprese umede cu antiseptic sau Calaminã ºi nuantivirale care nu au niciun efect sau antibiotice date înscop preventiv asociate uneori cu corticosteroizi.Vaccinarea cu virus viu, atenuat este indicatãpersoanelor peste 60 ani sau celor care vor iniþiacorticoterapie de lungã duratã sau terapii biologice.C 6.2CRIPTOCOCOZà CUTANATà MOLLUSCUMCONTAGIOSUM-LIKE LA UN PACIENTCU MENINGO-ENCEFALITà CRIPTOCOCICÃPE FONDUL IMUNODEPRESIEI HIVL. Vlãdãu, E. Ungureanu, C. Matei, M. Tampa, C. Socoliuc,I. NedelcuClinica de Dermatologie II a Spitalului Clinic ColentinaPacientul C.I. s-a prezentat în Clinica de Boli Infecþioasepentru comã profundã, erupþie eritemato-papuloerozivãdiseminatã la nivelul corpului, febrã 39 O C.Istoric: patologia actualã a debutat în urmã cu 2 lunicând a fost diagnosticat cu TBC pulmonar; ulteriorstarea generalã s-a degradat progresiv evoluând cuvãrsãturi, tulburãri de echilibru, impotenþã funcþionalã,erupþie eritemato-papulo-erozivã diseminatã ºi în finalcomã.La examenul clinic s-a observat pacient comatos, staregeneralã gravã, tegumente palide, mucoase uscate,limba saburalã, micropoliadenopatie generalizatã,sistem muscular lipsit de tonus, sensibilitate simobilitate absente, redoare a cefei. Local: erupþiealcatuitã din papule ombilicate cu diametre variabile,între 0,5–1 cm, bine delimitate, de culoarea pielii,consistenþã elasticã, unele ulcerate central diseminate lanivelul trunchiului, membrelor si feþei.Analizele de laborator au indicat imunodepresie celularãseverã (leucopenie cu limfopenie), anemie normocromãnormocitarã, serologie HIV1,2 pozitive iarculturile din LCR au evidenþiat Cryptococus Neoformans.Biopsia cutanatã efectuatã a confirmatdiagnosticul de criptococozã cutanatã.Diagnosticul final a fost acela de meningo-encefalitãcriptococicã pe fondul imunodepresiei HIV însoþitã decriptococozã cutanatã, forma molluscum contagiosumlike.Concluzia care este desprinsã dupã aceastã prezentarede caz este aceea legatã de utilitatea colaborãriimultidisciplinare ºi de necesitatea dermatologului de acunoaºte cât mai multe aspecte medicale întrucât pieleapoate fi consideratã deseori oglinda unei suferinþeinterne.33

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, C 6. Sesiuneapentru rezidenþi „Acad. ªt. Gh. Nicolau“ C6.1-C6.12LEISHMANIOZA CUTANATÃAdina ªerban, Mihaela MoisaSpitalul Clinic Colentina, BucureºtiC 6.3Leishmanioza este o parazitozã cauzatã de protozoare ceaparþin genului Leishmania, transmise la om prinînþepãtura unor þânþari infectaþi din clasa Phlebotomus ºiLutzomya. Se cunosc diferite forme (cutanatã, mucocutanatã,visceralã) ale acestei boli. Leishmaniozacutanatã intereseazã în exclusivitate tegumentul ºi esteendemicã în numeroase regiuni geografice, clasificatãtradiþional ca leishmaniozã a Lumii Noi sau a LumiiVechi.Prezentãm cazul unui pacient de 59 de ani ce seinterneazã în clinica noastrã pentru multiple leziuninodulo-ulcerate diseminate la nivelul trunchiului ºimembrelor, apãrute în urmã cu 2 luni dupã terminareaunei excursii în Oriental Mijlociu. La examenul clinic nus-au depistat adenopatii, hepatosplenomegalie, febrãsau afectare mucoasã. Investigaþiile paraclinice nu audecelat modificãri patologice.Examenul histopatologic a evidenþiat modificãri compatibilecu leishmanioza cutanatã, dar în absenþacorpilor Leishman-Donovan nu s-a putut stabili undiagnostic de certitudine, de aceea s-a efectuat coloraþiaGiemsa ce a pus în evidenþã prezenþa amastigoþilor.Corelând datele epidemiologice, clinice ºi histopatologicese iniþiazã diagnosticul de leishmaniozã cutanatãa Lumii Vechi ºi se instituie tratament sistemic cuKetoconazole 400 mg/zi – 60 zile ºi topic Rifampicina 2apl/zi, corelat cu excizia chirurgicalã a leziunilor maimari de 3 cm. Evoluþia a fost favorabilã.O datã cu dezvoltarea turismului în zone endemice, acrescut numãrul pacienþilor cu leishmanioza atât înclinicile de boli tropicale cât ºi clinicile de dermatologiegeneralã.C 6.4ERUPÞIA POLIMORFà DE SARCINÃGeorgiana Mihãilã*, Elena Ciubotariu*, Alina Alupoaei*,Andreea Molodoi**, Liliana Foia***, Delia Ciobanu****,Daciana Elena Brãniºteanu****** Clinica Dermatologicã, Spitalul Clinc de Urgenþe “Sf. Spiridon”, Iaºi** Compartimentul de Dermatologie, Spitalul Municipal deUrgenþã Roman*** Disciplina de Biochimie, U.M.F. „Gr. T. Popa” Iaºi**** Disciplina de Anatomie Patologicã, U.M.F. „Gr. T. Popa” Iaºi***** Disciplina de Dermatologie, U.M.F. „Gr. T. Popa” IaºiErupþia polimorfã de sarcinã este o afecþiune relativfrecventã, cu o incidenþã de 1:160–1:240, de etiologienecunoscutã, benignã, auto-limitatã, fãrã recidivã lasarcinile urmãtoare.Dat fiind incidenþa crescutã, simptomatologia importantãºi posibilitãþile terapeutice limitate prezentãmcazul unei paciente de 29 de ani cu o sarcinã în evoluþiede 32 de sãptãmâni, primiparã, care s-a internat înClinica Dermatologicã din Iaºi pentru o erupþie de tiperitemato-papulos, cu rare cocarde, pruriginoasãlocalizatã iniþial pe flancurile abdominale, apoi pecoapse, gambe ºi braþe, cu distribuþie simetricã,evoluând de o sãptãmânã. Bolnava prezenta striaegravidarum datoritã creºterii ponderale importante(35 kg), în special în al treilea trimestru de sarcinã.Examenele paraclinice au fost în limite normale, iarexamenul histopatologic al biopsiei cutanate lezionale aevidenþiat spongiozã ºi infiltrat inflamator în dermulsuperior ºi mijlociu cu limfocite, histiocite ºi eozinofile.Diagnosticul de erupþie polimorfã de sarcinã s-a bazat peaspectul clinic, evaluarea paraclinicã ºi a fost confirmatde examenul histopatologic.Suprapunerea unei dermatoze peste sarcinã a impussupravegherea atentã a acesteia ºi administrarea cuprecauþie a tratamentului datoritã potenþialului riscteratogen a anumitor clase de medicamente, în special laaceasta pacientã care avea în antecedente istoric de avortterapeutic dupã consumul de medicamente cuteratogenitate doveditã.Modificãrile la nivel cutanat în cursul sarcinii suntmultiple ºi complexe. Erupþia polimorfã de sarcinã estedeseori clinic dificil de diagnosticat datoritã aspectuluiînºelãtor al leziunilor cutanate. Erupþia polimorfã desarcinã este manifestarea impactului dintre terenulalergic ºi terenul gravidic, factorul favorizant putând fiprogesteronul endogen.C 6.5SCLERODERMIE SISTEMICà ÎNSOÞITÃDE AFECTARE CUTANATà SEVERÃAdina Mihaela Mãrgãritescu*, Gloria Suciu*, R. Ionescu**,Oana Irina Atanasiu**, Doina Niþescu**, C. Tãnãsescu** Dermatologie I, Spitalul Clinic Colentina,** Medicinã Internã II, Spitalul Clinic Colentina)Pacientã în vârstã de 40 de ani, diagnosticatã cu„Sclerodermie sistemicã” ºi HTA primarã, grad 2 în anul2005, se prezintã pentru accentuarea sindromuluireumatoid, asociind placarde dure, dureroase decalcinozã, localizate la nivel troncular, în regiuneaperinealã, la nivelul coatelor ºi genunchilor, palmelor ºiplantelor.A urmat tratament cu Medrol ºi Ciclofosfamidã pânã înianuarie 2009, când s-a decis oprirea tratamentului. Dinantecedentele personale patologice reþinem 2 avorturispontane ( la 3 luni ºi jumãtate).Examen clinic:- facies de „icoanã bizantinã”, teleangectazii malarexerostomie, xeroftalmie;34

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, C 6. Sesiuneapentru rezidenþi „Acad. ªt. Gh. Nicolau“ C6.1-C6.12- tegumente infiltrate, lucioase, cu ulceraþii dureroaseale vârfurilor degetelor (rat bite ulcer);- placarde dure, dureroase de calcinozã subcutanatã,cutanatã ºi tendinoasã, acoperite de cruste hematice ºimelicerice, unele suprainfectate, cu localizãri multipleºi dimensiuni variabile între l cm → 5 cm;- 2 formaþiuni dure, rotund ovalare, imprecis delimitate,cu diametrul de 6-7 cm, situate pe faþa anteromedialãa coapsei drepte;- Fenomen Raynaud important, sever.Examenele paraclinice au identificat depuneri calcaresubcutanate în zona limitrofã a articulaþiilor cotului,bilateral, multiple macrocalcificãri intramamare diseminatebilateral, fãrã semnificaþie neoplazicã, ºicalcificãri subcutanate ºi intramusculare la nivelulcoapsei drepte.Tranzitul baritat a evidenþiat un esofag hipoton,aperistaltic, „de sticlã”, iar consultul neurologic aconfirmat faptul cã simptomatologia de tip algicoparesteziceste rezultatul modificãrilor trofice severe, curãspuns asupra nervilor periferici.Evaluãrile clinice ºi paraclinice au însumat criteriile dediagnostic ale unei sclerodermii sistemice cu SindromCREST.Terapie: calciu blocante, vasodilatatoare, miorelaxante,antialgice ºi antiinflamatorii.Concluzii: - evoluþia fulgerãtoare a leziunilor cutanate încondiþiile unei atingeri viscerale moderate.- terapia imunosupresoare ºi cortizonicã a fost sistatã,þinându-se cont de contextul afectãrii sistemice.- agravarea sclerodermiei nu poate fi limitatã sauprezisã, modificând în mod dramatic calitatea vieþiipacientei.C 6.6AFECTAREA UNGHIALà ÎN PSORIAZIS- CORELAÞII CLINICOPATOLOGICEAdina Dobriþoiu*, Andra Muscalu*, C. Belmega**, CristinaTibârna*, Rozalia Olsavszky** Spitalul Clinic Colentina, Clinica I Dermatologie,** Spitalul Clinic de Urgenþã “Sfântul Pantelimon” FocºaniDistrofia unghialã este prezentã la peste 50% dinbolnavii cu psoriazis ºi este întâlnitã în aproape toatecazurile cu afectare articularã asociatã. Ea poate ficonsideratã un marker de gravitate a bolii existând oproporþionalitate directã între durata de evoluþie aleziunilor cutanate, severitatea lor ºi afectarea unghialã.Aspectul clinic al leziunilor unghiale este variat înfuncþie de componenþa unghialã afectatã.Prezentãm cazuistica proprie stabilind o corelaþie întreaspectul leziunilor unghiale, extensia leziunilor cutanateºi prezenþa afectãrii articulare.C 6.7LICHEN PLAN EROZIV ªI ULCERAT(LEZIUNI MUCOASE ªI CUTANATE) ASOCIATCU HEPATITà CRONICà PERSISTENTêI PANCITOPENIEElda Ziu*, **, Mihaela Boghiu**, Tatiana Dragomir**,R.-V. Lupuºoru**, Zenaida Petrescu*, *** Clinica Dermatologicã, Spitalul Clinic Judeþean de Urgenþã„Sf. Spiridon”, Iaºi** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Gr. T. Popa”, IaºiLichenul plan eroziv ºi ulcerat este o variantã rarã deboalã caracterizatã prin leziuni erozive ale mucoaselorºi, mai rar, leziuni ulcerative palmo-plantare.Caz clinic: Pacientã de sex feminin, 54 de ani, din mediulurban, se prezintã pentru leziuni leucoplazice ºi erozivebucale, leziuni papulo-scuamoase palmo-plantare, ulceraþiiperiunghiale la picioare ºi modificãri unghiale lahalucele stâng. Afecþiunea a debutat în urmã cu 2 luniprin apariþia leziunilor palmo-plantare ºi digitale. Nus-a remarcat atingerea bucalã care nu se însoþea desimptomatologie subiectivã. Din antecedentele personalepatologice notãm hepatitã cronicã persistentã,hipertensiune arterialã, evoluând de 10 ani. Examenulclinic general ºi pe aparate evidenþiazã splenomegalie ºivalori tensionale de 200/90 mmHg. Examenul local: peflancurile abdomenului ºi în regiunea axilarã se remarcãpapule violacee, mici, plane, poligonale, strãlucitoare,grupate în mici plãci. La nivelul pumnului se gãsescpapule de dimensiuni mai mari. La palme ºi tãlpi suntleziuni papulo-scuamoase grupate ºi singulare cuscuamã groasã, aderentã, iar periunghial ºi spre vârfuldegetelor de la picioare existã leziuni ulcerativeneregulate. Unghia halucelui stâng este dispãrutãparþial, la bazã fiind doar un rest subþiat din lamã.Investigaþiile paraclinice: pancitopenie severã, creºtereauºoarã a bilirubinei directe ºi scãderea Fe seric.Antigenul HBs, anticorpii anti-HBc ºi anti-HVC sunt înlucru. Ecografia abdominalã evidenþiazã ficatul înlimtele superioare ale normalului ºi splenomegalie. Lapuncþia sternalã se evidenþiazã o mãduvã hipoplazicã cuseria eritroblasticã cu aspect hipocrom, seriagranulocitarã hipoplazicã ºi seria megacariocitarãsãracã.Particularitatea cazului constã în prezenþa de eroziunimucoase ºi ulceraþii cutanate ºi asocierea cu altemanifestãri autoimune.35

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, C 6. Sesiuneapentru rezidenþi „Acad. ªt. Gh. Nicolau“ C6.1-C6.12C 6.8UN CAZ CLINIC DE LICHEN PLAN HIPERTROFICEXTINS ASOCIAT CU LUPUS ERITEMATOSCRONIC DISCOIDCosmina ªandorU.M.F. Cluj , Disciplina DermatologieLichenul plan (LP) este o dermatozã inflamatorie cronicãsau acutã afectând pielea ºi/sau mucoasele. Apare maifrecvent la vârsta adultã. Majoritatea cazurilor suntidiopatice, dar este evident cã imunitatea mediatãcelular joacã un rol major. Existã mai multe forme clinice:anular, bulos, hipertrofic, liniar, ulcerativ ºi plano-pilar.Lichenul plan hipertrofic este caracterizat prin plãcihiperkeratozice, pruriginoase cu distribuþie preponderentacralã ºi simetricã.Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 57 de anicunoscut, de aproximativ 30 de ani, cu lupus eritematoscronic, actualmente inactiv clinic, care se prezintã pentruapariþia în urmã cu aproximativ 15 ani a unor plãcihiperkeratozice cu aspect veruciform, pruriginoase,dispuse la nivelul feþelor dorsale ale mâinilor, picioarelorºi pe feþele extensorii ale antebraþelor ºi gambelor.Aspectul histologic este sugestiv pentru un lichen planhipertrofic.Prezentãm cazul pentru forma particular de extensivã alichenului plan ºi pentru asocierea, credem întâmplãtoare,cu un mai vechi lupus eritematos cronic, înprezent inactiv, cu plãci cicatriciale.C 6.9PYODERMA GANGRENOSUM LA O PACIENTÃDIALIZATà – PREZENTARE DE CAZElena Ciubotariu*, Georgiana Mihãilã*, Alina Alupoaei*,D. Ferariu**, Mirela Cherciu*, Daciana Elena Brãniºteanu**** Clinica Dermatologicã, Spitalul Clinic de Urgenþe “Sf. Spiridon”, Iaºi** Disciplina de Anatomie Patologicã, U.M.F. „Gr. T. Popa” Iaºi*** Disciplina de Dermatologie, U.M.F. „Gr. T. Popa” IaºiPyoderma gangrenosum este o afecþiune cutanatãulcerativã de etiologie incertã, încadratã în grupuldermatozelor neutrofilice. Date epidemiologice certelipsesc, dar jumãtate din cazuri apar pe fondul unorafecþiuni sistemice (vasculite, boalã inflamatorieintestinalã, limfoame, leucemii, hepatite, poliartritãreumatoidã). Diagnosticul este dificil, frecvent realizându-seprin excluderea altor cauze ale leziunilorcutanate ulcerative.Leziunile afecteazã de obicei membrele inferioare ºitrunchiul. Aspectul clinic variat a impus realizarea uneiclasificãri, care include patru forme clinice de pyodermagangrenosum: ulcerativã, pustuloasã, buloasã ºi vegetativã.Doar ultimele trei forme clinice din aceastãclasificare nu asociazã o boalã de fond.Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 62 de ani dinmediul urban la care pyoderma gangrenosum ulcerativãa apãrut pe fondul unui diabet zaharat tip 2 insulinotratataflat în stadiul complicaþiilor micro-angiopatice.Bolnava era hemodializatã pentru o insuficienþã renalãstadiul V. La internarea în Clinica Dermatologicã din Iaºipacienta prezenta leziuni ulcerative extinse, necrotice,foarte dureroase la nivelul gambelor. Sub tratament localcu pomezi cicatrizante ulceraþiile s-au închis parþial,aparând însã alte ulceraþii la nivelul gambelor. Examenulhistopatologic a confirmat diagnosticul de pyodermagangrenosum, pentru care s-a recurs la corticoterapiegeneralã în doze medii, cu reducerea lentã a dozei ºimenþinerea unei doze de întreþinere. Evoluþia bolii a fostlent favorabilã, grevatã de suprainfecþiile bacterienefrecvente ºi de severele comorbiditãþi.Apariþia pyodermei gangrenosum la pacienþi dializaþinu a mai fost raportatã pânã acum în literatura despecialitate. Bolnava rãmâne în continuare sub supravegheremedicalã în vederea stabilirii conduitei terapeutice,dar ºi pentru depistarea cât mai precoce a unoreventuale asocieri cu hemopatii maligne sau neoplazii.C 6.10TOFI GUTOSI CA PRIMA MANIFESTARE A GUTEI– PREZENTARE DE CAZAlina Elena Puºcoi, Mihaela Panduru, Carmen Maria Sãlãvãstru,G.-S. ÞiplicaClinica II Dermatologie, Spitalul Clinic ColentinaPrezentãm cazul unui pacient în vârstã de 70 de ani carese prezintã pentru multiple formaþiuni nodulare,eritematoase, dureroase spontan ºi la palpare, situate lanivelul articulaþiilor interfalangiene ºi metacarpofalangienepe feþele palmare ºi dorsale ale degetelormâinilor. Unele dintre aceste formaþiuni sunt eritematoase,altele sunt ulcerate, exteriorizând un conþinut deculoare albã. Anterior prezentãrii în Clinicã, pacientul afost diagnosticat ºi tratat pentru piodermitã, fãrãameliorare. Analizele de laborator efectuate auevidenþiat un sindrom inflamator moderat cu leucocitozãºi VSH crescut ºi nivel seric al acidului uriccrescut. Pacientul infirmã utilizarea de diuretice sau altemedicamente care ar putea fi incriminate în apariþiahiperuricemiei. Biopsia cutanatã efectuatã a evidenþiatinfiltrat inflamator granulomatos ce înconjoarã spaþiiliniare dispuse într-un aranjament radial. Pe parcursul36

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, C 6. Sesiuneapentru rezidenþi „Acad. ªt. Gh. Nicolau“ C6.1-C6.12internãrii pacientul a urmat tratament cu antiinflamatoarenesteroidiene, terapie uricozuricã cu Allopurinol100 mg pe zi ºi protecþie gastricã, evoluþia fiindfavorabilã, cu scãderea în dimensiuni a nodulilor,scãderea inflamaþiei ºi a durerii asociate. Coroborareadatelor clinice cu cele paraclinice au susþinutdiagnosticul de tofi gutoºi. Prezentãm acest caz datoritãfaptului cã tofii gutoºi reprezintã o manifestare rarã aacestei afecþiuni fiind întâlniþi la mai puþin de 10% dintrepacienþii cu gutã.C 6.11MELANOMUL PRIMAR MULTIPLU LA UN PACIENTFÃRÃ ISTORIC FAMILIAL DE MELANOMSAU “NEVI DISPLAZICI”Oxana Þãran, V. Trifu, Monica Dãrmãnescu, Rodica Sotcan,Cecilia Enescu, Andreea Stancu, D. Popescu, MarcelaPoenaru, Adina SalagianuDermatologie, Spitalul Clinic de Urgenþã Militar Central “Dr. Carol Davila”,BucureºtiÎn 1978 Clark ºi colaboratorii lui au publicat lucrarea„Origin of Familial Malignant Melanomas fromHereditable Melanocytic Lesions. ‘The B-K MoleSyndrome’’’, care aduce în atenþie predispoziþia crescutãa pacienþilor cu istoric familial de melanom ºi nevimelanocitari atipici de a dezvolta melanoame multiple.Nevii melanocitari au fost numiþi “nevi displazici” saunevi Clark ºi consideraþi leziuni precursoare melanomuluila persoanele cu predispoziþie geneticã.Raportãm cazul unui pacient de sex masculin în vârstãde 53 ani, cu fototip 2, fãrã antecedente familiale demelanom, afecþiuni imunosupresoare ºi “nevi displazici”,care prezintã numeroase leziuni melanocitare lanivelul trunchiului ºi membrelor.Aspectele clinice ºi dermatoscopice au arãtat prezenþaunui numãr crescut de nevi congenitali, nevi Clark ºi treimelanoame.În urma examenului histopatologic s-a constatat ca unuldintre cele trei melanoame s-a dezvoltat pe un nevcongenital, iar celelalte doua au aparut „de novo”.Dupã excizia chirurgicalã largã a celor trei melanoames-a iniþiat tratamentul imunomodulator cu Interferonalfa 2b.Apariþia concomitentã a celor trei melanoame la unpacient cu multipli nevi melanocitari atipici aduce îndiscuþie teoriile ºi controversele referitoare la „BK MoleSyndrome” (Sindromul nevilor displazici).C 6.12SIFILIS TERÞIAR – CAZURI CLINICEAlina Pîrvu, Alina Ruºinoiu, Maria Magdalena Constantin,Carmen Sãlãvãstru, G.-S. ÞiplicaClinica II Dermatologie, Spitalul Clinic ColentinaSifilisul este o problemã de sãnãtate publicã cu un mareimpact actual. Aproximativ 40% din persoanele cuinfecþie latentã vor dezvolta complicaþii neurologice ºicardiovasculare, în absenþa tratamentului antibiotic.Neurosifilisul poate sã aparã în orice stadiu (seconsiderã cã 35-40% dintre pacienþii cu sifilis secundarau afectare asimptomaticã a sistemului nervos central).Prezentãm cazurile a 2 pacienþi ce s-au internat acuzândsimptome neurologice, respectiv pentru suspiciune detuberculozã cutanatã.Primul pacient, în vârstã de 34 de ani, fusese internatpentru crize convulsive generalizate, somnolenþã ºi stareconfuzionalã, fãrã leziuni cutaneo-mucoase în momentulexaminãrii sau relatate de pacient în istoric.VDRL ºi TPHA au fost pozitive în ser ºi LCR.Cel de-al doilea pacient a fost investigat în serviciulpneumologic de specialitate existând suspiciunea detuberculozã pulmonarã, care s-a infirmat în urmainvestigaþiilor efectuate. A fost îndrumat spre ClinicaDermatologie II cu suspiciune de tuberculozã cutanatã,pentru stabilirea diagnosticului; în Clinicã s-a prezentatcu o erupþie reprezentatã de papule ºi plãci eritematoase,unele ulcerate, acoperite de cruste, imprecis delimitate,diseminate la nivelul trunchiului ºi membrelor superioare,însoþite de leziuni cicatriciale. Investigaþiileparaclinice efectuate (serologie, examinare LCR, biopsiecutanatã) au pledat în final pentru diagnosticul de sifilisterþiar cu afectare neurologicã ºi cutanatã.Pacienþii au urmat tratament injectabil cu Penicilinã ºi auavut o evoluþie lent favorabilã a manifestãrilor bolii.37

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, C7. Ses. Dermatochirurgieºi esteticã dermatologicã C7.1-C7.13C 7. SESIUNEA DERMATOCHIRURGIEªI ESTETICÃ DERMATOLOGICÃSâmbãtã 14 noiembrie 2009orele 14:00–16:00Sala Europa 1Prezidiu:Prof. Dr. Ion ÞoleaProf. Dr. Ioan NedelcuConf. Dr. Maria RotaruC 7.1LAMBOUL DE TRANSPOZIÞIE – O TEHNICÃ UTILÃÎN RECONSTRUCÞIA CUTANATÃRodica Cosgarea, Simona ªenilã, Daniela PetreanClinica Dermatologie, U.M.F. ”Iuliu Haþieganu” Cluj-NapocaModalitãþile de acoperire a defectului cutanat dupãexcizia tumorilor, sunt multiple. Reconstrucþia diferitelorzone la nivelul feþei necesitã o atenþie specialã ºiexperienþã în chirurgia facialã. Lamboul de transpoziþiereprezintã una din modalitãþile cele mai convenabileutilizate în reconstrucþia unor zone la nivelul feþei.Prezentãm mai mulþi pacienþi cu tumori cutanatelocalizate la nivel facial la care s-a executat lamboul detranspoziþie în una între variantele sale: romboid,bilobat, nazo-labial sau în bandã. Am ales aceastãmetodã în unele situaþii în care lipsa de substanþã eradestul de extinsã, în zone în care laxitatea cutanatã eraredusã, situaþie care impunea acoperirea cu tegumentdeplasat dintr-o zonã limitrofã (exemplu: de pe obraz penas). Lamboul de transpoziþie permite redirecþionaretensiunii suturii aducând þesut cutanat dintr-o zonã cusurplus sau zonã în care tegumentul poate fi mobilizatmai uºor. Un alt avantaj al lamboului de transpoziþie îlreprezintã posibilitatea închiderii plãgilor cu marginilibere(exemplu: pleoape, buzã). Când se aplicã aceastãtehnicã de închidere mai existã avantajul cã sutura de lanivelul defectului primar, poate fi ascunsã într-o liniecosmeticã unde ea se atenueazã foarte mult în timp.Recomandãm aceastã modalitate de reconstrucþiecutanatã deoarece ea reprezintã o bunã soluþie pentru aacoperi defectul fãrã probleme funcþionale create de oeventualã distorsiune a pielii care ar apãrea printr-oînchidere simplã.CARCINOAME MIXTE MULTIPLE ULCERATEªI NODULARE ALE FEÞEI CU REZOLVAREPRIN CHIRURGIE DERMATOLOGICÃA. Tãtaru, A. AvramU.M.F. Cluj-NapocaC 7.2Prezentãm cazul clinic impresionant al unui pacient de68 ani, agricultor, care a dezvoltat în ultimii 2 ani, ºaptecarcinoame ale feþei, dintre care unul de tip eroziv de laînceput, rapid extensiv pe o treime a feþei cu coafectareapleoapelor ochiului stâng, unul nodular pe frunte decirca 5 cm diametru ºi restul de cinci de tip clasic plancicatricialdiseminate pe restul feþei ºi de dimensiuni depânã la 2 cm.Intervenþia de tip chirurgie dermatologicã cu reconstrucþiafeþei ºi pleoapelor s-a realizat pentru zona decarcimom ulcerat ºi trei din cele plan-cicatriciale,urmând ca într-o a doua etapã sã fie rezolvate restul.Examenul anatomopatologic a relevat pentru toatetipurile de carcinoame mixte, bazo ºi spinocelulare,complet excizate.Am prezentat cazul pentru extensia neobiºnuitã acarcinomatozei ºi dificultatea rezolvãrii sale.C 7.3RECONSTRUCÞIE NAZALÃ PRIN LAMBOURI VYADIACENTE DUPÃ EXCIZIA CHIRURGICALÃA DOUÃ CARCINOAME BAZOCELULARERECIDIVATE DUPÃ ELECTROCOAGULAREªI RADIOTERAPIEV. Trifu*, Monica Dãrmãnescu**, Marcela Poenaru*, CristinaCotruþã*, D. Popescu*, Hana Decean**** Dermatologie, Spitalul Clinic de Urgenþã Militar Central „Dr. CarolDavila“ Bucureºti** Dermatologie, I.O.M.C. ”Alfred Rusescu”, Bucuresti*** Dermatologie,U.M.F. “Iuliu Haþieganu”, Cluj-NapocaReconstrucþia la nivelul piramidei nazale dupã exciziatumoralã presupune o înþelegere a anatomiei tridimensionaleaferente ºi a biomecanicii tisulareparticulare la acest nivel. Planificarea preoperatorie ºiacurateþea tehnicii chirurgicale, care þine cont departicularitãþile individuale permit rezultate reconstructivecu menþinerea aspectului cosmetic ºi afuncþionalitãþii.Prezentãm abordarea reconstructivã în cazul unorepitelioame bazocelulare situate la baza piramideinazale ºi în apropierea cantusului intern, recidivatedupã repetate electrocoagulãri ºi radioterapie. De38

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, C7. Ses. Dermatochirurgieºi esteticã dermatologicã C7.1-C7.13asemenea, luãm în discuþie planificarea metodeireconstructive etapizate, cu evaluarea þesuturilordonatoare disponibile ºi calitatea acestora (fibroza ºilipsa de elasticitate datorate cicatrizãrii postelectroterapieºi radiodermitei) – cu alterarea perfuzieicutanate. S-a impus astfel reconstrucþia în 2 etape culambouri V Y adiacente, cu tensiune minimã la afrontareîn vederea menþinerii unei presiuni de perfuzie optime.Rezultatele estetice ºi funcþionale au fost foarte bune,fãrã complicaþii postoperatorii, cu menþinerea viabilitãþiiîn timp ºi absenþa recidivelor la 3 ani postoperator.C 7.4T-PLASTIA ÎN RECONSTRUCÞIA FACIALÃMonica Dãrmãnescu*, V. Trifu**, Cristina Cotruþã**,D. Popescu**, Rodica Sotcan**, Marcela Poenaru**,Cecilia Enescu*** Dermatologie, I.O.M.C. ”Alfred Rusescu”, Bucureºti** Dermatologie, Spitalul Clinic de Urgenþã Militar Central „Dr. CarolDavila“ BucureºtiExcizia chirurgicalã a formaþiunilor tumorale la nivelultegumentelor faciale, cu necesitatea acoperirii defectelorprimare aferente, presupune abilitãþi reconstructiveremarcabile.Lambourile de avansare îºi gãsesc utilitatea înreconstrucþia defectelor faciale datoritã suprafeþelorconvexe largi, cu posibilitatea avansãrii tisulare ºicamuflarea liniilor de incizie în joncþiunile unitãþilorcosmetice. Avansarea bilateralã, adesea simetricã, pentruînchiderea unui defect circular, cu modificãrile dimensionaleimpuse de diametrul acestuia ºi structurileanatomice învecinate, a fost denumitã lambou A-T, sauT-plastie.Redistribuirea vectorilor de tensiune prin închidereadefectului primar e previzibilã, acest tip de lambou fiinduºor de adaptat reconstrucþiei în zone adiacentemarginilor libere ºi delimitãrilor anatomice.Forma ºi dimensiunile lamboului A-T trebuie adaptatemãrimii ºi localizãrii defectului, cu o evaluare atentã aefectelor vectorilor de tensiune ºi evitarea distorsionãriistructurilor învecinate.Ilustrãm aceste concepte reconstructive prin prezentareaa 8 cazuri la care s-a optat pentru T plastie în reconstruireadefectelor cutanate, cu rezultate estetice ºifuncþionale excelente.Acest tip de lambou reprezintã o metodã valoroasã înreconstrucþia defectelor cutanate faciale, adaptabilãvariaþiilor dimensionale ºi de localizare tumoralã.C 7.5RECIDIVA GIGANTà DE CBC DUPÃELECTROCAUTERIZÃRI MULTIPLE REZOLVATÃCHIRURGICALI. Florea*, S. Popescu, N. Florea*, D. Popescu***,D. M. Ungureanu****, L. Tãnase*, C. Georgescu*****,C. Mitran*, I. Vais** Clinica de Dermatologie – Spitalul clinic nr. 1 Craiova** Clinica de Radiologie – Spitalul clinic nr. 1 Craiova*** Spitalul Clinic Filantropia**** Dispensarul Policlinic Filiaºi***** Laboratorul de Anatomie Patologicã Spitalul clinic nr. 1 CraiovaCarcinomul bazocelular are o evoluþie blândã, cumalignitate localã ºi nu metastazeazã, din acest motivmedicii dermatologi apeleazã la metode diverse detratament în funcþie de forma clinicã ºi posibilitãþiletehnice. Electrocauterizarea, se aplicã la forme micineinvazive, radioterapia superficialã, chemochirurgia cutricloracetic, fenol sau clorurã de zinc, citostatice localeca 5-fluorouracil, podofilinã 25% sau interferon-alfa,excizia chirurgicalã, urmatã sau nu de autogrefe.Noi preferãm excizia chirurgicalã, deoarece rezultatelesunt imediate ºi de calitate, atât estetice cât ºi funcþionale.Prezentãm cazul unui pacient de 82 ani cu unCBC ulcerat recidivant electrocauterizat de mai multeori, localizat preauricular dreapta ce cuprinde zonazigomaticã pânã la unghiul mandibulei. S-a optat pentrumetoda chirurgicalã cu acoperirea defectului prin incizieajutãtoare sub lobul urechii. Un alt caz, cu localizarefronto-parietalã cauterizat de nenumãrate ori, a fostrezolvat tot chirurgical. Rezultatul estetic ºi funcþionalfiind foarte bun.C 7.6CHIRURGIA CARCINOAMELOR CUTANATE –STUDIU PE 300 CAZURIV. Pãtraºcu, I. Þolea, Loredana Elena Stoica, C.C. Radu,Alina Maria VilceaU.M.F. CraiovaCancerul continuã sã fie o importantã problemã desãnãtate publicã. Începând cu 2007 au fost diagnosticateanual pe plan mondial circa 12 milioane de cazuri noi decancer, aproape 20% fiind localizate la nivelul tegumentului.Carcinoamele cutanate reprezintã 90–95% dintumorile maligne ale pielii. Localizarea lor „la vedere”permite diagnosticarea precoce ºi utilizarea unei gamelargi de metode terapeutice.39

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, C7. Ses. Dermatochirurgieºi esteticã dermatologicã C7.1-C7.13Alegerea metodei de tratament se face în raport custadiul bolii, mãrimea tumorii, localizarea acesteia,unicitatea sau caracterul multifocal al cancerului, cuvârsta, sexul ºi starea generalã a pacientului. Esteimportantã ºi preferinþa bolnavului dupã explicarea lanivelul lui de înþelegere a avantajelor ºi dezavantajelormetodelor de care dispunem. Bineînþeles conteazã foartemult experienþa medicului.Noi am evaluat eficienþa ºi limitele chirurgiei întratamentul carcinoamelor cutanate pe un lot de 300bolnavi. La fiecare caz am urmãrit satisfacerea a cel puþindouã imperative: terapia sã fie curativã, iar tratamentulsã antreneze doar o minimã repercusiune funcþionalã ºiesteticã.Bolnavi ºi metodã: Cele 300 de cazuri au fostreprezentate de carcinom bazocelular 69%, carcinomepidermoid 26% ºi carcinom metatipic 5%.Vârsta medie a cazurilor de CBC a fost de 66 ani, cu sexratio (M/F): 0,92. În majoritatea cazurilor 78,74% a fostvorba de persoane cu activitate ce presupune expunereprelungitã la soare: agricultori, mecanizatori, grãdinari,constructori. În 89,86% din cazuri, tumorile eraulocalizate pe tegumentul fotoexpus.Vârsta medie a bolnavilor cu CE a fost de 68,5 ani, cu sexratio (M/F): 1,4. Proveneau din rural 73,61%. În 88,88%din cazuri cancerul a interesat tegumentul descoperit. La31 bolnavi tumora a avut localizare labialã.Bolnavii cu carcinom metatipic, (9F, 6M) proveneau dinrural în 86,66% din cazuri iar tumorile interesautegumentul fotoexpus în 12 cazuri. Vârsta medie a fostde 73,2 ani.Cei 300 de bolnavi au prezentat tumori T1 71,67% ºitumori T2 28,33%. La bolnavii cu T1 am practicat exciziesimplã cu margine de siguranþã oncologicã, urmatã desuturã. La cazurile cu T2 am efectuat excizie radicalãurmatã de plastie. La bolnavii cu cancer de buzã ampracticat excizie în „V”, în „W” sau în „U”, completatecu vermillonectomie totalã dacã asociau o cheilitãkeratozicã. Per ansamblu am obþinut vindecarea la 96%din cazuri, iar rezultatele funcþionale ºi estetice au fostfoarte bune la 87% din bolnavi.Concluzii: Opþiunea pentru tratamentul chirurgical alcarcinoamelor cutanate este justificatã de rezultateleoncologice, funcþionale ºi estetice foarte bune în majoritateacazurilor.Diagnosticul precoce ºi instituirea rapidã a tratamentuluicresc ºansele de vindecare, ceea ce subliniazãimportanþa acþiunilor de educare a populaþiei pentrudepistarea carcinoamelor cutanate în stadiul incipient.C 7.7JET-PEEL-ul ªI LIPOLIZA AQP(FACILITATÃ PRIN AQVAPORINE)ÎN REMODELAJUL FACIAL ªI CORPORALªI TRATAMENTUL LAXITÃÞII CUTANATEI. NedelcuC.M.I. „Dr. Nedelcu Ioan“, Bucureºti, RomâniaJet-Peel-ul este o tehnicã de tratament a relaxãriicutanate ºi de remodelaj facial ºi corporal izvorâtã dintehnicile armatei israeliene de curãþare a plãgilor derãzboi, utilizând un jet foarte fin de ser fiziologic steril,proiectat cu vitezã supersonicã pe þesut.În raport de distanþa dintre þesut ºi orificiul de ieºire ajetului de lichid din piesa de mânã a aparatului Jet-Peel,se realizeazã curãþarea þesutului, un peeling de profunzimevariabilã sau injectarea nedureroasã ºi fãrã a seutiliza ace, a unor mari cantitãþi de lichid în þesuturi.Lipoliza AQP este o tehnica dezvoltatã recent, carepresupune introducerea în þesuturi ºi celule a unei maricantitãþi de lichide, cu mult mai mare decât cea pe carear putea-o realiza funcþia de membranã semipermeabilãa membranei celulare. Aceastã cantitate foarte mare delichide apoase se introduc graþie intervenþiei AQVA-PORINELOR, care sunt canale preformate, dotate cucapacitatea DE A TRANSPORTA TRANS-MEM-BRANAR CANTITÃÞI FOARTE MARI DE LICHIDEAPOASE ÎNTR-UN TIMP FOARTE SCURT. Graþieintervenþiei AQP ºi a cantitãþilor foarte mari de lichidehipotone ajunse în þesut, celulele adipoase sunt distruseselectiv.Asocierea utilizãrii Jet-Peel-ului cu amestecurile pentrulipoliza AQP a generat apariþia unei tehnici extrem denoi ºi de eficienþa, nedureroasã, care nu presupuneutilizarea de ace, care asociazã efectele benefice alepeeling-urilor medii cu cele ale lipolizei AQP, efectuateîn acelaºi timp, în terapia laxitãþii cutanate, remodelajulfacial ºi topirea depozitelor de grãsime.Sunt discutate tehnicile de tratament, indicaþiile, profilulde siguranþã ºi rezultatele obþinute în lumina experienþeiinternaþionale ºi personale.40

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, C7. Ses. Dermatochirurgieºi esteticã dermatologicã C7.1-C7.13C 7.8RADIOFRECVENÞA TRIPOLARà ÎN REMODELAJULFACIAL ªI CORPORAL ªI TERAPIA LAXITÃÞIICUTANATEI. NedelcuC.M.I. „Dr. Nedelcu Ioan“, Bucureºti, RomâniaRadiofrecvenþa a fost utilizatã de peste 30 de ani pentruchirurgia minim invazivã. În ultimii ani s-au dezvoltatmultiple aplicaþii ale radiofrecvenþei mono ºi bipolarepentru estetica medicalã: creºterea tonusului cutanat,reîntinerire, tratamentul depozitelor de grãsime ºiremodelajul cutanat.A treia generaþie de dispozitive medicale cu RF =Radiofrecvenþa Tripolarã a fost introdusã în 2006 decompania POLLOGEN din Israel = aparatul de RFTApollo. Aceastã tehnologie se caracterizeazã printr-oînaltã focusare care genereazã o mare densitate deputere cu rezultate vizibile imediat cu un consum redusde putere ceea ce determinã absenþa durerii, tratamentulfiind deosebit de plãcut ºi fãrã a necesita sisteme derãcire cutanatã.Sunt discutate mecanismele de acþiune, metoda ºitehnica terapiei prin aparatul de RFT Apollo produs decompania Pllogen, pentru remodelajul facial ºi corporal,terapia laxitãþii cutanate a celulitei ºi depozitelor degrãsime aberante, cu exemplificarea prin cazuri clinicesemnificative în lumina experienþei personale.C 7.9TRATAMENTUL MELASMEI CU LASERULFRAXEL RE: STORE RELIANT TECHNOLOGIESI. NedelcuC.M.I. „Dr. Nedelcu Ioan“, Bucureºti, RomâniaTratamentele tradiþionale ale melasmei uzeazã de cremedepigmentante, peeling-uri chimice, microdermabraziuni,mezoterapie, terapii laser, fotoprotecþie internã ºiexternã.Laserul Fraxel este o metodã de înaltã tehnologie,aprobatã de FDA, pentru tratamentul melasmei, care s-adovedit a fi deosebit de eficientã, chiar ºi în cazurile încare terapiile tradiþionale au eºuat.Sunt discutate mecanismele de acþiune, metoda ºitehnica terapiei prin laserul „Fraxel re:store“ produs decompania Reliant Technologies din USA, pentru tratamentulmelasmei, cu exemplificarea prin cazuri clinicesemnificative în lumina experienþei personale.C 7.10ROLUL LASERULUI DYE ÎN TRATAMENTULANGIOAMELOR – 13 ANI DE EXPERIENÞÃA. Nicolescu*, I. Nedelcu*** C.M.D.T. Roma, ** Spitalul Clinic ColentinaApariþia laserului Dye a însemnat un pas important înterapia dermatologicã. El reprezintã în continuaretratamentul de elecþie al angioamelor, deºi are ºi multealte indicaþii, cum ar fi: angiokeratoame, telangiectazii,cuperoza, poikilodermie, veruci (cu menþiune specialãpentru cele periunghiale), psoriasis, lichen cornos,leziuni pigmentate. În prezent asocierea în acelaºi aparata Laserului Dye cu Laser Yag, permite obþinerea unorrezultate mai bune într-un interval mai scurt de timp.C 7.11SKIN LASER RESURFACINGA. Nicolescu*, I. Nedelcu*** C.M.D.T. Roma, ** Spitalul Clinic ColentinaÎntre metodele de reîntinerire ºi de eliminare a cicatricilorlaserele chirurgicale deþin un loc de frunte.Prezentãm modul de abordare ºi condiþiile necesareobþinerii unor rezultate de bunã calitate ºi comentãm2 cazuri cu cicatrici vicioase, dupã reconstrucþii pringrefare a unor plãgi posttraumatice.Rezultatele dupã resurfacing au fost îmbucurãtoare atâtfuncþional cât ºi estetic.C 7.12CHIRURGIA DE ZI ÎN INSUFICIENÞA VENOASÃCRONICÃF. Comºa, A. BumbacCentrul de Diagnostic ºi Tratament „Dr. Victor Babeº”, BucureºtiChirurgia de o zi trebuie privitã ca o normalitate pentrutoþi pacienþii supuºi intervenþiilor chirurgicale pentruinsuficienþa venoasã cronicã ºi nu ca o formã detratament alternativã pentru câþiva pacienþi selecþionaþipe diferite criterii (vârstã, greutate, risc anestezic,financiar, etc.).Chirurgia perforantelor presupune ligatura venelorperforante decelate atât prin examen clinic, cât mai alesprin cartografierea ecograficã, prin acest procedeuobþinându-se un rezultat superior oricãrei alte metode.Procedeul propus realizeazã un efect superiorstrippingului pentru cã este nesângerând, operaþia fiindefectuatã la vedere; bolnavul nu este internat, operaþiafãcându-se în sistem de chirurgie de zi, sub anestezie41

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, C7. Ses. Dermatochirurgieºi esteticã dermatologicã C7.1-C7.13localã prin incizii mici 5–8 mm, plasate în pliurilecutanate care dupã vindecare devin puþin vizibile. Prinredarea imediatã a bolnavului familiei ºi societãþii seobþine ºi o influenþã favorabilã asupra psihiculuiacestuia ºi în plus, prin mobilizarea imediatã postoperatoreste favorizatã circulaþia venoasã. Prin acestprocedeu cheltuielile sunt incomparabil mai mici decâtîn stripping, eliminându-se costul internãrii, precum ºial folosirii medicamentelor necesare strippingului:perfuzii, anticoagulante, antibiotice.Chirurgia de o zi în tratamentul insuficienþei venoasecronice este aplicatã cu succes în Centrul de Diagnosticºi Tratament „Dr. Victor Babeº” unde anual beneficiazãde avantajele acestei metode aproximativ 500 depacienþi.Studiul de faþã este un studiu retrospectiv pe o perioadãde 5 ani.C 7.13ONICODISTROFIE LA NIVELUL HALUCELUI– IMPACTARE DISTALà CU ONICOGRIFOZÃREACTIVà – CORECÞIE CHIRURGICALÃV. Trifu**, Monica Dãrmãnescu*, Rodica Sotcan**, CristinaCotruþã**, Adina Salagianu**, Oxana Þãran**, MarcelaPoenaru**Dermatologie, I.O.M.C. ”Alfred Rusescu”, Bucureºti*Dermatologie, Spitalul Clinic de Urgenþã Militar Central, „Carol Davila“BucureºtiDeformãrile unghiale la nivelul halucelui au multiplecauze, printre care citãm anomalii congenitale, infecþii,traumatisme, modificãri de formã ºi staticã plantarã ºidigitalã.Impactarea distalã a lamei unghiale cu onicogrifozãreactivã necesitã adesea corecþie chirurgicalã în vedereaîndepãrtãrii obstacolului mecanic creat prin modificareapulpei digitale.Prezentãm cazurile a trei paciente tinere cu onicogrifozadatoratã impactãrii distale la ambele haluce, cu avulsiiunghiale repetate în antecedente, cu unghiile crescute înaxul normal sau deviate lateral, cu afectare funcþionalã ºinu în ultimul rând esteticã.S-a impus corecþia chirurgicalã prin excizie în felie depepene la nivelul pulpei digitale, simetricã în cazulunghiilor orientate paralel cu axul falangei distale sauasimetricã în cazurile cu deviere lateralã unghialã, ºichiuretarea hipercheratozei patului unghial careîmpiedicã alipirea unghialã ºi creºterea normalã aacesteia.Rezultatele au fost foarte bune, cu unghii de aspectnormal ºi creºterea acestora fãrã devieri laterale, cudispariþia afectãrii funcþionale ºi estetice.C 8. SESIUNEA VARIA (1)Sâmbãtã 14 noiembrie 2009orele 16:30–18:00Sala Europa 1Prezidiu:Prof. Dr. Caius Silviu SolovanDr. Rozalia OlsavszkyDr. Vasile BeneaConf. Dr. Cãtãlin Mihai PopescuC 8.1DIFERENÞIEREA HISTOLOGICà ªI EXPRESIAMARKERILOR SPECIFICI EPIDERMULUIªI MEMBRANEI BAZALE ÎNTR-UN MODELTEGUMENTAR ªI PIELEA UMANà NORMALÃD.T. Brînzeu*, **, P. Golinski*, Nadja Zöller*, V. Feier**,ªt. Kippenberger*, A. Bernd** Departamentul de Dermatologie ºi Venerologie, Universitatea J.W.Goethe, Frankfurt-Main, Germania,* Disciplina de Dermatologie, Universitatea de Medicinã „Victor Babeº“,Timiºoara, RomâniaIntroducere: Modelul tegumentar Phenion® este unechivalent multistratificat al tegumentului uman,cultivat in vitro. Este compus din epiderm, membranabazalã ºi derm ºi prezintã o morfologie ºi funcþionalitateasemãnãtoare tegumentului uman in vivo.Scop: Scopul studiului nostru este analiza histologicã adiferenþierii modelului tegumentar ºi a expresieimarkerilor proteici din epiderm ºi membrana bazalã(keratinã 5, keratinã 10, pancytokeratinã, desmogleinã,involucrinã, Ki67, colagen IV ºi lamininã), în comparaþiecu pielea umanã normalã.Metodã: Fibroblaºtii au fost însãmânþaþi pe o matrice decolagen. Într-un pas urmãtor, keratinocitele au fostînsãmânþate deasupra matricei care conþine fibroblaºtii ºis-a cultivat în condiþii submerse timp de 1 sãptãmânã.Stratificarea a fost finalizatã prin ridicarea modeluluitegumentar la interfaþa aer lichid. Dupã 5 sãptãmânimodelul tegumentar a dezvoltat un epiderm completdiferenþiat, care conþine toate straturile epidermiceimportante. Am analizat modelul tegumentar din punctde vedere histologic ºi immunohistochimic.Rezultate: Secþiuni transversale din modelul tegumentarcolorate cu hematoxilina-eosina aratã cã s-a obþinut untegument organotipic tri-dimensional ce conþine unepiderm complet stratificat cu prezenþa stratului bazal,stratului spinos, stratului granulos ºi a stratului cornos.Markerii de diferenþiere epidermicã (keratinã 5, keratinã10, pancytokeratinã, desmogleinã ºi involucrinã) sunt42

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 8. Sesiunea Varia (1) C 8.1-C 8.11exprimaþi în straturile modelului tegumentar ca ºi încazul tegumentului normal. La joncþiunea dermoepidermicãpot fi evidenþiate imunohistochimiclamininã ºi colagen IV, cele douã proteine majore alemembranei bazale. Celulele proliferative din modelultegumentar sunt evidenþiate cu Ki-67 ºi sunt prezentedoar în stratul bazal.Concluzie: Rezultatele noastre confirmã gradul înalt decorelare între pielea umanã ºi echivalentul tegumentarbioartificial construit de noi, acest model tegumentarfiind astfel o alternativã pentru modelele de origineanimalã în studiile experimentale.HISTOLOGICAL DIFFERENTIATIONAND EXPRESSION OF SPECIFIC EPIDERMALAND BASEMENT MEMBRANE MARKERSIN A FULL THICKNESS SKIN MODELAND NORMAL HUMAN SKINIntroduction: The Phenion® full-thickness skin model isa cultured multilayered equivalent of the human skin. Itconsists of epidermis, basement membrane, and dermisfeaturing morphology and tissue functionality close tohuman skin în vivo.Purpose: The purpose of our study is to analyzedifferentiation of the skin model and the expression ofepidermal and basement membrane protein markers(keratin 5, keratin 10, pancytokeratin, desmoglein,involucrin, Ki67, collagen IV and laminin) în comparisonto normal human skin by histological means.Method: Fibroblasts were seeded onto the collagenmatrix. în a next step, keratinocytes were seeded on topof the fibroblast-containing matrix and cultured for 1week under submersed conditions. Stratification wascompleted by lifting the skin model to the air liquidinterface. After 5 weeks the skin model developed a fullydifferentiated epidermis including all relevant strata.Histological and immunohistological analyses wereperformed.Results: Hematoxylin and eosin-stained cross sectionsthrough the skin model reveal that a 3-dimensionalorganotypical skin has formed including a fullystratified epidermis showing a stratum basale, stratumspinosum, stratum granulosum and stratum corneum.Markers of epidermal differentiation are expressed în theskin model similar to normal skin (keratin 5, keratin 10,pancytokeratin, desmoglein and involucrin). At thedermal-epidermal junction, laminin and collagen IV, thetwo major proteins of the basement membrane aredetected. Proliferative cells în the skin model are stainedby Ki-67 and are present only în the stratum basale.Conclusion: Our results corroborate the high degree ofcorrelation between human skin and the bioartificialskin equivalent, making this skin model a suitableanimal-free alternative for experimental studies.C 8.2DIAGNOSTICUL ERUPÞIILOR VIRALE LA COPILA. OanþãUniversitatea Transilvania BraºovErupþiile febrile la copii constituie o cauzã frecventã deconsultaþie. În marea lor majoritate acestea sunt deetiologie viralã, impunând recunoaºterea boliloreruptive clasice. Examinãrile complementare suntadesea inutile. O atenþie deosebitã trebuie acordatãpersoanelor imunodeprimate ºi contactului cu femeiaînsãrcinatã. Prezenþa semnelor de gravitate precumtulburãri de hemodinamicã, purpurã sau semnecutanate care indicã gravitatea bolii, impun spitalizareaimediatã a copilului.Febrele eruptive pot reprezenta ºi primele manifestãriale unei infecþii cu potenþial sever. Cãutarea semnelor deafectare visceralã pot orienta spre o boalã de sistem sauspre boala Kawasaki, cazuri în care întârziereadiagnosticului influenþeazã prognosticul.C 8.3IMPLICAREA IMUNITÃÞII CELULAREÎN ECZEMA CRONICÃ ªI TUBERCULOZAEXTRAPULMONARÃMaria Rotaru*, P. Porr**, Gabriela Iancu** Facultatea de Medicinã “V. Papilian” Sibiu, Disiciplina Dermatologie** Disciplina Medicina InternãIntroducere. Este binecunoscut faptul cã atât în tuberculozãcât ºi în eczeme apare o modificare la nivelulsistemului imun, mediat celular. Tuberculoza apare maifrecvent la pacienþii imunocompromiºi, iar formaextrapulmonarã apare în 50% la pacienþii imunodeprimaþiHIV – pozitivi.Prezentare caz clinic. Vom prezenta cazul unei paciente de40 de ani ce se interneazã pentru o eczemã generalizatãmicrobianã, fiind cunoscutã în antecedente cu episoaderepetate de eczemã microbianã cu SAH MRSA cu punctde plecare otic stâng. Investigaþiile efectuate în ultimii7 ani, de la debutul bolii nu au reuºit sã identificeimunosupresia ºi factorii triggeri ai episoadelor infecþioaserecidivante.La internare – pacientã febrilã, anemicã, cu adenopatiiimportante inghinale ºi submandibular stâng. De lanivel ocular, auricular, genital ºi ombilical s-au izolaturmãtorii germeni plurirezistenþi asociaþi: SAH MRSA,Acinetobacter baumanii, E. Coli, Enterococcus faecalis,43

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 8. Sesiunea Varia (1) C 8.1-C 8.11Enterobacter, Candida albicans. Sub terapie iniþialã cuVancomicinã pacienta dezvoltã un rush al extremitãþiicefalice, cefalee, febrã, dispnee, dureri abdominale ºistãri de anxietate. Sindromul Red-man secundaradministrãrii de Vancomicinã a impus modificareaschemei terapeutice, respectiv cu Linezolid +Imipenem/Cilastatin ce a permis controlul proceselorinfecþioase.Pentru evaluarea statusului imun se fac investigaþiicomplete, inclusiv cu biopsia repetatã ganglionarã.Biopsia din ganglionul submandibular a ridicatsuspiciunea de boalã Castleman, dar fãrã a se puteastabili un diagnostic de certitudine. Persistenþasimptomatologiei cutanate ºi a adenopatiilor a necesitatefectuarea biopsiei ganglionare inghinale. Histopatologiaconfirmã o limfadenitã tuberculoasãganglionarã. Introducerea terapiei antituberculoase apermis remiterea completã a simptomatologiei asociate,fãrã recidivã în ultimii 2 ani.Concluzii. Alterarea mecanismelor de apãrare în specialale imunitãþii imediate celular, poate avea un roldeterminant atât în apariþia unei forme severegeneralizate, rebele de eczemã cronicã recidivantãsuprainfectatã cu germeni multidrog rezistenþi cât ºiasocierea cu tuberculoza extrapulmonarã, în cazulnostru ganglionarã.C 8.4SINDROMUL DRESS – O SEVERÃ REACÞIECUTANATÃ POSTMEDICAMENTOASÃRodica Cosgarea, Ruxandra Cutuº, Simona ªenilã, LoredanaUngureanuClinica Dermatologie, U.M.F. ”Iuliu Haþieganu” Cluj-NapocaSindromul de hipersensibilitate DRESS reprezintã oformã severã de reacþie cutanatã postmedicamentoasãîntâlnitã cu micã incidenþã ºi manifestatã prin erupþiepapulo-eritematoasã, febrã ºi afectare sistemicã: hepatitã,pneumonitã, nefritã, miocarditã, pericarditã.Prezentãm cazurile a doi pacienþi internaþi în serviciulnostru pentru reacþii severe de hipersensibilizaredeclanºate de carbamazepinã ºi lamotriginã. Ambelecazuri au prezentat febrã, placarde eritematoase extinsela peste 90% din suprafaþa cutanatã, leziuni papuloase ºiedematoase mai ales faciale, cu debut la 5 sãptãmânidupã administrarea de carbamazepinã, respectiv 4sãptãmâni dupã lamotriginã. Ambele cazuri au asociatla debutul afecþiunii pneumonie interstiþialã evidenþiatãradiologic, hepatitã acutã (creºterea enzimelor hepaticepânã la de 20 ori faþã de valorile normale), limfadenopatie.Paraclinic s-a evidenþiat eozinofilie marcatã(4795/mm 3 ). Întreruperea medicamentelor declanºatoareîmpreunã cu cortico-terapia au determinat rapidaameliorare a manifestãrilor patologice de organ.Sindromul DRESS este declanºat în majoritatea cazurilorde anticonvulsivante ºi sulfonamide iar evoluþia poate firapid deteriorantã spre deces în 10% din cazuri datoritãafectãrii sistemice severe cu hepatitã deseori fulminantã,nefritã, miocarditã. Nu întotdeauna cauza medicamentoasãeste evidentã, o anamnezã minuþioasã fiindabsolut necesarã pentru identificarea ei.C 8.5RADIATION RECALL DERMATITIS– OBSERVAÞII ASUPRA UNUI CAZA. Oanþã, M. IrimieUniversitatea Transilvania BraºovIntroducere: Radiation recall dermatitis este o reacþiecutanatã inflamatorie care apare pe o zonã anterioriradiatã dupã administrarea unor medicaþii îndeosebichimioterapice.Caz clinic: Pacientã în vârstã de 52 ani a fostdiagnosticatã în mai 2008 cu carcinom invaziv ductal alsânului stâng. Pacienta a efectuat iniþial chimioterapieneoadjuvantã în 4 serii de doxorubicinã ºi ciclofosfamidã.În octombrie 2008 s-a efectuat sectorectomiestângã ºi limfadenectomie axilarã stângã urmatã din noude chimioterapie cu doxorubicinã ºi ciclofosfamidã. Înperioada ianuarie-februarie 2009 pacienta a urmatradioterapie 50 Gy fracþionatã în 20 de serii plusadiþional 10 Gy fracþionatã în 5 serii pe locul limfadenectomieiaxilare. Din aprilie 2009 se începetratamentul cu tamoxifen 20 mg/zi. La 3 sãptãmânidupã începerea tamoxifenului s-a constatat apariþia unuiplacard eritematos pruriginos, localizat pe zona anterioriradiatã. Tratamentul efectuat cu dermatocorticoizi ºiantihistaminice per os a condus la remiterea parþialã aradiation recall dermatitis cu permiterea continuãriitamoxifenului.Discuþii: Radiation recall dermatitis apare dupã minutesau zile de la administrarea medicaþiei ºi dupãsãptãmâni sau luni de la terminarea radioterapiei.Patogeneza rãmâne neclarã, radiation recall dermatitisfiind consideratã ca reprezentând fie o reacþieidiosincrazicã de hipersensibilitate la medicament, fie ocreºtere a activitãþii unor citokine (IL-1, IL-6, TNF, TGF)eliberate de radioterapie în momentul introducerii uneimedicaþii.Concluzii: Radiation recall dermatitis trebuie suspectatãla pacienþii care prezintã fenomene inflamatorii cutanatepe zone anterior radiate.44

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 8. Sesiunea Varia (1) C 8.1-C 8.11C 8.6PEMFIGUSUL VULGAR NEGLIJAT - ASPECTECLINICE INSOLITEViorica Marinescu*, Irina Mãrgãritescu**, Mãdãlina Josanu*,Cristina Alexandroiu*, Mihaela Ioniþã*, Sorina Chivu**Spitalul Clinic de Urgenþã Militar Central „Dr. Carol Davila”, SecþiaClinicã Dermatologie**Centrul Medical Domina Sana BucureºtiPemfigusul vulgar este o boalã buloasã, cutaneomucoasã,autoimunã, produsã prin mecanism deacantolizã.Comunicãm cazul unui pacient în vârstã de 60 de ani, cuantecedente de accident vascular cerebral, care s-ainternat în clinicã pentru leziuni polimorfe reprezentatede:• bule în piele sãnãtoasã, unele cu conþinut clar, altelecu conþinut purulent;• eroziuni postbuloase mãrginite de coleret epidermic;• placarde eritemato-crustoase, cu crustã hematicã,localizate la nivelul obrajilor, scalpului ºi presternal;• eroziuni cu fundul roºu, policiclice, localizate lanivelul cavitãþii bucale;• maceraþia pielii în spaþiile interdigitale la mâinibilateral;• limbã depapilatã.Examenul neurologic a stabilit diagnosticul de AVCsechelar, cu hemiparezã dreaptã, lacunarism cerebral.Examenele de laborator au arãtat leucocite – 18.000/mm 3 , uree – 17,9 mmol/l, creatininã – 1,67mg/dl, ALT –53 UI/l.Rezultatele celorlalte investigaþii biochimice, imunologice,markeri tumorali, radioscopie cardio - pulmonarã,echografie abdominalã au fost în limite normale.Citodiagnosticul Tzank a evidenþiat celule acantolitice.Însãmânþarea pe mediul Sabouraud a evidenþiatCandida albicans pe limbã ºi interdigital la mâini.Imunofluorescenþa directã a arãtat fluorescenþã reticularãintraepidermicã intercelularã, cu Ig G.Examenul histopatologic a evidenþiat bulã suprabazalã,cu celule acantolitice, neutrofile, eozinofile ºi fibrinã, cuinfiltrat inflamator perivascular superficial ºi interstiþialmixt, cu limfocite ºi eozinofile.Pacientul a urmat tratament cu prednison 60 mg/zi cuscãderea progresivã, imuran 150 mg/zi, zinnat 1 g/zi –10 zile, diflucan 50 mg/zi – 10 zile.Evoluþia sub tratament a fost favorabilã.Am comunicat acest caz pentru aspectul insolit alleziunilor de la nivelul feþei, dificultãþilor de abordareterapeuticã datoritã asocierii cu candidozele bucalã,interdigitalã ºi unghialã ºi a AVC-ului în antecedente.C 8.7DERMATITA HERPETIFORMÃ (BOALA DUHRING) –PREZENTARE DE CAZFlorina Raica*, A. Baican**, Magda Petrescu**** Policlinica Salvosan, Zalãu** Catedra Dermato-venerologie, U.M.F. „Iuliu Haþieganu“ Cluj-Napoca***Catedra Anatomie Patologicã, U.M.F. „Iuliu Haþieganu“ Cluj-NapocaDermatita herpetiformã (boala Duhring) – consideratã afi o manifestare la nivel cutanat a bolii celiace, este oafecþiune rarã, cu o prevalenþã ceva mai mare în nordulEuropei (de aproximativ 10 la 100.000) ºi care afecteazãcu preponderenþã adultul tânãr. Vom prezenta cazulunui pacient în vârstã de 28 ani, cunoscut cu enteropatieglutenicã din 2007, care se prezintã în serviciul ambulatoriude dermato-venerologie pentru leziuni papuloveziculoase,intens pruriginoase, situate preponderent lanivelul coatelor, genunchilor ºi scalpului, debutate deaproximativ ºase luni. Se ridicã suspiciunea clinicã dedermatitã herpetiformã, suspiciune confirmatã de IFdirectã din tegument perilezional, aspectul HP dinleziune fiind necaracteristic (anticorpii antitransglutaminazãepidermicã ºi antigliadinã sunt încã înlucru). Se iniþiazã regim alimentar fãrã gluten, asociat cuterapie po cu Dapsonã 2 X 100 mg/zi (cu monitorizareahemoleucogramei ºi a probelor funcþionale hepatice), cuun rãspuns clinic spectaculos începând din primasãptãmânã de tratament ºi cu minime efecte secundare(discretã creºtere a transaminazelor serice ºi uºoarãhemolizã). Efectul favorabil s-a menþinut ºi pe parcursulscãderii progresive a dozei de Dapsonã (asociatã dieteifãrã gluten), pacientul aflându-se în momentul de faþãsub tratament cu 1 / 2tb de Dapsonã ºi fãrã a prezentaleziuni cutanate active, intenþionându-se în viitorrenunþarea la terapia cu Dapsonã în favoarea doar aterapiei prin dietã restrictivã fãrã gluten. Cazulsubliniazã limitele examenului HP în favoarea IFD încazul suspiciunii de dermatitã herpetiformã ºiimportanþa asocierii dietei fãrã gluten terapiei cuDapsonã.45

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 8. Sesiunea Varia (1) C 8.1-C 8.11C 8.8MODIFICÃRI ALE HIDRATÃRII ªI ELASTICITÃÞIICUTANATE LA PACIENÞI DIABETICIAnca Crãciun, Al. Tãtaru, Mirela MoldovanU.M.F. Cluj-NapocaEste cunoscut faptul cã la pacienþii cu diabet zaharat,indiferent de tip, apare o predispoziþie cãtre xerozãcutanatã ºi diminuarea elasticitãþii cutanate.Prezentul studiu este unul preliminar, efectuat pe30 pacienþi diabetici comparativ cu 30 martori sãnãtoºi lacare s-au determinat pierderea transcutanatã de apã ºivalorile elasticitãþii cutanate cu ajutorul aparatuluiprofesionist Courage and Khazak, în condiþii de mediucontrolate.Rezultatele obþinute indicã modificãri semnificative decreºtere a pierderii transcutanate de apã la diabeticicomparativ cu martori ºi modificãri nesemnificative aleelasticitãþii cutanate.Datele vor fi utilizate pentru ameliorarea actualiloremolienþi utilizaþi la pacienþii diabetici în scopulhidratãrii tegumentare.C 8.9PARAPSORIAZIS ÎN PLÃCI MARIV. Benea*, Simona Roxana Georgescu*, Alina Elena Ilie*, AliceRusu*, Maria Grigore*, M. Popescu*, I. Macavei*, Anca MihaelaMãlin*, Edit Mild*** Centrul Dermato-venerologic, Clinica Dermatologicã “Scarlat Longhin”Bucureºti** Spitalul Judeþean Sfântu GheorgheParapsoriazisul a fost descris de Broq în 1902 ca fiind odermatozã cu evoluþie cronicã, recidivantã, caracterizatãprin plãci eritemato-scuamoase bine delimitate,neinfiltrate. În forma în plãci mari leziunile au diametrulmai mare de 6 cm, adeseori sunt atrofice sau poikilodermice(poikiloderma atrophicans vasculare Jakobi)ºi selocalizeazã preferenþial pe trunchi, abdomen (submamar)ºi pe faþa internã a membrelor. Histopatologic secaracterizeazã printr-un infiltrat cu limfocite T (cupredominanþa unei clone), adeseori cu dispoziþieperivascularã ºi epidermotropism. Tratamentul, local, deobicei decepþionant, constã în corticosteroizi superpotenþi,nitrozouree ºi fototerapie. Indiferent detratament, în 10-35% din cazuri evolueazã spre micozisfungoides. De aceea, unii autori îl considerã drept oformã de debut a acestuia.Prezentãm cazul unui bãrbat în vârstã de 72 de ani care,de peste 10 ani, are o placã eritemato-scuamoasãpruriginoasã la nivelul glandului, pentru care i s-arecomandat tratament topic intermitent cu corticosteroiziºi antifungice. În urmã cu un an i-a apãrut ºi oplacã eritemato-scuamoasã la nivelul ºoldului drept carei-a fost excizatã, diagnosticul histopatologic fiind decarcinom spinocelular. Ulterior aceasta a recidivat,apãrând ºi alte placarde eritemato-scuamoase pruriginoasepe ºoldul stâng ºi interfesier. S-a efectuat o nouãbiopsie, suspiciunea de parapsoriazis în plãci mari fiindconfirmatã de examenul histopatologic. Bonavului i s-arecomandat tratament topic cu corticoizi superpotenþi,urmând sã rãmânã sub supraveghere medicalã.EPILARE DURABILÃ CU SISTEMUL ENERGISTULTRA PLUS II: O SOLUÞIE EFICIENTÃ,REPRODUCTIBILÃ ªI CONFORTABILÃPENTRU PACIENTV. NegulescuLyon (Franþa)C 8.10Problemele legate de o pilozitate excesivã patologicã(hypertricozã, hirsutism), sau indicaþii dermo esteticepot fi tratate cu eficienþã utilizând tehnologia de luminãpulsatilã Variable Pulsed Light VPL @ .Prezentãm rezultate obþinute cu sistemul Energist UltraPlus utilizat în indicaþii „estetice“ de epilare definitivã.Lumina emisã este filtratã la 610 nm.Datoritã energiei degajate, utilizarea acestui aparat estestrict rezervatã corpului medical.Un training specific pentru utilizare este necesar, acestafiind asigurat sistematic de departamentul medical alfirmei fabricante.Tehnologia VPL @ utilizatã de sistemele Energist produceserii de flash-uri rapide de luminã filtratã, fracþionate înserii de microimpulsuri de energie. Acestea sunt separateprin intervale libere (2–5 m/sec).Sunt prezentate principiul de acþiune, mecanismulfiziopatologic de interacþiune între diferitele elemente(sursa de energie luminoasã, folicul pilos, structuricutanate), precum ºi factorii care pot influenþa eficacitateatratamentului.Indicaþiile sunt pacienþi clasele II-VI Fitzpatrick.Contraindicaþiile sunt „clasice“.Un domeniu complementar de utilizare foarte interesanteste efectul anti-age, de reîntinerire facialã, prin stimulareanon ablativã a proceselor de neocolagenogenezã (înspecial cu filtrul de 530 nm).În concluzie, Sistemul Energist VPL @ Ultra Plus pare a fideosebit de eficace pentru epilare „definitivã“, cu unefect persistent pe termen-lung.46

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 8. Sesiunea Varia (1) C 8.1-C 8.1125 MAI 2009 - EUROMELANOMA DAY - ROMANIAKonstantina Karadima, Maria Magdalena Constantin, CarmenSãlãvastru, V. Feier*, G-S. ÞiplicaClinica II Dermatologie Sp. Cl. Colentina, Bucureºti, * U.M.F. „VictorBabeº“, TimiºoaraPentru al patrulea an consecutiv în România a fostorganizatã campania Euromelanoma Day. ªi anul acestanumeroºi medici dermatologi au rãspuns invitaþieiSocietãþii Române de Dermatologie. Au fost organizateacþiuni în numeroase judeþe ale þãrii ºi au fost examinaþiîn total 1477 de pacienti. Campania are un rol foarteimportant de informare a publicului larg în legaturã cupericolele ce existã în expunerea neprotejatã la razeleUV, ajutã dermatologii sã obþinã informaþii despremodul de viaþã ºi istoricul pacienþilor. Este importantãde asemenea pentru cã faciliteazã diagnosticareacazurilor noi de cancer de piele. În cadrul campanieiEuromelanoma Day 2009, au fost diagnosticate 54 decazuri de melanom malign.Sâmbãtã 14 noiembrie 2009orele 09:00–10:30Sala Europa 2Prezidiu:Prof. Dr. Anca ZbrancaProf. Dr. Dan ForseaDr. Mihaela LeventerPITIRIAZISUL ROZAT GIBERT CU EVOLUÞIEFAVORABILà ªI RAPIDÃC. IvãnuºC.M Romar, BucureºtiC 8.11C 9. SESIUNEA VARIA (2)C 9.1Este descris cazul pacientului N.A, în vârstã de 29 de anicare prezintã leziuni eritemato-scuoamoase la nivelultrunchiului, membrelor superioare (palmelor, antebraþe,braþe), gambe ºi coapse, diagnosticat cu Pitiriazis rozatGibert.Etiologia este necunoscutã dar se bãnuieºte o posibilãcauzã viralã (herpesvirus uman ºase ºi ºapte).Histopatologic are caracteristici eczematoase, absenþasau scãderea stratului granular, eritrocite în dermulpapilar ºi omogenizarea colagenului în dermul papilar.Numãrul eozinofilelor cresc în infiltratul inflamator.Tratamentul cu aciclovir oral de 800 mg administrat decinci ori pe zi timp de o sãptãmânã (în prima sãptãmânãde la debut), ºi local cu Daivobet au dus la remitereabolii în doar zece zile.C 9.2GRANULOMUL DE ACVARIUC.M. Popescu, Raluca Popescu, Gabriela Constantinescu,Maria Dumitrescu, Ioana Simian, Nectara Mitroi, Ana MariaVlad, Corina MagduClinica I Dermatologie, Spitalul ColentinaGranulomul de acvariu este o afecþiune foarte rarã,produsã de infecþia cu Mycobacterium marinum, al cãruihabitat natural este apa.Prezentãm cazul unei paciente care a dezvoltat pe mânã,un nodul solitar, moderat inflamator, care a ulcerat. Lacâteva sãptãmâni, a fost urmat de apariþia unor nodulimultipli cu distribuþie sporotrichoidã. Aceºtia au evoluatrapid pe parcursul câtorva luni. Examenul histo-patologica arãtat infiltrat granulomatos, iar pacienta arãspuns la tratament cu claritromicinã, cu remiterealeziunilor. Diagnosticul a fost întârziat de faptul cãinfecþia este rarã ºi indicele de suspiciune este mic.Infecþia cu M. marinum, deºi foarte rarã, trebuiesuspectatã în cazurile în care existã leziuni cutanatesupurative cu evoluþie cronicã, distribuite liniar.C 9.3SCABIA NORVEGIANÖ REACTUALIZARE ªI EXEMPLIFICARE CLINICà –Maria Rotaru*, H. Maniu*** Facultatea de Medicinã “V. Papilian” Sibiu, Disciplina Dermatologie** Spitalul Clinic Judeþean Sibiu, Clinica DermatologieIntroducere. Scabia este o problemã de sãnãtate publicã,ce poate afecta pacienþi cu orice statut socio-economic. Oformã particularã de scabie este scabia norvegianã ceapare mai frecvent la pacienþii imunocompromiºi,malnutriþi, HIV pozitivi. Termenul de scabie norvegianãa fost folosit pentru prima datã în 1848 pentru a descrieo formã particularã de scabie ce a apãrut la un pacient cuboala Hansen.Prezentare caz clinic. Vom prezenta cazul unui pacient învârstã de 79 de ani ce se interneazã pentru erupþieeritemato-scuamoasã generalizatã, intens pruriginoasãºi zone eroziv-ulcerative la nivelul fesei drepte suprainfectatecu SAH MRSA. Examen obiectiv la internare –pacient cu stare de nutriþie precarã si edeme carenþialeimportante ale membrelor inferioare. În evoluþie, cazul47

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 9. Sesiunea Varia (2) C 9.1-C 9.11se complicã cu apariþia de stare toxico-septicã cuhemoculturi pozitive pentru SAH – MRSA, punctul deplecare fiind ulceraþia fesierã dreaptã suprainfectatãpentru care a fost necesarã o antibioterapie susþinutã. Încursul internãrii erupþia a devenit eritrodermicã,eritemato-scuamo-infiltrativã, cu scuamo-cruste foarteadundente, aderente, grãsoase, cu aspect murdar, cutendinþã de refacere rapidã, dispuse mai frecvent pezonele de extensie. Investigaþiile de laborator auevidenþiat leucocitozã, sindrom anemic intrainfecþios ºisindrom inflamator. Pentru tranºarea diagnosticului serecolteazã biopsie cutanatã ºi examen micoparazitologicdin scuame care izoleazã resturi de Sarcoptes scabie.Aplicaþiile de benzoat de benzil au permis vindecarealeziunilor.Concluzie. Scabia norvegianã este o afecþiune rarîntâlnitã, dar care trebuie avutã în vedere, în special lapacienþii vârstnici, imunodeprimaþi, HIV pozitivi.C 9.4TOXOCARA CANIS ªI AFECÞIUNILE CUTANATEPRURIGINOASE CRONICE: CORELAÞIIETIO-PATOGENICEAna-Maria Forsea, Aura Creþu, Roxana Bumbacea,C. GiurcãneanuClinica de Dermatologie Oncologicã ºi Alergologie, Spitalul Universitarde Urgenþã Elias, Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Carol Davila“BucureºtiRolul infecþiilor parazitare în etiopatogeneza diferitelorafecþiuni cutanate cronice cu mecanism imun-alergicreprezintã un subiect mult discutat.Toxocaroza umanã este cauzatã de infecþia cu larvelenematodelor Toxocara canis sau Toxocara cati. Tabloulclinic al acestei parazitoze cuprinde, pe lângã2 sindroame majore, severe – larva migrans visceralã ºiocularã –, un spectru larg de manifestãri multisistemice,polimorfe. Eozonofilia este frecventã, posibil severã ºiuneori este singura manifestare a bolii.În ultimii ani, mai multe studii au susþinut o corelaþieîntre prezenþa anticorpilor anti-toxocara serici ºi anumiteboli cronice ale pielii, cum ar fi urticaria cronicã,dermatitele cronice sau prurigo cronic. Mecanismeleetio-patogenice ale acestei asocieri sunt încã incompletelucidate, dar remiterea sub terapia antihelminticã aunor afecþiuni cutanate cronice, pruriginoase, rezistentela tratamentul uzual, reprezintã un argument importantpentru includerea Toxocarei canis în bilanþul etiologic alacestor boli.Prezentãm o serie de pacienþi cu urticarie cronicã,eczema cronicã sau prurit cronic, în evoluþie îndelungatã,fãrã agent etiologic cunoscut, rezistente latratamentul uzual ºi asociind serologie pozitivã pentruToxocara canis. Simptomatologia cutanatã a acestorpacienþi s-a ameliorat pânã la remisie sub tratamentantiparazitar. Pe baza particularitãþilor clinico-patologiceºi evolutive ale acestor cazuri sunt discutateprincipalele dificultãþi de diagnostic ºi tratament almanifestãrilor cutanate pruriginoase asociate toxocarozei.C 9.5CARACTERISTICI CLINICE ALE UNUI LOTDE FEMEI CU HIPERANDROGENISM DETERMINATDE HIPERPLAZIA ADRENALà CONGENITALÃCU DEBUT TARDIVLiana Suciu, P. Suciu, Loredana Patriche-BengaSpitalul Clinic Judeþean de Urgenþã BraºovHiperplazia adrenalã congenitalã (HAC), formaneclasicã (cu debut tardiv) este consideratã a doua cauzãde hiperandrogenism, cu o prevalenþã de 1,4-4%.Scopul studiului a fost determinarea frecvenþei principalelormanifestãri hiperandrogenice la un lot de femeidiagnosticate cu forma neclasicã a HAC.Studiul a fost realizat pe un numãr de 41 de cazuridiagnosticate cu forma neclasicã a HAC, prin dozarea17-hidroxiprogesteronului ºi a testului la ACTH.A fost întâlnitã urmãtoarea frecvenþã: hirsutismul 85%,disfuncþia ovulatorie 56%, sindromul seboreic 53%,alopecia 27%, supraponderea ºi obezitatea 46%.C 9.6ROLUL FACTORULUI HORMONAL ÎN ALOPECIAANDROGENETICà LA FEMEIR. Orãºan, D.R. Mitrea, M.S. OrãºanU.M.F. “Iuliu Haþieganu” Cluj-NapocaCãderea pãrului poate reprezenta o experienþã devastatoarepentru femei, sinonimã cu „dispariþia feminitãþii”.Alopecia androgeneticã, aºa cum sugereazã numele, areca factori responsabili: factorii genetici ºi hormoniiandrogeni. Dacã la bãrbaþi, boala afecteazã 50 % dintrepacienþii cu vârste de peste 50 de ani, la femei, procentuleste extrem de variabil. Studiul investigheazã gradul încare hormonii determinã boala.Au fost luate în studiu 30 de paciente la care au fostdeterminate nivelurile sangvine ale estradiolului,progesteronului, DHEA-sulfatului ºi ale testosteronuluiliber. Rezultatele, interpretate statistic, au evidenþiat cã:• 20 % dintre paciente au prezentat nivele crescute aletestosteronului liber• 20 % au avut nivele crescute ale DHEA-sulfatului• 40 % au prezentat un dezechilibru sangvin întrenivelurile testosteronului liber ºi ale DHEA-sulfatuluisau între concentraþiile estradiolului ºi ale progesteronului.48

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 9. Sesiunea Varia (2) C 9.1-C 9.11În concordanþã cu rezultatele obþinute, procentulalopeciei areata la pacientele investigate a fost deaproximativ 80 %, în contrast cu studiile strãine, în caredin femeile de tip caucazian, doar 40 % au prezentatalopecia areata. Deoarece tratamentul alopeciei areata lafemei poate fi dezamãgitor, se impune gãsirea unei noiterapii hormonale, alta decât cea anticoncepþionalã,pentru a contracara concentraþiile hormonale ridicate.ROLE OF HORMONAL FACTORIN ANDROGENETIC ALOPECIA ÎN WOMENHair loss may represent a devastating experiencefor women, synonymous with “vanishing feminity”.Androgenetic alopecia, as the name suggests, holdsresponsible factors such as genetics and androgens. If înmen the disease affects 50 % of the patients aged over 50,în women, the percentage is extremely variable. Thestudy aims at investigating the degree în whichhormones determine the disease. We analyzed the bloodlevels of estradiol, progesterone, DHEA-sulphate andfree testosterone în 30 women patients participating înthe study. The results, interpreted statistically, pointedout that:• 20 % of the patients presented increased levels of freetestosterone• 20 % presented increased levels of DHEA-sulphate• 40 % presented blood disequilibrium between thelevels of free testosterone and DHEA-sulphate orbetween the concentrations of estradiol and progesterone.According to our results, the percentage of androgeneticalopecia în our patients reaches almost 80 % în contrastwith foreign studies that only point out about 40 % of allCaucasian women as being affected by the disease. Sincethe treatment of androgenetic alopecia în women may bevery disappointing, we strongly suggest the need offinding about a new hormonal therapy, other thancontraceptive pills, to cope with the high value of ahormonal percentage.IMPLANTUL DE PÃR, ACTUALITÃÞII. Nedelcu* A. Nicolescu*** Spitalul Colentina** C.M.D.T. RomaC 9.7Implantul de pãr propriu se foloseºte de peste jumãtatede secol în tratamentul alopeciilor ireversibile.Se iau în discuþie tipurile de alopecie care pot fi corectateprin implantare ºi condiþiile necesare unui rezultatsatisfãcãtor.În ultimii ani, prin evoluþia tehnicii operatorii, s-a ajunsla folosirea unitãþilor foliculare ºi la implantarea de grefecu un singur fir de pãr, ce pot fi recoltate din oriceregiune pãroasã a pielii ºi pot fi implantate în orice zonãalopecicã, permiþând obþinerea de rezultate esteticespectaculoase.Prezentãm progresele obþinute în ultimii ani, considerândcã folosirea tehnicii moderne permite obþinereaunor rezultate de înaltã calitate.C 9.8NEUROFIBROMATOZA SEGMENTALÃCU DEBUT TARDIVRaluca Popescu, C.M. Popescu, Nectara Mitroi, Ioana Simian,Maria Dumitrescu, Ana Maria Vlad, Corina MagduClinica I Dermatologie, Spitalul ColentinaNeurofibromatoza (NF) este o afecþiune neurocutanatãtransmisã autosomal dominant. Forma segmentalã (NF-5) este o variantã mai rarã ºi diferã de neurofibromatozatip I prin faptul cã afecteazã un teritoriu cutanat limitatºi este de obicei consecinþa unei mutaþii postzigotice agenei NF-1. Cu cât mutaþia se produce mai tardiv, cu atâtaceastã formã va fi mai limitatã.Prezentãm douã cazuri de neurofibromatozã segmentalã,debutate la 34 ºi respectiv 36 ani, confirmateprin examen histopatologic. Într-unul din cazuri,simptomatologia de debut a fost sensibilitatea foartemarcatã a leziunilor. Diagnosticul a fost confirmathistopatologic. Comparativ cu NF-1, neurofibromatozasegmentalã are un risc mult mai mic de a fi transmisãdescendenþilor.C 9.9METASTAZELE CUTANATE– EVIDENÞÃ SAU PROVOCARE DIAGNOSTICÃSimona ªenilã, Viorica Gârgu, Arabela Criºan, Adela Luca,Rodica CosgareaClinica Dermatologie Cluj-NapocaMetastazele cutanate reprezintã manifestãri clinice mairar întâlnite, apãrute în contextul prezenþei unei neoplaziicunoscute sau nu în momentul apariþiei leziunilorcutanate suspecte.Având un aspect clinic divers (noduli cutanaþi eritematoviolacei,noduli subcutanaþi, placarde infiltrate cu aspecterizipelatoid sau sclerodermiform), metastazele cutanatereprezintã o provocare diagnosticã mai ales în situaþia încare tumora primitivã nu este încã decelatã.În lucrarea de faþã prezentãm experienþa personalã încâteva cazuri de metastaze cutanate apãrute la pacienþicu tumora primitivã cunoscutã sau nu în momentulprezentãrii cu leziuni cutanate suspecte.49

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4C 9. Sesiunea Varia (2) C 9.1-C 9.11C 9.10C 9.11TREI METODE COMPLEMENTARE DE DIAGNOSTICAL LEZIUNILOR TUMORALEA. Nicolescu*, I. Nedelcu**, L. Vlãdãu**** C.M.D.T. Roma** Spitalul Colentina*** Spitalul Clinic ColentinaÎn lumina a 14 ani de experienþã, cu numeroase cazuriurmãrite clinic, dermatoscopic, ecografic ºi histopatologicîn leziunile cutanate tumorale, prezentãmvaloarea abordãrii complexe a acestora în scopuldiagnosticului de precizie ºi a orientãrii terapeutice câtmai adecvate.PRECANCEROZE ªI CANCERE EPITELIALEVULVARE – PERSPECTIVE ACTUALEAna-Maria Forsea*, Mariana Costache**, D. Forsea**** Clinica de Dermatologie Oncologicã ºi Alergologie, Spitalul ClinicUniversitar Elias, U.M.F. „Carol Davila“ Bucureºti** Spitalul Universitar Bucuresti, U.M.F. “Carol Davila” BucureºtiInstitutul Naþional de Patologie “Victor Babeº”*** Clinica I Dermatologie, Spitalul Colentina, U.M.F. „Carol Davila“BucureºtiNeoplazia vulvarã intraepitelialã (VIN) reprezintã unspectru de afecþiuni ale vulvei, de naturã premalignã,caracterizate prin proliferare celularã intraepitelialã, cuatipii histologice ºi citologice ce nu depãºeºte membranabazalã a epidermului. Aceastã patologie complexã afãcut de-a lungul timpului obiectul a numeroasedescrieri, definiþii ºi încercãri repetate de clasificare ºistadializare, terminologia sa fiind adesea sursã deconfuzii.Cercetãrile ultimilor ani au semnalat o creºtere masivã aincidenþei acestor afecþiuni ºi au adus atât o nouãpropunere de clasificare ºi încadrare terminologicã, cât ºidate noi ºi revelatoare privind cauzele, mecanismele dedezvoltare, evoluþia ºi prognosticul neoplaziilor intraepitelialevulvare.Lucrarea noastrã îºi propune sã treacã în revistãaspectele cele mai noi legate de nosologia, epidemiologia,etiopatogenia ºi particularitãþile patologice ºiclinico-evolutive ale VIN cu implicaþii asupra abordãriidiagnostice ºi terapeutice a acestei patologii în practicamedicalã.50

SIMPOZIOANEWORKSHOP-uri

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Simpozioane S 1-S 13S 1SIMPOZION SCHERING-PLOUGH, REMICADEVineri, 13.11.200910.00 – 11.00Sala Europa IModeratori: Prof. Dr. Rodica CosgareaProf. Dr. Cãlin GiurcãneanuProf. Dr. George-Sorin ÞiplicaDr. Daniel CostacheRemicade – puterea ºi intensitatea administrãrii IVpentru a îmbunãtãþi calitatea vieþii pacienþilor dvs. cu psoriazisS1.1.S1.2.S1.3.S1.4.Remicade – atinge obiectivele curãþãrii cutanate în psoriazisProf. Dr. Rodica CosgareaRemicade – atinge obiectivele curãþãrii unghiale în Pso – o provocare pentrudermatologiProf. Dr. Cãlin GiurcãneanuRemicade - redã calitatea vieþii pacienþilor cu psoriazisProf. Dr. George-Sorin ÞiplicaRemicade – siguranþa demonstratã în peste 16 ani de experienþã clinicãDr. Daniel Costache– Îmbunãtãþire semnificativã la nivel cutanat : PASI 75 (1, 2, 3)– Remisiune cutanatã completã: PASI 0 (1, 3)– Îmbunãtãþire semnificativã la nivel unghial (1)“... În populaþia din studiu toþi pacienþii au experimentat... remisiune aproape completã dupã 6perfuzii”– Eficacitate în PsA la nivelul articulaþiilor (2)– Reduce dactilita– Reduce entezita– Încetineºte progresia radiologicã– Profil beneficiu – risc favorabil, dovedit în timp – 16 ani de experienþã clinicã (2, 3)53

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Simpozioane S 1-S 13– Îmbunãtãþirea calitãþii vieþii (3)“În studiu EXPRES (n=378)...• Aproximativ 70% dintre pacienþii cu DLQI 0 au avut de asemenea ºi PASI 0 la sãptãmâna 24”– Mai puþine comorbiditãþiBibliografie1. Reich k et al. Lancet. 2005; 366: 1367–1374.2. Antoni et al. Ann Rheum Dis. 2005; 64: 1150–1157.3. Reich K et al. Br J Dermatol. 2006; 154 (6): 1161-1168.54

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Simpozioane S 1-S 13S 2SIMPOZION BIODERMAVineri 13.11.200911.30 – 12.00Sala Europa IModalitãþi de prevenire a recidivei în Dermatita AtopicãModerator:Prof. Dr. Rodica Maria CosgareaDermatita Atopicã este o afecþiune multifactorialã care asociazã factori genetici ºi de mediu,afectarea barierei epidermice, profilul citokinei Th2 ºi hiperreactivitatea epidermei, având o incidenþã în continuãcreºtere - 10% la nivelul populaþiei generale.Studii recente au arãtat cã stratul cornos al pacienþilor atopici este predispus la colonizarea cuStafilococ Auriu - 90% din cazuri. Stafilococul Auriu produce proteinele superantigeni care, în cazulpacienþilor atopici, interacþioneazã cu celulele sistemului imun, crescând rãspunsul inflamator ºi risculdeclanºãrii puseului atopic. Datoritã nivelului scãzut în sfingozinã, stratul cornos atopic este incapabil sãlupte cu S. auriu.Ingrediente active de origine naturalã au capacitatea de a regla ecosistemul cutanat ºi de anormaliza flora saprofitã. Extractul de Boldo (Peumus Boldus) protejeazã flora saprofitã stimulând producþia deβ-defensine, prin intermediul cãrora membranele celulare ale microorganismelor patogene sunt distruse.Deasemenea extractul de Boldo reduce sinteza citokinelor pro-inflamatorii IL 8 ºi IL 1α, reducând astfelamplitudinea cascadei inflamatorii.Fructo-oligo-zaharidele (FOZ) obþinute dintr-un glucid natural (zaharozã si maltozã), pãstreazãdeasemenea echilibrul florei cutanate prin stimularea creºterii celei saprofite ºi reducerea florei patogene.Niacinamida creºte acþiunea enzimei Serin-Palmitoil-Transferaza una dintre cele mai importante enzimeimplicate în sinteza sfingozinei, pornind de la palmitoil coA ºi serinã. Niacinamida stimuleazã sintezaARNm prin 2 subunitãþi ale serin-palmitoil-trasferazei (stimulând transcripþia genelor LCB1 ºi LCB2)cãrora le creºte activitatea. Rezultatul este creºterea sintezei de sfingozinã ºi ceramide de cãtre keratinocite.Atoderm PP Anti-Recidivã acþioneazã multi-þintã:– regleazã ecosistemul cutanat prevenind astfel recidiva - Patent Ecodefensine®– reconstruieºte bariera cutanatã într-un mod natural - Vitamina PP– calmeazã pruritul ºi previne leziunile de grataj (simptome majore ale DA) - Zanthalena– efect ultra-emolient ºi hidratant - Complex Glicerinã/VaselinãPentru evaluarea eficacitaþii a fost efectuat un test clinic bicentric, pe 40 copii atopici, între 1-14ani, prin care s-a urmãrit efectul aplicãrii topice a Atoderm PP Anti-Recidivã. Dupã 28 zile de aplicare odatã pe zi a produsului, pe tot corpul mai puþin pe leziunile eczematoase, s-a demonstrat o reduceresemnificativã a tuturor simptomelor clinice: uscãciune cutanatã, rugozitate, scuame, senzaþie de piele careþine, insomnie. Pe lângã aceste beneficii tratamentul asigurã ºi o toleranþã excelentã.55

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Simpozioane S 1-S 13S 3SIMPOZION ASTELLASVineri 13.11.200912:15-13:15Sala Europa ICe este nou în acnee?Dar în dermatita atopicã?Moderator: Prof. dr. Cãlin Giurcãneanu - U.M.F. BucureºtiPrezintã: Conf. dr. Cãtãlin Popescu - Spitalul Clinic Colentina, Clinica IDermatologieDr. Rozalia Olsavszky - Spitalul Clinic Colentina, Clinica IDermatologieDr. Raluca Popescu - Spitalul Clinic Colentina, Clinica I DermatologieAcneea ºi eczema reprezintã afecþiunile dermatologice cu care ne confruntãm frecvent înpractica medicalã. Ambele au etiologie multifactorialã ºi ascund încã secrete a cãror elucidare este încontinuã desfãºurare. De aceea, credem cã, în continuare, ele stârnesc interesul dumneavoastrã.Acneea vulgarã este cea mai frecventã afecþiune dermatologicã. Se estimeazã cã pânã la 80%dintre adolescenþi ºi tineri sunt afectaþi de acnee. Adesea, chiar forme de severitate micã sau medie potproduce serioase implicaþii psihologice. Acneea poate persista ani ºi poate produce cicatrici.Patologia acneei este multifactorialã ºi tratamentul trebuie direcþionat împotriva principalelorverigi patogenice implicate. Alegerea metodei de tratament depinde de: tipul ºi extinderea leziunilor,severitatea ºi durata acneei, precum ºi de impactul psihologic al bolii ºi de profilul reacþiilor adverse aletratamentelor utilizate.În constelaþia de produse topice aflate la îndemâna medicului practician, Zineryt® s-a impus calider datoritã beneficiilor sale incontestabile: eficienþã, rapiditate în acþiune, profil excelent de tolarabilitateºi siguranþã. La acestea se adaugã ºi un element de loc de neglijat, acceptabilitatea cosmeticã ridicatã, careîmbunãtãþeºte semnificativ complianþa pacienþilor la tratament.Dermatita atopicã (D.A.) este o afecþiune cronicã, rezultatã în urma interacþiunii factorilorgenetici cu factorii de mediu. Modificãrile la nivelul genelor responsabile de buna funcþionare a bariereicutanate, în combinaþie cu expunerea la triggerii din mediul înconjurãtor cresc substanþial riscul apariþieiD.A. Elementul cheie al managementului pe termen lung al acestei afecþiuni este reprezentat de bariera56

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Simpozioane S 1-S 13cutanatã, singura barierã pe care ne strãduim sã o menþinem intactã sau sã o reclãdim, într-o erã în caretoate celelalte „bariere” se doresc a fi sfãrâmate.De aceea, o importanþã majorã în terapie o au folosirea emolientelor, care menþin hidratareategumentului ºi restaureazã funcþia alteratã a barierei cutanate (Lipobase Repair®), dar ºi a produselorcare nu afecteazã bariera cutanatã precum inhibitorii topici de calcineurinã.Protopic® este un produs eficient ºi sigur în terapia pe termen lung a D.A în formele de lamoderate la severe, atât la adulþi cât ºi la copii începând cu vârsta de 2 ani. Protopic® acþioneazã în maimulte locuri ale cascadei inflamatorii, reducând inflamaþia ºi implicit pruritul, cel mai supãrãtor simptom.57

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Simpozioane S 1-S 13S 4SIMPOZION GLAXO SMITH KLINEVineri 13.11.200916:30 – 17:30Sala Europa IS 4.1 Infecþii bacteriene cutanate - noutãþi terapeuticeProf. Dr. Cãlin GiurcãneanuAltargo este un medicament de uz topic, aparþinând unei clase noi de antibiotice:pleuromutilinele - care dupã cum aratã studiile actuale nu se supun mecanismelor de rezistenþã laantibioticele uzuale, dezvoltate de principalii germeni implicaþi în infecþiile pielii (ex. impetigo). Astfelretapamulin-ul s-a dovedit eficient (în studiile in vitro) pe tulpini care dezvoltaserã rezistenþã ºi laeritromicinã, meticilinã sau acid fucidic.Altargo a dovedit eficienþã în tratamentul formelor uºoare ºi moderate de impetigo ºi al altorinfecþii ale pielii, într-un interval de timp mult mai scurt (5 zile versus 10 zile necesare unui antibiotic oral)Terapia topicã este preferatã de primã intenþie în formele uºoare ºi medii de impetigo ºi în alteinfecþii cutanate terapiei orale ºi datoritã siguranþei ºi toleranþei mai bune prin absorþia sistemicã scãzutã.S 4.2 Seroprevalenþa HSV în RomâniaConf. Dr. Victoria AramãStudii seroepidemiologice recente recomandã utilizarea valaciclovirului (esterul L-valilic alaciclovirului) în tratamentul unei game largi de infecþii provocate de virusul varicelo-zosterian ºi virusulherpes simplex.S 4.3 Valaciclovir – în managementul infecþiilor herpeticeProf. Dr. George-Sorin ÞiplicaStudiile asupra herpesului genital care au inclus aproximativ 7.000 de pacienþi imunocompetenþisau imunocompromiºi au demonstrat eficacitatea valaciclovir în tratamentul acut al episoadelor deprimoinfecþie precum ºi în cadrul recurenþelor de herpes genital.Valaciclovir prezintã un progres semnificativ pentru pacienþi, permiþând un regim de dozaremai puþin frecvent, la intervale mai mari. Pentru pacienþii tineri, activi sociali, o terapie care poate fiadministratã doar o datã pe zi poate minimiza riscul perceput ca alte persoane sã descopere cã ei setrateazã de herpes genital. În terapia continuã pe termen lung pentru prevenþia semnelor ºi simptomelor,complianþa este în general mai bunã cu un regim de dozare mai puþin frecvent.La pacienþii cu herpes zoster tratamentul cu Valtrex în comparaþie cu tratamentul cu aciclovireste mai eficient asupra durerilor asociate bolii deoarece, reduce severitatea ºi durata durerii acute ºiprevine nevralgia post herpeticã.58

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Simpozioane S 1-S 13S 5SIMPOZION IVATHERMVineri 13.11.200917:30 – 18:00Sala Europa ITratamentul topic în acnee: Akne-Syt, o alternativã sigurã ºi eficientã lautilizarea retinoizilor topici în acneeS 5.1S 5.2Este Sytenol ® A un înlocuitor eficient al retinoizilor topici în acnee?Prof. Dr. Cãlin GiurcãneanuAkne – Syt în tratamentul acneei – o alternativã eficientã ºi sigurãConf. Dr. Daciana BrãniºteanuIvatherm, prima companie româneascã de dermocosmetice ºi-a propus încã de la început sãcreeze produse cu adevãrat eficiente ºi foarte bine tolerate.Concepute ºi fabricate în Franþa, þara cu cea mai mare experienþã în industria cosmeticã,produsele Ivatherm sunt formule orginale ce conþin apa termalã Herculane ºi ingredienþi activi inovanþi,reprezentând ultimele descoperiri ºtiinþifice în cosmetologie.În tratamentul acneei, retinoizii s-au dovedit a fi foarte eficienþi, dar ridicã numeroase problemeîn utilizare datoritã reacþiilor adverse: iritaþii, descuamare, sensibilizare ºi nu în ultimul rând efectteratogen.Ivatherm lanseazã Akne-Syt, produs ce conþine Sytenol A, ingredient activ de ultimã generaþie,cu mecanism de acþiune complex, a cãrei eficienþa clinicã a fost demonstratã comparativ cu retinolul.Studiile efectuate pe pacienþi cu acnee uºoarã, medie ºi severã, au arãtat reducerea semnificativã apapulelor ºi pustulelor dupã 6 sãptãmâni de tratament. Akne-Syt este un produs fãrã reacþii adverse, testatdermatologic pentru pielea sensibilã. Un alt avantaj faþã de topicele cu retinoizi este lipsa fotosensibilitãþii,produsul putând fi aplicat în orice moment al zilei.Asocierea Sytenol, acid salicilic, acid glicolic, gluconat de Zn, Octopirox asigurã un puternicefect keratolitic, reducerea secreþiei se sebum ºi a bacteriilor incriminate în acnee, P acnes. Alfabisabololulºi apa termalã au efect antiinflamator.Fãrã parabeni, fãrã fenoxietanol, fãrã parfum, formula Akne-Syt este recomandatã întratamentul acneei papulo-pustuloase ºi chistice, ca o alternativã eficientã ºi sigurã a tratamentului curetinoizi topici.59

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Simpozioane S 1-S 13S 6SIMPOZION ROMASTRU – ENBRELVineri 13.11.200909:00 – 10:00Sala Europa IIActualitãþi ºi perspective în managementul psoriazisului.Focus: EtanerceptS 6.1. Studiu observaþional regional privind profilul pacienþilor cu psoriazis înplãci ºi strategia terapeuticã – rezultate din RomâniaProf. Dr. Cãlin GiurcãneanuS 6.2. Studiul CRYSTEL – eficacitatea ºi siguranþa etanercept în tratamentulcontinuu vs tratamentul intermitent; rezultate la 54 de sãptãmâniProf. Dr. George-Sorin ÞiplicaS 6.3. Studiul CRYSTEL – calitatea vieþii la pacienþii cu psoriazis care au ºi afectareunghialã sau dureri articulareDr. Alin NicolescuS 6.4. Terapia cu etanercept la copiii ºi adolescenþii cu psoriazis în plãci– rezultatele studiului 211 (A.S. Paller)Dr. Maria Magdalena ConstantinPrimul studiu în Europa Centralã ºi de Est care a avut ca obiectiv analiza profilului clinic ºidemografic, activitatea, severitatea bolii ºi calitatea vieþii pacienþilor cu psoriazis, naivi la tratamentulbiologic. Au fost evaluate strategiile terapeutice curente, percepþia medicilor cu privire la eficacitateatratamentului ºi opþiunile terapeutice. Din România au fost analizate 155 de chestionare provenite de la47 de medici dermatologi.Studiul CRYSTEL – studiu randomizat, deschis, desfãºurat în 119 centre din Europa ºi Asia – aevaluat eficacitatea ºi siguranþa tratamentului cu etanercept în regim continuu vs regim intermitent lapacienþii cu psoriazis mediu sau sever. Dupã 54 de sãptãmâni, ambele regimuri terapeutice au demonstratîmbunãtãþirea scorurilor PGA ºi PASI, îmbunãtãþirea fiind mai evidentã la pacienþii care au urmattratament continuu.O analizã post-hoc CRYSTEL a determinat prevalenþa durerii articulare ºi a afectãrii unghiale lapacienþii cu psoriazis moderat sau sever ºi a analizat impactul acestora asupra calitãþii vieþii pacienþilor.Tratamentul cu etanercept, atât în regim continuu, cât ºi în regim intermitent, a arãtat îmbunãtãþireascorurilor legate de durerea articularã, afectarea unghialã, precum ºi a scorurilor care apreciazã calitateavieþii.Studiul 211 – studiu randomizat, dublu-orb, placebo controlat, multicentric, cu durata de 48 desãptãmâni – a evaluat eficacitatea ºi siguranþa tratamentului cu etanercept în doza de 0,8 mg/kg o datã pesãptãmânã (pânã la maxim 50 mg o datã pe sãptãmânã) administrat la copii ºi adolescenþi (4-17 ani) cupsoriazis moderat sau sever.60

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Simpozioane S 1-S 13S 7SIMPOZION HUMIRA-ABBOTTVineri 13.11.200915:00 - 16:00Sala Europa II"Noi standarde de excelenþã în tratamentul psoriazisului"Moderator:Speakeri:Prof. Dr. Cãlin GiurcãneanuProf. Dr. George-Sorin ÞiplicaNoi ghiduri europene de tratament în psoriazisConf. Dr. Daciana BrãniºteanuEficacitatea ºi siguranþa susþinutã a adalimumab vs placebo întratamentul psoriazisului moderat ºi sever – studiul REVEALSimpozionul îºi propune sã aducã atenþiei auditoriului ultimele ghiduri europene de tratamentîn psoriazis, care propun ca ºi conduita terapeuticã în psoriazis, ridicarea aºteptãrilor legate de eficienþa ºide îmbunãtãþirea calitãþii vieþii în legãtura cu folosirea terapiilor sistemice în psoriazis.La baza acestor ghiduri a stat nevoia de alegere a tratamentelor pentru psoriazis bazate pedovezi de eficacitate crescutã disponibile prin date din studii clinice sau registre de tratament.Astfel, rãspunsul PASI 75 a fost considerat un rãspuns atât practic, cât ºi realist în ceea ce priveºteeficienþa unei terapii folosite în psoriazis (evaluat între 10–16 sãptãmâni ºi din 8 în 8 sãptãmâni dupã începere).De asemenea, scorul DLQI de 0 sau 1 a fost propus ca ºi obiective ale tratamentului folosit în psoriazis.Eficienþa minimã a unui tratament în psoriazis este consideratã în contextul rãspuns PASI 50 ºiscãdere DLQI cu cel puþin 5 unitãþi.Partea a doua a simpozionului aduce dovezi care se înscriu în obiectivele de eficienþã propusede noile ghiduri în psoriazis prin prezentarea profilului de eficienþã ºi siguranþã susþinutã a adalimumab(Humira) în tratamentul psoriazisului moderat ºi sever.Adalimumabul este un anticorp monoclonal anti TNF, care se leagã þintit de TNF alfa, citokinacheie implicatã în patogenia psoriazisului.Obiectivul studiului a fost sã evalueze eficacitatea clinicã ºi profilul de siguranþã aladalimumabului în psoriazisul moderat ºi sever ºi sã compare beneficiile terapiei continue versus terapiaintermitentã. Studiul a setat noi standarde în terapia biologicã folositã în psoriasisul moderat ºi sever.Trialul a durat 52 de sãptãmâni, cu extensie la 2 ani ºi a randomizat 1212 pacienþi cu psoriazismoderat ºi sever în 2 grupe. Primul grup a primit adalimumab 40 mg / 2 sãptãmâni ºi al doilea grup aprimit placebo la fiecare 2 sãptãmâni, pentru o primã perioadã a studiului, de 15 sãptãmâni. Studiul s-aderulat în mai multe faze, criteriul pentru ca pacienþii sã parcurgã fazele urmãtoare ale studiului a fostscorul PASI 75. Siguranþa terapiei a fost evaluatã la fiecare vizitã din cadrul studiului.Dupã 16 sãptãmâni, 71% dintre cei trataþi cu adalimumab au atins cel puþin o îmbunãtãþire cu75% în scorul PASI 75, în comparaþie cu 7% dintre pacienþii trataþi placebo, rezultate menþinute pânã la100 de sãptãmâni. Între sãptãmâna 33 ºi 52 de studiu procentul pacienþilor placebo care nu au avut unrãspuns PASI satisfãcãtor (îmbunãtãþire

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Simpozioane S 1-S 13S 8Moderator: Conf. Dr. Cãtãlin PopescuSIMPOZION LA ROCHE-POSAYSâmbãtã 14.11.200911:00 – 11:30Sala Europa IS 8.1S 8.2Terapia complementarã a acneei : abordarea concomitentã a leziunilorretenþionale ºi a celor inflamatoareDr. Mihaela LeventerEffaclar Duo, Effaclar K ºi Effaclar AI în îngrijirea formelor de acneemoderatãDr. Victor GeorgescuTratamentul acneei mixte, forma cea mai frecventã de acnee, este extrem de complex. Aceastadeoarece trebuie combinate douã tratamente topice diferite – unul pentru leziunile inflamatoare ºi unulpentru leziunile retenþionale. Protocolul este complex ºi în consecinþã prezintã un risc semnificativ deneaderenþã la tratament. Pacienþii, majoritatea adolescenþi, gãsesc deseori cã utilizarea a douã tratamentediferite este mult prea restrictivã. Numai 20% dintre pacienþii cu acnee urmeazã corect tratamentulprescris. Astãzi suntem martorii emergenþei unor noi tratamente cu abordare combinatã pentru acþiunesimultanã pe ambele tipuri de leziuni. Aceastã nouã generaþie de tratamente medicamentoase, caresimplificã protocolul terapeutic, este o sursã de eficacitate pentru dermatolog, asigurând o complianþãsuperioarã.62

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Simpozioane S 1-S 13S 9SIMPOZION SERVIER – DETRALEXSâmbãtã 14.11.200911:45 – 12:15Sala Europa IActualitãþi în managementul Bolii Venoase CroniceSpeakeri: Prof. Dr. Caius Solovan, Conf. Dr. Daciana BrãniºteanuTEME:Tema 1: Studiul VeinConsult Romania 2009 – studiu observaþional prospectiv subegida Uniunii Internaþionale de Flebologie.Rezumat:Studiul Vein Consult - studiu observaþional prospectiv – este un proiect internaþional desfãºuratsub egida Uniunii Internaþionale de Flebologie, având drept unic partener colaborator Compania ServierPharma.Obiectivul studiului a fost sã descrie pacienþii cu IVC depistaþi de medicul de familie ºi tipul depacient care a necesitat diagnosticare la specialist (frecvenþã, mod de prezentare, factori de risc, comorbiditãþi,antecedente de afecþiuni venoase, diagnostice ºi tratamente anterioare) în diverse þãri.Rezultatele au arãtat cã în numai 5 ani s-a reuºit creºterea ratei de diagnostic a stadiilor incipientedin BVC – C0s, C1 – de la 9.5% la 40.62% ºi respectiv de la 13% la 15.62% comparativ cu datele obþinuteîn studiul SEPIA în 2004. Mai mult decât atât, procentul de pacienþi care se aflã în stadiile avansate aînregistrat o scãdere semnificativã, sugerând cã aceºtia au primit un tratament eficient ce a indus regresiaBolii Venoase Cronice ( C2 dela 40% la 25.07 %; C3 de la 17.5% la 11.22%; C4 de la 16% la 5.92% ).Concluzii: obþinerea acestor rezultate a fost posibilã datoritã tratãrii cu o atenþie sporitã a stadiilorprecoce din BVC, combinatã cu un control eficient al stadiilor avansate. Este esenþial sã precizãm cã mareamajoritate a pacienþilor aveau inclus în schema de tratament DETRALEX 500mg douã comprimate pe zi.63

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Simpozioane S 1-S 13Tema 2: Boala Venoasã Cronicã – o patologie cronicã, sistemicã, progresivãRezumat:Aºa cum a fost precizat în New England Journal of Medicine(1) Boala Venoasã Cronicã este opatologie inflamatorie, progresivã. Tratamentul cu DETRALEX douã comprimate pe zi, cronic, rãmâne lamomentul actual singurul flebotropic micronizat (2) ce inhibã interacþiunea dintre leucocit ºi endoteliu (3),întrerupând cascada inflamaþiei ºi oprind progresia bolii (3), fiind singurul cu eficacitate recunoscutã deGhidul Uniunii Internaþionale de Flebologie 2008 (4) în toate stadiile BVC.Bibliografie1. Bergan JJ, Schmid-Schönbein GW, Coleridge Smith PD, et al. Mechanisms of disease, Chronic Venous Disease. N Engl J Med. 2006;355: 488-498.2. Garner, Journal of Pharmaceutical Sciences, Vol. 91, No 1, January 2002, 32-40.3. Pascarella L, Eur J Vasc Endovasc Surg. 2008; 35-102-110.4. Nicolaides A., Int. Angiol. 2008, 27: 1-59.64

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Simpozioane S 1-S 13S 10SIMPOZION PROCTER & GAMBLESâmbãtã 14.11.200912:30 – 13:00Sala Europa IIubeste-þi pielea! Descoperã un aliat în lupta împotriva îmbãtrâniriiDr. Rozalia OlsavszkyProcesele de îmbãtrânire a pielii au preocupat mereu oamenii de ºtiinþã, ele au fost explicate darîmpiedicarea apariþiei lor este încã un obiectiv care cere rezolvare.Dacã în procesul de îmbãtrânire intrinsecã vorbim de o “loterie” geneticã, îmbãtrânireaextrinsecã este determinatã de stilul de viaþã al individului, de expunerea la radiaþiile UV, fumat, poluare,stres etc.Pielea îmbãtrânitã este uscatã, asprã, rugoasã, lipsitã de tonus, elasticitate ºi luminozitate.Ridurile fine apar prin subþierea progresivã a pielii iar ridurile profunde prin dispariþia ºi deplasareaþesutului adipos subcutanat în combinaþie cu tracþiunea exercitatã prin mimicã. În fine poikilodermia careconstã în alternanþa de pete hiper ºi hipopigmentare împreunã cu teleangectaziile contureazã tabloul clinical îmbãtrânirii cutanate.Produsele Olay sunt rezultatul cercetãrii de ani de zile a specialiºtilor americani ºi au ca efectatenuarea fiecãruia din aceste semne: refac bariera cutanatã, îmbunãtãþesc aspectul pielii prin turn overulcelular ºi protejeazã pielea de radicalii liberi eliberaþi în urma expunerii la noxele din ambient.Efectul anti-îmbãtrânire al cremelor Olay este conferit de ingredienþii activi încorporaþi înaceasta care lucreazã sub o formã acutã dar ºi cronicã îmbunãtãþind în mod vizibil aspectul pielii.Ingredienþii activi anti-îmbãtrânire din Olay sunt:Niacinamida - ingredient cheie în efectul cronic.Vitamina B3 - îmbunãtãþeºte tonusul pielii, textura, reduce intensitatea petelor pigmentare ºigradul de pierdere a apei transepicutane.Provitamina B5 (Pantenolul) - creºte capacitatea de reþinere a apei menþinându-i astfelhidratarea naturalã.Efectul acut se explicã prin emolierea determinatã de 7% glicerinã eliberatã în combinaþie cubioxidul de titan micronizat.Un plus de beneficii de protecþie cronicã ºi acutã constau în spectrul larg de protecþie SPF 15 încombinaþie cu matrixul antioxidant care conþine vitaminele E ºi C.65

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Simpozioane S 1-S 13S 11SIMPOZION NEPENTESSâmbãtã 14.11.200911:00 – 11:30Sala Europa IIPREZENTARE IWOSTIN PURRITINGamã dermocosmeticã pentru îngrijirea completã a pieliiîn cazul pacienþilor cu acneeModerator:Dr. Adina AlexandruMedic specialist dermato-venerologie, Clinica II Dermatologie, SpitalulColentina BucureºtiAsistent universitar Dermato-venerologie Universitatea de Medicinã ºi Farmacie„Dr. Carol Davila“ BucureºtiPentru majoritatea pacienþilor cu secreþie exageratã de sebum ºi acumulãri subcutanate, igienaperiodicã ºi corectã reprezintã factorul principal al tratamentului. Adeseori aceasta este suficientã pentruobþinerea unor efecte terapeutice mulþumitoare. Este însã nevoie ca produsele utilizate sã fie adecvatetipului de piele: produsele mai puternice, cu un conþinut mai mare de substanþe comedolitice ºi deîndepãrtare a sebumului se vor folosi pe o piele cu secreþie mult intensificatã a sebumului, iar pe pieleasensibilã ºi predispusã la apariþia iritaþiilor se vor aplica produse mai delicate de curãþare.Pentru îngrijirea zilnicã a pielii cu tendinþe de manifestare a unor leziuni acneice, se recomandãfolosirea unor produse de curãþare cu acþiune cheratoliticã ºi antibacterianã, cât ºi aplicarea de creme cuacþiune cheratoliticã ºi de limitare a secreþiei de sebum. Pentru a evita uscarea ºi exfolierea exageratã apielii, se recomandã de asemenea folosirea unor creme hidratante. În cazul existenþei papulelor ºipustulelor, este nevoie sã se foloseascã suplimentar ºi produse cu acþiune antibacterianã.66

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Simpozioane S 1-S 13Produse din gama dermocosmeticã Iwostin Purritin au fost supuse unui test multilateral deeficienþã ºi toleranþã în cazul acneei vulgare (acne vulgaris), pe parcursul cãruia au fost evaluate reducereanumãrului de leziuni inflamatorii ºi neinflamatorii, diminuarea seboreei, precum ºi frecvenþa ºiintensificarea efectelor secundare, precum: mâncãrimile, roºeaþa, uscarea pielii, senzaþia de usturime ºi dedurere.Partea întâi constã în compararea rezultatelor celor 3 tipuri de tratament folosite în tratareaacneei vulgare: terapia pe bazã de eritromicinã aplicatã local, terapia bazatã exclusiv pe produsele dingama Iwostin Purritin, precum ºi o combinaþie a celor douã terapii.Partea a doua o reprezintã evaluarea rezultatelor terapiei pe bazã de retinoizi aplicaþi local ºiantibiotice comparativ cu cea pe bazã de retinoizi aplicaþi local ºi produse din gama Iwostin Purritin.67

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Simpozioane S 1-S 13S 12SIMPOZION A- DERMASâmbãtã 14.11.200911:45 – 12:15Sala Europa IIEfectele benefice al ovãzului Rhealba în tratamentul dermatitei atopiceDr. Andra Orosan, Prof. Dr. George-Sorin ÞiplicaAderma Exomega este o gamã de produse specializatã în tratamentul tegumentelor atopice,având la bazã un ingredient activ unic: ovãzul Rhealba. Ovãzul Rhealba a fost ales din peste 80 de specii,având proprietãþi anti-inflamatoare, anti-iritante ºi cicatrizante. Aderma Exomega este printre primiiemolienþi imunomodelatori, special creaþi pentru îngrijirea zilnicã a pielii atopice. Calitatea vieþii esteîmbunãtãþitã, diminuând consumul dermocorticoizilor topici ºi garantând o excelentã toleranþã cutanatã.Centrul de cercetare Pierre Fabre a realizat numeroase lucrãri ºtiinþifice având în centrul atenþieiovãzul Rhealba. A fost astfel obþinut un extract cu activitãþi specifice. Astãzi, Exomega cremã ºi lapteconþin extract polifenolic de ovãz Rhealba, cu proprietãþi anti-inflamatoare, testat hipoalergenic, benefic întratamentul adjuvant al dermatitei atopice.De asemenea, în componenþa produselor se întâlneºte totodatã Omega 6 (acid gras esenþial) ºiVitamina B3, ingrediente ce acþioneazã sinergic, pentru refacerea barierei cutanate. Vitamina B3 creºtesinteza de ceramide de la nivelul epidermului. De asemenea, participã la refacerea cutanatã a imunitãþiipielii (acþiune inhibitoare împotriva germenilor Staphylococus aureus).În gama Exomega, pacientul regãseºte un tratament personalizat pentru dermatita atopicã, înfuncþie de intensitatea afecþiunii, obiceiul de consum al pacientului ºi anotimp. Exomega cremã are otexturã foarte onctuoasã ºi este potrivitã pielii sever uscate, pe zone bine delimitate, iar laptele este dedicatpielii moderat uscate ºi pe zone extinse. De asemenea, produsul de igienã din gamã, Exomega ulei curãþãblând pielea, chiar ºi în cazul spãlãrilor cu apã durã, reduce uscãciunea pielii ºi catifeleazã. Estehipoalergenic, iar toleranþa sa a fost doveditã printr-un strict control dermatologic, chiar ºi pe o pielereactivã.68

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Simpozioane S 1-S 13S 13SIMPOZION SCHERING-PLOUGHSâmbãtã 14.11.200912:30 – 13:00Sala Europa IIS 13.1. Noile ghiduri de tratamente în managementul urticarieiProf. Dr. Rodica CosgareaS 13.2. Corticosteroizii topici - standardul de tratament al afecþiunilordermatologice. Actualitãþi ºi perspectiveProf. Dr. George-Sorin Þiplica, Dr. Carmen Maria SãlãvãstruCorticosteroizii topici reprezintã standardul de tratament în afecþiunile cutanate inflamatorii (1).Deºi aceastã clasã de medicamente se utilizeazã extensiv existã date limitate privind concentraþia optimãde corticosteroizi, durata, frecvenþa terapiei ºi cantitatea necesarã aplicãrii. Similar, lipsesc datele caresugereazã cã utilizarea pe termen lung a corticosteroizilor nu este asociatã cu efecte adverse extracutanate(1). Reacþiile adverse printre care striurile, atrofia ºi telangiectaziile limiteazã utilizarea pe termen lung aacestor agenþi terapeutici (1). Se recomandã utilizarea secvenþialã a corticosteroizilor topici în funcþie depotenþa lor de exemplu terapia „step-down approach” pentru dermatita atopicã (3) sau terapiilesecvenþiale sau rotaþionale în cadrul psoriazisului vulgar. Douã studii controlate randomizate (2) audemonstrat cã utilizarea pe termen lung a aplicãrii intermitente a corticosteroizilor apare ca utilã ºi sigurã.Corticosteroizii topici clasa III de potenþã reprezintã indicaþia de elecþie în tratamentul majoritãþiidermatozelor inflamatorii; este recomandatã folosirea preparatelor de clasa III fãrã moleculã fluoruratãcare prezintã reacþii adverse minime (4).În sprijinul terapiei cortizonice locale se recomandã asocierea altor terapii topice (1). Emolientelesunt recomandate pentru reducerea cantitãþii de cortizonic local precum ºi pentru terapia de întreþineredintre douã episoade de activare a leziunilor inflamatorii. De exemplu intrã în cadrul regimului terapeutic„burnsting approach” (3) în tratamentul dermatitei atopice. Antibioticele ºi antisepticele (1) sunt folositeîn cazul colonizãrii bacteriene a tegumentului (de exemplu infecþia cu Staphylococcus aureus la persoanelecu dermatitã atopicã).Bibliografie1. Hanifin JM, Cooper KD et al. 2004; 50(3) : 391 - 404.2. Van Der Meer et al., 1999; Hanifi, Gupta, & Rajagopalan, 2002).3. Harper,J., Oranje A., Prose N.:’ Textbook of Pediatric Dermatology – vol.one, S3: 181-290.4. Protocolul terapeutic privind prescrierea medicamentelor aferente d.c.i. – H.G. 720/200869

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Workshop W 1W 1WORKSHOP TEOSYALSâmbãtã 14.11.2009; 15:00 – 16:00; Sala Europa II70

POSTERE

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereAfecþiuni dermatologice rare P 1-P 27AFECÞIUNI DERMATOLOGICE RAREP1DISTROFIILE ECTODERMICEDorina Popescu, ªt. Popescu, I. Florea, Dana Ungureanu,Cezarina OanãCraiovaDistrofiile ectodermice reprezintã un complex degenodermatoze care afecteazã epidermul în ansamblu ºicel puþin una din anexele cutanate, asociind totodatãanomalii pilare constante ºi malformaþiile multiple.Afecþiunea este evocatã în cazul asocierii de:- Anomalii pilare – alopecie difuzã cu fire de pãr rare,fine, uscate- Anomalii dentare – anodonþie , hipoplazie dentarã,dinþi neregulaþi ºi cariaþi- Anomalii unghiale – distrofie, îngroºare, depresiuni,onicoliza- Anomalii sudoripare – anhidrozã, hipohidrozã- Anomalii cutanate – piele finã, uscatã, keratodermiepalmoplantarã- Asociere de malformaþii diverse – nas îngust, fruntebombatã, buze îngroºate, cataractã, miopie,hipogonadism.Asocierea acestor anomalii ºi malformatii este variabilãîmbrãcând tablouri clinice diverse, cele mai importantefiind Distrofia ectodermicã anhidroticã (SindromulChris-Siemens) ºi Distrofia ectodermicã hidroticã(Sindromul Clouston).Pornind de la cazul unui copil de 2 ani cu distrofieectodermicã hipohidroticã autorii trec în revistãdiagnosticul diferenþial între cele douã tipuri dedistrofie.P2DISPLAZIA ECTODERMICà HIDROTICÃ(SINDROMUL CLOUSTON):PREZENTARE DE CAZGh. Muºet, Nina Fiodorov, V. Sturza, M. BeþiuCatedra Dermatovenerologie USMF „N.Testemiþanu“Displazia ectodermicã hidroticã, descrisã în 1929 deClouston, este o afecþiune geneticã transmisã dominantautosomal, caracterizatã prin anomalii în dezvoltareapãrului/unghiilor, secreþie sudoralã intactã ºi asociereaunei keratodermii palmo-plantare, evoluþiadovedindu-se favorabilã. Este mai des întâlnitãcomparativ cu displazia ectodermicã anhidroticã.Prezentãm cazul unui pacient de 9 ani, spitalizat înClinica Dermatologicã Republicanã Chiºinãu pentru„alopecie areatã”. Obiectiv: s-au evidenþiat o alopeciesubtotalã pe scalp, lipsa parþialã a pilozitãþii la nivelulsprâncenelor ºi genelor, distrofia unghiilor (de lanaºtere), asociate cu keratozã moderatã palmo-plantarã,constatând diagnosticul de sindrom Clouston.Astfel, s-au observat la nivelul scalpului fire de pãr rare,friabile ºi scurte, care se rup uºor. A fost remarcatonixisul total de tip onicholitic, unghiile cu aspecttuberos acoperind jumãtatea proximalã a patuluiunghial. Secreþia sudoralã ºi sebacee s-a doveditnormalã. Dantura ºi dezvoltarea staturo-ponderalã înconcordanþã cu vârsta. Din partea mucoaselor ºiorganelor interne schimbãri patologice nu au fostsemnalate. Anamneza heredo-colateralã ne informeazãprezenþa maladiei la bunica din partea mamei. Structurafirelor de pãr fãrã modificãri. Originea fungicã s-aexclus.Cazul descris este adus în discuþie pentru raritate înpracticã.P3PAPILOMATOZA FLORIDà ORALÖ PREZENTARE DE CAZIrina Stoicescu, Alina Maria Vîlcea, Mãdãlina MarianaDumitraºcu, A. TsoutsisClinica Dermatologie, U.M.F. CraiovaPapilomatoza floridã oralã este o maladie a cavitãþiibucale rar întâlnitã, caracterizatã clinic prin apariþia unorformaþiuni papilomatoase, vegetante, comparabile cuvegetaþiile veneriene, cu etiopatogenie încã neelucidatã.Autorii prezintã cazul unei paciente de 62 de ani, dinmediul rural, cu edentaþie parþialã de peste 5 ani, care adezvoltat o simptomatologie oralã nesupãrãtoaresubiectului, constând din apariþia unor formaþiuniproeminente, cu aspect vegetant, izolate ºi confluate, denuanþã roz, gãlbuie sau roºieticã dispuse pe mucoasajugalã ºi gingivalã.Pacienta coreleazã apariþia leziunilor virale cu utilizareaunei proteze semimobile, pe care dupã câteva luni a ºirefuzat sã o foloseascã.Examenul clinic local confirmã diagnosticul depapilomatozã floridã oralã.Examenul histopatologic al leziunilor papilomatoasearatã un proces de hiperkeratozã cu parakeratozã ºiacantozã, precum ºi un infiltrat inflamator rotundocelular.Considerãm utilã prezentarea acestei paciente pentruraritatea bolii, „frumuseþea” leziunilor clinice ºiimportanþa didacticã ºi diagnosticã a acestui caz.73

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereAfecþiuni dermatologice rare P 1-P 27P4P5ACNEEA INVERSATà – PREZENTAREA UNEI SERIIDE ªASE CAZURI CLINICESimona Roxana Georgescu, V. Benea, Cecilia Thomescu, AncaIrina Agavriloaei, Alice Rusu, Dana Mihele, Mihaela ÞovaruClinica Dermatologicã Scarlat Longhin BucureºtiAcneea inversatã este o formã rarã ºi neobiºnuit deseverã de acnee caracterizatã prin tetrada clinicã: leziunide acnee conglobatã la nivelul feþei, toracelui anterior ºiposterior, leziuni cronice inflamatorii de tip intertrigo(de unde ºi denumirea mai veche de hidradenitissuppurativa), perifoliculitis capitis ºi acnee keloidianã acefei, sinus sau chist pilonidal.Trãsãtura clinicã comunã a acestor leziuni este prezenþade noduli asemãnãtori unor furuncule cu caracter cronic,care evolueazã cãtre fistule, abcese cu traiect sinuos ºicicatrice hipertrofice, uneori cu aspect monstruos ºicaracter invalidant.Acnee inversa (AI)este o afecþiune a foliculilor pilosebaceiºi nu a glandelor apocrine, aºa cum se credea înmod tradiþional (de unde ºi denumirea mai veche dehidradenitis suppurativa).Termenul AI leagã mecanismul etiopatogenic alafecþiunii de acnee ºi reflectã faptul cã în AI evenimentulpatologic major este ocluzia folicularã cu localizãriinverse faþã de acneea vulgarã.Prezentãm o serie de ºase cazuri de acnee inversatã.Pacienþii prezentau leziuni asemãnãtoare cu evoluþiecronicã lent progresivã: noduli inflamatori multipliasemãnãtori unor furuncule, uneori confluati, abcesesubcutanate cu multiple orificii de drenaj, fistule ºicicatrici extensive, retractile, profunde, afectândregiunile axilarã, inghinalã, fesierã, coapsele ; leziuni deacnee conglobatã erau prezente la nivelul feþei ºitrunchiului.În cele ºase cazuri, diagnosticul a fost pus pe bazaaspectelor clinice ºi evolutive ºi confirmat de examenulhistopatologic.Soluþia terapeuticã a fost reprezentatã în fiecare dintrecazuri de abordarea chirurgicalã timpurie ºi administrareaoralã de isotretinoin.Evoluþia a fost favorabilã, pacienþii rãmânând subobservaþie pe termen lung.BOALA BEHCET ASOCIATà CU MELASMêI VITILIGOAlina Maxim, Virginia Chiþu, S. Zurac, A. Cipi, D. Giurcãneanu, D.ForseaSpitalul Clinic Colentina, Dermatologie I, BucureºtiBoala Behcet a fost descrisã prima datã de Hippocrate iarîn 1934 a fost descrisã de Behcet, un dermatolog turc.Boala Behcet este multisistemicã, având cea mai mareprevalenþã în Turcia, Japonia ºi bazinul mediteranean.Boala Behcet are patogeneza necunoscutã iar vârfulincidenþei este între 20 ºi 35 de ani. Se caracterizeazã prinvasculita arterelor de mãrime micã ºi medie, fiindposibilã însã ºi afectarea vaselor mari. Boala Behcet areevoluþie intermitentã, simptomele sunt frecvent indusede infecþii ºi ameliorate de antibiotice.La pacienþii cu anumitã predispoziþie geneticã (HLA B5,HLA B51, HLA B101) o eventualã infecþie trigger (viralãsau bacterianã) poate cauza apariþia unui rãspuns imunanormal în care neutrofilul joacã un rol important.Caz clinic: pacienta N. F. în vârstã de 22 ani s-a prezentatpentru ulceraþii orale severe ºi plãci cutanate eritematoasela nivelul membrelor inferioare, simptomatologieapãrutã dupã o infecþie acutã de tract respirator superiorpentru care pacienta a primit tratament antibiotic ºiAINS.Iniþial a fost dificilã examinarea pacientei deoarece nuputea deschide gura iar diagnosticul nostru a fost dereacþie postmedicamentoasã. A primit tratament cuprednison 0,5mg/kg ºi antihistaminice. Dupã osãptãmânã pacienta a revenit, iar la examenul obiectivs-au decelat afte orale extinse, leziuni de eritem nodos lanivelul membrelor ºi afte genitale asimptomatice. Deasemenea s-au observat leziuni de vitiligo ºi de melasmãla nivel facial.Testul patergiei a fost (+) la 24 h dar (-) la 48h.Pacienta a descris aftoza oralã recurentã în ultimul an,tot din aceastã perioadã observând ºi leziunile demelasmã ºi vitiligo.Evoluþia clinicã a fost favorabilã sub tratament cucolchicinã 1 mg/zi, prednison 4 tb/zi, penicilinã 1,2 milUI/sãpt.Particularitatea cazului: 1. Boala Behcet doar cu leziunicutaneo-mucoase la o pacientã cu vitiligo ºi melasmã2. Genele pentru boala Behcet ºi pentru vitiligo s-arputea influenþa reciproc sau asocierea dintre aceste douãafecþiuni ar putea fi întâmplãtoare la pacienta noastrã.74

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereAfecþiuni dermatologice rare P 1-P 27P6BOALA MUCHA-HABERMANN – CAZ CLINICG. L. Fekete*, Fekete Júlia Edit*** U.M.F. Târgu-Mureº, Clinica Dermatologie** Centrul de Sãnãtate Publicã Târgu-MureºRezumat. Boala Mucha-Habermann sau pitiriazisullichenoid ºi varioliform acut (PLEVA) reprezintã odermatozã idiopaticã rarã, caracterizatã printr-o erupþiegeneralizatã de leziuni ulcero-necrotice, acoperite decruste brune, în urma procesului de vindecare rezultândcicatrici varioliforme. Etiopatogenia bolii este discutabilãunii considerã cã este o formã acutã de psoriazis gutat,alþii cã este o vasculitã alergicã. În multe cazuri s-asuspicionat etiologia infecþioasã. Prezentãm cazul unuipacient în vârstã de 18 ani, cu o erupþie polimorfãeritemato-papulo-veziculoasã ºi ulceronecroticã, discretpruriginoasã, localizatã pe trunchi ºi membre. Leziunileau debutat brusc, cu aproximativ o lunã înainteaconsultului ºi nu au fost însoþite de manifestãri generale.Nu se constatã afectarea mucoaselor. Rezultateleinvestigaþiilor de rutinã s-au situat în limite normale.Aspectul clinic ºi histopatologic au stabilit diagnosticulde PLEVA. Sub tratament cu antibiotice ºi cortizonevoluþia a fost favorabilã.P7PITIRIAZIS CIRCINAT ªI MARGINAT VIDAL(FORME ATIPICE DE PITIRIAZIS ROZAT)Irina Netcu, Gabriela Dodan, Roxana Nedelcu, L. Virtosu,Gabriela Turcu, D. ForseaClinica I de Dermatologie, Spitalul Clinic ColentinaPitiririazis rozat Gibert este o dermatozã inflamatorieacutã, de cauzã obscurã, probabil infecþioasã viralã,sezonierã (apare primãvara dar ºi toamna). Boala poateapare la orice vârstã.Erupþia poate dura câteva sãptãmâni pânã la câteva luni.Frecvent se vindecã fãrã cicatrici, deºi unele persoanepot dezvolta hiperpigmentãri reziduale.S-au descris în literaturã forme atipice: circinat, marginatVidal, generalizat, fãrã placa heraldicã, papulosurticarian,purpuric, papulo-veziculos, papulos, cupapule lichenoide mici.Prezentare de cazuri clinice – forme atipice:Caz nr. 1: bãrbat, 35 ani, se interneazã pentru placardeîntinse, localizate axilar ºi în regiunea inghinalã (formade pitiriazis circinat ºi marginat Vidal) în evoluþie decâteva sãptãmâni.Caz nr. 2: femeie, 40 ani se interneazã pentru leziuni cuaspect tricofitidic – placarde cu contur policiclicdistribuite predominant la nivelul decolteului, flancuri,torace posterior ºi coapse, examen micologic directnegativ, nepruriginoase evoluând de aproximativ 1,5 luni.S-a prelevat biopsie cutanatã, s-a efectuat diagnosticdiferenþial cu tinea corporis, lues secundar, impetigo,pitiriazis versicolor, eczema, psoriazis.Concluzie: deºi din punct de vedere al aspectului clinicleziunile prezenate în cazurile de faþã sunt atipice,examenul histopatologic confirma diagnosticul depitiriazis rozat Gibert.P8BOALA DE MELEDAC. Belmega, D. DrãgunãSpitalul Judeþean de Urgenþã „Sf. Pantelimon“ FocºaniBoala de Meleda este o keratodermie palmo-plantarãdifuzã ereditarã cu transmitere autosomal recesivã.Afecþiunea apare în copilãrie, are o evoluþie progresivã ºicaracter transgradient (keratoza avanseazã spreregiunile vecine: degete, feþele dorsale ale mâinilor ºipicioarelor, pumni, gambe). Tratamentul nu poate decâtsã amelioreze leziunile cutanate. Se folosesc keratoliticelocale, agenþi emolienþi ºi de hidratare, retinoizi (topic,sistemic).Prezentãm cazul unui bãrbat în vârstã de 51 de aniinternat cu keratodermie palmo-plantarã simetricã.Leziunile se extind pe feþele dorsale ale mâinilor ºipicioarelor având aspect eritemato-scuamos. Nu existãanomalii ale pãrului, dinþilor sau modificãri psihice.Boala a debutat de la vârsta de 4 ani. Bunica din parteamamei a prezentat acelaºi tip de leziuni. De-a lungultimpului pe lângã diverse tratamente locale cuhidratante ºi keratolitice pacientul a urmat ºi tratamentsistemic cu retinoizi (Tigason – 3 cure a câte 3 luni). Deºiefectul terapiei sistemice a fost spectaculos, leziunile aureapãrut dupã 2 luni de la întreruperea tratamentului.P9KERATOSIS PALMO-PLANTARIS CIRCUMSCRIPTAS. AREATA: PREZENTARE DE CAZGh. Muºet, M. Beþiu, Nina Fiodorov, V. SturzaCatedra Dermatovenerologie USMF “Nicolae Testemiþanu”, ChiºinãuSe presupune cã keratosis palmo-plantaris circumscriptas. areata (Brunauer (1924); Schaefer (1925); Richner(1938); Hanchart, 1947; Franceschetti, 1958; Kuske, 1959)este o formã heterogenã de keratodermie cu transmitereautosomal- recesivã. Se manifestã în mica copilãrie prinapariþia unor plãci keratozice situate, deobicei, pe zonelede maximã presiune (plante, hipotenar, falangele75

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereAfecþiuni dermatologice rare P 1-P 27distale). Activitatea normalã ºi mersul accelereazãformarea hiperkeratozei, ducând la apariþia unor plãci cese aseamãnã calozitãþilor. Se remarcã asocierea cuonicodistrofii, leucoplazii bucale, oligofrenie, keratite,lipoame.Se prezintã cazul unui pacient de 16 ani ce s-a prezentatpentru keratodermie palmo-plantarã focalã. Istoriculbolii începe de la 5 ani, maladia având o evoluþie cronicãfãrã ameliorãri evidente. Obiectiv s-au constatat leziunikeratozice pe palme ºi plante, dispuse predominant înzonele de presiune maximã. Plãcile keratozice plantareprezentau insule groase, de dimensiuni de la 1-2cm lanivelul pulpelor unor degete ºi 8-10 cm pe cãlcâi ºi capulmetatarsienelor, bine delimitate, rotund-ovalare, deculoare gãlbuie. S-au evidenþiat ºi placarde palmaremultiple, de dimesiuni mici, pânã la 1-2 cm, prostdelimitate, diseminate pe toatã suprafaþa cu ohiperkeratozã moderatã. Maladia datã se observã lamamã ºi frate, dar este absentã la bunici. Dincomorbiditãþi pacientul suferã de keratita superficialãcronicã ºi acnee vulgarã. Investigaþiile curente delaborator s-au constatat normale. Tratamentul cukeratolitice ºi emoliente a generat rezultate modeste.Cazul este adus în discuþie pentru raritatea acesteimaladii.P10ICHTHYOSIS LINEARIS CIRCUMFLEXA COMEL:PREZENTARE DE CAZNina Fiodorov, M. BeþiuCatedra Dermatovenerologie U.S.M.F. “Nicolae Testemiþanu”,ChiºinãuUnii autori considerã cã ichthyosis linearis circumflexa esteo variantã a eritrodermiei ihtioziforme, alþii o atribuie încadrul eritrokeratodermiei variabile sau este de sinestãtãtoare. Maladia se transmite autosomal-recesiv ºi seobservã rar. Pentru prima datã a fost descrisã în 1949 deComel. Expresia clinicã respectivã este caracteristicãpentru sindromul Netherton. Se manifestã de la naºteresau apare dupã câteva luni ºi se caracterizeazã prineritem generalizat. Concomitent sau ceva mai târziu,eritemul se acoperã de scuame fine incluzând faþa ºiscalpul. Cu timpul se evidenþiazã lichenificãri în plici, iarpe trunchi ºi la rãdãcina membrelor apar plãci deascensiuni lineare, exfoliate, policiclice, circinate,înconjurate de un halou eritematos cu descuamarelamelarã. Manifestãrile clinice au un aspect migrator ºiserpiginos, evoluþia fiind cronicã-recidivantã. În unelecazuri se constatã distrofii pilare de tip „pili torti” ºidishidrozã palmo-plantarã. Semnele subiective suntminore, iar asocieri cu alte defecte înnãscute nu suntcaracteristice. Examenul histologic: parakeratoza,acantoza, granuloza focalã, cavitãri subcorneale; stratulcornos se evidenþiazã în plici; în derm – limfocite,histiocite ºi plasmocite.Se prezintã cazul unui pacient de 11 ani pentru ihtiozãlinelarã circumflexã. Istoricul bolii începe de la 9 luni,maladia având o evoluþie cronicã, cu ameliorãrineînsemnate. Obiectiv: pe trunchi, braþe, coapse s-auconstatat plãci eritematoase acoperite de scuame, avândmarginile accentuate, policiclice, cu un aspect serpiginosºi migrator. La nivelul plicilor mari s-au observatplacarde lichenificate moderate. În pielea capului seobservã o descuamaþie difuzã, firele de pãr fiind rare ºifriabile. Structura pãrului nu este modificatã. Din parteamucoaselor ºi organelor interne schimbãri patologice nuau fost semnalate. Anamneza heredo-colateralã constatãprezenþa maladiei la bunica din partea mamei.Cazul descris este adus în discuþie pentru raritate înpracticã.P11PAPULOZA LIMFOMATOIDÖ PREZENTARE DE CAZC. Giurcãneanu*, L. G. Popa*, M. Nichita*, O. Orzan, Z. Galaczi*Secþia de Dermatovenerologie, Spitalul Clinic Universitar deUrgenþã Elias, BucureºtiPapuloza limfomatoidã este o afecþiune limfoproliferativãCD30(Ki-1) + , încadratã în grupul limfoamelorcutanate cu celule T indolente. Clinic, semanifestã printr-o erupþie papulo-necroticã sau papulonodularãcronicã, cu evoluþie ondulantã benignã, în timpce aspectul histopatologic este sugestiv pentru unlimfom malign. Potenþialul malign al acestei afecþiuni nua fost determinat cu precizie, apreciindu-se cã asociereacu un limfom apare în aproximativ 10% din cazuri(mycosis fungoides, boala Hodgkin sau limfom maligncu celule mari anaplazice). Din nefericire, nici una dintreterapiile disponibile nu asigurã vindecarea, pacienþiiurmând adesea cure de tratament repetate ºi prelungite,cu toxicitate importantã.Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 56 ani, cares-a prezentat în clinica noastrã pentru multiple leziunipapulo-nodulare roºii-violacee asimptomatice, grupatela nivelul membrelor superioare ºi inferioare. Laexamenul histopatologic a fost evidenþiat un bogatinfiltrat dermic mixt, predominant limfocitar, cufrecvente mitoze atipice, iar examenul imunohistochimica arãtat prezenþa celulelor CD30 + , modificãri sugestivepentru diagnosticul de papulozã limfomatoidã. Afecþiuneaa avut o evoluþie ciclicã, cu multiple recurenþe înciuda diverselor tratamente topice (dermatocorticoizi,inhibitori de calcineurinã), fototerapiei, tratamentuluisistemic cu Metotrexat ºi repetatelor tumorectomii.Ne propunem sã descriem caracteristicile clinice ºihistologice ale papulozei limfomatoide ºi sã discutãmopþiunile terapeutice în astfel de cazuri refractare.76

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereAfecþiuni dermatologice rare P 1-P 27LIMFOCITOM JENNER-KANOFI. Florea, Dorina Popescu, ªt. Popescu, Dana Ungureanu,Cezarina OanãCraiovaInfiltratul limfocitar al pielii Jenner-Kanof este oafecþiune benignã cu resorbþie spontanã, caracterizatprin leziuni papulo-edematoase, localizatã în special pefaþã, având o imagine histologicã evocatoare: infiltratnodular limfocitar perivascular ºi perianexial.Dupã ce de-a lungul timpului în producerea leziunilorau fost incriminaþi mai mulþi factori, limfocitomulJenner-Kanof fiind alãturat lupusului eritematos cronicsau limfocitomului cutanat, în prezent se considerã cãaceste leziuni ar fi rezultatul unei reacþii a sistemuluilimfocitar la o infecþie cu Borrelia, ca urmare a uneiînþepãturi de cãpuºe (Ixodes).Boala se manifestã ca o placã infiltrativã proeminentãroºie-brunã sau ca papule eritematoase cu tendinþã deconfluare, luând un aspect policiclic, inelar.Leziunile sunt asimptomatice ºi sunt localizate de obiceipe faþã, dar ºi pe gât ºi torace, apar brusc pe pieleasãnãtoasã ºi dispar spontan dupã o evoluþie de sãptãmânisau luni. Afecteazã predominant bãrbaþii între 40-50 ani.Deºi leziunile dispar spontan, datoritã evoluþiei îndelungatese pot încerca diverse tratamente locale –dermatocorticoizi, azot lichid, radioterapie localã sautratamente generale – antipaludice, corticoterapie,antibiotice.Este prezentat cazul unei femei în vârstã de 38 de ani culeziuni localizate la nivelul frunþii.SARCOIDOZà CUTANATêI SPLENICà ASOCIATà CU VITILIGO (P)I. Nedelcu, Cristina FloreaC.M.I. Nedelcu Ioan, BucureºtiP12P13Sarcoidoza este o afecþiune granulomatoasã multisistemicã,de etiologie necunoscutã ºi având expresieclinicã, prognostic ºi evoluþie variabilã.Afecteazã îngeneral adultul tânãr ºi se prezintã frecvent prinadenopatie hilarã bilateralã, infiltrate pulmonare, leziunicutanate ºi oculare. Diagnosticul este susþinut deevidenþierea granulomului epiteloid necazeificat prezentîn unul sau mai multe organe sau prin pozitivareatestului Kweim.Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 67 ani, dinmediul urban care acuzã apariþia în urmã cu aproximativ1 an a unor plãci eritemato – gãlbui, rotund –ovalare, Ø = 3/3,5 cm, imprecis delimitate, cu zone deatrofie ºi telangiectazii pe suprafaþã, alopecice, localizatela nivelul scalpului ºi al frunþii ºi având tendinþã laextensie perifericã. Din antecedentele personalepatologice ale pacientei reþinem diagnosticarea în urmãcu 1 an a sarcoidozei splenice (splenectomie) ºi vitiligo înurmã cu 5 ani.Examenul histopatologic a fost cel care aconfirmat diagnosticul de sarcoidozã prin evidenþiereagranuloamelor epiteloide gigantocelulare fãrã necrozãde cazeificare. Datoritã antecedentelor personale patologiceale pacientei s-a luat decizia introducerii corticoterapieisistemice, evoluþia localã fiind favorabilã(dispariþia leziunilor, reducerea gradului de atrofie,apariþia firelor de pãr).Cazul prezentat este interesant atât prin modalitatea dedebut (anemia determinatã de splenomegalia sarcoidozicãºi apariþia leziunilor cutanate aproape simultan cusarcoidoza splenicã), precum ºi asocierea cu vitiligo.P14OVERLAP FASCEITA CU EOZINOFILEªI MORFEE GENERALIZATÃMagda Pârvu, Alina Maxim, Virginia Chiþu, Sabina Zurac,D. Forsea, Florica Stãniceanu, Geanina ManeaSpitalul Clinic ColentinaFasceita cu eozinofile entitate descrisã în 1974 de cãtreL. Shulman, este consideratã în prezent o formã desclerodermie. Dintre factorii etiologici descriºi înliteraturã amintim: efortul fizic intens, infecþia cuBorrelia ºi expunerea la tricloretilen.Zonele cele mai frecvent afectate sunt braþele, coapsele ºiflancurile. Faþa, mâinile ºi picioarele sunt respectate,trãsãturã ce este foarte importantã în diferenþierea ei desclerodermia sistemicã. Tegumentul este iniþialedematos, eritematos, devine ulterior indurat, cudepresiuni lineare supraiacente vaselor sangvine(semnul ‘’dry riverbed’’), iar fenomenul Raynaud esteabsent. Eozinofilia are valori cuprinse între 10-40%, darpoate fi tranzitorie sau sã lipseascã. Biopsia trebuie sã fieprofundã, sã conþina hipoderm, fascie ºi þesut muscularsubfascial.Caz clinic: pacienta L. M, 35 de ani s-a prezentat înfebruarie 2008 pentru plãci eritematoase, uºor infiltrate,asociate cu senzaþie de durere localã, diseminate lanivelul trunchiului. Aspectul clinic ºi istoricul (utilizarearecentã de AINS ºi antibiotice pentru un episod infecþiosrespirator) au pus probleme de diagnostic diferenþialîntre un eritem fix postmedicamentos ºi morfee.Hemograma a evidenþiat o uºoarã eozinofilie (6%).Biopsia cutanatã a arãtat trãsãturi de morfee. Serologiapentru Borrelia a fost negativã. Dupã o ameliorareiniþialã în primele sãptãmâni sub corticoterapie evoluþiapacientei a fost spre agravare, cu afectarea trunchiului,77

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereAfecþiuni dermatologice rare P 1-P 27membrelor superioare ºi inferioare. Tegumentul dinaceste zone a devenit indurat, cu contracturã în flexie, culimitarea miºcãrilor, cu dificultãþi în respiraþie. Mâinile ºipiciorele au fost respectate, iar la nivelul extremitãþiicefalice induraþia a afectat regiunea cervicalã ºi a avut laun moment dat tendinþa sã prindã zona parotidianã.Biopsia profundã (tegument + fascie) a evidenþiat trãsãturide morfee ºi de fasceitã. Diagnosticul diferenþials-a efectuat cu Scleredem Buschke ºi Morfeea Generalizatã.Pacienta a beneficiat de corticoterapie p.o,Metotrexat, Piascledin, Colquicina, evoluþia fiind bunã,dupã un an de tratament induraþia s-a amelioratsemnificativ, contracturile în flexie au dispãrut, calitateavieþii pacientei s-a îmbunãtãþit foarte mult, aceastaredevenind o persoanã activã.ACROPUSTULOZà INFANTILÖ OBSERVAÞIE ASUPRA UNUI CAZAmalia ChebeleuSpitalul Clinic Municipal OradeaP15Acropustuloza infantilã reprezintã o afecþiune cutanatãbenignã, rarã, cu debut în jurul vârstei de 3–6 luni,uneori la naºtere, caracterizatã prin apariþia de veziculopustuleacrale ºi care evolueazã în pusee eruptive, acãror frecvenþã scade odatã cu vârsta, în final cu remisiacompletã în jurul vârstei de 3 ani.Clinic, acropustuloza infantilã este greu de deosebit descabie, dar în acropustuloza infantilã nu sunt prezenteleziunile liniare, ºanþurile scabioase ºi nici nu aparleziuni în zona genitalã. Unii autori o considerã unfenomen de hipersensibilizare postscabioasã, dar estetotuºi descrisã ca fiind o entitate separatã.Alte afecþiuni cu overlap clinic sunt: eczema dishidroticãºi pustuloza palmo-plantarã; candidozã congenitalã;melanoza pustuloasã neonatalã tranzitorie.Etiologia nu este cunoscutã, unele cazuri au fost asociatecu istoric personal sau familial de atopie.Se prezintã cazul unui bãiat în vârstã de 1 an ºi 5 luni, cumultiple internãri în secþia pediatrie pentru infecþiirespiratorii ºi erupþii cutanate recidivante. Din dateleanamnestice, obþinute de la mamã, reþinem faptul cãacest tip de erupþie cutanatã a debutat în primele luni deviaþã, cu veziculo-pustule acrale ºi leziuni eczema-like lanivelul trunchiului.Frecvenþa puseelor eruptive este destul de mare ºi estede reþinut faptul cã în majoritatea cazurilor se asociazãcu infecþii de cãi respiratorii superioare.Cazul de faþã prezintã o asociere cu leziunile eczematoase,atopice, ºi nu reprezintã o reacþie post infecþie cusarcoptes scabiei.P16ACRO-OSTEOPATIA ULCERO-MUTILANTÃFAMILIALà THEVENARD (NEUROPATIEEREDITARà SENZITIVà TIP I) –ABORDARE MULTIDISCIPLINARÃFlorina Raica*, Adina Stan**, Victorina Macovei***,M. Macovei***** Policlinica Salvosan, Zalãu** Spital Universitar CF, U.M.F. „Iuliu Haþieganu“ Cluj-Napoca*** Blue Life Medical Center, Cluj-Napoca*** Clinica Ortopedie, U.M.F. „Iuliu Haþieganu“ Cluj-NapocaAcro-osteopatia ulcero-mutilantã familialã Thevenardeste o afecþiune rarã cu caracter familial, caracterizatãprin apariþia în copilãrie sau la adultul tânãr de tulburãrisenzitive la nivelul extremitãþilor, urmatã de secheletegumentare neurotrofice, precum ºi de modificãriosteolitice fãrã tendinþã la regenerare osoasã.Pacientã în vârstã de 36 ani se prezintã în ambulatoriulde specialitate dermato-venerologie pentru o leziuneulcerativã atonã (cu aspect de ulcer neurotrofic) situatãla nivel plantar drept (regiunea metatarsianã I), apãrutãîn urmã cu 4 ani. Afirmativ, afecþiunea a debutat de lavârsta de 4 ani prin pierderea progresivã a sensibilitãþiila nivelul piciorului drept, la care s-au asociat ulteriorulceraþii plantare cu caracter trenant ºi recidivantprecum ºi modificãri anatomice la nivelul labeipiciorului (inclusiv scurtarea labei piciorului). Pacienta asuferit în timp numeroase intervenþii chirurgicale careau avut ca ºi scop excizia zonelor devitalizate ºiacoperirea defectelor rezultate, precum ºi o intervenþieîn cadrul cãreia s-a realizat amputaþia degetului II piciordrept. Din APP, se remarcã intoxicaþie cu CO la vârsta de4 ani, iar din cele HC – mama cu tulburãri de sensibilitateºi modificãri anatomice la nivelul degetelormembrelor inferioare, debutate în jurul vârstei de 24 ani,soldate cu amputaþia halucelui drept. Pe baza examenuluiCT al membrului inferior, al consultului de specialitateneurologic ºi ortopedic s-a stabilit diagnosticulde acro-osteopatie ulcero-mutilantã Thevenard, indicându-seca ºi soluþie terapeuticã amputaþia labeipiciorului în cadrul unui serviciu de chirurgie plasticã,urmatã de protezare.Cazul subliniazã importanþa colaborãrii interdisciplinareîn elucidarea diagnosticului ºi în tratamentulpacienþilor cu acest tip de afecþiuni.78

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereAfecþiuni dermatologice rare P 1-P 27P17EPIDERMOLIZA BULOASà JONCÞIONALÃCONGENITALà – PREZENTARE DE CAZMariana Mãdãlina Dumitraºcu, Irina Stoicescu, Laura SimonaIanoºi, A. TsoutsisU.M.F. Craiova, Clinica DermatologicãPânã la 10% din totalul afecþiunilor cutanate recunosccontribuþia factorilor genetici în patogeneza lor. DupãWendt ºi Theile, 4,9% din totalul genopatiilor au expresiecutanatã, motiv pentru care genodermatozele ocupãlocul 4 în topul afecþiunilor genetice.Studii de geneticã, imonologie, biochimie ºi microscopieelectronicã recente au individualizat 3 grupe majore deepidermolize buloase ereditare, însumând 23 de entitãþiclinice distincte. Toate aceste maladii au drept trãsãturãcomunã transmiterea lor ereditarã, existenþa uneifragilitãþi crescute a tegumentului ºi mucoaselor ºiprezenþa flictenelor ca semn clinic constant cutanat ºimai rar la nivelul mucoaselor.Autorii prezintã un pacient de 26 de ani, din mediulrural, spitalizat în Clinica Dermatologicã a SpitaluluiClinic Judeþean de Urgenþã, pentru prezenþa unor bulede 1-2 cm dispuse în dreptul centurii, tegumente subþiri,uscate, cu zone eritemato-scuamoase, stare caºecticã ºimodificãri la nivelul mâinilor de tip anchiloze în flexie adegetelor. În timpul spitalizãrii, examenul histopatologicconfirmã diagnosticul de epidermolizã buloasã joncþionalãcongenitalã. Examenul stomatologic relevãprezenþa a numeroase focare dentare, examenul radiologicaratã anchiloze de flexie palmarã, interfalangianãproximalã ºi distalã degetele 1 stâng ºi 2 ºi 3 drept, zonede osteocondensãri la nivelul diafizei falangelor proximalea halucelui drept. Medicaþia aplicatã a avut dreptscop reechilibrarea hidroelectroliticã a pacientului,combaterea focarelor infecþioase ºi menþinerea calitãþilortegumentului. Evoluþia a fost favorabilã.Epidermolizele buloase, sunt afecþiuni rare ºi pacienþiiajung sã depãºeascã decada a doua de viaþã excepþional.Pacientul nostru constituie o excepþie din acest punct devedere ºi prezentarea este foarte instructivã pentru toþicei aflaþi la început de drum în dermatologie.P18“DIABET BULOS”, FORMà NEOBIªNUITÃDE MANIFESTARE CLINICÃMarcela Jifcu*, Anda Fetea*, Claudia Georgescu**, GabrielaIliescu**.* Spitalul Clinic Municipal “Filantropia”, Craiova, Dep.-le de Dermatologieºi Boli de Nutriþie.** Spitalul Clinic de Urgenþã, Craiova, Departamentele de AnatomiePatologicã ºi Laborator ClinicPremize: “Bullosis diabeticorum” este consideratã o formãclinicã rarã de manifestare a neuropatiei diabeticeasociatã patofenomenelor cutanate tranzitorii ºirecidivante din cadrul microangiopatiei diabetice.Scop: Prezentarea unui caz de diabet zaharat tip 2 vechi,care evolueazã cu bule cutanate în tensiune ºi asociazãdouã boli autoimune. Examinând factorii triggerindividuali, în încercarea de a explica etiopatogeneza acestorbule considerate “idiopatice”, autorii direcþioneazã atenþiaspre patologia asociatã.Material, metodã: Descriem cazul unei femei în vârstãde 71 de ani cu istoric medical vechi de artritãreumatoidã, hipotiroidie ºi diabet zaharat tip 2, insulinodependentcu multiple complicaþii. Pacienta a prezentatun episod eruptiv de bule cu conþinut seros ºi diametrulîntre 0,5–2 cm pe tegumentele mâinii drepte, antebraþelorºi membrelor inferioare bilateral. Leziunileasimptomatice, având o bazã eritematoasã dar fãrãsemne locale inflamatorii, au evoluat spre rezoluþiespontanã în 2–5 sãptãmâni, fãrã cicatrice rezidualã. Peparcursul a 3 luni, cât timp am monitorizat pacienta,s-au repetat douã pusee de recidivã, leziunile fiind defiecare datã mai profunde ºi pe alocuri conþinând unlichid sero-citrin.Nu s-au pus în evidenþã manifestãri sistemice deintoxicaþii medicamentoase, nici prezenþa unor agenþiinfecþioºi. Patofenomenele cutanate au fost diagnosticateclinic ºi histopatologic. Imunofluorescenþa nu a fostnecesarã. S-au fãcut studii de imagisticã (radiografii dearticulaþii periferice, ECHO-grafii), determinari hormonale,investigaþii bacteriologice ºi biologice focalizate pepatologia asociatã.Rezultate: Microscopic s-au descris bule non-acantoliticecu nivel de separare inconstant ºi câteva sciziuniintraepidermice la periferie pline cu eozinofile. Discretinfiltrat inflamator dermic ºi vase superficiale cu pereþiiîngroºaþi la nivelul corionului. Aspectul radiografic degeode ºi pseudochisturi la nivelul articulaþiilor pumnilora fost asociat cu pozitivarea testelor inflamatorii reumatismale,iar prezenþa nodulilor tiroidieni cu nivelulscãzut al fracþiunii T 4ºi crescut al TSH în sângelecirculant. Anomaliile fracþiunilor lipidelor serice nu au putut79

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereAfecþiuni dermatologice rare P 1-P 27fi asociate cu modificãri de ischemie pe EKG ºi pe ECHOgrafiede cord. Pacienta a fost susþinutã hormonal cuinsulinã ºi levo-tiroxina ºi a fost tratatã sistemic cu 1 gsalazopirinã pe zi. Tratamentul topic convenþional ºiregimul alimentar fãrã gluten au fost asociate celuisistemic.Concluzii: Diabetul zaharat bulos este o boalã autolimitantãale cãrei manifestãri la nivelul tegumentelor ar putea firezultatul unei patologii autoimune asociatã, ca ºi al unormecanisme intime încã neelucidate. Autorii susþin colaborareainterdisciplinarã pentru elucidarea unor astfel decazuri clinice aflate la graniþã.P19NEUROFIBROMATOZÃ 1 ASOCIATÃ CU DOUÃTUMORI RARE, HEMANGIOENDOTELIOMULKAPOSIFORM ªI ANGIOMIXOMUL SUPERFICIALFlorentina Ileana Cristovici*, Iuliana Georgescu**,Proletka Angelova Dimitrova** Clinica Dermatologie, U.M.F. Craiova,** Policlinica „Bunavestire” CraiovaNeurofibromatoza 1 (NF1) este o afecþiune autozomaldominantã relativ frecventã ce poate evolua cudezvoltarea unor tumori benigne ºi maligne.Caz clinic. Autorii prezintã o pacientã în vârstã de 33 deani, de staturã micã, cu macrocefalie discretã, la caretabloul cutanat este reprezentat de pete cafe au lait,lentigine axilare ºi inghinale ºi o multitudine de tumorivariabile ca aspect ºi dimensiune. Din antecedenteleheredocolaterale am reþinut cã mama pacientei prezintãde asemenea semne cutanate de NF1. Examenulhistopatologic al unei leziuni nodulare cu diametrul de1,5 cm, bine delimitate, indurate, nedureroase localizateîn treimea medie a regiunii anterioare a antebraþuluistâng a stabilit diagnosticul de hemangioendoteliomkaposiform. Pe de altã parte examinarea histopatologicãa unei leziuni tumorale proeminente din planultegumentului cu dimensiuni de 1,5/1 cm localizatã înregiunea distalã a feþei anterioare a antebraþului stâng aevidenþiat un angiomixom superficial.Discuþii. Complicaþiile neurofibromatozei sunt multiple:vasculopatii ce includ afectare cardiovascularã ºicerebrovascularã, scoliozã, displazii osoase, gliom optic,tumori maligne ale tecilor nervilor, handicap intelectual.Hemangioendoteliomul kaposiform este un neoplasmvascular rar ce apare în special la nou-nãscuþi ºi copiimici, deºi au fost raportate cazuri ºi la adult. Angiomixomulsuperficial reprezintã o tumorã benignãmixoidã paucicelularã ce conþine mai multe vase desânge de mici dimensiuni înconjurate de un infiltratinflamator bogat în neutrofile. Noi nu am gãsit înliteratura de specialitate asocierea NF1 cu aceste douãtumori relativ rare hemangioendoteliomul kaposiform ºiangiomixomul superficial.Concluzie. Am considerat interesant sã prezentãm acestcaz de NF1 asociat cu douã tumori rare hemangioendoteliomulkaposiform ºi angiomixomul superficial.P20SINDROMUL BUREAU-BARRIERE:PREZENTARE DE CAZV. Sturza, M. Beþiu, Gh. MuseþCatedra Dermatovenerologie, USMF “Nicolae Testemiþanu”, ChiºinãuSindromul Bureau-Barriere (acropatia ulcero-mutilantãsporadicã pseudosiringomielicã) este un sindrom neurocutanatal membrelor inferioare, manifestându-se clinicprintr-o neuropatie perifericã, ulceraþii mutilante culocalizare plantarã ºi osteolizã.Prezentam cazul unui pacient în vârstã de 41 ani,locuitor rural, muncitor în viniculturã, având exceseperiodice de consum alcoolic. Durata maladiei ar fi decâteva luni, când au apãrut primele leziuni plantare.Simptomatologie: pacientul prezenta semne pronunþatede rozacee “facies alcoolic”; erupþia localizatã la nivelulmembrelor inferioare cu gambe ºi labe ale picioruluiedemaþiate, având aspect de elefantiazis ºi o temperaturãlocalã scãzutã. La nivelul zonei metatarsofalangienepe partea plantarã erau aºezate ulceresimetrice de 5-6 cm diametru, bine conturate ºi reliefateovalar, pe alocuri sângerânde, cu hiperkeratozã periulceroasã,primind un aspect crateriform. Parteaplantarã a halucelui prezenta o ulceraþie asemãnãtoare,dar hiperkeratoza ºi sângerarea erau mult mai modeste.Au fost stabilite modificãri neurologice de tipsiringomielic, specifice neuropatiei senzitive periferice:diminuarea cu dispariþia progresivã a sensibilitaþiitermice ºi dureroase de la gambã ºi picior, dar cupãstrarea sensibilitãþii tactile.Radiografia piciorului prezenta modificãri de artritã alearticulaþiilor metatarso-falangiene cu semne dedecalcificãri. Modificãrile ficatului erau de tip hepatitãcronicã cu evoluþie spre cirozã. Investigaþiile biochimiceau evidenþiat: anemie ºi bilirubinemie moderatã,majorarea transaminazelor, VSH crescut.Tratamentul sistemic iniþiat cu vitamine din gr. B, C, PP,angioprotectoare ºi hepatoprotectoare, cât ºi aplicaþiiletopice cu Argedin, au condus la ameliorarea patologieicutanate timp de 1 lunã.Cazul prezintã interes prin asocierea patologiei cutanatecu suferinþa neurologicã ºi hepaticã, care devenisemanifestã cu mult timp înainte de apariþia erupþieicutanate, cât ºi prin raritatea sindromalã.80

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereAfecþiuni dermatologice rare P 1-P 27P21INCONTINENÞIA PIGMENTIªt. Popescu, Dorina Popescu, I. Florea, Dana Ungureanu,Cezarina OanãCraiovaEste o boalã geneticã caracterizatã prin leziuni cutanatepolimorfe asociate cu defecte oculare, scheletale ºi alesistemului nervos central.Boala descrisã de Bloch (1925) ºi Sulzberger (1928) seîntâlneºte în special la femei, fiind ereditarã, cutransmitere autozomalã legatã de sex.Leziunile cutanate evolueazã tristadial:- Stadiul inflamator - în primele sãptãmâni de la naºtereca eritem localizat pe trunchi ºi membre, în benzi ºiplacarde care în scurt timp se acoperã de bule.- Stadiul proliferativ (verucos) se instaleazã dupã câtevaluni de evoluþie prin papule lichenoide sau verucoasedispuse îndeosebi pe dosul mâinilor ºi picioarelor ºipe gambe. Leziunile pot persista luni sau ani ºi seresorb spontan.- Stadiul pigmentar urmeazã celorlalte stadii sau poatecoexista cu ele instalându-se dupã luna VI. Pigmentaþiaeste dispusã în benzi paralele sau are aspect de”jet de stropitoare” sau ”joc de artificii”, localizatã peabdomen ºi membre ºi persistã mai mulþi aniresorbindu-se lent.Manifestãrile cutanate se pot asocia cu alopecii, distrofiiunghiale, leziuni oculare (pseudogliom, cataractã,atrofie opticã), leziuni neurologice (retard mintal,epilepsie, paralizii, hidrocefalie), malformaþii osoase(spinã bifidã, luxaþie congenitalã de ºold).În funcþie de sindromul predominant Incontinenþiapigmenti poate îmbrãca aspect inflamator ºi bulos,reticulat, poikilodermic sau acromicã.Autorii prezintã cazul unei fetiþe de un an care pe lângãleziunile clasice de pigmentaþie în jet de stropitoare areasociat un nev acromic ºi alopecie difuzã a vertexului.P22HIPOMELANOZA ITOM. Tampa, Clara Matei, Adina AlexandruSpitalul Clinic Colentina, Bucureºti – Clinica II DermatologieHipomelanoza Ito este o afecþiune rarã, caracterizatãprin prezenþa de macule depigmentate cu formealungite, uneori bizare, paralele cu liniile de tensiune alepielii, uni- sau bilaterale, rezultat al unui mozaicismplurigenic.Prezentãm cazul unui sugar în vârstã de 7 luni, de sexfeminin, cu multiple macule depigmentate cu aspectfigurat, bine delimitate, dispuse de-a lungul liniilorBlaschko la nivel inghinal ºi la nivel toracic bilateral,într-o manierã asimetricã; maculele au fost prezente încãde la naºtere ºi au avut o evoluþie staþionarã pânã lamomentul prezentãrii. Întrucât asocierile citate includconvulsiile ºi retardul psihomotor s-a recomandatevaluarea neurologicã care nu a arãtat prezenþa deanomalii de dezvoltare, sub rezerva monitorizãriiperiodice ulterioare.Concluzionând, hipomelanoza Ito este un sindrom rarcare poate asocia prezenþa de macule depigmentate cuafectare neurologicã ºi osoasã. Având în vedere cãleziunile cutanate specifice sunt prezente încã dinmomentul naºterii, când manifestãrile neurologice pot fiîncã foarte subtile, rolul medicului dermatolog estefoarte important în stabilirea unui diagnostic precocecare sã permitã o îngrijire medicalã corespunzãtoare.HYPOMELANOSIS OF ITOHypomelanosis of Ito is a rare skin condition withhypopigmented macules forming reticulated, sometimesbizarre patches along the skin tension lines, often onboth sides of the body, resulted from a chromosomalmosaicism.We present the case of a 7 months-old female toddlerwith multiple figurate hypopigmented whorls of skinalong the Blaschko lines in the groin area and on thelateral aspect of the thorax, disposed in an asymetricalmanner; the hypopigmented macules were beingpresent at time of birth and have remained unmodifiedever since. Considering that cited associations includeneural tumors, psychomotor delay and seizures we haverecommended a neurologic evaluation, that showed noneurological defects whatsoever but also advisedperiodical neurological examination in the future.We conclude that hypomelanosis of Ito is a raresyndrome that can associate the presence of hypopigmentedmacules with various neurological andskeletal abnormalities. Considering that the specific skinfindings of the disease are present at time of birth whenthe neurological manifestations could be very subtle, therole of the dermatologist in establishing the rightdiagnosis is crucial, thus permitting the patient to accessproper medical attention in a timely manner.P23LEIOMIOAME CUTANATE MULTIPLE SAUDERMATOFIBROSARCOM PROTUBERANS?C. Belmega, D. DrãgunãSpitalul Judeþean de Urgenþã „Sf. Pantelimon“ FocºaniÎn unele cazuri rare, tumori (benigne sau cu malignitatelocalã) ale pielii sau ale þesutului subcutanat deasuprasânului pot simula neoplasmul de sân. Astfel cãpacientele diagnosticate greºit cu neoplasm de sân81

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereAfecþiuni dermatologice rare P 1-P 27urmeazã tratamente agresive (radioterapie, chimioterapie)inadecvate.Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 63 cu leziuninodulare multiple, dure la palpare, de culoare rozgãlbuiepânã la roºu-violaceu, unele din leziuni suntconfluate între ele formând plãci violacee elevate,infiltrate cu teleangectazii pe suprafaþã, fãrã tendinþã deulcerare. Primii noduli au apãrut la nivelul sânului stângîn urmã cu aproximativ 7 ani, pacienta fiind diagnosticatãîn urma unui examen histopatologic, cu neoplasmsân stâng stadiul IIB.În ciuda numeroaselor ºedinþe de chimioterapie,cobaltoterapie, radioterapie efectuate leziunile s-auînmulþit diseminând pe întreg hemitoracele stâng.Examenele paraclinice efectuate nu au relevat afectarevisceralã.Aspectul clinic sugereazã diagnosticul de leiomioamecutanate multiple sau dermatofibrosarcom protuberans.Pentru confirmarea diagnosticului s-a decis repetareaexamenului histopatologic (actualmente aflat în lucru).P24ACANTHOSIS NIGRICANS ASOCIAT CUHIPERANDROGENISM ªI INSULINOREZISTENÞÃE. Cândrea, ª Lupaº, V. Gârgu, A. Criºan, S. ªenilãUniversitatea de Medicinã ºi Farmacie „I. Haþieganu“ Clinica Dermato-Venerologie, Cluj-NapocaRezumat: Acanthosis nigricans este o leziune cutanatãmai rar întâlnitã la tineri, cu etiologie diversã (idiopaticã,metabolicã/ paraneoplazicã), manifestatã clinic prinapariþia în zona pliurilor de plãci de culoare brunînchisã, cu aspect papilomatos, suprafaþa catifelatã,caracterizatã printr-o evoluþie în strânsã corelaþie cu ceaa afecþiunii de fond.Prezentãm cazul unui tânãr de 17 ani de sex masculin,care se adreseazã pentru douã placarde brun închise,bine delimitate, cu apariþie relativ recentã (sub 1 an),localizatã la nivelul regiunii cervicale posterioare fãrãsimptomatologie asociatã.Examinarea dermatoscopicã nu evidenþiazã modificãrisugestive de leziune melanocitarã. Asociat, pacientulprezintã obezitate grad I, Pabd: 116 cm (IMC: 31), leziunide acnee inflamatorie la nivelul feþei ºi trunchiului.Biologic se constatã: alterarea toleranþei la glucozã(glicemie la 2 ore: 142 mg/dl). Biopsia cutanatã prezintãaspect sugestiv de acanthosis nigricans (para ºihiperkeratozã cu papilomatozã, acantozã).P25MANIFESTÃRI CUTANATEÎN SINDROMUL CARCINOIDLucia Dinu, Ilinca Nicolae, Elisabeta Rodica Trifu, Adriana TeodoruSpitalul Clinic de Dermatologie “Prof. Dr. Scarlat Longhin’’,BucureºtiIntroducere: Tumorile carcinoide reprezintã un grupheterogen de tumori rare (aproximativ 1% din totalulmalignitãþilor), având o evoluþie clinicã ºi o abordarediagnosticã ºi terapeuticã cu totul particulare. Suntconsiderate ca fiind o proliferare neoplazicã a celulelorenterocromafine care aparþin sistemului neuroendocrindifuz.Prezentare de caz: Prezentãm cazul unei paciente învârstã de 77 ani, care s-a prezentat în clinica noastrã înmai 2007, cu flush, edem palpebral ºi câteva plãcieritemato-edematoase, pruriginoase, fugace, cu diametrulde 1-2 cm, dispuse la nivelul trunchiului ºimembrelor. Examenul clinic general a relevat abdomensuplu, dureros difuz la palpare, ficat cu margineainferioarã la 5 cm sub rebordul costal, consistenþa durã,suprafaþa boselatã.Investigaþiile paraclinice efectuate au evidenþiat: prezenþaunui sindrom inflamator, anemie normocroma normocitarã,citoliza hepaticã moderatã ºi tulburãri hidroelectroliticeminore. Pacienta a fost îndrumatã spreserviciul de gastroenterologie, unde în urma ecografieiabdominale, s-au evidenþiat numeroase determinãrisecundare hepatice, rezultat confirmat ºi prin CTabdominal, fãrã a se putea preciza sediul tumorii primare.Ulterior, starea generalã a pacientei s-a alterat, flush-ul,papulele urticariene ºi pruritul s-au accentuat încondiþiile apariþiei diareei (aprox 5 scaune/zi).S-a suspicionat diagnosticul de sindrom carcinoid,pacienta fiind îndrumatã spre serviciul de endocrinologieunde diagnosticul a fost confirmat prin valoricrescute ale serotoninei, cromograninei A ºi 5 HIIA. S-aefectuat ºi CT toracal, care a relevat douã determinãrisecundare pulmonare. S-a administrat tratament cuanalogi de somatostatin uºoarã ameliorare a manifestãrilorcutanate.În intervalul urmãtor, pacienta a fost riguros monitorizatã,evidenþiindu-se tulburãri metabolice severe:hipopotasemie marcatã, anemie megaloblasticã, sindromhipoanabolic.Discuþii: Sindromul carcinoid apare de obicei tardiv înevoluþia bolii, în prezenþa metastazelor hepatice, caurmare a hipersecreþiei hormonale. Substanþele eliberatede tumorile carcinoide includ: serotonina (metabolitulsau urinar este 5HIIA), histamina, tahikinine, substanþaP, neurokinina A sau neuropeptidul K, care suntresponsabile de flush ºi pot fi un indicator timpuriu alsindromului carcinoid.82

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereAfecþiuni dermatologice rare P 1-P 27Concluzii: Managementul sindromului carcinoid constituieo provocare, necesitând o abordare complexãdiagnosticã ºi terapeuticã, o conduitã optimã presupunândo abordare interdisciplinarã.P26MELANOM SUBUNGHIAL - PREZENTARE DE CAZAlina Maria Vîlcea*, I.D. Vîlcea**, V. Pãtraºcu*, ClaudiaValentina Georgescu**** Clinica Dermatologie, UMF Craiova** Clinica Chirurgie II, UMF Craiova*** Departamentul de Anatomie Patologicã, Spitalul Clinic Judeþean deUrgenþã CraiovaMelanomul subunghial reprezintã o formã clinicã rarã demelanom, diagnosticul clinic fiind de multe ori întârziatdatoritã prezentãrii tardive la medic, pacientul neconsiderândimportantã apariþia coloraþiei negre a lameiunghiale.Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 55 de ani dinmediul urban care solicitã o consultaþie dermatologicãpentru apariþia unei erupþii veziculoase însoþitã de pruritºi durere localizatã la nivelul regiunii cervicale drepte, pescalp ºi obrazul drept. Aspectul clinic este revelatorpentru diagnosticul de herpes zoster iar vârsta peste 50 deani justificã un examen clinic complet pentru screening-ulunei neoplazii. Examinarea fanerelor a relevat la nivelulpolicelui stâng a melanonichiei cu semnul Hutchinsonprezent ºi extinderea pigmentaþiei la nivelul pulpeidegetului. Anamnestic, pigmentarea parþialã a lameiunghiale a fost observatã de aproximativ 2 ani, când a fostdiagnosticat cu onicomicozã, ºi deºi unghia devine neagrãîn totalitate pacientul nu se mai prezintã la medic.Suspiciunea de melanom unghial s-a bazat pe melanonichiapersistentã cu tendinþã la creºtere ºi afectare arepliului unghial, implicarea unui singur deget,extinderea pigmentului dincolo de repliul unghial,vârsta peste 50 de ani. Sunt explicate pacientuluiriscurile vitale ale afecþiunii dar având în vederenecesitatea amputãrii falangei distale se solicitã iniþialpentru susþinerea diagnosticului a unei biopsii cutanateºi unghiale. Examenul histopatologic sugereazãdiagnosticul de melanom malign neputându-sedetermina indicele Clark. Explorãrile complementarenu deceleazã metastaze ganglionare sau la distanþã.Pacientul solicitã un alt consult dermatologic ºichirurgical pentru confirmarea diagnosticului într-oclinicã din Bucureºti, unde se practicã amputareafalangei distale, ulterior fiind dispensarizat oncologic.În concluzie la pacientul nostru am considerat zonazoster ca sindrom paraneoplazic, aceasta însoþind unmelanom subunghial. Examenul dermatologic completºi atent permite o depistare precoce a acestei formeclinice de melanom.P27ASPECTE EPIDEMIOLOGICE, CLINICEªI HISTOPATOLOGICE ALE TUMORILORCUTANATE DE ORIGINE MEZENCHIMALÃÎN REPUBLICA MOLDOVADiana HarºteaInstitutul Oncologic, Chiºinãu, Republica MoldovaTumorile mezenchimale ale pielii sunt tumori relativrare, derivate din þesuturile conjunctive moi, nonepitelialeºi caracterizate prin heterogenitate clinicomorfologicã.Conform structurii morfologice, tumorilemezenchimale reprezintã cea mai diversã grupã deneoplazii ale pielii. Pentru identificarea principaleloraspecte epidemiologice, clinico-evolutive ºi histopatologiceale tumorilor cutanate de origine mezenchimalã,am efectuat un studiu ºtiinþific pe durata a 3 ani(2006-2008).Materiale ºi metode. Lotul de studiu a cuprins 730 debolnavi cu tumori cutanate de origine mezenchimalã,spitalizaþi ºi trataþi chirurgical în aceastã perioadã,inclusiv tumori benigne – 678 (92,87%) ºi maligne – 52(7,12%). Fiecarui bolnav i s-a intocmit o fiºa analiticã,cuprinzând date de identificare, mediul de provenienþã,patologii concomitente, localizarea tumorii, istoriculbolii, diagnosticul clinic, diagnosticul histopatologic ºirãspunsul la tratament. A fost efectuatã prelucrareastatisticã a datelor.Rezultate. Conform studiului efectuat, cele maifrecvente tumori benigne de origine mezenchimalã,sunt: dermatofibromul (38,56%) ºi hemangiomul(44,07%), iar celelalte tumori benigne au constituit întotal 17,37%.Tumorile maligne au fost reprezentate în 42,31% dedermatofibrosarcom protuberans, care este o tumoarelocal agresivã, cu un indice înalt al recidivãrii, apare înderm ºi invadeazã straturile profunde (þesut adipos,muºchi, os), însã metastazeazã rar. În anul 2006, dintotalul pacienþilor cu tumori maligne de originemezenchimalã, 26,32% au fost diagnosticaþi cudermatofibrosarcom protuberans, în 2007 – 53%, în 2008– 50%.O altã tumoare malignã frecvent întâlnitã a fost sarcomulKaposi (44,23%), mai rar – leiomiosarcomul (3,85%),angiosarcomul (3,85%), histiocitomul fibros malign(5,77%).83

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PosterePsoriazis P 28-P 32PSORIAZISP28PSORIAZIS VULGAR ªI PROFIL METABOLIC,FACTORI CU RISC PRO-ATEROGENICMarcela Jifcu*, Mihaela Tãtaru*, Reanina Ionescu**, CorneliaNeþoiu** Spitalul Clinic Municipal “Filantropia”, Craiova, Dep.-le Dermatologie,Endocrinologie ºi Laborator Clinic.* U.M.F., Clinica Medicalã I, Spitalul Clinic Municipal “Filantropia”, Craiova.Premize: Date epidemiologice recente sugereazãcreºterea morbiditãþii ºi mortalitãþii prin bolicardiovasculare la pacienþii cu psoriazis vulgar,dermatoza putând fi consideratã factor de risc“independent” în dezvoltarea calcificãrii coronariene,situaþie ce indicã depozite ateromatoase la acest nivel.Scop: Gãsirea unor posibile relaþii între profilulendocrino-metabolic cu risc pro-aterogenic ºi psoriazisulvulgar ce evolueazã la pacienþi cu anumite comorbiditãþi.Material ºi metodã: Studiul interdisciplinar s-a efectuatîn Spitalul Clinic Municipal “Filantropia” Craiova, înperioada octombrie 2008 / august 2009, pe un lot de 48pacienþi (32 fumãtori -66%-) cu forme moderate pânã lasevere de psoriazis vulgar ºi cu vârsta medie de 45 deani. Repartizarea pe sexe a fost egalã, iar mediul deprovenienþã urban în 62, 5% (30 pacienþi) ºi rural în 36, 5%(18 pacienþi).Ca metodã de lucru am utilizat anamneza, anchetagenealogicã, examenul clinic obiectiv general ºi local,precum ºi investigaþiile paraclinice impuse de patologiaasociatã (obezitate, diabet zaharat tip 2, dislipidemie,sindrom inflamator cronic, HTA): calcularea indicelui demasã corporalã, determinãri hormonale (leptina, TSH,FT 4, cortizol plasmatic), EKG, Echografii de organe,Doppler coronarian. Probele biologice (focalizate peprofilul lipidic, testul de toleranþã la glucazã, parametripentru inflamaþie) au fost recoltate la fiecare 3 luni.Pacienþii nu au primit tratament sistemic nici topic cu celpuþin o lunã înainte de fiecare probã de sânge.Rezultate ºi discuþii: Doar la 29,16% dintre cazuri (14pacienþi) am constatat prezenþa factorului genetic îndeterminismul psoriazisului iar 83, 3 % (40 pacienþi) erausupraponderali ºi/sau obezi. Aceºtia din urmãprezentau niveluri serice crescute ale lipoproteinei oxidate cudensitate micã (oxLDL), independent de vârsta ºi gradulde severitate al dermatozei. Doar la 38 pacienþi (79,16%)am gãsit niveluri crescute ale trigliceridelor ºi LDLcolesterolului,însã toþi bolnavii investigaþi au prezentatvalori crescute ale FR ( Ig ei .G ), proteinei “C” reactive ºiscãzute ale adiponectinei, ceea ce sugereazã o inflamaþiesistemicã cronicã, factor de risc pentru infarctul demiocard ºi/sau pentru o congestie cerebralã.Concluzii: Psoriazisul vulgar este deci, o boalã proteiformãcaracterizatã printr-o inflamaþie cronicã recurentã cu efectpro-inflamator ºi pro-trombotic asupra peretelui vascular, cepoate evolua la pacienþi supraponderali sau obezi, cusau fãrã istoric familial încãrcat.Autorii considerã cã rãspunsul inflamator la pacienþii cupsoriazis, indicat prin valorile ridicate ale proteinei “C”reactive, ar putea fi util pentru evaluarea severitãþiidermatozei, pentru monitorizarea rãspunsului terapeutic, darºi pentru o posibilã explicare a patogenezei unor comorbiditãþiasociate.P29PSORIAZIS PUSTULOSAna Maria Dobrescu, Carmen Curea, A. ChiriacSpitalul Clinic Colentina ,Secþia Dermatologie IIPsoriazisul pustulos se caracterizeazã prin apariþia depustule amicrobiene, în loc de scuame, care la examenulhistologic prezintã aspect de pustulã spongiformãmultilocularã Kogoj-Lapiere. În context clinic, termenulde psoriazis pustulos este folosit pentru acele formeclinice în care apar pustule macroscopice. Se descriudouã forme clinice ale psoriazisului pustulos: cealocalizatã ºi cea generalizatã.Prezentãm cazul unei paciente, în vârstã de 46 ani, dinmediul rural, fãrã antecedente personale patologice ºiheredocolaterale de Psoriazis sau altele care se interneazãpentru o erupþie cutanatã pustuloasã constânddin pustule alb-gãlbui, singulare, nonfoliculare, dispusepe fond eritematos, unele confluate, aflate în acelaºistadiu de evoluþie, localizate predominant palmoplantarcu debut de aproximativ 3 zile. La nivelultrunchiului ºi membrelor pacienta prezintã leziunigutate eritemato-scuamoase acoperite de scuame albe,fine, uºor detaºabile nepruriginoase cu debut deasemenea de 3 zile. Pacienta relateazã prezenþa uneiIACRS în urmã cu aproximativ o sãptãmânã pentru cares-a administrat 1 comprimat de paracetamol ºi uncomprimat de algocalmin.Diagnosticul a fost stabilit pe baza anamnezei, amanifestãrilor clinice ºi a examenului histopatologic iarforma clinicã pe apariþia pustulelor alb-gãlbui, dedimensiuni variabile, unele confluate între ele. Peparcursul internãrii pacienta a efectuat tratament local ºi84

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PosterePsoriazis P 28-P 32sistemic cu antibiotice, antiinflamatoare, pansamentegastrice cu evoluþie favorabilã a leziunilor.Psoriazisul pustulos este o formã rarã de psoriazis încare elementele eruptive constau din simple leziunieritematoase pe suprafaþa cãrora apar pustule sterile înnumãr mare ºi cu tendinþã la confluare. Forma minimalãapare numai la mâini ºi picioare, constituind psoriazisulpustulos palmo-plantar (localizat) iar cea maximalãconstituie psoriazisul pustulos generalizat.De regulã, forma pustuloasã de psoriazis se manifestã caatare de la primele erupþii dar existã ºi posibilitateavirajului de la o formã la alta cu ocazia recidivelor.Prognosticul vital este favorabil în toate formele depsoriazis cu excepþia celui pustulos generalizat careconduce la deces în lipsa tratamentului în decurs decâþiva ani.P30ARTRITA PSORIAZICÃ – PREZENTARE DE CAZC. Giurcãneanu, V. Clãtici, O. Clãtici, L.G. PopaSecþia de Dermatovenerologie, Spitalul Clinic Universitar de UrgenþãElias, BucureºtiArtrita psoriazicã este o afecþiune inflamatorie cronicã cuprezentare clinicã heterogenã ºi evoluþie imprevizibilã,adesea progresivã ºi distructivã, ce apare la 7–25% dinpacienþii cu psoriazis. Deºi la majoritatea pacienþilorleziunile cutanate de psoriazis antedateazã debutuluiartritei sau se dezvoltã concomitent cu aceasta, în 15%din cazuri manifestãrile reumatologice preced afectareacutanatã. Acest subset de pacienþi cu artritã psoriazicã„sine psoriasis” poate fi identificat prin prezenþaspondilartropatiei cu dactilitã ºi/sau artritã interfalangianãdistalã, a HLA-Cw6 ºi a unui istoric familialde psoriazis.Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 55 ani, la caredebutul tardiv (la 48 ani) al poliartritei psoriazice,seropozitivitatea pentru factorul reumatoid ºi apariþialeziunilor cutanate de psoriazis la aproximativ 1 andupã debutul artropatiei au ridicat iniþial problemede diagnostic. Asocierea hepatitei cronice cu VHB,a tuberculozei pulmonare latente (cu tuberculozapulmonarã activã în antecedente) ºi a hipertensiuniiarteriale fac abordarea terapeuticã dificilã.Ne propunem sã discutãm posibilitãþile de diagnosticprecoce al artritei psoriazice în absenþa leziunilorcutanate de psoriazis ºi sã analizãm opþiunileterapeutice la astfel de pacienþi, cu multiplecomorbiditãþi.P31AFECTAREA UNGHIALÃ ÎN PSORIAZIS: ASPECTEEPIDEMIOLOGICE, CLINICE ªI TERAPEUTICEIoana Alexandra Leabu, Mihaela Panduru, Alina Puºcoi, MagdaConstantin, Konstantina Karadima, Carmen Sãlãvãstru,G.-S. ÞiplicaSpitalul Clinic Colentina, BucureºtiCele mai frecvente manifestãri ale psoriazisului sunt celecutanate; într-o proporþie semnificativã, leziunile potafecta aparatul unghial, implicarea fiind raportatã în50% din cazuri. Se considerã cã aproximativ 80-90%dintre cei suferind de psoriazis vor avea afectat, mãcaro data, aparatul unghial. Psoriazisul poate interesa toatestructurile aparatului unghial, izolat sau în asociere,ducând la un numãr mare de anormalii. Modificãrilecele mai frecvent implicate sunt pitting-ul, modificãrilede culoare, onicoliza, hiperkeratoza subunghialã,anormalii ale lamei unghiale ºi hemoragiile subunghiale.Prezentãm un studiu realizat pe 284 pacienþi cupsoriazis, printre care 92 prezentau în afarã de leziunilecutanate psoriazice ºi leziuni la nivelul aparatuluiunghial, leziuni ce variau de la pitting la distrofii majoreale lamei unghiale. Parametrii evaluaþi pentru aceststudiu au fost urmãtorii: sexul, vârsta, vârsta apariþieipsoriazisului, antecedentele heredocolaterale, tipul demodificãri unghiale, afectarea matricei sau a patuluiunghial, topografia modificãrilor unghiale, sindromulinflamator evaluat prin VSH ºi tratamentul urmãrit deaceºtia.Concluzii: importanþa psoriazisului este determinatã denatura sa cronicã, invalidantã, de implicaþiile psihosocialepe care le prezintã ºi de faptul ca tratamentul sãupoate deveni o adevãratã provocare pentru medic ºipentru pacient.85

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PosterePsoriazis P 28-P 32P32ANALIZA RETROSPECTIVà A MODIFICÃRILORINFLAMATORII ªI A FACTORILOR INFECÞIOªILA PACIENÞII CU PSORIAZIS INTERNAÞIÎN CLINICA NOASTRÃBI Rotaru*, Maria Rotaru**, Florina Popa***, Gabriela Iancu*** Clinica Paltinu** Facultatea de Medicinã “V. Papilian” Sibiu, Disciplina Dermatologie*** Facultatea de Medicinã “V. Papilian” Sibiu, Disciplina FizioterapieIntroducere. Implicarea factorilor infecþioºi în etiopatogeniaunor forme de psoriazis este un faptbinecunoscut. Evidenþiere precoce a acestor factoriinfecþioºi ºi tratamentul acestora permite remiterea mairapidã a episodului eruptiv ºi prelungirea perioadelorde timp dintre erupþii. De asemenea, în patogeneza boliiun rol important îl are alterarea imunitãþii celulare, cuproducerea în exces de citokine proinflamatorii.Obiectivele studiului: analiza factorilor infecþioºi ºi amodificãrilor inflamatorii evidenþiate la pacienþii cupsoriazis internaþi în clinica noastrã.Designul studiului. Studiul s-a efectuat pe 82 de pacienþicu psoriazis, internaþi în Clinica de Dermatologie Sibiu,în perioada Ianuarie 2008 – Decembrie 2008. Parametriiurmãriþi au fost: bolile infecþioase asociate boliipsoriazice, germenii izolaþi din focarele infecþioase ºiprezenþa modificãrilor inflamatorii.Rezultate. La 50% din cazurile studiate au fost prezenteboli infecþioase asociate bolii psoriazice, ºi anume:lambliazã (31,71%), faringoamigdalitã (14,63%), hepatitãcu virus B sau C (12,19%) ºi infecþii dentare (9,76%).Exudatul faringian a fost pozitiv la 5,06% dintre cazuri,iar Staphyloccocus aureus haemoliticus a fost germenulcel mai frecvent izolat (43,90%). În studiul nostru 62,20%din pacienþii studiaþi au prezentat modificãri inflamatorii,ºi anume: valori crescute ale VSH (în 59,75% dincazuri), PCR (20,63%), fibrinogen (7,32%), hipergammaglobulinemie(13,41%) ºi leucocitozã (12,19%).Concluzii. Implicarea factorilor infecþioºi în etiopatogeniapsoriazisului, la lotul nostru de pacienþi, a fostprezentã la 1/2 din cazurile studiate, iar modificãrileinflamatorii evidenþiate s-au corelat la aproximativ 2/3din cazuri cu modificãrile inflamatorii cutanate.DERMATOCHIRURGIE, ESTETICà CHIRURGICALÃP33VARIAÞIILE NIVELULUI DE ANTIOXIDANÞIDIN PIELE ÎN FUNCÞIE DE VÂRSTÃMarinela BontaUniversitatea din Oradea, Facultatea de Medicinã ºi FarmacieRadicalii liberi reprezintã unul din factorii cu rol majorîn procesul de îmbãtrânire al pielii. Organismul ºiimplicit pielea, nu pot oferi o protecþie antioxidantãcorespunzãtoare prin producþia naturalã de antioxidanþi,aceasta fiind diferitã de la o persoanã la alta.Nivelul de antioxidanþi din tegument se poate mãsuracu ajutorul aparatului Scanner biofotonic care se bazeazãpe o metodã optico-spectralã numitã Spectroscopie prinrezonanþã Raman. Astfel se pot obþine informaþii despreprotecþia antioxidantã a organismului ºi puterea lui deapãrare la agresiunea radicalilor liberi.Prin acest studiu s-a urmãrit variaþiile nivelului deantioxidanþi ai pielii, pe grupe de vârstã.Mãsurãtorile aratã cã cele mai scãzute valori aleantioxidanþilor au fost înregistrate la grupele extreme devârstã, adicã la copiii tineri ºi la bãtrânii peste 70 de ani,aceste valori încadrându-se între 19.615-23.727 unitãþiantioxidante, valoarea normalã situându-se între40.000–50.000 de unitãþi antioxidante.În concluzie, din studiu reiese importanþa cunoaºteriinivelului de antioxidanþi ºi variaþiile acestora atât înfuncþie de vârstã dar ºi cele individuale pentru a puteacorecta nivelul lor în organism, prin metode terapeutice,mai ales la grupele de vârstã la care nivelul este cu multsub valorile normale.P34CORELAÞII ÎNTRE ASPECTUL CLINICªI MODIFICÃRILE COMPONENTEI ELASTICELA NIVELUL TEGUMENTULUI ÎN PROCESULDE ÎMBÃTRÂNIREMarinela Bonta, A. MegieºanUniversitatea din Oradea, Facultatea de Medicinã ºi FarmacieÎmbãtrânirea pielii este un fenomen complex, fiziologic,inevitabil, manifestat în timp prin modificãri structurale,funcþionale ºi ireversibile.Studiul histologic ºi clinic realizat îºi propune sã demonstrezecorelaþiile între aspectul clinic ºi modificãrilehistologice ale componentei elastice de la nivelul tegumentuluiîn procesul de îmbãtrânire cutanatã.86

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereDermatochirurgie, esteticã chirurgicalã P 33-P 38Din studiul histologic reiese cã odatã cu înaintarea învârstã, fibrele elastice din derm suferã modificãri,manifestate treptat, ºi în timp, prin reducerea lornumericã, ele devenind tot mai îngroºate , ondulaþiile seºterg ºi se fragmenteazã.Studiul clinic aratã cã pe mãsurã ce alterãrile fibrelorelastice sunt tot mai accentuate, cu atât tegumentuldevine mai aspru, se subþiazã, tonicitatea scade, iarridurile, cea mai izbitoare caracteristicã a involuþieicutanate senile, devin tot mai numeroase ºi mai adânci.În concluzie, se poate spune cã modificãrile fibrelorelastice determinate de procesul de senescenþã cutanatã,explicã pierderea elasticitãþii pielii ºi apariþia ridurilor,iar numãrul ºi profunzimea acestora este în strânsãrelaþie cu gradul de alterare a fibrelor elastice.P35AVANTAJELE LAMBOULUI CUTANAT, COMPARATIVCU GREFA DE PIELE LIBERÃ,ÎN CHIRURGIA DERMATOLOGICÃI. Brihan, Denisa KovacsFacultatea de Medicinã ºi Farmacie OradeaAcoperirea defectului cutanat, rezultat în urma excizieiunei leziuni cutanate printr-un lambou, prezintã mareleavantaj al vitalitãþii þesutului asiguratã prin pãstrareavascularizaþiei pediculului. Totodatã, tegumentuladiacent zonei excizate, folosit în autoplastia pediculatã,pãstreazã o structurã histopatologicã similarã zoneiexcizate ºi prezintã cea mai bunã metodã de acoperire adefectelor din punct de vedere estetic, prezentândmodificãri minime de culoare ºi texturã. Grefa de pieleliberã prezintã riscul pierderii vascularizaþiei ºi,secundar, a vitalitãþii þesutului grefat, cu potenþial denecrozare. Din punct de vedere estetic, grefa de pieleliberã prezintã dezavantajul diferenþei de culoare ºitexturã faþã de tegumentele din imediata vecinãtate, ºidezavantajul atrofierii în timp.Lucrarea prezintã experienþa proprie privind avantajeleºi dezavantajele celor douã metode chirurgicale dermatologice,pe un lot de 50 de pacienþi cu diverse forme detumori cutanate, localizate la nivelul feþei. S-a realizat omonitorizare în timp a pacienþilor operaþi, analizândcomparativ aspecte de tehnicã chirurgicalã, eficienþã,complicaþii ºi esteticã, ale celor douã tehnici chirurgicale.Concluzie: în pofida unei tehnici mai laborioase,lamboul cutanat prezintã un avantaj net din punct devedere estetic, comparativ cu grefa de piele liberã.P36CARBOXYTERAPIA –APLICAREA ÎN TRATAMENTUL CELULITEIVera Malcoci*, Ecaterina Petre*, Olga Tsurcan*, G. Morcov**.* Clinica esteticã „Laboratorul frumuseþii“** U.S.M.F. „N.Testemiþanu“ Catedra Dermatovenerologie.Utilizarea anhidridei carbonice (CO2) în tratamentulcelulitei a început dupã ce s-a descoperit cã accelereazãoxigenarea þesutului celulitic. Douã sunt mecanismele ceprovoacã acest efect:- un aflux sporit de sânge datorat vasodilataþiei produseîn zona injectãrii- scãderea pH-ului local ce faciliteazã procesul decedare a oxigenului de cãtre hemoglobina. Efectelevasodilataþiei locale intereseazã în mod special vaselecapilare, care devin mai puþin permeabile, evitândastfel trecerea lichidului în þesut. Deºi este un reziduual respiraþiei, anhidrida carbonicã nu este toxicã ºi nuprovoacã embolie.Studiul clinic a fost realizat pe un numãr de 15 pacientecu vârsta cuprinsã între 18–55 ani, sãnãtoase. S-aintrodus CO2 la interval peste o zi în volum de300–1500 ml (V = 40-80 ml\min) prin ac mic 30G, în total15–20 proceduri (în zona coapselor, flancuri, abdomen,fese ºi genunchi). Procedura nu necesitã anestezie localã.Se recomandã evitarea bãii timp de 4 ore dupã procedurã.Evaluarea rezultatelor s-a efectuat peste 6–8sãptãmâni.Rezultate: Primele rezultate devin vizibile dupã 4–5proceduri prin reducerea denivelãrilor cutanate datoratecelulitei. Ameliorare semnificativã s-a remarcat la12 paciente, 2 au întrerupt ºedinþele din motive deintoleranþã a durerii locale ºi frica de ace, la o pacientãs-a determinat reacþie alergicã localã. Peste 6 sãptãmânila cele 12 paciente s-a constatat o creºtere palpabilã aelasticitãþii pielii aceasta devenind mai fermã ºi mainetedã. La 8 sãptãmâni lipseau practic în totalitatedenivelãrile cutanate.Concluzii: Carboxiterapia reprezintã o alternativã efectivãde tratament anticelulitic precum ºi a depunerilorlocalizate de þesut adipos. Rezultatele se menþin pe operioadã de 5–6 luni în asociere cu o dietã sãnãtoasã ºiexerciþii fizice regulate.CARBOXYTHERAPY IN CELLULITE TREATMENTCarboxytherapy is an alternative effective treatment incellulite. It works in two complementary ways:- Firstly carbon dioxide mechanically kills fat cells butsupposedly bursting them.- Secondly it has a strongly vasodilatory effect on thecapillaries in the area. Wider vessels mean bigger andstronger blood flow to the area, which means moreoxygen. The end result is fewer fat cells and firmersubcutaneous tissue.87

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereDermatochirurgie, esteticã chirurgicalã P 33-P 38Clinical study: Our study evaluated a number of 15patients between 18-55 years, healthy. Carbon dioxidewas infiltrated into the subcutaneous tissue every otherday about 300-1500ml(V=40-80ml/min) trough a tinyneedle 30G. We performed 15-20 procedures (Abdomen,thigs, backsides, legs). There is no need of anesthesiacause its not a painful method. It is also recommended toavoid bath for 4 hours after the procedure. The resultswere evaluated after 4-8 weeks.Results: after the 4- 5 th session the skin already looksnoticeably healthier. And after the 15 session it looksfirmer. We noticed good results in 12 patients, 2 of theminterrupted the treatment because of the local pain andfear of injection and one patient had a local allergicreaction. After 6 weeks we determined a better elasticityof the skin which became firmer and smoother.Conclusion: Carboxytherapy is a very effectivealternative treatment of cellulite. On average patientsenjoy the results of carboxytherapy for 5-6 months inassociation with a healthy diet and physical exercises.SISTEMELE ENERGIST VPL @ÎN DERMO-ESTETICÃ: PRINCIPIIDE FUNCÞIONARE, INDICAÞII, REZULTATEV. Negulescu, LyonFranþaP37Progresele tehnologice din ultimii ani în domeniuldermatologiei estetice permit un tratament din ce în cemai eficace a anumitor leziuni dermatologice.Printre acestea, discromiile (rozacea, eritroza, melasma),acneea, anumite leziuni vasculare superficiale(telangiectazii, varicozitãþi superficiale, angioamestelare, angiomul Campbell de Morgan), pot fi tratateprin tehnica VPL @ (Variable Pulsed Light).Tehnologia VPL @ utilizatã de sistemele Energist produceserii de flash-uri rapide de luminã filtratã (530–950 ou610-950 nm), fracþionate în serii de microimpulsuri deenergie. Acestea sunt separate de intervale libere(2–5 m/sec).În timpul „on“, energia luminoasã este absorbitã decromoforul þintã (hemoglobinã, melaninã, fibroblast).Efectul este specific ºi concentrat.Perioadele „off“ permit þesuturilor învecinate sã evacuezecãldura rezidualã, limitând astfel efectelesecundare dermo-epidermice.În funcþie de efectele urmãrite, se pot adapta diferitefiltre, fiecare cu reglaje specifice (800 reglaje posibile).Un domeniu de utilizare foarte interesant este efectulanti-age, de reîntinerire facialã, prin stimularea nonablativã a proceselor de neocolagenogenezã.Sistemul Energist VPL @ este deosebit de eficacedeasemeni pentru epilare „definitivã“, cu un efect petermen-lung obþinut în 85% din zone dupã 4-6 ºedinþe.Din aceste motive, sistemul Energist VPL @ prezintãavantaje majore în domeniul dermo estetic.Sunt prezentate diferite imagini de rezultate clinice ºitehnice de funcþionare.P38ROLE OF HIGH FREQUENCY ULTRASOUND IN THESTUDY OF THE INTEGUMENT. PRELIMINARY DATAM. Criºan, R. Badea, R. Cosgarea, M. Lupºor, D. Criºan, A. Stir,M. SusanUniversity of Medicine and Pharmacy “Iuliu Haþieganu” Cluj-NapocaClinica Dermatologie, Clinica Medicalã IIIIntroduction. High frequency ultrasound represents anoninvasive method that allows the “in vivo” assesmentof the cutaneous changes related to age.Purpose. Ultrasound evaluation of the cutaneous agingprocess .Matherial and methods. The study was performed on 20patients aged 10-75 years. The images of the skin weretaken using a high frequency ultrasound device(Dermascan C, Cortex Technology, 20 MhZ) and thenanalyzed using a special software (Dermavision). Weevaluated the thickness of the skin and subepidermallow echogenity band (SLEB).Results and discussion. The skin thickness increase isdependent on the severity of ultraviolet rays exposure.The subepidermal low echogenity band appears withaging, being more expressed on fotoexposed areas.Conclusions. High frequency ultrasound allows thenoninvasive assesment of the skin. SLEB is a specificultrasound parameter that represents an objectivemarker of the photoaging process.We thank Cortex Technology for allowing the use of theDermascan device for the SERENO project.88

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereActualitãþi terapeutice P 39-P 46ACTUALITÃÞI TERAPEUTICEP39EFICACITATEA VALACICLOVIRULUIÎN TRATAMENTUL ZONEI ZOSTER DISEMINATEAlina Alupoaei*, Elena Ciubotariu*, Georgiana Mihãilã*, LauraStãtescu*, Mirela Cherciu*, Daciana Elena Brãniºteanu*** Clinica Dermatologicã, Spitalul Clinc de Urgenþe “Sf. Spiridon”, Iaºi** Disciplina de Dermatologie, U.M.F. „Gr. T. Popa” IaºiZona zoster este o boalã eruptivã dureroasã rezultatã dinreactivarea virusului varicelo-zosterian din lanþurileganglionare dorsale. Virusul varicelo-zosterian dezvoltão infecþie latentã în ganglion cu reactivare periodicã dacãexistã situaþii de supresie a rãspunsului imun.Diagnosticul clinic este relativ facil datoritã aspectuluitipic al erupþiei ºi a distribuþiei la nivelul unuidermatom. Zona zoster ºi nevralgia postherpeticã suntmai frecvente la vârstnici.Prezentãm cazul unei paciente de 64 de ani având înantecedente hepatitã cronicã viralã C, care se interneazãcu leziuni diseminate de zona zoster hiperalgicã, însoþitãde alterarea profundã a stãrii generale. Tratamentul cuaciclovir instituit înaintea internãrii în Clinicã nu a reusitsã controleze boala, motiv pentru care s-a iniþiattratament cu Valaciclovir 1g x 3/zi, timp de 7 zile asociatcu analgezice ºi anticonvulsivante (Carbamazepina).Evoluþia a fost favorabilã, cu ameliorarea rapidã asimptomatologiei subiective ºi blocarea apariþiei de noileziuni cutanate ºi vindecarea celor existente.Tratamentul a vizat stoparea replicãrii virale la aceastãpacientã vârstnicã cu afectare hepaticã ºi prevenireainstalãrii nevralgiei postherpetice, deziderate îndeplinitecu succes.În ultima decadã, pe piaþa medicamentelor ºi în practicamedicalã au apãrut o serie de molecule farmaceutice cuefect inhibitor asupra ADN-polimerazei virusuluivaricelo-zosterian Dintre acestea este dovedit faptul cãValaciclovirul accelereazã dispariþia durerii, reducedurata episodului eruptiv ºi proporþia pacienþilor cudurere asociatã herpes-zosterului, care include atâtnevralgia acutã, cât ºi cea post-herpeticã.Valaciclovirul a demonstrat ºi în acest caz sever de zonazoster diseminatã la o pacientã imunodeprimatãcapacitatea sa de a realiza tratamentul infecþiei virale,prevenirea complicaþiilor ºi controlul durerii neuropate.P40EFICIENÞA TRATAMENTULUI TOPICCU CROTAMITON ªI LINDANEÎNTR-UN CAZ DE SCABIE NORVEGIANÃDenisa Kovacs, I. BrihanFacultatea de Medicinã ºi Farmacie OradeaScabia norvegianã (scabia crustoasã), o variantã rarîntâlnitã a scabiei comune, apare datoritã unei infestãrisevere ºi generalizate cu Sarcoptes Scabiei var. hominis,cel mai adesea, la gazde imunocompromise. Tratamentulcel mai eficient ar fi, în aceastã situaþie, cel cu Ivermectinadministrat pe cale oralã.Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 33 de anidiagnosticatã cu scabie, care a urmat iniþial tratamenttopic cu unguent cu sulf ºi permethrin. Acesta nu a fosteficient, erupþia diseminând de la nivelul trunchiului pefaþã, gât ºi scalp. Se preleveazã biopsie cutanatã ºi sestabileºte diagnosticul de scabie norvegianã. În acestmoment se iniþiazã tratamentul topic cu loþiuneCrotamiton (10%) ºi Lindane (1%) timp de 3 sãptãmâni,cu evoluþie rapid favorabilã a leziunilor.Concluzie: în absenþa tratamentului sistemic cu Ivermectin,tratamentul topic corect aplicat, cu Crotamiton ºiLindane, reprezintã o alternativã terapeuticã eficientã.P41OPÞIUNI DE TRATAMENTÎN GRANULOM INELAR DISEMINATGabriela Turcu*, Irina Netcu*, Lori Virtosu*, Gabriela Dodan*,Roxana Nedelcu*, Florica Stãniceanu**, D. Forsea** Clinica Dermatologie I, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti** Serviciul de Anatomie Patologicã, Spitalul Clinic Colentina, BucureºtiGranulomul inelar este o dermatozã inflamatoriegranulomatoasã benignã, relativ frecventã, ce afecteazãtoate grupele de vârstã.Sunt descrise mai multe forme clinice: granulom inelarlocalizat, generalizat, subcutanat, perforant ºi eritemdermic arcuat.Granulomul inelar generalizat reprezintã 15% din toatecazurile de granulom inelar. Spre deosebire de formelelocalizate, care au o evoluþie autolimitatã, formelediseminate au o evoluþie cronicã ºi sunt frecventrezistente la tratament.Isotretinoinul ºi PUVA terapia reprezintã primeleopþiuni de tratament, rezultate bune fiind raportate înserii mici de cazuri tratate cu dapsonã, corticosteroizisistemici, pentoxifilinã, hidroxiclorochinã, esteri aiacidului fumaric, ciclosporinã, infliximab, terapie fotodinamicã.Prezentãm 2 cazuri de granulom inelar diseminat cuevoluþie îndelungatã ºi rãspuns favorabil la tratamentulcu tacrolimus 0,1% timp de o lunã.89

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereActualitãþi terapeutice P 39-P 46P42P44TRATAMENTUL CU AKÉRAT ÎN PSORIAZISD. Drãgunã*, C. Belmega**, Marlena Partenie**** Spitalul Judeþean Focºani** Policlinica 1 Focºani*** Medic rezidentAKÉRAT crema keratoreglatoare care combinã acidullactic, acidul salicilic ºi ureea într-o formulã originalã.Studiul nostru a avut în vedere 6 bolnavi cu forme mediiºi agravate de psoriazis tratate cu AKÉRAT.Pacienþii au fost 4 bãrbaþi consumatori de etanol cupsoriazis ºi 2 femei.S-a aplicat AKÉRAT de 2 ori pe zi ºi s-a urmãrit evoluþialeziunilor 7–15 zile. Toleranþa a fost bunã. Tratamentuls-a efectuat în secþia dermatologie a Spitalului JudeþeanFocºani.AKÉRAT reprezintã o alternativã bunã, bine toleratã întratamentul psoriazisului.P43SODERMIX – CREMà CU EFECT ANTIPRURIGINOSANTICHELOIDD. Drãgunã*, C. Belmega**, Marlena Partenie**** Spitalul Judeþean Focºani** Policlinica 1 Focºani*** Medic rezidentSODERMIX este o cremã predominant anticheloidianã ºiconþine superoxid dismutaza (SOD) de origine vegetalãcu proprietãþi antiinflamatorii, antipruriginoase ºianticheloidiene.Superoxid dismutaza (SOD) acþioneazã asuprainflamaþiei blocând cascada mediatorilor inflamaþiei lanivelul inflamaþiei epidermului.Obiective: Evaluarea eficienþei terapeutice ºi efecteleprodusului SODERMIX în cheloide ºi dupã intervenþiepe piele a tumorilor cu piele care produce cheloid.Studiul s-a efectuat pe 5 cazuri – 3 cheloide mediiconsolidate ºi 2 cicatrici dupã sutura recentã timp de1 an.În primele trei cheloide s-a redus tumora cheloidianã cu1/3, iar în celelalte 2 cheloide s-a oprit creºterea unuicheloid nou.Concluzii: SODERMIX este un medicament eficace petermen lung în cheloide.MODALITÃÞI TERAPEUTICEÎN PRECANCERELE CUTANATE EPITELIALEAlina Maria Vîlcea, Irina Stoicescu, V. Pãtraºcu, Loredana Elena StoicaClinica Dermatologie, U.M.F. CraiovaAvând în vedere gravitatea ºi frecvenþa în continuãcreºtere a cancerelor cutanate trebuie acordatã odeosebitã atenþie depistãrii ºi tratãrii precoce a leziunilorprecanceroase.Lucrarea îºi propune o trecere în revistã a modalitãþilorterapeutice existente pentru diferitele tipuri deprecancere cutanate, referindu-ne cu precãdere la celeepiteliale. Au apãrut noi metode de tratament prinagenþi fizici ºi terapii topice aplicate cu rezultatepromiþãtoare în unele situaþii, în majoritatea cazurilorînsã tratamentul chirurgical a rãmas prima opþiuneterapeuticã. Deºi topicele imunomodulatoare suntutilizate în tratamentul unor precancere cutanate, suntnecesare studii controlate pentru stabilirea siguranþei lorºi a riscului de recidivã.Terapia fotodinamicã reprezintã o alternativã latratamentul chirurgical pentru cazurile cu boalã Bowen,keratoze actinice, în special la pacienþii vârstnici cu tareasociate ºi la care tratamentul chirurgical ar fi mutilant.Se discutã avantajele ºi dezavantajele acestei metode.Alte metode de tratament utilizate cu succes întratamentul acestor afecþiuni sunt radiofrecvenþa,laserterapia, electroporarea.Existã multiple opþiuni terapeutice în tratamentulprecancerelor cutanate, dar tratamentul trebuieindividualizat ºi bine condus þinându-se cont de faptulcã din ce în ce mai mulþi autori considerã uneleprecancere epiteliale ca forme particulare de carcinomspinocelular incipient.P45APLICAÞIILE PRACTICE ALE IMUNOMODULÃRIIÎN TRATAMENTUL MELANOMULUI MALIGNGabriela Iancu*, Maria Rotaru*, Manuela Mihalache**, B. Rotaru**** Facultatea de Medicinã “V. Papilian” Sibiu, Disciplina Dermatologie** Facultatea de Medicinã “V. Papilian” Sibiu, Disciplina Microbiologie*** Clinica PaltinuÎn tratamentul eficient al melanomului malign (MM)este necesar ca metoda terapeuticã sã fie adaptatãstadiului evolutiv al tumorii. Diagnosticarea precoce amelanomului ne permite îmbunãtãþirea ratei desupravieþuire prin adoptarea unui tratament adecvat.Imunomodulatorii sunt o clasã de agenþi terapeutici cesunt utilizaþi ºi în tratamentul MM, în asociere cuchirurgia tumorii. Cele mai utilizate scheme detratament includ terapia cu Interferon. Alte terapii90

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereActualitãþi terapeutice P 39-P 46imunomodulatorii sunt: cu interleukine, cu anticorpimonoclonali, vaccinuri (realizarea unui vaccin eficientîmpotriva MM constituie un subiect de studiu).Rezultate bune s-au obþinut în terapia MM stadiul III ºiIV cu Ipilimumab, un anticorp monoclonal ce se leagã deCTLA – 4 (antigenul 4 asociat limfocitului T citotoxic).Prezenþa aceastei molecule (CTLA – 4) joacã un rol foarteimportant în modularea rãspunsului imun, având efecteimunosupresoare. Ipilimumab prin acþiunea antiCTLA –4 susþine rãspunsul imun împotriva celulelor transformateneoplazic.Aflate încã în perioadã de studiu tratamentele genicenumite “antisense therapy” vizeazã o grupã mai largã deneoplazii, inclusiv melanomul malign.Prin prisma acestor observaþii vom prezenta un up-dateal tratamentelor imunomodulatoare ºi al aplicabilitãþiiacestora în tratamentul MM.P46LIGHT THERAPY SYSTEM (BIOPTRON), POSIBILÃTERAPIE LOCALÃ COMPLEMENTARÃÎN UNELE AFECÞIUNI CUTANATEIrina Stoicescu, Laura Simona Ianoºi, Alina Maria Vîlcea,Mariana Mãdãlina DumitraºcuUniversitatea de Medicinã ºi Farmacie Craiova, Clinica DermatologicãAutoarele au încercat ºi au reuºit sã înlocuiascã folosireaterapiilor locale convenþionale cu utilizarea radiaþiilor(terapia luminii) produse de aparatul BIOPTRON(Zepter) pe un lot format din 29 de pacienþi (10 cupsoriazis, 7 cu acnee polimorfã juvenilã, 6 cu eczemaatopicã, 1 cu veruci plane ale feþei ºi mâinilor ºi 5 cuulcere venoase de gambã.Dupã expunerea caracteristicilor tehnice ºi a modului defuncþionare a aparatului BIOPTRON, sunt expuserezultatele obþinute.În paralel cu ºedinþele de iluminare localã toþipacienþii au beneficiat de medicaþia generalã specificãfiecãreia dintre afecþiuni ºi de regimul igieno-dieteticcorespunzãtor.Rezultatele au fost satisfãcãtoare: leziunile pacienþilor cupsoriazis albindu-se dupã 8-12 expuneri, cazurile cuacnee rãspunzând favorabil dupã 5-7 ºedinþe, copiii cueczema atopicã dupã 3-5 expuneri, pacienta cu veruciplane dupã 7 ºedinþe iar bolnavii cu ulcere dupã 15-20 deºedinþe.În concluzie apreciem cã:– metoda fiind neinvazivã, uºor de aplicat ºireconfortantã pentru pacienþi aceºtia o acceptã cuplãcere;– rezultatele obþinute sunt încurajatoare ºi de duratã;– aceastã terapie meritã a fi încercatã ºi în alte afecþiunicutanate.VARIAP47TUBERCULOZA CUTANATÃ TARDIVDIAGNOSTICATÃ – PROBLEME DE DIAGNOSTICGabriela Dodan, L. Chiritescu, Irina Netcu, R. Nedelcu, GabrielaCatanã, M. Costache, D. ForseaClinica I Dermatologie, Spitalul Colentina, BucureºtiTuberculoza cutanatã prezintã un spectru larg demanifestãri clinice care depind de sursa infecþiei ºistatusul imun al gazdei.Forma cea mai frecventã o reprezintã lupusul vulgar, oforma post-primarã, paucibacilarã, progresivã, ce aparela indivizii cu imunitate moderatã ºi sensibilitatecrescutã la tuberculinã.Prezint cazul pacientei I. M. în vârstã de 79 de ani,internatã pentru leziuni polimorfe cu papulo-nodulieritemato-bruni, confluaþi într-o masã vegetantã cu zoneulcerate la nivelul piramidei nazale ºi plãci eritematobrune,infiltrate, cu contur serpiginos, cu zone plancicatricialeºi ulcerate la nivelul obrajilor.Boala a debutat în urmã cu 11 ani cu leziuni la nivelulmucoasei nazale ºi distrucþia cartilajului nazal, fiindiniþial interpretatã ca ºi granulomatoza Wegener.Examenul histopatologic este sugestiv pentru lupusvulgar, fãrã bacili acid-alcoolo-rezistenþi pe coloraþiaZiehl-Neelson.Cazul este impresionant prin evoluþia îndelungatã de11 ani fãrã diagnostic ºi tratament, debutul la nivelulmucoasei nazale care a pus probleme de diagnostic ºiprin rãspunsul rapid la tratamentul tuberculostatic.P48ASPECTE HISTOPATOLOGICEÎN SCABIA NORVEGIANÃI. Brihan, Denisa Kovacs, Dana Puºcaºiu, F. Benedek,M. PuºcaºiuFacultatea de Medicinã ºi Farmacie OradeaScabia norvegianã, denumitã ºi scabie crustoasã, este oformã rarã a scabiei comune, în care tegumentul einfestat cu mii pânã la milioane de paraziþi. Prin aspectulsãu diseminat la nivelul întregului corp, inclusiv al feþeiºi prezenþa crustelor pe leziuni, duce de multe ori, la ointerpretare eronatã a diagnosticului. Aspectele cliniceridicã probleme de diagnostic diferenþial cu eczemadiseminatã, psoriazisul, dermatita atopicã, diskeratozafolicularã Darier. Biopsia cutanatã ºi examenulhistopatologic reprezintã elementul esenþial pentruconfirmarea diagnosticului.91

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102Prezentãm în imagini cazul unei paciente de 33 de ani culeziuni diseminate la nivelul corpului, feþei ºi scalpului,la care elementul cheie pentru confirmarea diagnosticuluia fost examenul histopatologic. Acesta evidenþiazãmici vezicule în stratul cornos care conþin parazituldegenerat, impregnat pe alocuri cu calciu, care conferãbazofilie, spongiozã bazalã, proces inflamator la nivelulpapilelor dermale ºi focal, microabcese superficiale.Concluzii: chiar ºi în cadrul unei afecþiuni dermatologicerelativ simplã, cum este scabia, biopsia cutanatã ºiexamenul histopatologic constituie un element esenþialpentru precizarea diagnosticului.P49KERATODERMII PALMOPLANTAREDorina Popescu, ªt. Popescu, I. Florea, Dana UngureanuCraiovaKeratodermiile palmoplantare sunt un grup de afecþiunicaracterizate prin îngroºarea anormalã a stratului cornosde la nivelul plantelor ºi palmelor. Histopatologic,stratul cornos este foarte îngroºat depãºind grosimeaepidermului.În funcþie de etiopatologie ºi de aspectul clinic,Keratodermiile palmoplantare se împart în mai multetipuri:Keratodermii palmoplantare simptomatice- de origine mecanicã, infecþioasã (lueticã, blenoragicã,chamidia, sarcoptes), toxicã, secundarã unordermatoze (psoriazis, eczemã, micoze, pitiriazis rubrapilar, eritrodermie).Keratodermii palmoplantare familiale- izolate, difuze ( boala Thost-unna, boala Meleda, boalaPapillon-Lefevre, boala Greither) sau circumscrise(boala Besnier, boala Brauer-Busch-Fischer);Keratodermii palmoplantare asociate altor boli genetice(Sindromul Franceschetti – Jadassohn, pahionichiacongenitalã, diskeratoza congenitalã, hiperkeratozaepidermoliticã).Keratodermii palmoplantare idiopatice- de climateriu, de sarcinã, paraneoplazicã.Dacã la Keratodermiile palmoplantare simptomaticetratamentul corect al cauzei duce la ameliorarea ºi înfinal vindecarea leziunilor palmoplantare, la Keratodermiilepalmoplantare familiale tratamentul este decepþionant,leziunile putând fi doar ameliorate sauvindecate temporar pentru a recidiva în mod automatdupã o perioadã variabilã de timp.Etretinatul este singurul medicament care în formelegrave permite bolnavului sã ducã o viaþã aproapenormalã.Ameliorarea leziunilor se face ºi cu tratament local cukeratolitice, acid retinoic ºi uree în pansamente oclusive.Sunt prezentate mai multe cazuri de Keratodermiipalmoplantare simptomatice ºi familiale.P50URTICARIE COLINERGICà – PREZENTARE DE CAZFlorentina Ghiorghe*, Brînduºa Petruþescu*, Antonia Antonie*,Roxana Silvia Bumbãcea**, C. Giurcãneanu*** Spitalul Clinic Universitar de Urgenþã Elias – Bucureºti** U.M.F. „Carol Davila“ BucureºtiUrticaria colinergicã este o formã de urticarie fizicalãdeclanºatã de creºterea temperaturii centrale a corpului.Reprezintã 30% din urticariile fizicale ºi este maifrecventã la adolescenþi ºi adulþii tineri.Prezentãm cazul pacientului S.N. în vârstã de 58 de ani,cu istoric familial de anafilaxie la veninul de himenoptereºi antecedente personale de urticarie recurentãdeclanºatã de efortul fizic, expunerea la soare ºitranspiraþie, cu debut în urmã cu un an. În condiþii deefort fizic intens asociat cu expunere la soare a prezentatºi angioedem al buzei superioare. Investigaþiile paracliniceefectuate au evidenþiat o uºoarã citolizã hepaticãiar probele inflamatorii, parazitologice, C3 ºi C4 au fostîn limite normale. Testul de provocare la efort a fostpozitiv. Sub tratament antihistaminic anti-H1 s-a obþinutremisia rapidã ºi totalã a simptomatologiei.Particularitãþile cazului sunt reprezentate de debutulbrusc al afecþiunii la o vârstã înaintatã, asocierea cuangioedemul ºi rãspunsul rapid la tratamentul antihistaminicanti-H1.CHOLINERGIC URTICARIA – CASE REPORTCholinergic urticaria is a type of physical urticariatriggered by increased central body temperature. It isfrequent in teenagers and young adults.We present a case of a 58-year-old, with a family historyof anaphylaxis to hymenoptera venom and personalhistory of recurrent urticaria, frequently associated withexercise, exposure to sun and sweat, with his debut ayear ago. He presented angioedema of the upper lip, inconditions of intense exercise associated with sunexposure. The laboratory investigations performedshowed slightly elevated liver enzymes and inflammatorymarkers, parasitological , while C3 and C4 werewithin normal limits. The reproduced test by exerciseswas positive. Anti-H1 antihistamine treatment achievedrapid and complete remission of symptoms.Particularities of the case are sudden onset of the diseasein old age, association with angioedema and rapidresponse to anti-H1 antihistamine treatment.92

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102P51DERMATITA ALERGICà DE CONTACT FACIALÖ PREZENTARE DE CAZAndra Muscalu, Cristina Þîbîrnã, Adina Dobriþoiu, C. Belmega,Rozalia OlsavszkySpitalul Colentina, Bucureºti, Clinica I DermatologieDermatita de contact produsã de cosmetice este frecventîntâlnitã, având în vedere numeroasele produse aplicatezilnic de majoritatea persoanelor pe piele, pãr ºi scalp.Femeile sunt afectate mai des decât bãrbaþii, iar cele maiafectate grupe de vârstã sunt adolescenþii ºi persoanelede vârstã mijlocie.Parfumurile sunt printre cei mai întâlniþi alergeni.Prezentãm cazul unei paciente de 46 de ani cu dermatitaalergicã de contact la nivelul feþei cauzatã de Balsamulde Peru, dupã folosirea unui nou produs cosmetic cufactor de protecþie solarã.Pacienta, cu istoric de atopie ºi episoade similare dedermatitã alergicã de contact, a efectuat patch testare cubateria standard europeanã. Reacþia la Balsam de Peru afost pozitivã la 48 ºi la 96 de ore. Toate celelalte teste aufost negative.ALLERGIC CONTACT DERMATITIS ON THE FACE– CASE REPORTCosmetic-induced contact dermatitis is common, sincepeople may apply numerous chemicals to their skin, hairand scalp daily. Females are slightly more commonlyaffected than males, and teenagers and middle-agedadults seems to be the most common age groupsaffected.Fragrances are one of the most common allergens.We report the case of a 46-year-old woman with facialallergic contact dermatitis due to Balsam of Peru, afterusing a new sunscreen.The patient, who presented with a history of atopy andsimilar episodes of allergic dermatits, was patch-testedwith the Standard European Series. The patch-testreaction to Balsam of Peru was positive at 48 and 96hours. All other patch-test results were negative.P52REACÞIILE ALERGICE CUTANATE PROVOCATEDE DERMATOCORTICOIZII.C. Lãncrãjan*, R.S. Bumbãcea*, *** Spitalul Clinic Universitar de Urgenþã Elias** U.M.F. “Carol Davila” BucureºtiDermatocorticoizii sunt medicamente antiinflamatoareºi imunomodulatoare potente folosite în tratamentulvariatelor boli cutanate cu componenþã inflamatorie.Deºi se folosesc pe scarã largã în tratamentul manifestãriloralergice, aceºtia pot provoca la rândul loralergii.Reacþiile alergice cauzate de dermatocorticoizi sunt maifrecvent de tip hipersensibilitate tardivã, pielea fiindprincipala cale de sensibilizare. Adeseori, apar reacþiiîncruciºate între diferitele tipuri de corticosteroizi.Semnele clinice nu sunt specifice, iar rezultatele testelorcutanate pot fi greu de interpretat fãcând dificildiagnosticul. Din aceastã cauzã reacþiile alergice ladermatocorticoizi sunt frecvent subestimate.Este foarte important de recunoscut aceste manifestãri ºide determinat profilul de toleranþã la dermatocorticoizipentru fiecare pacient.P53UN CAZ DE FITOFOTODERMATOZÃRamona Grigore, Alina Maria Vîlcea, A. Tsoutsis, Irina StoicescuClinica Dermatologie,U.M.F. - CraiovaFitofotodermatoza este un tip particular de dermatitãfototoxicã apãrutã din cauza contactului cu unele plantecare conþin substanþe fotosensibilizante, concomitent cuexpunerea la soare. Leziunile sunt limitate la zonele cevin în contact cu planta respectivã, în special membre(mâini, antebraþe, gambe) ºi apar la 24-48 h de laexpunere. Sunt reprezentate de eritem însoþit de senzaþiede arsurã, vezicule, flictene, posibil descuamare ºi înfinal hiperpigmentare.Autorii prezintã un caz de fitofotodermatozã tipicãapãrutã dupã contactul cu pãstârnac ºi expunere lasoare, insistând asupra aspectelor clinice, terapeutice ºide profilaxie.În concluzie, diagnosticul rapid ºi corect asigurã unrãspuns terapeutic prompt ce depinde de eliminareasubstanþei fotoreactive, terapia generalã ºi localã ºiinstituirea mãsurilor de fotoprotecþie.93

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102P54DERMATITA DE CONTACT LA ACCESORIIVESTIMENTARE ªI PRODUSE COSMETICEPersa Ghiþulescu*, Sangar Jalal Othman**, Sumaya RoufMuhamad**, D. T. Brînzeu**, Roxana Homolka*, Irina IugaPopescu*, V. Feier*** Clinica Dermato-venerologie Timiºoara** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie “Victor Babeº”, TimiºoaraScop: În ultimul timp se remarcã o bogatã ºi variatãgamã de produse cosmetice ºi accesorii vestimentaredisponibile pentru toate vârstele.Obiective: În acest studiu autorii prezintã experienþaClinicii Universitare de Dermatologie Timiºoara privindsensibilizarea de contact la cosmetice ºi accesoriivestimentare.Metodã: Au fost evaluaþi 103 pacienþi, predominant desex feminin (95 paciente = 92, 23%), cu vârste între 15–50ani, cu diferite dermatite de contact alergice (DCA),confirmate prin testare epicutanatã cu trusã standardeuropeanã sau testare cu produse cosmetice ca atare.Interpretarea rezultatelor s-a efectuat la 48–96 de ore ºi lao sãptãmânã.Rezultate: Utilizarea unor produse cosmetice deîntreþinere ºi înfrumuseþare a tegumentului ºi/saupãrului au determinat sensibilizãri de contact la 41paciente (39, 81%), cu variate aspecte clinice: eczemãfacialã 13 paciente = 31, 71%, eczema pleoapelor5 paciente = 12, 19%, cheilite 5 paciente = 12, 19%, DCAaxilara 2 paciente = 4, 88%, DCA pielea paroasã a capului5 paciente = 12, 19%, eczema mâini 10 paciente = 24,39%. Testarea epicutanatã a evidenþiat sensibilizare laPPD (12 paciente), la colofoniu (7 paciente), balsam dePeru (7 paciente), propolis, balendula officinalis ºi laprodusele cosmetice.62 pacienþi (60, 19%), dintre care 55 (88, 71%) de sexfeminin au prezentat DCA la locul de contact cu diferitepodoabe tegumentare sau accesorii vestimentare ºisensibilizare la sulfatul de nichel 5 pacienþi (72,58%) sausimultan ºi la alte alergene (cobalt, bicromat de potasiu).Un pacient a prezentat o DCA a braþului consecutiv unuitatuaj ºi sensibilizare la parafenilendiaminã (PPD).32 pacienþi (31, 07%) din cei 103 investigaþi au raportatistoric de atopie ºi dermatite repetate.Concluzii: Sensibilizarea de contact este preponderentãla sexul feminin ºi vârsta tânãrã (15-30 de ani) cuanumite preferinþe pentru bijuterii fanteziste, accesoriivestimentare, piercing.Utilizarea simultanã sau alternativã a mai multorsortimente de cosmetice poate produce la orice vârstãDCA. Pacienþii atopici prezintã un risc crescut pentruDCA.Compoziþia chimicã a cosmeticelor trebuie cunoscutã,iar produsele naturiste utilizate cu precauþie.ALLERGIC CONTACT DERMATITISTO COSMECEUTICALS, PIERCINGS,BODY ADORNMENTS AND TATTOOSBackground: The use of cosmeceuticals, piercings andbody adornments increased significantly in the lastyears.Objectives: In this study we present the experience ofthe University Department of Dermatology Timisoaraconcerning allergic contact dermatitis (ACD) tocosmeceuticals, piercings, body adornments and tattoos.Method: We evaluated in our study 103 patients(predominantly females, 95 patients = 92, 23%), aged 15-50 with different forms of ACD. To confirm the ACDdiagnostic we used the European standard patch test kitand/or patch tests with the suspected cosmeceuticalproduct. The results were interpreted after 48, 96 hoursand after one week.Results: Different beauty and maintenance products forskin and hair sensitized 41 patients (39,81%) and causedvarious clinical aspects of ACD (face eczema: 13 patients= 31,71%; eyelids eczema: 5 patients = 12,19%; cheilitis: 5patients = 12,19%; ACD of the axillae: 2 patients = 4,88%;ACD of the scalp: 5 patients = 12,19%; hand eczema: 10patients = 24,39%. The patch tests reveled sensitizationto PPD (12 patients), colophony (7 patients), balsam ofPeru (7 patients), propolis, Calendula officinalis andcosmeceutical products.62 patients (60, 19%) of which females (88, 71%) haveACD to body adornments on the place were directcontact with the skin occurred and sensitization only tonickel sulphate (45 patients = 72, 58%) or also to otherallergens (cobalt, potassium dichromate). One patientpresented an ACD to tattoos on the arm and positivepatch test to p-phenylendiamine (PPD).32 patients from 103 reported atopy and frequentdermatitis in the past.Conclusions: Contact sensitization occurs more often inyoung females (age 15-30) who wear body adornments,metallic accessories and piercings. The use of one ormore cosmeceutical products on the same time caninduce at any age ACD.In atopic patients, ACD is more frequently in case ofwearing piercings and metallic accessories or eatingfood items with high nickel content.The cosmetics with unknown chemical composition andnaturists products must been used with precaution.94

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102P55URTICARIA PIGMENTARÃ LA COPILªt Popescu, Dorina Popescu, I. Florea, Dana Ungureanu,Cezarina OanãCraiovaUrticaria pigmentarã este un tip de mastocitozã cutanatãcaracterizatã prin apariþia în copilãrie de pete pigmentarecare sub influenþa unor traumatisme fizicelocale devin urticariene.Afecþiunea este foarte rarã ºi se întâlneºte în majoritateacazurilor la copil, afectând în mod egal cele douã sexefãrã a avea un context familial demonstrat.Boala apare de obicei în primul an de viaþã, etiologiafiind încã necunoscutã, mecanismul de producere asemnelor cutanate fiind dependent de acumulareacutanatã de mastocite ºi de eliberarea de cãtre acestea denumeroºi mediatori clinici: histamina, prostaglandine,leucotriene, TNF- alfa.Clinic bolnavul prezintã o erupþie monomorfãconstituitã din macule sau maculo-papule de talievariabilã (0,1-1 cm), de culoare roºie-violacee sau brunã,numãrul leziunilor variind de la 10 pânã la sute, dândaspectul de piele de leopard. Localizarea este de obiceipe trunchi, dar pot fi atinse ºi capul ºi membrele.În faza de debut leziunile sunt pruriginoase, turgescenteºi sunt accentuate de fricþiune (semnul Darier).Evoluþia bolii este benignã, cu vindecare spontanã lapubertate.Tratamentul local cu dermatocorticoizi calmeazãpruritul ºi amelioreazã semnul Darier.Posibilitatea evoluþiei spre o mastocitozã sistemicã(20–25% din cazuri) impune urmãrirea pacientului.Este prezentat cazul unui copil de 3 ani cu urticariepigmentarã.P56MASTOCITOZA LA COPIL: PROTOCOL DEDIAGNOSTIC PE MARGINEA UNUI CAZ CLINICCorina Bud, Floarea Sãrac, Constanþa Turda, Simona Frãþilã,Dana PuºcaºiuUniversitatea din OradeaÎn general se recunosc trei forme comune de mastocitozãcutanatã: mastocitomul localizat, mastocitomul diseminat(urticaria pigmentarã) ºi mastocitoza difuzã.Mastocitoza la copii se împarte în forma cutanatã(nonpersistentã ºi persistentã) ºi mastocitoza sistemicã(extrem de rar). În lucrarea de faþã este descris un modelde abordare clinicã ºi terapeuticã pe baza unui protocolde investigaþii. În majoritatea cazurilor de mastocitozãeste necesarã doar o verificare anualã fãrã a fi nevoie detratament; se recomandã mãsuri preventive la indiviziicu formã sistemicã ºi simptomaticã. Terapia simptomaticãeste recomandatã doar la un numãr redus decazuri.Acest articol se doreºte a fi un ghid pentruclinician în ce priveºte îngrijirea copilului cu mastocitozãcît ºi pentru pãrinþii acestor copii.P57PUVA-TERAPIA ÎN BOLILE DERMATOLOGICEI. Brihan, Denisa Kovacs, Simona Frãþilã, Floarea Sãrac, TurdaConstanþaFacultatea de Medicinã ºi Farmacie OradeaRazele ultraviolete au fost de mult considerate ca fiindbenefice în tratamentul afecþiunilor cutanate. Fotochimioterapiaa fost introdusã de Goeckerman în 1925 întratamentul psoriazisului prin aplicarea unei pomezi degudron înainte de expunerea la raze ultraviolete. În 1974se demonstreazã cã asocierea de 8-metoxipsoralen laUV-A provenite din surse artificiale, este o metodãeficientã în psoriazis. Asocierea topicelor din plante lairadierea solarã a fost folositã încã din vremea EgiptuluiAntic.Prezentãm experienþa proprie din Clinica Dermato-Venerologie Oradea privind asocierea 8-metoxipsoralenuluila fototerapia cu UV-A în cazul a patruafecþiuni cutanate: psoriazis, ihtiozã congenitalã, lichenplan, prurigo cronic. Am administrat 8-metoxipsoralenîn doze de 0,6-0,8 mg/kgcorp/ºedinþã, administrat cu2 ore înainte de expunerea la UV-A, în 3 ºedinþe sãptãmânale,crescând doza cu 0,5 J/cmp/ºedinþã.Concluzie: PUVA-terapia reprezintã o metodã alternativãsimplã ºi eficientã în tratamentul unor afecþiunidermatologice cronice ºi rezistente la terapia clasicã.Mastocitoza se caracterizeazã prin creºterea numãruluide mastocite ºi acumularea lor în unul sau mai multeorgane.La majoritatea copiilor mastocitoza este limitatãla piele ºi adesea trecãtoare comparativ cu cea aadultului la care este de obicei progresivã ºi sistemicã.95

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102P58ERUPÞIE ACTINICÃ SEZONIERÃDorina Popescu, ªt. Popescu, I. Florea, Dana Ungureanu,Cezarina OanãCraiovaPrimãvara devreme ºi toamna târziu dermatologulpediatru se confruntã cu un numãr crescut de consultaþiipentru o erupþie cutanatã stereotipã dispusã pe zonelefotoexpuse: faþã ºi dosul mâinilor.Sunt afectaþi de obicei copii între 5 ºi 18 ani fãrãdeosebire de sex.Iniþial pacienþii prezintã leziuni eritemato-scuamoaseuscate cu sau fãrã prurit pentru ca dupã o sãptãmânãeritemul sã diminueze ºi sã lase locul unui tegumenthiperkeratozic (piele murdarã), care dupã o evoluþie detrei luni dispare spontan.Boala nu prezintã alte simptome generale sau locale iarinvestigaþiile paraclinice uzuale sunt normale.Tratamentul cu dermatocorticoizi vindecã leziunileîntr-o sãptãmânã.În ultimii 5 ani au fost diagnosticaþi peste 90 de pacienþi,la majoritatea erupþia recidivând mai mulþi ani la rând,primãvara ºi toamna.Erupþia este declanºatã de lumina solarã la care seadaugã acþiunea unor factori fizici (frig, umezealã, vânt),inter-venþia unor alergeni din mediu, disfuncþiimetabolice sau infecþii microbiene/virale.Administrarea de fotoprotectoare pe zonele fotoexpusepare a preveni declanºarea erupþiei.P59VASCULITA CUTANATÃ – VÂRFUL ICEBERGULUICristina Ruºcanu, Tatiana Niþã, C. Belmega, Rozalia Olsavszky,BucureºtiVasculita reprezintã inflamaþia peretelui vascular cudistrugerea acestuia ºi creºterea permeabilitãþii vascularedeterminând formarea de anevrisme, extravazareacelulelor sanguine ºi apariþia stenozelor. Clinic acestfenomen se traduce prin apariþia de hemoragii, ischemiitisulare sau infarctizãri ale organelor afectate. Vasculitapoate afecta orice organ variind de la forme localizate laforme sistemice foarte grave.Tegumentul reprezintã una din cele mai frecventelocalizãri ale vasculitei datoritã vascularizaþiei salebogate, expunerii la temperaturi scãzute ºi la traume ºicondiþiilor hemodinamice predispozante (hipertensiunevenoasã, stazã sanguinã la nivelul extremitãþilor).Vasculita cutanatã reprezintã o entitate histopatologicãcaracterizatã de inflamaþia transmuralã a pereteluivascular asociatã cu necroza fibrinoidã (vasculitaleucocitoclasticã). Manifestãrile clinice variazã în funcþiede tipul vaselor afectate: în vasculita vaselor mici pot fiidentificate purpura palpabilã, urticarie, pustule,vezicule, petesii sau leziuni multiforme eritem-like, iarîn vasculita vaselor medii se pot întâlni livedoreticularis, ulcere, noduli subcutanaþi sau necrozãdigitalã. Managementul vasculitei cutanate se bazeazãpe parcurgerea a 4 paºi: confirmarea diagnosticului prinbiopsie cutanatã, evaluarea afectãrii sistemice, determinareacauzei sau a unor eventuale asocieri (infecþii,boli inflamatorii, medicamente, neoplazie) ºi tratamentulîn conformitate cu severitatea bolii.Corelaþia clinico-patologicã în vasculite a fost studiatã înmajoritatea cazurilor din punctul de vedere al mediculuireumatolog în cadrul unei boli de bazã diagnosticatedeja ºi pentru care vasculita cutanatã a reprezentat ocomplicaþie evolutivã a acesteia.Abordarea vasculitei cutanate ca primã manifestareclinicã în dermatologie reprezintã o provocarediagnosticã ºi terapeuticã. În confruntarea cu o afecþiunecare poate evolua dramatic este esenþialã notarea tuturormodificãrilor aparent nesemnificative (în anamnezã, înprezentarea clinicã ºi paraclinicã) care pot orientaclinicianul spre diagnosticul corect ºi complet.Cheia investigãrii unei vasculite cutanate îl constituiedeterminarea afectãrii sistemice, afectare ce schimbãcomplet tabloul diagnostic, terapeutic ºi prognostic.În lucrarea de faþã vom prezenta vasculitele cutanateprin prisma cazuisticii proprii.P60PYODERMA GANGRENOSUM ASOCIATCU SINDROM DE OCLUZIE FOLICULARÃVirginia Chiþu, Alina Elena Cipi, Sabina Zurac, FloricaStãniceanu, D. Forsea, Dorina GiurcãneanuSpitalul Clinic Colentina BucurestiPyoderma gangrenosum este o dermatozã neutrofilicã,non-infecþioasã, de etiologie necunoscutã. Patergia este ocaracteristicã prezentã utilã în diagnosticare ºi înatitudinea terpeuticã localã.Se asociazã în peste 50% din cazuri cu boli inflamatoriiintestinale, artrita reumatoidã, afecþiuni hematologice ºirar cu diverticulozã, afecþiuni hepatice, artropatiapsoriazicã, spondilartropatitã, lupus eritematos ºi Sdr.Sjogren.Examenul histopatologic este nespecific, evidenþiind unbogat infiltrat neutrofilic cu formare de abcese ºi necrozaepidermului supraiacent, fiind util pentru excludereaaltor etiologii.Vom prezenta cazul pacientului C.N., 50 ani, aflat înevidenþa clinicii noastre de 2 ani cu sindrom de ocluziefolicularã sever ce a fost diagnosticat în martie 2009 cupyoderma gangrenosum, confirmat histopatologic.96

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102Sindromul de ocluzie folicularã la acest pacient constãdin triadã: acnee nodulo-chisticã, hidradenitã ºi sinuspilonidal, cu evoluþie de peste 30 de ani, fiind influenþatãdoar parþial ºi tranzitoriu de antibioterapie, ultimaschema terapeuticã fiind cu rifampicinã ºi clindamicinã.În luna martie 2009 pacientul s-a prezentat cu un placardinflamator perimaleolar intern stâng, bine delimitat,dureros, care în 48 de ore a abcedat apãrând o leziuneulcerativã, rotundã, anfractuoasã, cu margineaeritemato-violacee ºi leziuni satelite papulopustuloase.Pacientul acuza durere intensã localã ºi la nivelularticulaþiei gleznei, cu afectarea mersului. Aceastaleziune s-a remis sub tratament cu Medrol 0.5 mg/kgcorp ºi Diprogenta unguent topic.În luna septembrie 2009 pacientul s-a prezentat pentruapariþia a douã placarde ulcerative, supurative, pretibialbilateral, asociate cu durere intensã localã ºi la nivelularticulaþiilor mari învecinate. Anamnestic leziunileaveau o evoluþie de o lunã ºi apãruserã în contextuliniþierii terapiei cu Isotretinoin 30 mg/zi în alt serviciumedical.Atitudinea terapeuticã a constat în Medrol 32 mg/ziasociat cu Sulfasalazinã 2 g/zi ºi infiltraþii perilezionalcu Triamcinolon 40 mg/ml, Ciprofloxacina 500 mg x2/zi (conform antibiogramei) cu evoluþie favorabilã,spectaculoasã.P61PURPURA MACROGLOBULINEMICÃWALDENSTROMAdina ªerban, Antonela Marica, Rodica Olteanu, Dana Ionescu,M. Balea, Mihaela MoisaSpitalul Clinic Colentina, BucureºtiMacroglobulinemia Waldenstrom este o gammopatiemonoclonalã malignã caracterizatã printr-un nivelridicat al macroglobulinei IgM, vâscozitate crescutãsericã ºi infiltrat limfoplasmocitar în mãduva osoasã.Modificãrile cutanate includ purpura (9% din cazuri),maladii buloase, papule la extremitãþi, urticarie cronicã,fenomen Raynaud, livedo reticularis ºi acrocianozã.Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 61 ani ce seinterneazã în clinicã pentru astenie fizicã, paresteziimembre inferioare ºi erupþie purpuricã simetricãlocalizatã distal la nivelul membrelor inferioare ºiperiombilical.Investigaþiile paraclinice au decelat valori mari aleVSH-ului, LDH-ului ºi pozitivarea factorului reumatoidºi crioglobulinelor. Imunoelectroforeza proteinelor sericecu imunofixarea indicã prezenþa paraproteinei monoclonaleIgM cu lanþuri uºoare kappa. Pentru stabilireadiagnosticului se efectueazã aspirat medular cu citologiesugestivã pentru proliferare nodularã limfoidã. Examenulhistopatologic (PBO) ºi imunohistochimic susþindiagnosticul de hiperplazie medularã reactivã. Seefectueazã biopsie cutanatã cu examen histopatologicsugestiv pentru o vasculitã leucocitoclazicã.Ecografia abdominalã a evidenþiat splenomegalie iar laexamenul neurologic s-a constatat neuropatie senzitivomotorieperifericã.Corelând datele clinice ºi paraclinice, pacientul întruneºtecriteriile pentru macroglobulinemia Waldenstromcu manifestãri cutanate de tip purpurã leucocitoclazicã.P62TROMBOCITOPENIA MANIFESTARE METABOLICÃÎN UNELE AFECÞIUNI DERMATOLOGICEAmalia Elena Anghel, Ilinca Nicolae, Adriana Sanda TeodoruSpitalul Clinic de Dermatovenerologie „Prof. Dr. Scarlat Longhin”,BucureºtiIntroducere. Trombocitopenia reprezintã o condiþiepatologicã importantã prin complicaþii, frecventsecundarã unei patologii sau terapii, întâlnitã înafecþiunile dermatologice. Douã mecanisme suntdescrise ca fiind cele mai importante respectiv scãdereaproducþiei prin implicarea mãduvei osoase hematoformatoareºi distrugerea exacerbatã trombocitarãObiectivele. Sunt reprezentate de:- determinarea incidenþei trombocitopeniei în afecþiuniledermatologice;- identificarea mecanismelor de apariþie a trombocitopenieiîn contextul diferitelor afecþiuni dermatologice.Material ºi Metodã. Au fost investigaþi 10260 de pacienþiîn cadrul Spitalului Clinic de Dermatologie „Prof. Dr.Scarlat Longhin“ cu afecþiuni dermatologice, în perioada2006-2009.Explorarea funcþiei tombocitare s-a fãcut prin determinareanumãrului de trombocite, MPV (Mean PlateletVolume), PCT (Platelet Crit), PDW (Platelet DistributionWidth) din sânge recoltat pe K 3EDTA.Rezultate ºi Discuþii. În funcþie de principalele afecþiunidermatologice, pacienþii investigaþi au fost împãrþiþiastfel : lotul I – patologia autoimunã, respectiv lupuseritematos sistemic; lotul II-patologia alergologicã; lotulIII - patologia infecþioasã (bacterienã, viralã ºi micoticã);lotul IV- psoriazis ºi lotul V – patologia hepaticã, luând înconsiderare porfiria cutanatã tardivã.• LOTUL I include 1591 de pacienþi, reprezentând15,50% din total, dintre care au prezentat trombocitopeniiun numãr de 117 pacienþi, reprezentând7.35%. Mecanismul principal al acesteia este reprezentatde distrugerea exacerbatã de tip imunologicprin anticorpi anti trombocitari, cu o funcþiemedularã indemnã, pusã în evidenþã prin MPV, PDWcrescute la 3,83%.97

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102• LOTUL II include 603 pacienþi cu alergodermie,trombocitopenia fiind evidenþiatã la 42 dintre aceºtia,respectiv 6.96%. Mecanismul fiind aceeaºi distrugereexacerbatã de tip imunologic, cu o mãduvã hematopoieticãfuncþionalã.• LOTUL III al patologiei infecþioase a inclus 1299pacienþi, 132 dintre aceºtia prezentând trombocitopenie,(9.31%). Mecanismul trombocito-penieieste reprezentat de distrugerea trombocitarã exageratãde tip imunologic asociat infecþiilor dar ºiterapiei(cele mai multe antibiotice), astfel mãduvahematoformatoare este indemnã cu MPV ºi PDWcrescute la 3,23%.• LOTUL IV au fost incluºi 1048 pacienþi, reprezentand10,21% din total dintre care au prezentattrombocitopenie un numãr de 49 pacienþi, reprezentând4.65%. Trombocitopenia în psoriazis estedescrisã secundar terapiei cu Metotrexat prin apariþiaaplaziei medulare ºi hipofuncþia acesteia, cu MPV ºiPDW scãzute, sau terapiei cu agenþi biologici antiTNF în acest caz mecanismul fiind cel al distrugerii detip imunologic cu o mãduvã indemnã.• LOTUL V a inclus 131 pacienþi dintre care auprezentat trombocitopenie un numãr de 18 pacienþireprezentând 13.7%, mecanismul fiind reprezentat deafectarea hepaticã asociatã cu scãderea sintezei detrombopoietinã ºi afectarea trombopoiezei precum ºihipersplenismul asociat hepatopatiei cu distrugeretrombocitarã.Odatã cu ameliorarea tabloului clinic ºi refacerea în postterapie, MPV (Mean Platelet Volume) creºte înainteacreºterii numãrului de trombocite.Diagnosticul paraclinic de trombocitopenie uºor destabilit, cu sau fãrã complicaþii asociate, trebuie astfelconsiderat în patologia dermatologicã, terapia precocerestabilind ordinea trombocitarã.P63ULCERAÞII ALE MUCOASEI BUCALELA O PACIENTà CU HEPATOPATIE VIRALÃCRONICà ÎN TRATAMENT CU IFN ªI RIBAVIRINêI DIAREE CRONICà REBELà LA TRATAMENTRaluca S. Costache, D.O. CostacheSpitalul Universitar de Urgenþã Militar Central, BucureºtiPrezentãm cazul unei paciente de 42 de ani, aflatã de8 luni în tratament cu peginterferon ºi ribavirina pentruhepatopatie cronicã VHC pozitivã, care dezvoltãulceraþii bucale dureroase, rebele la tratament, pe fondde diaree cronicã.Ulceraþiile au debutat dupã iniþierea tratamentului cuinterferon, ºi au fost interpretate ca leziuni de lichenplan. Tratamentul cu dermatocorticoizi nu a datrezultatele scontate.La 7 luni de tratament pacienta prezintã diaree cronicãrebelã la tratamentul specific, cu coproculturã ºi examencoproparazitologic repetat negative.Colonoscopia, tomografia abdominalã au fost în limitenormale. Endoscopia digestivã superioarã cu aspectmacroscopic normal pânã la D2; se practicã biopsie demucoasã duodenalã, care aratã aspecte definitorii deboala celiacã. Anticorpi anti gliadinã IgG ºi IgA intenspozitivi.Regimul alimentar strict aduce o ameliorare discretã atâta simptomatologiei diareice, cât ºi a leziunilor bucale.Prezentãm discuþii referitoare la oportunitatea utilizãriiDisulone în tratamentul acestei paciente, ca ºi referitoarela modularea/sistarea tratamentului hepatitei.P64ERITRODISESTEZIA PALMO-PLANTARÃINDUSà DE CAPECITABINÃRodica Sotcan, V Trifu, E Dãnãilã, Oxana Þãran, CristinaCotruþã, Marcela Poenaru, Hana Decean, Adina SãlãgeanuSpitalul Clinic de Urgenþã Militar Central „Dr. Carol Davila“ BucureºtiEritrodisestezia, numitã ºi sindromul mânã-picior, este oreacþie cutanatã toxicã particularã ºi relativ frecventãasociatã cu anumite chimioterapice.Capecitabina (Xeloda) este un agent antineoplazic oralcare genereazã 5 -fluorouracil prin intermediul enzimeitimidin fosforilaza (TP), utilizat în tratamentulcancerului metastatic colorectal ºi mamar.Raportãm cazul unei femei de 68 de ani tratatã cucapecitabinã pentru cancer de sân metastatic care adezvoltat plãci ºi noduli eritematoºi dureroºi la nivelpalmar ºi plantar bilateral dupã al doilea ciclu chimioterapic.Turnover-ul crescut al celulelor bazale epidermicear putea sã le facã mai sensibile la acþiunealocalã a medicamentelor citotoxice ºi de asemenea,expresia crescutã a enzimei TP la nivelul mâinilor arputea explica apariþia sindromului mânã-picior.Aspectele histologice au fost de hidradenitã ecrinãneutrofilicã (neutrofile dispuse în palisadã în jurul ºiinfiltrând ductele glandelor ecrine, degenerarea epiteliuluisecretor, absenþa vasculitei). Deoarece fluoropiridineleorale au un profil de administrare mult maiavantajos decât 5-fluorouracilul intravenos, utilizarea lorva creºte, cu apariþia în consecinþã a unui spectru larg dereacþii adverse cutanate.98

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102P65LUPUS ERITEMATOS TUMIDUS –PREZENTARE DE CAZC. Giurcãneanu, L.G. Popa, Z. Galaczi, V. Perlea, V. VoiculescuSecþia de Dermatovenerologie, Spitalul Universitar de Urgenþã Elias,BucureºtiCu ocazia aniversãrii a 100 de ani de la prima descriere,de cãtre E. Hoffmann, a lupusului eritematos tumidus(LET), aducem în discuþie aceastã formã rarã de lupuseritematos cronic cutanat (LEC), mult timp neglijatã deliteratura de specialitate, nefiind consideratã demajoritatea autorilor o entitate separatã. Cercetãrilerecente au demonstrat existenþa unor diferenþe semnificativefaþã de celelalte subtipuri de LEC din punct devedere clinic, histopatologic, imunohistochimic ºi serologicºi au impus definirea sa ca un subtip particular deLEC.Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 58 ani,internat în clinica noastrã pentru multiple plãcieritemato-violacee edematoase, infiltrate, indurate,relativ bine delimitate, fãrã modificãri de suprafaþã,asimptomatice, dispuse la nivelul frunþii ºi regiuniimalare, persistente de aprox. 4 luni, în ciuda tratamentuluidermatocorticoid ºi fotoprotecþiei. Rezultateleexamenelor de laborator au fost în limite normale, cuexcepþia anticorpilor antinucleari pozitivi. Examenulhistopatologic a confirmat suspiciunea clinicã de LET,evidenþiind depunere interstiþialã de mucinã. A fostinstituit tratament cu hidroxiclorochina 400 mg/zi ºimetilprednisolon în doza iniþialã de 32 mg/zi,obþinându-se ameliorare clinicã rapidã.P66LUPUS ERITEMATOS CRONICCU ALOPECIE CICATRICIALà EXTINSÃC. Belmega, D. DrãgunãSpitalul Judeþean de Urgenþã „Sfântul Pantelimon“ FocºaniPrincipalele complicaþii ale lupusului eritematos cronicsunt cele cutanate; leziunile netratate evoluând cãtre:cicatrici cu mutilãri ale zonelor acrale, ulceraþii cronicelent vindecabile cu posibilitatea dezvoltãrii de carcinoamespinocelulare în ariile afectate. Implicarea pieliipãroase a capului în evoluþia LEC poate fi extrem deseverã cu leziuni atrofice extinse ducând la apariþiaalopeciei definitive.Afectarea scalpului reprezintã un marker al cronicitãþiibolii, majoritatea bolnavilor având un istoric de boalã deminim 1 an.LEC la nivelul scalpului apare mai frecvent la pacienþiicu lupus eritematos discoid ºi mai ales la femeile dindecada a treia de viaþã.Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 65 de ani cuplãci eritematoase atrofo-cicatriciale, cu zone hipo- ºihiperpigmentare ºi teleangiectazii pe suprafaþã (aspectpoikilodermic), localizate la nivelul feþei (obraji, nas).Unele leziuni sunt uºor infiltrate ºi acoperite pe alocuride scuame fine aderente. Ceea ce frapeazã este prezenþaunor plãci alopecice atrofo-cicatriciale extinse ce afecteazãaproape în totalitate scalpul (regiunea frontoparietalã,regiunile temporale).Debutul afecþiunii a fost în urmã cu aproximativ 10 ani,însã pacientul nu a urmat nici un tratament, ignorându-ºi în totalitate boala. S-a instituit tratament cu antimalariceºi corticoizi topici pe leziunile active de lanivelul feþei. Evoluþia leziunilor este staþionarã, în acestcaz prognosticul estetic rãmânând rezervat.P67OBSERVAÞII CLINICO-BIOLOGICE ÎNTR-UNCAZ DE LUPUS ERITEMATOS SISTEMICMiriam Jumanca*, Roxana Homolka*, Persa Ghiþulescu*,V. Feier**, Irina Iuga Popescu*, Lavinia Oros***, Rym Ben Hadid*.* Clinica de Dermato-Venerologie Timiºoara** Facultatea de Medicinã ºi Farmacie „Victor Babeº“ Timiºoara*** Cabinet dermatologic MedicoverIntroducere: Lupusul eritematos sistemic (LES) e oafecþiune în care celulele ºi þesuturile sunt lezate prindepunerea de autoanticorpi patogeni ºi complexeimune, înregistrând modificãri cutanate, viscerale ºiimunologice.Prezentare de caz: Autorii raporteazã cazul uneipaciente de 36 ani cu LES cu o evoluþie ondulantã de14 ani, marcatã de remisiuni ºi exacerbãri în cadrulafectãrii progresive pluriviscerale.Pacienta prezintã un tablou clinic instalat treptat, culeziuni faciale eritemato-edematoase, violacee, discretãhiperkeratoza, leziuni atrofo-cicatriciale pe toraceleposterior, alopecie la nivelul cefei ºi leziuni eritematoedematoase,cianotice la nivelul mâinilor, însoþite defenomene Raynaud, care ulterior se complicã cuonicoliza, amputaþii parþiale ale degetelor 2 ºi 3 de lamâna stângã, retracþie în flexie a degetelor ºi impotenþafuncþionalã parþialã.Analizele de laborator evidenþiazã anemie cu valorivariabile Hb (9,2-12,5%), leucocite (3000-5800), trombocite(80.000-180.000) ºi VSH(27-40 mm/h), PCR +, testede fagocitozã modificate, celule lupice prezente curozete lupice ºi microincluzii ADN, anticorpi DNA dcpermanent prezenþi (300-809ui/ml), Ac anti-Sm, Ac anti-RNP, Ac anti-Ro (SS-A), Ac anti Jo – pozitivi.99

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102În evoluþie s-au inserat diverse infecþii cutanate, infecþiiurinare, poliserozitã TBC ºi o scãdere ponderalã marcatã(14kg). Gravitatea bolii este corelatã cu afectarea renalã(proteinurie periodicã), cardiaca (HTA gr II), neurologicã(cu afazie motorie consecutiv unor ischemii punctiformeîn zona cortico-subcorticalã frontal stânga ºi temporal) ºiarticularã.Sub tratamentul corticoterapic (Prednison, Celestone ºiDexametazona), antagoniºti ai receptorilor H2, localdermato-corticoizi ºi fotoprotecþie, evoluþia bolii estestaþionarã.Concluzii: Având în vedere natura cronicã a acesteiafecþiuni, ce implicã o terapie continuã, concomitent cuevoluþia progresivã a bolii, indicele de calitate al vieþiipacientei este scãzut în raport cu simptomele, funcþiafizicã, munca ºi rolul funcþional, interacþiunile sociale,starea psihologicã ºi efectele secundare ale tratamentului.Calitatea vieþii în ceea ce priveºte starea de sãnãtate apacienþilor cu LES este consecinþa netã a acestei boli ºitratamentului asupra percepþiei pacientului, privindcapacitatea sa de a avea o viaþã deplinã ºi utilã.CLINICAL AND BIOLOGICAL OBSERVATIONSIN A SYSTEMIC LUPUS ERYTHEMATOSUSCASEIntroduction: Systemic lupus erythematosus (SLE) is adisease in which the cells and the tissues are affected bythe deposits of pathogenic auto antibodies and immunecomplexes, recording cutaneous, visceral andimmunological modifications.Case presentation: The authors report the case of a 36year patient with SLE with a progressive evolution of 14years, marked by remissions and flares within theplurivisceral progressive affection. The patient presentsa gradual evolution, with erythematosus andedematosus facial lesions, with violet colour, discretehyperkeratosis, atropho-cicatricial lesions on theposterior thorax, alopecia at the nape level anderythematosus-edematosus, cyanotic lesions on thehands, accompanied by Raynaud phenomenon, whichlater on has been complicated by onycolysis, partialamputations of 2 nd and 3 rd fingers on the left hand,retraction in flexion of the fingers and partial functionalimpotence. The laboratory analyses show anaemia withvariable haemoglobin values (9.2 – 12.2 %), white bloodcells (3000 – 5800), platelets (80000 – 180000) and ESR (27– 40 mm/h), CRP +, modified phagocytosis tests, lupuscells present with lupus rosettes and DNA microinclusions,permanent DNA ds antibodies present (300 –809 ui/ml), anti-Sm, anti-RNP, anti-Ro (SS-A), anti-Joantibodies – positive. During the evolution, cutaneousinfections, urinary infections, tuberculous polyserositisand a serious loss of weight (14 kg) have appeared. Theseverity of the disease is correlated with the renalaffection (periodic high level of proteins in the urine),cardiac affection (2 nd degree ABP), neurological affection(with motoric aphasia subsequent to some punctiformischemia in the cortico-subcortical area in the front leftand in the temporal sides) and joints affection. Under thecorticosteroid treatment (Prednisone, Celestone andDexametazone), antagonists of receptors H2, localdermatocorticoids and photo-protection, the evolutionof the disease is stationary.Conclusions: Considering the chronic nature of thisdisease, which involves a continuous therapy,concomitant with the progressive development of thedisease, the index of life quality of these patients is lowin relation with the symptoms, physical function, workand functional role, social interaction, psychologicalstatus and secondary effects of the treatment. Lifequality in health terms of the patients with SLE is the netconsequence of this disease and treatment on the patientperception, on the ability to have a full and useful life.P68SCLERODERMIA LINIARÃ FRONTALÃFloarea Sãrac, Cristina Cãlin, Corina BudFacultatea de Medicinã ºi Farmacie Oradea, Clinica Dermato-VenerologieSclerodermia liniarã se caracterizeazã printr-o bandãscleroasã liniarã, unicã ºi unilateralã, cu localizare lanivelul membrelor , frunþii ( cunoscutã sub numele desclerodermie „en coup de sabre” sau „în loviturã desabie”) sau toracelui anterior..Spre deosebire de sclerodermia în plãci (alãturi de carepoate coexista) în sclerodermia liniarã afectarea pieliieste mult mai profundã .În localizãrile frontale, leziunea cutanatã este atroficã ,deprimatã , dispusã paramedian, determinând înevoluþie o alopecie cicatricialã a pielii pãroase a capului,a sprâncenei precum ºi hemiatrofie facialã.În lucrare sunt prezentate 2 cazuri de sclerodermiefrontalã „în loviturã de sabie” la o pacientã de 48 de anicu debut la vârsta de 32 ani ºi la o pacientã de 34 de anicu debut la vârsta de 26 ani. În ambele cazuri leziunilesunt situate paramedian ºi constau în afectãri profunde ategumentului, care este sclero-cicatricial, fixat deþesuturile subjacente. Prima pacientã, cu o evoluþie maiîndelungatã a afecþiunii prezintã ºi modificãri alecorticalei osoase (hiperostozã liniarã densã).Am considerat importantã comunicarea acestor cazuri,datoritã localizãrii relativ rare a sclerodermiei în aceastãregiune precum ºi datoritã leziunilor clinice care suntdestul de impresionante.100

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102P69MORFEE GENERALIZATÖ ASPECTE TERAPEUTICEAlina Elena Cipi, V. Chiþu, M. Pârvu, S. Zurac, A. Maxim,D. Giurcãneanu, D. ForseaSpitalul Clinic Colentina BucureºtiEste o afecþiune rarã, idiopaticã, de 3 ori mai frecventã lafemei, cu peak de incidenþã în decadele III ºi IV de viaþã.Aspectul patologic este identic cu cel din morfeealocalizatã, în fazele incipiente existând un infiltratinflamator cu limfocite, histiocite ºi plasmocite în dermºi þesutul subcutanat, ulterior acesta fiind înlocuit cuþesut conjunctiv hialinizat.Debutul cel mai adesea este insiduos, la nivelultrunchiului, prin plãci asemãnãtoare celor din morfeealocalizatã, ulterior leziunile ating dimensiuni semnificative,inelul liliachiu fiind dificil de observat sau chiarabsent.Principalele arii afectate sunt trunchiul, sânii, abdomenulsi coapsele. Afecþiunea poate fi extrem de extinsãputând prinde aproape întregul tegument ºi creândconfuzii cu scleroza sistemicã.Starea generalã a pacienþilor este în general bunã, deºimulþi dintre pacienþi suferã de artralgii (coate, genunchi,mâini) ºi arsuri severe. Contractura poate sã aparã lanivelul membrelor, care devin subþiri ºi indurate. Încadrul bolii se pot întâlni: sindrom inflamator, eozinofilie,scãderea fracþiunii C3 a complementului, Ac antiADNmc, si mult mai rar Ac antiADNdc, Ac antiScl 70.Evoluþia pacienþilor este imprevizibilã, existând pacienþila care leziunile involueazã în 3-5 ani, iar la alþi pacienþileziunile se pãstreazã active zeci de ani.Vom prezenta cazul unei paciente de 67 ani , caucazianã,cu morfee generalizatã cu evoluþie de 6 luni la care s-aobþinut o îmbunãtãþire spectaculoasã a rãspunsuluiterapeutic dupã adãugarea la terapia cu Metotrexat15mg/sãptãmânã a fototerapiei UVA, UVB ºi colquicinei1mg/zi. Menþionãm cã dupã primele 4 luni de tratamentcu Metotrexat leziunile au continuat sã se extindã, auapãrut leziuni noi la nivelul toracelui posterior, calitateavieþii pacientei a scãzut din cauza arsurilor, artralgiilor sicontracturii în semiflexie a antebraþelor. Asociereacolquicinei ºi fototerapiei cu ocazia spitalizãrii în secþiade dermatologie a adus o ameliorare spectaculoasã,rapidã, dupã douã luni de tratament leziunile de petoracele posterior au dispãrut, induraþia abdomenului,sânilor si gambelor s-a ameliorat izbitor, calitatea vieþiipacientei s-a îmbunãtãþit.P70EVOLUÞIE CLINICà IMPREDICTIBILà ÎNTR-UNCAZ DE SCLERODERMIE SISTEMICÃRoxana Homolka*, Sangar Jalal Othman**, Sumaya RoufMuhamad**, Persa Ghiþulescu*, Lavinia Oros***,D.T. Brânzeu**, V. Feier*** Clinica de Dermatologie Timiºoara** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie “Victor Babeº” Timiºoara*** Cabinet Medicover TimisoaraIntroducere: Sclerodermia sistemicã progresivã este oafecþiune produsã probabil prin mecanisme autoimune,caracterizatã prin scleroza tegumentarã ºi infiltraþietegumentarã difuzã, asociate cu afectarea organelorinterne.Prezentare de caz: Autorii prezintã cazul unei femei învârstã de 50 de ani care a fost diagnosticatã cusclerodermie sistemicã în 1993 cu complicaþii sistemicedin anul 2000 (esofagitã, osteolizã falange degete II, III,IV ºi fibrozã pulmonarã). Întrerupe corticoterapia ºiazathioprinum în 2004 ºi se interneazã în clinica noastrãcu o formã avansatã a bolii. La examenul obiectivpacienta prezintã la nivelul feþei: pliuri radiare în jurulcomisurii bucale, buze subþiri, sprâncene efilate, zone dealopecie difuze, tegumentul este de culoare galbenceratã,cu pliuri mici absente, cu piele imobilã, aderentãla planurile profunde, aspect de “icoanã bizantinã”,leziuni sclero-vitiliginoase la nivelul maleolelor lateraleºi membrelor superioare, fixarea în flexie a degetelormâinilor bilateral, cu autoamputarea falangei distale dela nivelul degetelor II, III mâna dreaptã ºi anchilozefalange distale mâini, cifozã toracalã, torace astenic,tulburãri severe de deglutiþie, denutriþie severã (G = 36kg, I = 152 cm), incontinenþã urinarã ºi fecalã, ROTîncetinite. Investigaþiile paraclinice relevã: disfuncþieventilatorie restrictivã severã, osteoporozã severã cu lizamarelui trohanter bilateral, litiazã renalã dreaptã,diskinezie duodenalã cu stazã.Analizele de laborator relevã: anemie carenþialã,trombocitozã, VSH 74 mm/h, hipereozinofilie, uree4 mg%, LDH 192 U/L, în rest valori normale aleanalizelor de laborator.S-a instituit tratament cu corticoterapie oralã subprotecþie gastricã, azathioprinum 100 mg, vitamine grupB, vitamina E, 300 mg fracþiune insaponificabilã de uleide avocado pe zi ºi local dermatocorticosteroizi cuevoluþia staþionarã a afecþiunii.Discuþii: Pacienta cunoscutã cu sclerodermie sistemicãde aproximativ 16 ani, cu tratament ºi dispensarizarediscontinuã se prezintã în clinica noastrã cu un tablouagravat al afecþiunii. Aceastã afecþiune are un caracterprogresiv, iar în evoluþie afecteazã concomitenttegumentul ºi organele interne: cordul, rinichiul,plãmânul, tractul digestiv, oasele, muºchii, vasele desânge ºi sismul nervos, motiv pentru care trebuie urmatun tratament complex ºi de duratã.101

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102Concluzii: Nu existã un remediu terapeutic care sãasigure o vindecare certã a sclerodermiilor sistemice, darcu tratament adecvat se pot obþine remisiuni importanteºi de lungã duratã, iar supravieþuirea a crescut de la 10ani în 50% din cazuri, la 20 ani în 90% din cazuri.Conclusions: It does not exist a therapeutic remedy thatensures a certain healing of systemic scleroderma, butwith proper treatment we can obtain an important andlong-term remissions and the survival increased from 10years (50% of cases), up to 20 years (90 % of cases).UNPREDICTABLE CLINICAL EVOLUTIONIN A CASE OF SYSTEMIC SCLERODERMAIntroduction: Progressive systemic scleroderma diseaseis probably caused by autoimmune mechanisms and it ischaracterized by skin sclerosis and diffuses skininfiltration associated with internal organs damage.Case presentation: The authors present the case of a 50years old woman who was diagnosed with systemicscleroderma in 1993, with systemic complicationsbeginning with the year 2000 (esophagitis, phalanxesosteolysis of fingers II, III, IV and pulmonary fibrosis). In2004 the patient interrupts the corticosteroid andazathioprinum therapy, at the moment the patient ishospitalized in our clinic with an advanced form of thedisease. On physical examination the patient had at theface level: radial crinkle around oral commissure, thinlips, eyebrows hair loss, areas of diffuse alopecia, skincolor is yellow-waxed, with absent of the small crinkle,immobile skin which is deep adherent to profoundplans, aspect of the face is like „Byzantine icons”,sclerosis and vitiligo lesions at the lateral malleolus andupper limb level, flexion fixing of bilaterally handfingers with auto-amputation of distal phalanxes fromthe fingers II, III of the right hand and distal ankylosis ofhands phalanxes, chest kyphosis, asthenicus thorax ,severe swallowing disorders, severe denutrition (W = 36kg, H = 152 cm), urinary and faecal incontinence, slowerosteo-tendinous reflexes. Paraclinical investigationsrevealed: severe restrictive ventilation dysfunction,severe osteoporosis with bilateral greater trochantericlysis, right kidney stones and duodenal dyskinesiastasis.Laboratory analysis revealed: pluri-deficiency anemia,thrombocytosis, ESR 74 mm/h, hypereosinophilia, urea4 mg%, lactate dehydrogenase192 U/L, otherwisenormal laboratory values.It has been established a treatment with oralcorticosteroids and gastric protection, azathioprinum100mg; vitamins group B, vitamin E, 300 mg fraction ofavocado oil per day and local dermatocorticosteroidswith stationary evolution of the disease.Discussion: The patient known with systemicscleroderma for about 16 years, with discontinuoustreatment and dispensarization, is hospitalized in ourclinic with a worse clinical picture of the disease. Thisaffection has a progressive evolution and affectssimultaneously the skin and also the internal organs:heart, kidney, lung, digestive tract, bones, muscles,blood vessels and nervous system, so these patientsmust follow a long lasting and complex treatment.P71LICHENUL SCLERO-ATROFIC CUTANAT– ABORDARE TERAPEUTICÃRoxana Nedelcu, Gabriela Dodan, Gabriela Catanã, IrinaNetcu, Lori Vârtosu, D. ForseaSecþia I Dermatologie, Spitalul Clinic Colentina, BucureºtiLichenul sclero-atrofic (LSA) este o dermatozã cronicãinflamatorie ce constã din plãci albe cu atrofieepidermicã ce pot fi localizate genital ºi extragenital.Etiologia LSA nu este cunoscutã. Au fost studiate maimulte ipoteze: geneticã, autoimunã, iritaþia localã,asociererea cu infecþia borrelianã ºi alte infecþii.Astfel, variantele terapeutice includ: tratament topic cucorticosteroizi cu potenþã foarte mare, inhibitori decalcineurinã, analogi ai vitaminei D3, tratament sistemiccu retinoizi. Alte variante terapeutice cu eficacitate mairedusã sunt: testosteron topic, PUVA, antibioticesistemic, tratament chirurgical în cazul leziunilorgenitale, º.a.Prezentãm comparativ rezultatele clinice obþinute la treipacienþi la care s-au aplicat pe zone diferite tratamentetopice variate: clobetazol, inhibitori de calcineurinã,analogi ai vitaminei D3.În concluzie, vom prezenta cele trei variante terapeuticeutilizate, în ordinea descrescândã a eficacitãþii lor:clobetazol, inhibitori de calcineurinã, analogi aivitaminei D3.P72LICHENUL SCLEROATROFIC LA O PACIENTÃ CUHEPATITÃ CU VIRUS C ªI TIROIDITÃ AUTOIMUNÃLaura Gheucã Solovãstru*, Alina Alupoaei*** Disciplina de Dermatologie, U.M.F. „Gr. T. Popa” Iaºi** Clinica Dermatologicã, Spitalul Clinic de Urgenþe “Sf. Spiridon”, IaºiLichenul scleroatrofic este o dermatozã inflamatoriecronicã a mucoaselor ºi a pielii, de etiologie neprecizatã,fiind mai frecventã la sexul feminin cu media debutuluiîn decada a cincea de viaþã (perimenopauzal). Afectareaprincipalã se observã la nivelul dermului superficial,urmatã de instalarea unei atrofii cicatriceale de culoarealbã.Etiologia se presupune a fi autoimunã, totuºi neputându-seneglija ºi factorii infecþioºi (Borreliaburgdorferi), genetici sau traumatici. Se remarcãasocierea cu vitiligo, anemie pernicioasã, tiroiditã102

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102autoimunã, boli de þesut conjunctiv: LES, sclerodermiesistemicã, morfee.Prezentãm cazul unei paciente de 59 de ani, din mediulurban care se prezintã cu macule alb-sidefii atrofocicatriceale,unele izolate, altele grupate, cu centrul uºordeprimat localizate la nivelul toracelui posterior,membrelor inferioare, sâni ºi abdomen ºi atrofie vulvarã.Pacienta este diagnosticatã cu tiroiditã autoimunã ºihipotiroidie în tratament cu Euthyrox. În cursulinternãrii s-a depistat ºi hepatitã cu virus C. Examenulhistopatologic a confirmat diagnosticul de lichen scleroatrofic.Tratamentul lichenul scleroatrofic constã din diversemedicaþii topice sau sistemice precum costricosteroizi,estrogeni, testosteron sau progesteron topic, inhibitoride calcineurinã topic, retinoizi oral ºi isotretinoin topic.Pacienta noastrã a primit tracolimus ºi corticosteroizitopic cu evoluþie favorabilã a leziunilor.Menþionãm implicarea mecanismul autoimun îndezvoltarea bolii, la o pacientã care prezintã asociat ºitiroiditã autoimunã ºi hepatitã viralã cu virus C.P73CIRCUMCIZIA – ÎN LICHEN SCLEROATROFIC-BALANOPREPUÞIAL (LSA)D. DrãgunãSpitalul Judeþean de Urgenþã „Sfântul Pantelimon“ FocºaniCircumcizia - adicã tãierea împrejur a prepuþului este unritual religios obligatoriu la evrei ºi musulmani.Leziunea pentru care am efectuat circumcizia la adulteste fimoza strânsã cu tulburãri de micþiune apãrutãdupã scleroza diuzã a inelului prepuþial în lichenulscleroatrofic (L.S.A.). Circumcizia în specialitateadermatologicã interfereazã cu specialitãþile chirurgicalerespectiv urologia. Lichenul scleroatrofic balanoprepuþialpenian se prezintã cel mai adesea ca sclerozã difuzã ainelului prepuþial ce poate prinde sau nu glandul ºi aredrept consecinþã o fimozã consecutivã de grade variabilecomplicatã sau nu cu parafimozã. Unii autori considerãcã boala este legatã de afecþiuni autoimune iar alþicercetãtori asociazã patologia autoimunã cu ceahormonalã, în lichenul scleroatrofic. LSA poate fi socotito afecþiune premalignã ce se dezvoltã pe faþa scleroasã aprepuþului sau glandului. Se poate asocia deseori cumorfee în plãci ºi foarte frecvent cu diabetul zaharat.Material ºi metodã: studiul nostru a cuprins un lot de 16pacienþi cu LSA balanoprepuþial în vârstã de 20-76 ani peparcursul a 6 ani (2002-2008).Din totalul de 16 pacienþi 10 bãrbaþi au avut diabetzaharat tip I sau II asociat sau nu cu candidomicozecutaneo-mucoase genitale. Circumcizia s-a justificat latoþi pacienþii din studiul nostru întrucât ºi cu tratamentchirurgical (circumcizie) + antimicotic fimoza s-a remis.Rezultatele au fost foarte bune în toate cazurile cuvindecare 100% în 7-15 zile.CIRCUMCISION IN LSAThe study included 16 males,aged 18-76 years that werecircumcised in order to cure phimosis due to penilelichen scleroatrophicus.Among these patients 10 weresuffering from DM type lor II associated or not withgenital candidiasis. The results were very good in allcases with surgical healing in 7-15 days without localcomplications.P74DERMATOMIOZITAViorica Marinescu*, V. Trifu*, Liudmila Diaconiuc, DianaDãrãban*, Mihaela Ioniþã*, Irina Mãrgãritescu** MãdãlinaJosanu*, Cristina Alexandroiu*, Sorina Chivu** Spitalul Universitar de Urgenþã Militar Central „Dr. Carol Davila”- SecþiaClinicã Dermatologie** Centrul Medical Domina Sana BucureºtiDermatomiozita este o afecþiune cronicã, idiopaticã,caracterizatã prin slãbiciune muscularã ºi printr-oerupþie cutanatã, uneori atipicã.Comunicãm cazul unei paciente, în vârstã de 62 de ani,care s-a prezentat în clinica noastrã cu:• erupþie eritemato-edematoasã, însoþitã de senzaþia detensiune, localizatã periorbital ºi în regiunea frontalã;• plãci ºi placarde eritemato-violacee, imprecis delimitate,poichilodermice, discret infiltrate, localizatela nivelul feþelor de extensie ale membrelor superioare,inferioare ºi toracelui;• papule eritemato-violacee, izolate ºi confluate lanivelul articulaþiilor interfalangiene ºi metacarpofalangiene,bilateral.Manifestãrile cutanate au fost însoþite de asteniemuscularã, predominant la centura scapularã ºipelvianã, fãrã semne de apel din partea altor organe ºisisteme.Debutul leziunilor cutanate a fost cu 4 luni anteriorinternãrii, neînsoþindu-se de afectare muscularã, ceea cea dus la stabilirea diagnosticului greºit de eczemãcronicã.Analizele de laborator ºi investigaþiile paraclinice auarãtat creºterea transaminazelor serice (TGO 70 UI/ml),a enzimelor musculare (CPK 408 UI/ml, LDH 700UI/ml), anomalii ale EMG (potenþiale polifazicemicrovoltate, fibrilaþie de repaus, salve repetitive),modificãri histopatologice la biopsia cutanatã ºimuscularã, specifice dermatomiozitei.Investigaþiile în vederea asocierii cu o neoplazie au fostnegative.103

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102S-a instituit tratament cu prednison 1 mg/kg corp cuscãdere progresivã, dermatocorticoid de potenþã medie,creme emoliente.Evoluþia sub tratament a fost favorabilã.Pacienta a fost supravegheatã periodic clinic ºiparaclinic.Cazul prezentat este important prin aspectul înºelãtor alleziunilor de debut, neînsoþite de afectarea muscularã,rãspuns rapid ºi favorabil la tratament.P75STUDIU ASUPRA UNUI GRUP DE PACIENÞICARE PREZINTà DETERMINÃRI DIN SFERA O.R.L.ÎN BOLILE CUTANATE AUTOIMUNEV. O. MihãescuU.M.F. "Victor Babeº" Timiºoara, Spitalul Municipal de Urgenþã Timiºoara- Clinica D.V.Introducere. Datoritã patologiei complexe prezente încadrul bolilor cutanate autoimune ºi a numãrului marede boli ce fac parte din aceastã categorie, am încercat sãne aplecãm în studiul nostru, asupra patologiei din sferaOto-Rino-Laringologiei.Premise ºi obiective. Ne-am propus sã analizãm datelerezultate din studiu, din punct de vedere al prevalenþeisimptomatologiei din cadrul tabloului clinic al bolilorcutanate autoimune, precum ºi simptomatologia O.R.L.asociatã în mod excepþional.Cazuisticã ºi metodã. Grupul de studiu a fost format dinpacienþi internaþi în Clinicile Universitare de O.R.L.,Dermato-Venerologie ºi Nefrologie, în perioadaoctombrie 2006 - iulie 2009.Rezultate. Din punct de vedere al entitãþilor patologiceautoimune, grupul a fost împãrþit astfel:Pemfigus vulgar - 14 cazuri, Lupus eritematos sistemic -8 cazuri, Sclerodermie - 3 cazuri, Boalã mixtã de þesutconjunctiv - 3 cazuri, Dermatomiozitã - 3 cazuri, BoalãBehçet - 2 cazuri, Pemfigoid bulos - 1 caz, SindromSjögren - 1 caz, Granulomatozã Wegener - 1 caz, PurpurãHenoch-Schönlein - 1 caz.S-a constatat o prevalenþã mãritã a infecþiilor fungice ºimicrobiene, respectiv 10 determinãri de candidozã oralãºi 9 de stafilococie nazalã.Concluzii. Se observã frecventa prezenþã a infecþiiloroportuniste microbiene ºi fungice pe fondul scãderiiimunitãþii gazdei.Lipsa barierelor anatomice distincte între segmentelecãilor respiratorii superioare, permite propagarea infecþieiprin continuitate, având drept urmare întrepãtrundereasimptomatologiei clinice ºi frecventecomplicaþii prin afectarea urechii medii, a cavitãþiibucale ºi a laringelui.P76DIFICULTÃÞI DE DIAGNOSTIC ÎNTR-UN CAZDE PEMFIGUS VULGARAndreea Merticariu, Aura Creþu, Ana-Maria Forsea,C. GiurcãneanuSpitalul Clinic Universitar de Urgenþã Elias, Secþia de DermatologieOncologicã ºi AlergologiePemfigusul vulgar este o dermatozã buloasã autoimunãcronicã, cu afectare atât cutanatã cât ºi mucoasã, urmarea unui proces de acantolizã la nivel profund alepidermului.Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 43 de ani, cese adreseazã clinicii noastre pentru cruste groase, gãlbui,urât mirositoare la nivelul întregului scalp ºi pentruapariþia de eroziuni post bule izolate, dezvoltate întegument integru, dispuse pe piramida nazalã ºi lanivelul lizierei frontale a pãrului, pe pavilionul urechii,bilateral, pe toracele anterior, interscapulovertebral, pebraþe, pe faþa internã a coapselor ºi pe gambe, acestea dinurmã fiind acoperite cu o crustã hematicã greudetaºabilã. Se remarcã respectarea mucoaselor.Afecþiunea a debutat în urmã cu 2 ani în regiuneaoccipitalã sub formã de placarde eritematoase acoperitede pustule ºi scuame gãlbui. Pacientul a fost diagnosticatîn momentul respectiv pe baza aspectului clinic cudermatitã seboreicã. Sub tratament local antimicotic,leziunile se extind lent, dupã aproximativ un an ºijumãtate apãrând cruste gãlbui persistente. Seefectueazã examen bacteriologic ce indicã suprainfecþiecu stafilococ auriu, pentru care se prescrie ciprofloxacinã1 g/zi, timp de 10 zile. Începerea tratamentului într-operioadã de expunere la soare fãrã fotoprotecþie,coincide cu apariþia de eroziuni superficiale ºi cruste,dispuse la nivelul lizierei ºi al piramidei nazale, dar ºi cuextensia crustelor pe întregul scalp. În aceste condiþii, seridicã suspiciunea de reacþie postmedicamentoasã laciprofloxacinã, pentru care pacientul primeºte corticoterapieîn doza de 0,5 mg/kg corp ºi de psoriazis al pieliicapului, pentru care se prescriu unguente cu roldecapant. Evoluþia este nefavorabilã astfel încât dupã2 sãptãmâni pacientul se interneazã cu tabloul clinic demai sus.Afectarea cu precãdere a zonelor seboreice sugereazãdiagnosticul de etapã de pemfigus foliaceu, drept pentrucare se iniþiazã corticoterapie în dozã de 1 mg/kg corp ºiantibioterapie sistemicã, sub protecþie gastricã, dupãefectuarea biopsiei cutanate. Deºi iniþial evoluþia estefavorabilã, cu remisia leziunilor preexistente ºi fãrãapariþia unora noi, aspectul clinic se agraveazã concomitentcu scãderea dozei de corticosteroid, în ciudaadãugãrii de hidroxiclorochina 400 mg/zi. Acest fapt,alãturi de aspectul clinic ºi de rezultatul examenuluihistopatologic care aratã acantolizã cu bulã intraepidermicãprofundã, determinã stabilirea diagnosti-104

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102cului de certitudine de pemfigus vulgar, la 2 ani de ladebutul bolii.Cazul expus atrage atenþia asupra dificultãþilor dediagnostic, care pot sã aparã chiar ºi pe parcursulevoluþiei unei boli ce are în general un tablou clinicsugestiv, pacientul nostru fiind suspectat succesiv, înmod eronat, de dermatita seboreicã, stafilococie, reacþiepostmedicamentoasã ºi de psoriazis, anterior diagnosticuluide pemfigus.P77DERMATITÃ HERPETIFORMÃ ASOCIATÃ CUSINDROM DE CITOLIZÃ HEPATICÃ ÎN CADRULENTEROPATIEI GLUTENICER. Negreanu*, Virginia Chiþu**, S. Grigoruþa*, R. Andrei**,F. Stãniceanu**, Gabriela Catanã**, D. Forsea*** Centrul Medical Unirea, Bucureºti* Spitalul Clinic Colentina, BucureºtiDermatita herpetiformã este o maladie buloasãautoimunã caracterizatã prin depunerea de Ig A îndermul papilar, expresie cutanatã a enteropatiei desensibilizare la gluten.Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 23 de ani, cares-a internat pentru o erupþie eritemato-veziculoasã,pruriginoasã, distribuitã simetric bilateral pe zone deextensie( coate, genunchi, fese). Afecþiunea evolua cuperioade de remisiune ºi exacerbãri de aproximativ 1 an,timp în care a fost etichetatã ca exantem viral ºi prurigoparazitar.Suspiciunea diagnosticului de dermatitã herpetiformã afost confirmatã prin examen histopatologic care aevidenþiat bule subepidermice ºi acumulare deneutrofile în vârful papilelor dermice ºi prin IFDcutanatã cu depozite granulare de Ig A de-a lungulmembranei bazale. Ac antigliadina Ig A au fost pozitivi.Deºi pacientul nu prezenta manifestãri clinice de boalãceliacã, biopsia de mucoasã duodenalã a obiectivatafectarea intestinului de grad Marsh1.Particularitatea acestui caz o constituie faptul cãpacientul a prezentat sindrom de citolizã hepaticã deintensitate variabilã, care s-a remis dupã 3 luni de regimfãrã gluten ºi tratament cu Dapsona. Boala celiacã senumãrã printre cauzele rare de citolizã hepaticã,confirmatã în cazul pacientului nostru prin excludereaetiologiilor frecvente( hepatite virale, steatohepatitanealcoolicã, b. Wilson, hemocromatozã) ºi susþinutã deremisia acesteia dupã regim fãrã gluten.P78ERUPÞIE PSORIAZIFORMÃ POST TRATAMENTCU INTERFERONAdina ªerban, Antonela Marica, Daniela Stoica, P. Gritzapis,Dana Ionescu, Mihaela MoisaSpitalul Clinic Colentina, BucurestiPrezentãm cazul unei paciente în vârstã de 46 de ani,cunoscutã cu hepatita cronicã cu virus C pentru care aurmat 1 an tratament cu Gamma-Interferon, ce seinterneazã în clinica noastrã pentru apariþia deaproximativ 2 luni a unei erupþii generalizate eritematoscuamoase.La examenul clinic local se evidenþiazã papule ºi plãcieritematoase pruriginoase acoperite de scuame albe,fine, uºor detaºabile, dispuse la nivelul membrelor ºiplacarde mari la nivelul trunchiului. La nivelul feþelordorsale mâini bilateral, leziunile sunt violacee, cusuprafaþa lucioasã, discret atroficã, acoperitã de scuamealbe.Din punct de vedere clinic diagnosticul diferenþial aduceîn discuþie urmãtoarele diagnostice: eczema acutãgeneralizatã, lichen plan eczematizat, psoriazis vulgarsau erupþie postmedicamentoasã.Examenul histopatologic constatã îngroºarea epidermului,hiperparakeratoza cu frecvenþe neutrofileîntre straturile de parakeratinã, acantozã cu cresteinterpapilare alungite ºi dilatate bazal ce se unesc cuvecinele ºi formeazã insule de derm în epiderm, zone dehipogranulozã ºi infiltrat inflamator limfocitar în dermulsuperficial, aspect ce sugereazã diagnosticul de psoriasisvulgar/erupþie psoriaziformã postmedicamentoasã.Erupþia postmedicamentoasã psoriaziformã este citatã înliteraturã ca având principale cauze: inhibitorii de ACE,β-blocanþii, antimalaricele, sãrurile de aur, interferonul,litium, contraceptive orale.Þinând cont de absenþa antecedentelor de psoriazisvulgar, de lipsa altor semne de psoriazis ºi de istoriculterapeutic, se stabileºte diagnosticul de erupþie psoriaziformãpostmedicamentoasã (Interferon).105

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102P79NODULI SUBCUTANAÞI PSEUDOREUMATOIZI –DISCUÞII PE MARGINEA UNUI CAZTatiana Þãranu*, Mihaela Paula Toader*, Adriana Ciornohuz**,Mirela Grigorovici**** UMF „Gr. T. Popa” Iaºi, Facultatea de Medicinã Dentarã, DisciplinaDermatologie** CMI Adriana Ciornohuz*** Spitalul Clinic Universitar C. F. Iaºi, Serviciul de Anatomie PatologicãIntroducere: Nodulii subcutanaþi surveniþi de regulãadiacent proeminenþelor osoase, multipli, recurenþi ºispontan autolimitaþi pot fi prezenþi în artrita reumatoidã,asociatã febrei reumatoide, lupusului eritematossistemic, necrobiozei lipoidice ºi granulomului inelar.Tabloul histologic dominat de degenerarea fibrelor decolagen ºi infiltrat inflamator limfo-histiocitar dispus înjurul focarelor de necrobiozã nu are relevanþãdiagnosticã, încadrarea nosologicã a leziunilor fiind, dinacest motiv, dificilã.Prezentãm cazul unei tinere de 24 ani cu leziuninodulare subcutanate multiple, ferme, între 5-8 mm îndiametru predominant pe feþele de extensie ºi lateraleale articulaþiilor interfalangiene ale mâinilor, asimptomatice,tranzitorii dar persistente ca evoluþie deaproximativ 5 ani. Un prim diagnostic bazat peexamenul histopatologic a fost de poliartritã reumatoidãºi a condus la tratamentul cu Methotrexate 7,5mg/sãptãmânã timp de 3 ani, fãrã influenþarea evoluþieinodulilor. În absenþa tratamentului în ultimii 2 aniaceºtia au avut o evoluþie episodicã, fãrã interesarearticularã (clinic ºi imagistic). Investigaþiile paraclinicespecifice unei afectãri sistemice a þesutului conjunctiv aurelevat date în limite fiziologice.Diagnosticul de noduli subcutanaþi pseudoreumatoizinu implicã excluderea poliartritei reumatoide care poatesurveni în evoluþia urmãtoare a bolii.P80CHISTE ERUPTIVE ALE FOLICULUI PILOSDE TIP VELUSViorica Marinescu*, Irina Mãrgãritescu**, CristinaAlexandrescu*, Mãdãlina Josanu*, Mihaela Ioniþã*, SorinaChivu** Spitalul Universitar de Urgenþã Militar Central „Dr. Carol Davila”- SecþiaClinicã Dermatologie** Centrul Medical Domina Sana BucureºtiChistele eruptive ale folicului pilos de tip velus sunt oaberaþie de dezvoltare a foliculului pilos.Existã o predispoziþie spre ocluzia folicularã la nivelulinfundibulului ce determinã dilatarea chisticã a pãrþiiproximale a foliculului pilos ºi atrofia secundarã a pãrþiiinferioare a foliculului.Comunicãm cazul unei paciente care de aproximativ 20de ani prezintã sute de papule foliculare de culoaregalben-maronie în formã de dom, cu suprafaþa netedã,cu diametrul variind între 2-5 mm, unele ombilicate,diseminate la nivelul trunchiul anterior, posterior ºimembrelor superioare. Diagnosticul clinic diferenþial ainclus: steatocistoma multiplex, xantoame eruptive,sindrom Gardner.Examenul histopatologic efectuat dintr-o papulãfolicularã a arãtat la nivelul dermului reticular mijlociu,fragmente ale unor structuri chistice conþinând cheratinãlaminatã ºi multipli foliculi piloºi de tip velus.Fragmentul chistic demonstreazã epiteliu scuamospluristratificat ºi strat granulos ºi este înconjurat deinfiltrat inflamator cu histiocite gigante de corp strãin. Înimediata vecinãtate a structurii chistice se regãseºtemuºchiul erector al foliculului pilos.Diagnosticul a fost precizat de examenul histopatologic.Tratamentul indicat a fost cu retinoizi topici – retin Acremã 0,05%, o aplicaþie pe zi seara, pentru a eliminamicrochistele existente ºi a împiedica formarea altora.Comunicãm acest caz deoarece afecþiunea este rarîntâlnitã ºi presupune o corelaþie clinico-patologicã.P81MODIFICÃRI CUTANATEÎN PATOLOGIA TUBULUI DIGESTIVRaluca S. Costache, D. O. CostacheSpitalul Clinic de Urgenþã Militar Central „Dr. Carol Davila“, BucureºtiPrezentãm sumar un studiu referitor la tipurile deanomalii cutanate întâlnite la pacienþii cu afecþiunidigestive, pe categorii de vârstã ºi tipuri de boalã, avândsau nu legãturã cu tratamentele active derulate.Este cunoscut faptul cã numeroase afecþiuni ale sfereidigestive (ex. hepatita cronicã VHC, ciroza hepaticã,cancerul digestiv, boala celiacã, bolile pancreasului ºi alecolonului) se exprimã frecvent la debut prin anomaliicutanate, care sunt deseori primul semn de boalã, cedeterminã pacientul sã solicite asistenþã medicalã despecialitate. Astfel, nu rareori medicul dermatolog esteprima verigã diagnosticã, care descoperã existenþa uneipatologii digestive, deseori cu relevantã importanþãasupra prognosticului social, funcþional ºi chiar vital alpacientului.Prezentãm datele obþinute prin evaluarea prospectivã apacienþilor internaþi în secþiile medicalã ºi dermatologieale Spitalului Militar Central în anii 2007-2008.106

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102P82MARKERI CUTANAÞI AI AFECTÃRIIMICROVASCULARE ÎN DIABETUL ZAHARATDenisa Kovacs, I. Brihan, Luiza DemianFacultatea de Medicinã ºi Farmacie OradeaHiperglicemia cronicã, prin forþarea unor cãi metaboliceanormale, determinã apariþia microangiopatiei diabetice,responsabilã de instalarea manifestãrilortegumentare din diabetul zaharat, unele dintre ele fiindconsiderate markeri cutanaþi ai acestei boli. Diabetulzaharat este o boalã de sistem care prezintã, asociatafectãrii generale, multiple tipuri de afecþiuni cutanatecare adeseori, reprezintã elementul de diagnosticprincipal chiar ºi pentru boala de fond - diabetul zaharat.Lucrarea prezintã un studiu clinic pe un lot de 56 depacienþi cu diabet zaharat la care am întâlnit asociateurmãtoarele tipuri de leziuni cutanate: granulom inelar,necrobiozã lipoidicã, acantosis nigricans, scleredem,dermopatie diabeticã, angiodermitã necroticã. Din lotulde pacienþi luaþi în studiu, leziunile cutanate aureprezentat elementul de diagnostic la un numãr de 5pacienþi. Trei pacienþi prezentau ca primã afectarecutanatã granulomul inelar, unul necrobioza lipoidicã ºiunul acantosis nigricans, ulterior confirmându-sediagnosticul de DZ tip 2.Concluzie: bolile dermatologice reprezintã, în unelecazuri, elementul de diagnostic al unei afecþiuni internenediagnosticatã clinic.P83MELANOZA GENITALÃ:ASPECTE CLINICE ªI HISTOLOGICEMihaela Þovaru, Adriana Teodorescu, Adriana Iacob, CarmenMitrache, Simona-Roxana Georgescu, Mariana CostacheSpitalul Clinic de Dermatologie „Prof. Dr. Scarlat Longhin“, BucureºtiInstitutul Naþional de cercetare-dezvoltare în domeniul patologiei ºiºtiinþelor biomedicale „Victor Babeº“, BucureºtiMelanoza (lentiginoza, macule melanotice labiale), este oleziune pigmentarã benignã a mucoasei caracterizatãprin hiperpigmentaþia keratinocitelor din stratul bazal,ºi un numãr normal sau uºor crescut de melanocite.Melanoza, în special cea apãrutã în regiunea genitalã,poate mima clinic un melanom de mucoasã.Prezentãm cazul unei paciente de 45 de ani fãrã alteantecedente personale patologice, care se prezintãpentru leziuni de tip macule pigmentare asimetrice,relativ uniform pigmentate, cu dimensiuni variabileîntre 0,5 ºi 1 cm, situate la nivelul labiilor mari. Leziunileau fost descoperite cu ocazia unui control ginecologic derutinã. Menþionãm cã la controlul precedent, efectuat înurmã cu un an, examenul clinic a fost normal.Deºi examenul dermatoscopic a arãtat o reþeapigmentarã simplã, fãrã alte aspecte caracteristicedermatoscopice, s-a practicat examen histologic dintr-oleziune. Acesta a pus în evidenþã hiperpigmentareacelulelor bazale ºi hiperplazie lentiginoasã melanocitarã,ce susþin diagnosticul de melanozã genitalã. Încolaborare cu medicul ginecolog s-a luat decizia excizieiîn totalitate a acestor leziuni, deoarece numãrul ºidimensiunea lor a permis obþinerea unui rezultatpostoperator foarte bun, fãrã leziuni cicatriciale.Pacienta a rãmas în observaþia noastrã, pânã în acestmoment neapãrând alte leziuni pigmentare.În concluzie, leziunile pigmentare vulvare, prezente lacirca 10-12% din femeile de rasã albã, sunt de mai multetipuri. Printre cele cu caracter benign se numãrã ºimelanoza vulvarã.Tratamentul în aceste cazuri trebuie individualizat iaratunci când aspectul clinic este nespecific, se impuneefectuarea unei biopsii pentru eliminarea diagnosticuluide melanom.P84CAPCANE DERMATOSCOPICE ÎNTÂLNITEÎN PRACTICA CLINICÃL. Vlãdãu, H. Aghazadeh, C. Dumitrescu, A. Nicolescu,I. NedelcuClinica II Dermatologie, Spitalul Clinic Colentina.Dermatoscopia a câºtigat în ultimii ani un loc de frunteîn ceea ce priveºte metodele diagnostice imagisticefolosite pentru diagnosticul tumorilor cutanate cu oextraordinarã utilitate în depistarea precoce a melanomului,chiar în stadiul de in-situ.Cu toate acestea, existã situaþii în care aceasta poateîntinde capcane diagnostice medicului dermatolog iarcunoaºterea acestora este necesarã pentru a realizaaceasta investigaþie cu un maxim de eficienþã. Astfel,zona fãrã structurã omogenã caracteristicã nevuluialbastru poate fi ºi o caracteristicã a melanomului nodularsau a metastazei de melanom. Tumorile exofiticebenigne pot fi deseori greu diferenþiate de melanomuldezvoltat pe astfel de structuri datoritã acantozeimarcate care îngreuneazã examinarea dermatoscopicã.Nevul Clark poate prezenta, la fel ca melanomulextensiv în suprafatã, reþea pigmentarã asimetricã,structuri liniare periferice, zone fãrã structurã excentriceºi este important ca în aceste situaþii sã respectãm oregulã importantã a dermatoscopiei : “Daca nu eºti sigur,excizeazã!” în vederea examenului histopatologic.Keratoza seboreicã, boala Kaposi, epiteliomul bazocelular,hemoragia subcornoasã sunt alte câteva situaþiicare pot induce în eroare dermato-scopistul.Concluzia: cu toate ca dermatoscopia este o analizã devaloare, trebuie sã nu uitãm cã înainte de toate suntemclinicieni iar evaluarea clinicã atentã este un prerogativ,în final standardul de aur fiind reprezentat de examenulhistopatologic.107

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102P85KERATOACANTOMUL –STUDIU CLINICO-EVOLUTIV ªI HISTOPATOLOGICLoredana Elena Stoica, V. Pãtraºcu, C.C. Radu, Alina MariaVîlceaU.M.F. CraiovaKeratoacantomul este o tumorã epitelialã caracterizatãprin creºtere rapidã, aspect histopatologic similar celui alcarcinomului spinocelular ºi tendinþã la regresiunespontanã în absenþa tratamentului.Bolnavi ºi metodã: Am efectuat un studiu retrospectiv înClinica de Dermatologie a Spitalului Clinic Judeþean deUrgenþã Craiova în perioada 1 ianuarie 2007 – 31decembrie 2008. Lotul de studiu a fost alcãtuit din 92 depacienþi.S-au urmãrit: datele de identitate, profesia, noxeprezente la locul de muncã, expunerea la soare,traumatisme (mici ºi repetate sau unice, brutale), factorinocivi care þin de comportament (fumat, alcool),afecþiuni asociate, modul de debut al leziunilor, existenþasau nu a unor leziuni concomitente, evoluþia în timp,indicaþiile terapeutice, evoluþia leziunilor subtratamentul instituit în cursul internãrii. Examenulmedical a stabilit aspectele clinice ale leziunilornotându-se: numãrul acestora, localizare, culoare,dimensiuni, consistenþã, prezenþa semnelor detransformare malignã.Rezultate: Din cei 92 de pacienþi afectaþi în cea mai mareparte proveneau din mediul rural (74 persoane).Vârstapacienþilor a fost cuprinsã între 42 ºi 85 de ani, grupelede vârstã cele mai interesate fiind între 61 ºi 80 de ani.Clinic, formaþiunile au avut dimensiuni cuprinse între1ºi 3 cm, culoarea lor a variat de la culoarea pielii la rozºi gri-cenuºiu. S-au localizat pe regiuni fotoexpuse. Înmajoritatea cazurilor (51 cazuri) au apãrut la nivelulfeþei, dar ºi pe suprafaþa dorsalã a mâinii (23 cazuri),restul în zona decolteului, pe gambã ºi picior.Transformarea neoplazicã a fost surprinsã în stadiuincipient în 14 cazuri (15,2% din totalitatea leziunilor).Concluzie: Keratoacantomul reprezintã o leziunepreneoplazicã importantã datoritã potenþialului sãu detransformare în carcinom spinocelular motiv ce ne facesã acordãm o atenþie deosebitã diagnosticului ºitratamentului sãu.P86KERATOACANTOM DEZVOLTAT PE NEV SEBACEULA COPILValentina Roºca, Mariana Costache*Spitalul Judeþean Târgoviºte, *Institutul „Victor Babeº“ BucureºtiCaz: bãiat în vârstã de 9 ani care se prezintã cu o formaþiunetumoralã „en dome“ de aproximativ 4 mm cuevoluþie rapidã, de aproximativ o lunã de zile,dezvoltatã în periferia unui nev sebaceu, localizat peobrazul drept. Formaþiunea tumoralã a fost excizatãcomplet cu preduceaua de 5 mm ºi diagnosticatã dreptkeratoacantom la examenul histopatologic. Restulleziunii – nevul sebaceu – a fost îndepãrtat prin ablaþiecu laserul Er-YAG (Fotona) cu excelente rezultatecosmetice, fãrã recidiva leziunii la 6 luni dupã tratament.NS reprezintã un hamartom ce conþine anomaliifoliculare, glandulare ºi epidermice. Cele mai frecventeneoplazii dezvoltate pe acest tip de neoplasm sunttricoblastomul, siringocistadenomul papilifer ºi carcinomulbazocelular, toate apãrând frecvent dupã vârstade 16 ani. Keratoacantomul apãrut pe acest tip de neveste considerat extrem de rar: 10 cazuri de KA din 1041de NS raportate în 4 studii publicate (Medline). Ultimaraportare a unui caz similar apãrut pe faþã la un copil de12 ani a fost publicatã în JAAD 2007 de cãtre un grup deautori japonezi.P87PAPILOM HIPERKERATOZIC MAMELONARRoxana Homolka*, Mirela Coadã***, Lavinia Oros**, Irina IugaPopescu*, Miriam Jumanca*, Rym Ben Hadid** Clinica de Dermatologie Timiºoara** Cabinet Medicover Timiºoara*** Chirurgie plasticã ºi reparatorie, Spitalul Judeþean AradEpidermovirozele hiperplazice sunt proliferãri epitelialeºi fibroepiteliale ale pielii ºi mucoaselor externe adiacente,cu exagerarea ºi deformarea arhitecturii normale aepiteliului, de tip pseudotumoral. Papiloamele viralesunt afecþiuni cutanate produse de virusuri din familiaPapova-virusuri, au fost izolate mai multe tipuri devirusuri, existând pânã la 76 de virusuri.Scop: Autorii propun prezentarea cazului unui bãrbat învârstã de 54 ani, care prezenta un papilom viralhiperkeratozic mamelonar drept tratat chirurgical prinexcizie largã, suturã ºi pansament.Metodã: Pacientul prezenta mamelonar drept oformaþiune pseudotumoralã, cenuºiu-brunã, cu baza deimplantare difuzã, cu diametrul de 1,5/0,5 cm, proeminentã,cu suprafaþã neregulatã, asprã, rugoasã,brãzdatã de ºanþuri ºi fisuratã, keratozicã. Afirmativformaþiunea a apãrut în urmã cu aproximativ 10 ani, întimp aceasta a crescut în dimensiune. Menþionãm cãpacientul a prezentat ani de zile traumatisme repetate lanivelul acestei leziuni (ºofer de meserie, purtând centurade siguranþã), motivând astfel modificarea leziunii întimp în ceea ce priveºte forma clinicã. Se practicã subanestezie generalã (zona mamelonarã fiind binevascularizatã ºi inervatã, se evitã astfel stresul anestezieilocale, cu înþepãturi repetate), excizia largã a formaþiunii,cu margini de siguranþã de 5mm, apoi sutura defectuluirãmas.108

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102Examenul histopatologic relevã: hiperacantozã ºipapilomatozã ºi celule parakeratozice dispuse în coloaneverticale mai evidente în stratul cornos. Celule mari,clare, balonizate cu citoplasmã cu vacuolizare perinuclearãºi incluzii eozinofilice periferice, cu nucleipicnotici, hipercromatici, cu incluzii intens bazofile(celule virale) se gãsesc în stratul malpighian superior ºistratul granulos. Nu se întâlneºte nici un semn histologicde proliferare malignã.Rezultate: Evoluþia papovavirozelor este strâns corelatãcu reactivitatea imunã ºi mai ales cu reactivitateacelularã, aceste virusuri având un posibil rolimunodepresor asupra imunitãþii celulare. Metodeleterapeutice folosite sunt numeroase ºi variate, cu cea maibunã eficienþã ºi cele mai utilizate sunt metodele dedistrucþie fizicã ºi chimicã ori tratamentul chirurgical.Dar ºi acestea sunt deseori dureroase, fapt care impuneanestezierea pacientului.Concluzii: În elaborarea conduitei terapeutice trebuieluate în considerare aspectele referitoare la localizareaformaþiunii, dimensiune, statusul fizio-patologic alpacientului. Leziunile de papovaviroze sunt benigne ºica atare terapia lor nu trebuie sã fie prea incisivã.HYPERKERATOSIS PAPILLOMAAT THE RIGHT NIPPLEHyperplasias epidermal viruses are epithelial and fibroepithelialproliferating of the skin and external adjacentmucous, with exaggeration and distortion of normalarchitecture of the epithelium, pseudo tumor type. Viralpapillomas are skin disorders caused by viruses of thePapovaviridae family, several types of viruses wereisolated, there are up to 76 viruses.Aim: The authors propose a presentation of the casereport of a 54 years man, who presents a viralhyperkeratosis papilloma at the right nipple surgicallytreated by wide excision, suture and bandage.Method: The patient presents at the right nipple apseudo tumor formation, gray-brown, with diffuseimplantation base, with a diameter of 1, 5 / 0, 5 cm,proeminent, irregular surface, rough, wrinkled bygrooves and cracks, with keratosis. Affirmative theformation appeared about 10 years ago, in time itincreased in size. We mention that the patientexperienced years of repeated trauma at the lesions level(driver for profession, wearing seat belt), thusmotivating in time the modification of the lesion in termsof clinical form. It is effectuated under generalanesthesia (nipple area being well vascularized andinnervated, is avoiding in this way the stress of localanesthesia, with repeated stings), wide excision of theformation, with safety margins of 5mm, then suture ofthe remaining defect.Histopathological examination revealed: hyperacantosis,papillomatosis and parakeratosis cells arranged invertical columns more evident in the stratum corneum.Large, clear, balloons cells, cytoplasmic perinuclearvacuolization and peripheral eosinophilic inclusions,with picnotic, hypercromatic nucleus, with intensivebasophiles inclusions (virus cell) are found in the uppermalpighian and granular layer. There weren’t found anyhistological signs of malignant proliferation.Results: The evolution of Papovaviridae is stronglycorrelated with immune reactivity and especiallycellular reactivity; these viruses having a possibleimmunosuppressant role on cellular immunity.Therapeutic methods used are many and varied, withthe best efficiency and the most used methods arephysical and chemical destruction or surgical treatment.But these also are often painful, which requires thepatient to be under anesthesia.Conclusions: In developing the therapeutic conduct, theaspects of the formation location, size and physiopathologicalstatus of the patient must be taken intoaccount. Papovaviridae skin lesions are benign and assuch their therapy should not be too assertive.P88ROLUL DIAGNOSTICULUI HISTOPATOLOGICÎN MANAGEMENTUL PRECANCERELOR EPITELIALEAlina Maria Vîlcea*, V. Pãtraºcu*, Irina Stoicescu*, ClaudiaValentina Georgescu*** Clinica Dermatologie, UMF Craiova** Departamentul de Anatomie Patologicã, Spitalul Clinic Judeþean deUrgenþã CraiovaManagementul eficient al leziunilor precanceroaseimpune depistarea, diagnosticarea, tratamentul adaptattipului de leziune, localizãrii, vârstei pacientului ºi nu înultimul rând profilaxia acestor leziuni. De multe oriaspectul clinic al leziunilor este înºelãtor iar diagnosticulpozitiv se face pe baza examenului histopatologic.Obiective. Studiul îºi propune evaluarea importanþeiexamenului histopatologic în confirmarea diagnosticuluiclinic de precancere epiteliale ºi determinareaprocentului de malignizare al acestor leziuni.Material ºi metodã. Acest studiu retrospectiv s-aefectuat pe un lot de 144 de pacienþi diagnosticaþi cudiferite tipuri de precancere cutanate, internaþi în ClinicaDermatologicã Craiova. Pacienþilor li s-a efectuatexamenul clinic, excizia leziunii cutanate, examenulhistopatologic. Pacienþii au fost distribuiþi pe grupe devârstã, sex, mediul de provenienþã. S-au comparatrezultatele examenului histopatologic cu diagnosticulclinic înscris în protocolul operator.Rezultate. Lotul studiat a cuprins 64 bãrbaþi (44%) ºi 80femei (56%). 60% dintre pacienþi au provenit din mediulrural. Vârsta pacienþilor a fost cuprinsã între 30 ºi 90 deani. Rezultatele examenului histopatologic au fosturmãtoarele: keratoacantome (15,82%), keratoacantometransformate în carcinom spinocelular (14,89%), keratozeactinice (32,96%), keratoze actinice transformate în109

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102carcinom spinocelular (3,19%), corn cutanat (8,51%),cheilitã actinicã (3,19%), cheilitã actinicã transformatãîn carcinom spinocelular (3,19%), lichen scleros genital(12,76%), boala Paget (1,06%), boala Bowen (3,31%),tumora Bushke-Lowenstein cu zone de carcinomspinocelular (1,12%). Procentul de malignizare alleziunilor precanceroase evaluat prin examenul histopatologica fost de aproximativ 25%. Cheilita cheratozicãa fost întâlnitã în 83,33% din cazuri la bãrbaþi, 80% dintreacestea fiind transformate malign. Aspectul histopatologicde corn cutanat coincide cu diagnosticul clinicîn 62,5% din cazuri. Diagnosticul histopatologic a coinciscu diagnosticul clinic de keratozã actinicã în 20 de cazuri(42,55%), în 47,45% din cazuri acestea fiind subdiagnosticateclinic.Concluzii. Existã o variabilitate clinicã deosebitã aprecancerelor cutanate, procentul în care diagnosticulclinic coincide cu cel histopatologic fiind variabil înfuncþie de tipul de precancer. Examenul histopatologicpermite un diagnostic corect al precancerelor ºi în specialal leziunilor suspectate de transformare malignã fiind unexamen indispensabil în managementul leziunilorprecanceroase.P89NIVELUL ADN PLASMATICÎN CANCERE CUTANATEIlinca Nicolae*, Sorina Schipor**, R. Cocoº**** Centrul de Dermatovenerologie/Spitalul Clinic de Dermato-venerice“Prof. Dr. Scarlat Longhin”, Bucureºti** Institutul Naþional de Endocrinologie „C. I. Parhon“, Bucureºti*** Universitatea de Medicinã ºi Farmacie „Dr. Carol Davila“, Catedra deGeneticã, BucureºtiTehnologiile actuale de investigare molecularã ºigeneticã permit o abordare complexã în ceea ce priveºtecercetarea de noi markeri utili în detectarea precoce acancerului, monitorizarea de calitate a incidenþei ºievoluþiei cancerului, adoptarea unor terapii eficientepentru ameliorarea calitãþii vieþii ºi prelungirea durateide supravieþuire a pacienþilor cu cancer. Interesulautorilor este centrat asupra rolului DNA plasmatic înidentificarea fenotipului malign ºi în monitorizareaevoluþiei pacienþilor cu cancer.Studiul a fost randomizat pe 312 de pacienþi cucarcinoame cutanate, 52 de persoane cu keratoacantomºi 70 cazuri de control. Conþinutul plasmatic al DNA afost analizat în raport cu parametrii clinici ºi paraclinici.Autorii semnaleazã cã DNA liber a fost detectat înplasma tuturor pacienþilor, cât ºi la cazurile de control.Astfel, valorile plasmatice ale DNA liber înregistrate lacazurile de control au fost cuprinse între 18.3 ng/mL ºi106.1 ng/mL, cu o medie de 48.3 ng/mL. Valorileplasmatice ale DNA determinate la pacienþii cucarcinoame cutanate variazã între 61.5 ng/mL ºi 403ng/mL, cu o medie de 204.3 ng/mL. La cazurile cutumori benigne (keratoacantom) s-au înregistrat valoricuprinse între 35.6 ng DNA/mL plasmã ºi 101 ngDNA/mL plasmã, cu o medie de 63.8 ng/mL. Nivelurileplasmatice ale DNA se coreleazã cu severitateabolii ºi tind sã scadã dupã un tratament eficient.Autorii apreciazã cã mãsurarea conþinutului plasmatic alDNA constituie, în combinaþie cu alþi markeri moleculari,o metodã sigurã, rapidã ºi neinvazivã deidentificare a fenotipului malign pentru carcinoamelecutanate.P90CARCINOMUL BAZOCELULAR –ASPECTE CLINICE ªI HISTOPATOLOGICE –STUDIU PE 738 CAZURILoredana Elena Stoica, V. Pãtraºcu, I. Þolea, C.C. Radu, IanoºiSimona LauraU.M.F. CraiovaCarcinomul bazocelular reprezintã tumora cea maicomunã a pielii ºi semnele pe care le prezintã sunt decele mai multe ori suficiente pentru a pune diagnosticul.Cazuistica noastrã se referã la un numãr de 706 pacienþicare au prezentat 738 carcinoame bazocelulare pe care leamurmãrit în ultimii 5 ani în Clinica de Dermatologiedin Craiova.Raportul între genuri este de 1,10 în favoarea femeilor. Sepoate observa cã aceste tumori au prezentat o frecvenþãrelativ egalã la cele douã sexe, cu o uºoarã predominenþãla sexul feminin la 371 de cazuri, respectiv 52,5 %, faþã desexul masculin care a fost reprezentat de 335 cazuri,respectiv 47,5%.Vârsta medie a pacienþilor este de 67,54 ani, cu limitacuprinsã între 26 ani ºi 94 ani. Repartiþia cazurilor dupãmediul de provenienþã aratã o predominenþã apacienþilor ce provin din mediul rural reprezentând58,8% din cazuri (415 cazuri).Debutul bolii a fost cuprins între 6 luni ºi 15 ani.Subtipuri clinice: perlat – 248 cazuri (33,6%); nodular –164 cazuri (22,2%); plan cicatricial – 97 cazuri (13,1%);ulcerat – 76 cazuri (10,3%); pigmentat – 72 cazuri (9,8%);vegetant – 25 cazuri (3,4%); chistic – 22 cazuri (3,0%);pagetoid – 16 cazuri (2,2%); sclerodermiform – 11 cazuri(1,5%); terebrant – 7 cazuri (0,9%).Dintre formele histopatologice cele mai frecvente au fost:solid – 278 cazuri, polimorf -142 cazuri, adenoid – 97cazuri, keratinizat 87 cazuri urmate de restul formelorclinice într-un numãr mai mic.Carcinomul bazocelular rãmâne o tumorã cu prognosticfavorabil.În cazul carcinoamelor extensive sau multiple ale feþii,care recidiveazã în mod disperant, cu toate mãsurileterapeutice aplicate, provocând ulceraþii rebele latratament, prognosticul trebuie sã fie rezervat.110

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102P91EPITELIOMATOZA FEÞEI CU DETERMINÃRIINVAZIV-DISTRUCTIVE LA NIVELUL MAXILARULUIR.C. Ciuluvicã*, I. Florea**, D. Popescu***, N. Florea****,C. Georgescu****** U.M.F. „Dr. Carol Davila“, Bucureºti** Spitalul Clinic nr. 1 Craiova, Clinica de Dermatologie*** Spitalul Clinic Filantropia**** Spitalul Clinic nr. 1, Craiova, Clinica de Radiologie***** Spitalul Clinic nr. 1, Craiova, Laboratorul de Anatomie PatologicãAutorii prezintã cazul unui bãrbat în vârstã de 78 de ani,din mediul rural, cu multiple forme clinice de cancerebazocelulare neglijate, localizate la nivelul feþei, asociatcu un cancer spinocelular invaziv-distructiv a maxilarului,localizat în unghiul intern al ochiului stâng.Pacientul a fost rezolvat parþial în clinica de dermatologiedin Craiova ºi clinica de stomatologie ºi chirurgiebuco-maxilo-facialã Bucureºti. Pacientul s-a adresatserviciului medical tardiv, cu toate cã leziunile leprezenta de ani buni, ele evoluând lent ºi progresiv spreulcerare ºi invadând þesuturile subiacente, fascie,muºchi, periost, mutilând realmente bolnavul. O partedin formaþiuni au fost excizate chirurgical, altele au fostchiuretate ºi electrocauterizate. La momentul spitalizãrii,pacientul prezenta o tumorã ulceratã, infiltratã, penetrantã,localizatã în unghiul intern al ochiului stâng ceperfora maxilarul, care s-a rezolvat în serviciul dechirurgie buco-maxilo-facial Bucureºti, datoritã pericoluluiafectãrii ochiului ºi canalului lacrimal. Evoluþiapostoperatorie, esteticã ºi funcþionalã, a fost pesteaºteptãri.P92EPITELIOM SPINOCELULAR GIGANT DEZVOLTATPE LICHEN SCLEROATROFIC VULVAR NEGLIJATSimona Roxana Georgescu, V. Benea, Oana Andreia Coman,Mãdãlina Rusu, Anca Irina Agavriloaei, Alina Elena Ilie, AncaPodaru.Clinica Dermatologicã Scarlat Longhin BucureºtiLichenul scleroatrofic vulvar este o dermatozãinflamatorie frecventã care afecteazã femeile dupãmenopauzã, dar ºi tinerele fete, fiind uneori confundatãcu leziunile caracteristice unui abuz sexual.Aspectul afecþiunii este tipic, asociind plãci albporþelanii,uneori cu inel violaceu la periferie, cu atrofialocalã. Tabloul histopatologic este caracteristic.Leziunile clinice iau uneori forma cifrei 8, atunci cândleziunile afecteazã atât regiunea perivaginalã cât ºi pecea perianalã. Subiectiv, pruritul este foarte supãrãtor,iar scãrpinatul produce iritaþii ºi hemoragii ; se asociazãºi durerea mai ales în timpul actului sexual.Tratamentul constã în aplicarea localã sau administrareaintralezionalã de corticoizi potenþi sau aplicarea deimunomodulatori locali (tacrolimus, pimecrolimus).Uneori lichenul scleroatrofic vulvar se complicã cuapariþia unui carcinom spinocelular.Prezentãm cazul unei paciente de 90 ani, din Bucuresti,suferind de multiple afecþiuni cardiovasculare careprezenta pe suprafaþa unor leziuni caracteristicelichenului scleroatrofic vulvar, o formaþiune tumoralãproeminentã, fermã, rotundã, cu diametrul deaproximativ 5 cm.Menþionãm faptul cã pacienta nu se adresase anteriornici unui medic pentru diagnosticarea afecþiuniigenitale.Dupa efectuarea investigaþiilor necesare ºi a examenuluihistopatologic care a confirmat carcinomul spinocelular,pacienta a fost îndrumatã cãtre Institutul de OncologieFundeni pentru o conduitã terapeuticã adecvatã.Particularitatea cazului constã în forma exofiticã, gigantãa formaþiunii tumorale ºi în faptul cã pacienta, dinmediul urban ºi cu un nivel de pregãtire ºi social pestemedie, nu s-a prezentat decât tardiv unui serviciuspecializat, reamintindu-ne cã educaþia pentru sãnãtateºi controalele periodice atente nu trebuie sub nici oformã neglijate.P93TUMORI CUTANATE NEGLIJATEI. Florea, Dorina Popescu, ªt. Popescu, Dana Ungureanu,Cezarina OanãCraiovaÎn mod cu totul surprinzãtor în practica dermatologicãse întâlnesc încã destul de multe cazuri de tumoricutanate gigante ”istorice”, de multe ori depãºiteterapeutic, care ajung foarte târziu la specialist.Paradoxal, cel mai frecvent aceste tumori sunt situate lanivelul feþei ºi pe zone expuse privirii bolnavului ºianturajului.Diagnosticul întârziat pune probleme deosebite deabordare chirurgicalã ºi face ca în majoritatea cazurilorprognosticul sã fie rezervat.Din numeroasele cazuri avute în tratament autoriiprezintã o suitã de imagini sugestive de tumori”istorice”, subliniind dificultãþile terapeutice cu cares-au confruntat ºi încearcã sã determine ºi sã-ºi explicecauzele care duc la prezentarea tardivã la medic.111

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102P94P95PARAPSORIAZIS ÎN PLÃCI MICI– PREZENTARE DE CAZClara Matei, M. Tampa, L. Vlãdau, Adina AlexandruSpitalul Clinic Colentina, Bucureºti - Clinica II DermatologieParapsoriazisul în plãci mici este o afecþiune benignã, cuevoluþie cronicã, actualmente consideratã de majoritateaautorilor ca neavând legãtura cu micozisul fungoid.Existã însã cazuri în care diferenþierea între parapsoriazisulîn plãci mici ºi micozisul fungoid estedificilã, necesitând urmãrirea cazului în dinamicã.Prezentãm cazul unui pacient în vârstã de 55 de ani carese adreseazã clinicii noastre pentru apariþia unei erupþiinepruriginoase, apãrute în urmã cu 4 luni, constând înplãci eritematoase rotund-ovalare, pe alocuri avândaspect digitiform, de culoare gãlbui-roºieticã acoperitede scuame fine ce conferã leziunilor un aspect încreþit,pseudoatrofic. Se remarcã absenþa pruritului, a infiltrãriileziunilor ºi a adenopatiei. Examenele histopatologiceseriate au infirmat prezenþa celulelor atipice, fiindprezente atrofia epidermicã ºi infiltratul inflamatormoderat. Sub fototerapie UVA ºi tratament local cudermatocorticoizi ºi emoliente evoluþia a fost favorabilã,urmând sã fie reevaluat clinico-biologic din 3 în 3 luni înprimul an, ºi ulterior anual.SMALL-PLAQUE PARAPSORIASIS –CASE PRESENTATIONSmall-plaque parapsoriasis is a benign chronic conditionof the skin, considered by the majority of authors as notbeing linked to mycosis fungoides. However, there arecases where the limit between small-plaque parapsoriasisand mycosis fungoides is difficult to establish,so that periodical monitoring is mandatory.We present the case of a 55 year-old male patientaddressed to our clinic for a non-pruritic eruption thatoccurred 4 months before presentation consisting ofpoorly circumscribed erythematous plaques with ayellow hue, some of which are finger-shaped, most ofthem being covered by fine pseudoatrophic scale,following skin lines. The eruption is non-puritic, thelesions are not infiltrated and the patient presentsno adenopathy. The histopathological examinationascertained the absence of atypical cells and the presenceof epidermal atrophy and a marked inflammatoryinfiltrate. Phototherapy and topical use of midpotencycorticosteroids and emollients improved the skin lesionssignificantly; the patient will be examined every 3months for the first year and once a year afterwards.LIMFOM MALIGN NONHODGKINIAN CU CELULE TRodica Badea*, Monica Mincea*, Cristina Baron*, Dana Nica*,Anca Ciobotariu*** Clinica Dermatologie II, Spitalul Clinic Colentina, Bucureºti** Institutul de Fonoaudiologie ºi Chirurgie Funcþionalã O.R.L.“Prof. Dr. Dorin Hocioatã”Limfoamele cutanate cu celule T reprezintã un grupheterogen de neoplazii cutanate din punct de vedere alevoluþiei, rãspunsului la tratament, prognosticului, îndiferenþierea cãrora testele de imunohistochimie joacãun rol extrem de important.Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 32 ani, dinmediul rural, care se interneazã în clinica noastrã pentruleziuni cutanate impresionante ca numãr ºi dimensiune,sub formã de plãci ºi nodozitãþi infiltrative, nedureroase,diseminate la nivelul trunchiului ºi membrelor. Manifestãrilecutanate au debutat în urmã cu 3 luni, pacientaasociind disfonie, disfagie ºi dispnee uºoarã, simptomeapãrute în urma leziunilor cutanate. S-a ridicat suspiciuneade limfom cutanat sau metastaze cutanate cuposibil punct de plecare un neoplasm faringian. S-aefectuat biopsie cutanatã ºi consult ORL care a decelat otumorã de naso-faringe, motiv pentru care pacienta afost îndrumatã cãtre un serviciu de Chirurgie ORL.Examenul fibroscopic a evidenþiat hipertrofia þesutuluilimfoid la nivelul întregului faringe, recoltându-se unfragment bioptic de la nivelul cavumului.Probele biologice au fost în limite normale, cu excepþiaunui titru ASLO crescut ºi a unei infecþii urinare cu E.coli. Examenul histopatologic al piesei cutanate a relevatun aspect de limfom malign nonhodgkinian cu celule T,iar testele de imunohistochimie CD3+, CD5+, CD30- încelulele tumorale. Examenul histopatologic al piesei dela nivelul faringelui a relevat limfom nonhodgkinian.Pacienta nu a revenit pentru rezultatele examenelorhistopatologice ºi stabilirea conduitei terapeutice, iarulterior am aflat de decesul pacientei la 5 luni de laprezentarea în clinica noastrã.Aspectul leziunilor, evoluþia clinicã agresivã, examenulhistopatologic ºi testele de imunohistochimie sugereazãîncadrarea afecþiunii în categoria de limfoame cutanatecu celule T mari CD30-.112

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102P96LIMFOM CUTANAT CU CELULE B– PREZENTARE DE CAZVioleta Patriche-BengaSpitalul Clinic Judeþean de Urgenþã Braºov.Limfoamele cutanate cu celule B reprezintã aproximativo treime din totalul cazurilor de limfoame cutanate.Tabloul clinic este reprezentat de leziuni sub formã denoduli, tumori sau plãci infiltrative, rar putând sã aparãºi erupþii maculopapuloase. Evoluþia lor este rapidã.Recidiva cutanatã este frecventã, dar prognosticul esteexcelent, 95,5% din cazuri supravieþuind peste 10 ani.Prin aceastã lucrare se prezintã cazul unei paciente de 71de ani, cu istoric de limfom cutanat cu celule B din 2001,având ºi hepatita cronicã activã de etiologie viralã cuVHC. Pacienta a prezentat recãderi ale bolii, ultima cuevoluþie de peste un an. Se interneazã pe secþiaHematologie, se fac investigaþii ºi se iniþiazã tratamentuliar dupã prima curã de citostatice leziunile cutanatedispar. În cursul chimioterapiei pacienta prezintãsindrom marcat de citoliza hepaticã ºi decompensarecardiacã cu fibrilaþie atrialã, motiv pentru care ultimacurã de citostatice recomandatã de medicul hematologeste întreruptã. La un an de la oprirea tratamentului,remisiunea leziunilor cutanate se menþine.P97BOALA KAPOSI– PROBLEME DE DIAGNOSTIC ªI ÎNCADRAREL. Vîrtosu, I. Netcu, Gabriela Dodan, R. Nedelcu, GabrielaCatanã, F. Stãniceanu, D. ForseaClinica I de Dermatologie a Spitalul Clinic ColentinaSarcomul Kaposi este o tumorã multifocalã de origineendotelialã.Sunt patru forme clinice: sarcom Kaposi clasic, sarcomKaposi endemic african, formã asociatã cu terapiaimunosupresivã ºi formã prezentã la cei cu SIDA.Tratamentul este puþin eficient ºi nu influenþeazãsperanþa de viaþã.Prezentare de caz clinic: Pacienta, în vârstã de 57 de ani,prezintã în iunie 2009 o formaþiune tumoralã nodularãsângerândã – faþa internã haluce stâng, evoluând dedouã luni, plus formaþiuni nodulare violacee cu odispoziþie ce sugereazã o diseminare pe traseu limfatic.S-a excizat tumora – haluce stâng ºi biopsiat o leziunenodularã – zona genunchi stâng.Evoluþia, aspectul clinic, ocupaþia au sugerat un procesinfecþios, motiv pentru care s-a iniþiat tratamentulsistemic oral cu eritromicinã 2 g/zi, cu remisiunealeziunilor. Ex bacteriologic nu a evidenþiat germeni(Mycobacterii, Nocardia)Examenul histo-patologic ºi imunohistochimic sugereazãdiagnosticul de sarcom Kaposi.Particularitatea cazului: aspectul clinic atipic cudistribuþia liniarã ce sugereazã diseminare limfaticã,remisiunea sub tratamentul cu eritromicinã, tendinþã larecidivã la 2 sãptãmâni de la oprirea terapiei.P98CRITERII DERMATOSCOPICE PENTRUDEPISTAREA MELANOMULUI – UTILITATEACUNOAªTERII LOR PENTRU DIAGNOSTICULPRECOCEL. Vlãdãu, H. Aghazadeh, Cristina Dumitrescu, I. NedelcuClinica de Dermatologie II, Spitalul Clinic ColentinaDermatoscopia reprezintã o investigaþie imagisticã “invivo” care îmbunãtãþeºte acurateþea diagnosticului clinicºi datoritã cãreia se poate realiza o depistare precoce aunuia dintre principalii duºmani ai clinicianuluidermatolog, MELANOMUL. Multitudinea de piese demânã accesibile în ultima perioadã se dovedescexcelente pentru practica de zi cu zi. Principaleleobiective ale investigaþiei sunt îndeplinite prinparcurgerea a 2 paºi – primul se referã la deosebireadintre o leziune melanocitarã ºi nemelanocitarã iar aldoilea constã în diferenþierea nevilor de melanom.Pentru aceasta este nevoie de cunoaºterea principalelorcaractere dermatoscopice care definesc MELANOMUL.În continuare vã prezentãm aceste semnale care trebuiesã alarmeze dermatologul ºi sã îi ridice suspiciuneaînaltã de MELANOM. O reþea pigmentarã neregulatã(fig. 1) este unul din primele elemente care aparcorespunzând histopatologic proliferãrii de melanociteatipice la joncþiunea dermo-epidermicã.Apoi aparpuncte ºi globuli pigmentari distribuiþi asimetric caurmare a extinderii melanocitelor atipice în grosimeaepidermului pânã în stratul granulos ºi cornos (fig. 2).Odatã cu formarea cuiburilor de melanocite confluenteîn periferia leziunii apar pseudopodele (fig. 3), dovadãa extensiei în suprafaþã a tumorii. Zonele de regresieapar atunci când melanocitele atipice se extind îndermul papilar ºi reticular (fig. 4) ca urmare a fazei decreºtere verticalã.Vãlul albastru-albicios apare atuncicând melanocitele atipice sunt acoperite de un epidermacantotic cu ortokeratozã compactã ºi eventualhipergranulozã (fig. 5). Acest element esenþial conferãun prognostic prost datorat unei tumori cu grosimeconsiderabilã. Un alt criteriu de alarmã care neorienteazã cãtre diagnosticul de melanom este prezenþaa mai mult de 4 culori într-o leziune pigmentarã cumputem observa în exemplul nostru – negru, roºu, gri,brun (fig. 6). Vasele polimorfe neregulate sunt structuri113

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102dermatoscopice întâlnite în melanom ºi metastazele demelanom datorate neovascularizaþiei (fig. 7).Concluzia: Dimensiunea submacroscopicã ºi caracteristicileelementelor subepidermice care sunt demascatede lumina polarizatã a dermatoscopului permit oanticipare a diagnosticului care este confirmat prin“standardul de aur”, corelaþia cu histopatologia. Aceastãpunte de legãturã diagnosticã orienteazã ºi permite oatitudine terapeuticã adecvatã pentru tipul de leziune.P99MELANOM MALIGN –PROBLEME DE DIAGNOSTIC DIFERENÞIALM. Tampa, Clara Matei, Adina AlexandruSpitalul Clinic Colentina, Bucuresti - Clinica II DermatologieMelanomul continuã sã rãmânã unul dintre cele maiagresive cancere cutanate, având o incidenþã în creºtereºi un potenþial crescut de metastazare. Metastazelecutanate survin în aproximativ 45% dintre cazurile demelanom metastazat.Prezentãm cazul unei paciente în vârstã de 63 de ani, cuun nodul violaceu de aproximativ 7 mm la nivelulgambei stângi, un nodul violaceu la nivelul feþei dorsalea piciorului stâng ºi plãci infiltrate violacee cutelangiectazii pe suprafaþã, apãrute de aproximativ3 luni la nivelul degetului 2 al piciorului stâng, ceprezintã edem ºi mobilitate redusã. Dermatoscopia arelevat prezenþa unei pigmentaþii neregulate, a uneireþele pigmentare atipice, cu striuri ºi pseudopodeneregulate ºi elemente vasculare atipice.Prezenþa de noduli infiltraþi la nivelul degetului ridicãprobleme de diagnostic diferenþial cu boala Kaposi,forma clasicã.S-a efectuat biopsie excizionalã a leziunii de la nivelulgambei care s-a dovedit a fi o metastazã de melanommalign. S-a stabilit diagnosticul de malanom malign cumetastaze în tranzit, pacienta fiind îndrumatã cãtreclinica de oncologie.DIFFERENTIAL DIAGNOSIS IN CASEOF MALIGNANT MELANOMAMelanoma continues to remain one of the mostaggressive skin cancers with an increasing incidence anda raised potential of metastasizing. Skin matastasesoccur in approximately 45% of the metastasizedmelanoma cases.We present the case of a 63 years-old patient with aviolaceous nodule of approximately 7 mm on the leftshin, a violaceous nodule on the dorsum of the left footand infiltrated violaceous plaques with telangiectasiasthat lasted for 3 months on the second toe of the left foot,that presents with oedema and decreased mobility.Dermoscopy revealed the presence of an irregularpigmented network, atypical reticular patttern withbranches, striae, irregular pseudopods and atypicalvessels.The presence of the infiltrated nodules on the toe raisedproblems of differential diagnosis with Kaposi sarcoma– classic type.The patient underwent an excisional biopsy of the lesionon the shin; the histopathological examinationascertained the diagnosis of malignant melanoma intransitmetastases, ant the patient was addressed to theoncology service.P 100SUNT FEMEILE MAI AFECTATE DE ASOCIERIDE CANCERE CUTANATE DECÂT BÃRBAÞII?M. Bakri, Mariana Mãdãlina Dumitraºcu, Irina Stoicescu, AlinaMaria VîlceaU.M.F. Craiova, Clinica de DermatologieCarcinomul bazocelular este cea mai des întâlnitãtumorã malignã cutanatã (54-75%) din tumorile pielii înaria noastrã geograficã, cu o evoluþie lentã, frecventsituatã pe tegumentele expuse ºi care în principiuafecteazã egal ambele sexe, dupã decada a 5-a de viaþã.Carcinomul spinocelular este tumora malignã cu ofrecvenþã între 20 ºi 40% din totalul tumorilor pielii,metastaticã, cu o evoluþie rapidã care afecteazã de 2 orimai mult bãrbaþii.În ultimul an, printre cazurile Clinicii Dermatologice dinCraiova întâlnind un numãr în creºtere al coexistenþeicarcinoamelor bazo ºi spinocelulare la femei peste 60 deani, considerãm cã acestea meritã prezentate.Autorii prezintã 4 paciente, toate peste 60 de ani, toatedin mediul rural, nefumãtoare, care vin în clinicã pentruformaþiuni tumorale duble, bazocelulare ºi spinocelulare.Pacientelor li s-au fãcut: anamnezã amãnunþitã, examenclinic general ºi local, examen histopatologic dintumorile excizate chirurgical sau prin electroexcizie. Latoate pacientele au fost prezente simultan unul sau maimulte carcinoame bazocelulare ºi un carcinom spinocelular,forma invazivã, slab sau bine diferenþiat.Dupã îndepãrtatea tumorilor, evoluþia a fost favorabilã,dupã 3 ºi 6 luni.În loc de concluzie: sunt femeile în vârstã maipredispuse sã asocieze carcinoame bazocelulare ºispinocelulare? Dacã da, este menopauza un factorfavorizant pentru aceastã asociere?114

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4, Sesiunea PostereVaria P 47-P 102P 101TUMORILE CUTANATE MELANOCITAREªI NONMELANOCITARE– studiu retrospectiv –Gabriela Iancu*, Maria Rotaru**, Manuela Mihalache**Facultate de Medicinã “V. Papilian” Sibiu* Disciplina Dermatologie, ** Disciplina MicrobiologieIntroducere. Tumorile cutanate sunt o patologie maifrecvent întâlnitã decât cancerul pulmonar, de sân,colorectal ºi de prostatã. Tumorile nonmelanocitare suntcele mai frecvent tumori cutanate, iar carcinomulbazocelular poate reprezenta ºi 80% dintre acestea.Incidenþa mult mai micã a melanomului malign este, dinpãcate, contrabalansatã de agresivitatea mare a acesteitumori ºi de apariþia acestuia la vârste tot mai tinere.Scopul studiului: analiza retrospectivã a incidenþeitumorilor cutanate maligne ºi a metodelor terapeuticealese la pacienþii internaþi în Clinica de DermatologieSibiu în ultimii 2 ani (2007-2008).Material ºi metodã: au fost analizate 118 cazuri noi cutumori cutanate maligne la care s-a urmãrit: vârsta,mediul de provenienþã, sexul, localizarea leziunilor,diagnosticul clinic, recidiva tumorilor ºi metodaterapeuticã instituitã.Rezultate. Majoritatea pacienþilor s-au încadrat la grupade vârstã de peste 60 de ani (80,51%). Peste 3/4 dincazuri au fost carcinoame bazocelulare (77,12%); înprocente mai mici s-au întâlnit carcinoame spinocelulare(12,71%), melanoame maligne (6,78%) ºi sarcoameKaposi (3,39%). Carcinoamele bazocelulare ºi spinocelulareau avut localizare preponderent la nivelulextremitãþii cefalice; sarcoamele Kaposi s-au localizatintegral la nivelul membrelor inferioare, iar melanoamelemaligne au avut o distribuþie relativ uniformãpe aceste zone. Numãrul recidivelor în perioadamenþionatã a fost relativ mic (3,39%), toate recidivelefiind carcinoame bazocelulare, cu localizare facialã.Atitudinea terapeuticã a fost adaptatã tipului de tumorã,astfel: carcinoamele bazocelulare au fost eradicatepreponderent prin diatermocoagulare, carcinoamelespinocelulare ºi melanoamele maligne prin exciziechirurgicalã, iar sarcoamele Kaposi prin radioterapie.Concluzii. Cele mai frecvente tumori cutanate, la lotul depacienþi studiaþi, au fost carcinoamele bazocelulare.Doar la aceastã categorie de tumori s-a observat apariþiade recidive, într-un procent mic, având în vedere ºiperioada relativ scurtã de timp de urmãrire aneoplaziilor cutanate.P 102PSORIAZISUL LA COPIL ªI ADOLESCENT –PARTICULARITÃÞI EPIDEMIOLOGICE, CLINICEªI DE TRATAMENTVeronica Cristina Bacinschi, Mihaela Panduru, Alina Puºcoi,Magda Constantin, Konstantina Karadima, Carmen MariaSãlãvãstru, George Sorin ÞiplicaClinica II Dermatologie, Spitalul Clinic ColentinaPsoriazisul reprezintã una dintre cele mai frecvente bolidin dermatologia pediatricã, dat fiind cã la aproximativo treime din pacienþi, boala debuteazã în primele douãdecenii de viaþã. În perioada copilãriei ºi adolescenþei,diagnosticul de psoriazis poate fi dificil datoritã faptuluica tabloul clinic este de multe ori diferit. Prezentãm unstudiu realizat pe un lot de 125 de copii ºi adolescenþi cupsoriazis internaþi în Clinica în perioada ianuarie 2003–decembrie 2006. Numãrul pacienþilor cu psoriazis areprezentat un procent de 9,72% din totalul pacienþilorinternaþi în aceastã perioadã. Raportul fete:bãieþi a fostde 1:1,14. Media de vârstã a pacienþilor din lotul destudiu a fost de 9,2, respectiv de 19,6 pentru fete ºi 8,7pentru bãieþi.Cu privire la bolile asociate ale copiilor ºi adolescenþilordin lotul de studiu, cel mai frecvent asociate au fost alteboli dermatologice (20,8%), bolile infecþioase (17,6%, celmai frecvent asociindu-se psoriazisului infecþiile cãilorrespiratorii superioare) ºi anemiile (8,8%, cel maifrecvent fiind asociatã psoriazisului anemia hipocromãmicrocitarã). În ceea ce priveºte formele clinice depsoriazis, cele mai frecvente forme clinice din lotul destudiu au fost psoriazisul vulgar (39,2%) ºi psoriazisulgutat (21,6%). În afarã de aceste forme clinice, la grupelede pacienþi cu vârsta cuprinsã între 2 ºi 5 ani respectivîntre 6 ºi 11 ani, relativ frecventã a fost forma depsoriazis localizat palmo-plantar. La grupa de pacienþicu vârsta cuprinsã între 6 ºi 11 ani a mai fost observatãdestul de frecvent ºi forma clinicã de psoriazis localizatal scalpului. Forma clinicã de psoriazis eritrodermic afost observatã mai ales în cadrul grupelor de vârstã6–11 ani ºi 12–18 ani. Tratamentul psoriazisului a fost în60% din cazuri limitat la tratamentul topic al leziunilor,însã în 38,4% din cazuri a fost necesarã asocierea unuitratament cu UV ºi în 1,6% din cazuri asocierea unuitratament sistemic.115

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Index autoriIndex autoriAAdam Mihaela-Mãdãlina – C 2.2, C 3.2Agavriloaei Anca Irina – C 3.6, P 4, P 92Aghazadeh H. – P 84, P 98Alecu M. – C 3.5Alexandrescu Cristina – P 80, C 1.5, C 8.6, P 74Alexandru Adina – C 5.14, P 94, P 98Alupoaei Alina – C 2.4, C 6.4, C 6.9, P 39, P 72Andrei R. – P 77Anghel Amalia Elena – P 62Antoanela Bonþoi – C 1.3Antonie Antonia – P 50Atanasiu Oana Irina – C 6.5Avram A. – C 7.2BBacinschi Veronica Cristina – P 102Badea R. – P 38Badea Rodica – P 95Bãdescu Aida – C 1.6Bãdulici Sonia – C 5.10Baican A. – C 2.7, C 8.7Bakri M. – P 99Balea M. – P 61Baron Cristina – P 95Baron Elena – C 5.10Bârsan Cristina – C 3.9Bârsan M. – C 3.5Belmega C. – C 3.7, C 6.6, P 23, P 42, P 43, P 51, P 59Benea Elisabeta Otilia – C 1.4, C 4.3Benea V. – C 1.3, C 1.4, C 3.5, C 3.6, C 4.3, C 8.9, P 4, P 92,Benedek F. – C 1.7, P 48Bernd A. – C 8.1Beþiu M. – C 4.2, P 10, P 2, P 20, P 9Boghiu Mihaela – C 6.7Bolchiº M. – C 3.11Bonta Marinela – P 33, P 34Bonta T. – C 3.9Bonþoi Antoanela – C 1.4Brãniºteanu D. – C 1.6Brãniºteanu Daciana Elena – C 6.4, C 1.6, C 2.3, C 2.4, C6.9, P 39Brânzeu D.T. – P 70Brânzoi Viviana – C 3.6Bremer V. – C 4.4Brihan I. – C 1.7, C 2.5, P 35, P 40, P 48, P 57, P 82Brînzeu D. T. – C 8.1, P 54Bud Corina – C 2.5, P 56, P 68Bumbac A. – C 7.12Bumbãcea Roxana Silvia – P 52, C 9.4, P 50CCãlin Cristina – P 68Cândrea E. – P 24Catanã Gabriela – P 47, P 71, P 77, P 97Chebac Ioana – C 5.4Chebeleu Amalia – P 15Cherciu Mirela – C 6.9, P 39Chiriac A. – P 29Chiriþescu L. – P 47Chiþu V. – P 69Chiþu Virginia – P 5, P 14, P 60, P 77Chivu Sorina – C 1.5, C 8.6, P 74Chivu Sorina – P 80Ciobanu Delia – C 1.6, C 2.3, C 2.4, C 6.4Ciobotariu Anca – P 95Ciornohuz Adriana – P 79Cipãian Alexandra – C 5.11Cipi Alina Elena – P 5, P 60, P 69, C 2.3, C 2.4, C 6.4,C 6.9, P 39Ciuluvicã R.C. – P 91Clãtici O. – P 30Clãtici V. – P 30Coadã Mirela – P 87Cocoº R. – P 89Coman Oana Andreia – P 92Comºa F. – C 7.12Constanþa Turda – P 57Constantin Maria Magdalena – C 4.5, C 6.12,C 8.11, C 5.14, P 31, P 102Constantin T.V. – C 4.5Constantinescu Gabriela – C 9.2Coriu G. – C 1.8Cosgarea R. – P 38Cosgarea Rodica – C 1.11, C 2.7, C 5.12, C 7.1, C 8.4, C 9.9Costache D. – C 1.8Costache D.O. – C 3.4, P 63, P 81Costache M. – P 47Costache Mariana – C 9.11, P 83, P 86Costache S. Raluca – C 1.8, C 3.4, P 63, P 81Costescu Monica – C 3.6Cotruþã Cristina – C 7.13, C 7.3, C 7.4, P 64Cozma P. – C 2.4Crãciun Anca – C 8.8Creþu Aura – C 9.4, P 76Criºan A. – P 24Criºan Arabela – C 9.9Criºan D. – P 38Criºan M. – P 38Cristovici Florentina Ileana – P 19Curea Carmen – P 29Cutuº Ruxandra – C 8.4117

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Index autoriDD. Forsea – P 14Dãnãilã E. – C 1.8, P 64Dãrãban Diana – P 74Dãrmãnescu Monica – C 6.11, C 7.13, C 7.3, C 7.4Decean Hana – C 1.5, C 1.8, C 7.3, P 64Demian Luiza – P 82Diaconiuc Liudmila – P 74Dimitrescu A. – C 3.5Dimitrova Proletka Angelova – P 19Dinu Lucia – P 25Dobrescu Ana Maria – P 29Dobriþoiu Adina – C 3.7, P 51, C 6.6Dodan Gabriela – P 41, P 47, P 7, P 71, P 97Dragomir Tatiana – C 6.7Drãgunã D. – P 8, P 23, P 42, P 43, P 66, P 73Dumitraºcu Mãdãlina Mariana – P 3, P 17, P 46, P 99Dumitrescu C. – P 84Dumitrescu Cristina – P 98Dumitrescu Maria – C 5.8, C 5.9, C 9.2, C 9.8Enescu Cecilia – C 7.4Enescu Cecilia – C 6.11EFFeier V. – C 1.1, C 5.14, C 8.1, C 8.11, P 54, P 67, P 70Fekete G. L. – P 6Fekete Júlia Edit – P 6Ferariu D. – C 1.6, C 6.9Fetea Anda – P 18Fiodorov Nina – P 2, P 9, P 10Florea Cristina – P 13Florea I. – C 2.6, C 7.5, P 1, P 12, P 21, P 49, P 55, P 58, P91, P 93Florea M. – C 2.6Florea N. – C 7.5, P 91Florica Stãniceanu – P 14Foia Liliana – C 6.4Forsea Ana-Maria – C 9.4, C 9.11, P 76Forsea D. – C 9.11, P 5, P 7, P 41, P 47, P 60, P 69, P 71,P 77, P 97Frãþilã Simona – C 1.7, C 2.5, P 56, P 57GGalaczi Z. – P 11, P 65Gârgu V. – P 24Gârgu Viorica – C 9.9Geanina Manea – P 14Georgescu C. – C 2.6, C 7.5, P 91Georgescu Claudia – P 18Georgescu Claudia Valentina – P 26Georgescu Claudia Valentina – P 88Georgescu Iuliana – P 19Georgescu Simona Roxana – C 1.3, C 1.4, C 3.5, C 3.6,C 8.9, P 4, P 92, C 4.3, P 83Ghiorghe Florentina – P 50Ghiþulescu Persa – P 54, P 67, P 70Giurcãneanu C. – P 76, C 9.4, P 11, P 30, P 65,Giurcãneanu Dorina – P 5, P 69, P 60Golinski P. – C 8.1Gr. Morcov – C 4.1Grãdinã V. – C 4.3Greblescu Raluca Daniela – C 4.3Grigore Maria – C 1.3, C 1.4, C 8.9Grigore Ramona – P 53Grigorovici Mirela – P 79Grigoruþa S. – P 77Gritzapis P. – P 78Gutium P. – C 4.2HHaar K. – C 4.4Hadid Rym Ben – P 67, P 87Hamouda O. – C 4.4Harºtea Diana – P 27Homolka Roxana – P 54, P 67, P 70, P 87IIacob Adriana – P 83Iancu Gabriela – C 5.11, C 8.3, P 32, P 45, P 101Ianoºi Laura Simona – P 17, P 46, P 90Ilie Alina Elena – C 1.3, C 1.4, C 8.9, P 92Iliescu Gabriela – P 18Ionescu Dana – P 61, P 78Ionescu R. – C 6.5Ionescu Reanina – P 28Ioniþã Mihaela – C 1.5, C 8.6, P 74, P 80Irimie M. – C 1.10, C 8.5Irimie Marius – C 1.2Ivãnuº C. – C 9.1JJifcu Marcela – P 18, P 28Josanu Mãdãlina – C 1.5, C 8.6, P 80Jumanca Miriam – P 67, P 87KKaradima Konstantina – C 8.11, P 31, P 102Kippenberger ªt. – C 8.1Kovacs Denisa – P 35, P 40, P 48, P 57, P 82LLãncrãjan I.C. – P 52Leabu Ioana Alexandra – P 31Luca Adela – C 9.9Lupaº ª. – P 24Lupºor M. – P 38Lupuºoru R.-V. – C 6.7118

Conferinþa Naþionalã de DermatologieDermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Index autoriMMacavei I. – C 1.3, C 1.4, C 8.9Macovei M. – P 16Macovei Victorina – P 16Magdu Corina – C 5.8, C 5.9, C 9.2, C 9.8Malcoci Vera – P 36Mãlin Anca Mihaela – C 1.4, C 3.6, C 8.9Maniu H. – C 9.3Marcus U. – C 4.4Mãrgãritescu Adina Mihaela – C 6.5Mãrgãritescu Irina – C 1.5, C 8.6, P 74, P 80Marica Antonela – P 61, P 78Marinescu Viorica – C 1.5, C 8.6, P 74, P 80Matei C. – C 6.2Matei Clara – C 4.5, P 22, P 94, P 98Maxim A. – P 69Maxim Alina – P 5, P 14Megieºan A. – P 34Merticariu Andreea – P 76Mihãescu V.O. – P 75Mihãilã Georgiana – C 2.3, C 2.4, C 6.4, C 6.9, P 39Mihalache Manuela – P 45Mihalache Manuela P 101Mihele Dana – P 4Mild Edit – C 8.9Mincea Monica – P 95Mitrache Carmen – P 83Mitran C. – C 2.6, C 7.5Mitrea D.R. – C 9.6Mitroi Nectara – C 5.8, C 5.9, C 9.2, C 9.8Melnic S. – C 4.1Moisa Mihaela – C 6.3, P 61, P 78Moldovan Mirela – C 8.8Molodoi Andreea – C 1.6, C 2.3, C 6.4Morcov V. – C 4.1Morcov G. – P 36Muhamad Sumaya Rouf – P 54, P 70Mureºan D. – C 4.3Muscalu Andra – C 3.7, C 6.6, P 51Muºeþ Gh. – C 4.1, P 2, P 20, P 9NNedelcu I. – C 5.1, C 5.2, C 5.6, C 5.10, C 6.2, C 7.7, C 7.8,C 7.10, C 7.11, C 9.7, C 9.10, P 13, P 84, P 98, P 47,P97Nedelcu Roxana – P 7, P 41, P 71Negreanu R. – P 77Negulescu V. – C 8.10, P 37Netcu I. – P 97Netcu Irina – P 41, P 47, P 7, P 71Neþoiu Cornelia – P 28Nica Dana – C 5.14, P 95Nichita M. – P 11Nicolae Ilinca – P 25, P 62, P 89Nicolescu A. – C 5.5, C 7.10, C 7.11, C 9.7, C 9.10, P 84Niþã Tatiana – P 59Niþescu Doina – C 6.5Nwabudike L.C. – C 5.3OO. Scutari – C 4.1Oanã Cezarina – P 1, P 12, P 21, P 55, P 58, P 93Oanþã A. – C 1.2, C 1.10, C 1.11, C 2.1, C 3.8, C 8.2, C 8.5Olguþa Orzan – C1.3Olsavszky Rozalia – C 3.7, C 6.6, P 51, P 59Olteanu Rodica – P 61Oltu I. – C 4.2Orãºan M.S. – C 9.6Orãºan R. – C 9.6Oros Lavinia – P 67, P 70, P 87Orzan O. – P 11Othman Sangar Jalal – P 54, P 70PPanduru Mihaela – C 5.7, C 6.10, P 31, P 102Partenie Marlena – P 42, P 43Pârvu M. – P 69Pârvu Magda – P 14Pãtraºcu V. – C 12, C 3.1, C 3.3, C 3.10, C 7.6, P 26, P 44,P 85, P 88, P 90Patriche-Benga Loredana – C 5.13, C 9.5Patriche-Benga Violeta – P 96Perlea V. – P 65Petre Ecaterina – P 36Petrean Daniela – C 7.1Petrescu Magda – C 8.7Petrescu Zenaida – C 3.9, C 6.7Petruþescu Brînduºa – P 50Pîrvu Alina – C 6.12Podaru Anca – C 1.3, P 92Poenaru Marcela – C 6.11, C 7.13, C 7.3, C 7.4, P 64Popa Florina – P 32Popa L.G. – P 11, P 30, P 65Popescu C.M. – C 5.8, C 5.9, C 9.2, C 9.8Popescu D. – C 2.6, C 6.11, C 7.3, C 7.4, C 7.5, P 91Popescu Dorina – P 1, P 12, P 21, P 49, P 55, P 58, P 93Popescu Irina Iuga – P 54, P 67, P 87Popescu M. – C 4.3, C 8.9Popescu Raluca – C 5.8, C 5.9, C 9.2, C 9.8Popescu S. – C 2.6, C 7.5Popescu ªt. – P 1, P 12, P 21, P 49, P 55, P 58, P 93Porr P. – C 8.3Puºcaºiu Dana – P 48, P 56Puºcaºiu M. – P 48Puºcoi Alina Elena – C 5.7, C 6.10, P 31, P 102119

Joi 12 – Vineri 13 – Sâmbãtã 14 – Duminicã 15 Noiembrie 2009DermatoVenerol. (Buc.), 54, Nr. 4Index autoriRRadu C.C. – P 85, C 12, C 3.1, C 7.6, P 90Raica Florina – C 8.7, P 16Rogoz ªerban – C 1.2Roºca Valentina – P 86Rotari Nina – C 4.2Rotaru B. – P 45Rotaru B. – P 32Rotaru Maria – C 5.11, C 8.3, P 32, P 45, P 101Ruºcanu Cristina – P 59Ruºinoiu Alina – C 6.12Rusu Alice – C 1.3, C 1.4, C 8.9, P 4Rusu Mãdãlina – C 3.6, P 92SSanda Gabriela – C 4.3Sãlãgeanu Adina – P 64, C 6.11, C 7.13Sãlãvãstru Carmen Maria – C 1.9, C 4.5, C 5.7, C 5.14,C 6.10, C 6.12, C 8.11, P 31, P 102Sãrac Floarea – C 1.7, C 2.5, P 56, P 57, P 68Schipor Sorina – P 89Scorþan Ecaterina – C 4.3Simian Ioana – C 5.8, C 5.9, C 9.2, C 9.8Siriac Oana – C 3.9Socoliuc C. – C 6.2Solovãstru Gheucã Laura – P 72Sotcan Rodica – C 3.4, C 6.11, C 7.13, C 7.4, P 64Stan Adina – P 16Stancu Andreea – C 6.11Stãniceanu Florica – P 77, P 97, P 41, P 60Stãtescu Laura – C 3.9, P 39Stir A. – P 38Stoica Daniela – P 78Stoica Loredana Elena – C 1.6, C 12, C 3.1, C 3.3, C 7.6, P44, P 85, P 90Stoicescu Irina – P 3, P 17, P 44, P 46, P 53, P 88, P 99Stoicescu Mariana – C 5.10Sturza V. – C 4.2, P 2, P 20, P 9Suciu G. – C 3.11Suciu Gloria – C 6.5Suciu Liana – C 5.13, C 9.5Suciu P. – C 9.5Susan Mirela – P 38, C 5.12ªªandor Cosmina – C 6.8ªenilã S. – P 24ªenilã Simona – C 1.11, C 2.7, C 5.12, C 7.1, C 8.4, C 9.9ªerban Adina – C 6.3, P 61, P 78TTampa M. – C 4.5, C 6.2, P 22, P 94, P 98Tãnase L. – C 7.5Tãnase Roxana – C 6.1Tãnãsescu C. – C 6.5Tãtaru A. – C 7.2Tãtaru Al. – C 8.8Tãtaru Mihaela – P 28Teodor Anca – C 5.14Teodorescu Adriana – P 83Teodoru Adriana – P 25Teodoru Adriana Sanda – P 62Thomescu Cecilia – C 3.5, P 4Tibârna Cristina – C 6.6, C 3.7, P 51Toader Mihaela Paula – P 79Trifu Elisabeta Rodica – P 25Trifu V. – C 1.8, C 3.4, C 6.11, C 7.13, C 7.3, C 7.4,P 64, P 74Tsoutsis A. – P 17, P 3, P 53Tsurcan Olga – P 36Turcu Gabriela – P 7, P 41Turda Constanþa – P 56ÞÞãran Oxana – C 6.11, C 7.13, P 64Þãranu Tatiana – P 79Þiplica G.-S. – C 1.9, C 4.5, C 5.7, C 5.14, C 6.10, C 6.12,C 8.11, P 31, P 102Þolea I. – C 1.6, C 7.6, P 90Þovaru Mihaela – P 4, P 83UUngureanu D. M. – C 2.6, C 7.5Ungureanu Dana – P 1, P 12, P 21, P 49, P 55, P 58, P 93Ungureanu E. – C 6.2Ungureanu Loredana – C 8.4VVais I. – C 2.6Vais I. – C 7.5Vârtosu Lori – P 71Vîlcea Alina Maria – C 3.3, C 7.6, P 3, P 26, P 44, P 46, P53, P 85, P 88, P 99Vîlcea I.D. – P 26Virtosu Lori – P 7, P 41, P 97Vlad Ana Maria – C 5.8, C 5.9, C 9.2, C 9.8Vlãdãu L. – C 6.2, C 9.10, P 84, P 94, P 98Voiculescu V. – P 65ZZiu Elda – C 3.9, C 6.7Zöller Nadja – C 8.1Zurac Sabina – P 5, P 69, P 14, P 60120