Sinteza .pdf

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010captare în funcţiuneTotal resurse1. Resursa teoretică2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare abazinelor hidrografice3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor decaptare aflate în funcţiune134.600.00039.363.9858.447.298Notă* cuprinde şi reţeaua lacurilor litorale, precum şi resursa asigurată prin refolosire externădirectă în lungul râului;** ½ din stocul mediu multianual, la intrarea în ţară;*** inclusiv volumele transferate în bazinul LitoralRaportat la populaţia actuala a ţării, rezultă:resursa specifică utilizabilă în regim natural, de cca. 2660 m 3 /loc. şi an, luândîn considerare şi aportul Dunării;o resursă specifică, teoretică, de cca. 1770 m 3 /loc. şi an, luând înconsideraţie numai aportul râurilor interioare, situând din acest punct devedere ţara noastră în categoria tărilor cu resurse de apa relativ reduse înraport cu resursele altor ţări.Principala resursă de apă a României o constituie râurile interioare. Ocaracteristică de bază a acestei categorii de resursă o constituie variabilitatea foartemare în spaţiu:zona montană, care aduce jumatate din volumul scurs;variabilitatea debitului mediu specific (1 l/s si km 2 în zonele joase, până la 40l/s si km 2 în zonele înalte).O altă caracteristică o reprezintă variabilitatea foarte pronunţată în timp, astfel încâtprimăvara se produc viituri importante, urmate de secete prelungite.Dunărea, al doilea fluviu ca mărime din Europa (cu lungime de 2850 km, dincare 1075 km pe teritoriul României) are un stoc mediu la intrarea in ţară de 170 x 10 9m 3 .Resursele de apă subterană sunt constituite din depozitele de apă existente înstraturi acvifere freatice şi straturi de mare adâncime. Repartiţia scurgerii subteranevariază pe marile unităti tectonice de pe teritoriul ţării astfel:40.5-1 l/s şi km 2 în Dobrogea de Nord;

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Prelevările de apă0.5-2 l/s şi km 2 în Podişul Moldovenesc;0.1-3 l/s şi km 2 în Depresiunea Transilvaniei şi Depresiunea Panonică;0.1-5 l/s şi km 2 în Dobrogea de Nord şi Platforma Dunăreana;5-20 l/s şi km 2 în zona Carpaţilor, în special în Carpaţii Meridionali şi înzonele de carst din bazinul Jiului si Cernei.În anul 2010 prelevările totale de apă brută au fost de 6,22 mld.m 3 din care:populaţie 1,03 mld.m 3 .industrie 4,45 mld.m 3 .agricultură 0,74 mld.m 3 .Prelevările de apă au scăzut de la 10.3 mld.m 3 în anul 1995 la 6,22 mld.m 3 (anul2010) în prezent, datorită:- diminuării activitaţii industriale;- reducerii consumurilor de apă în procesele tehnologice;- reducerii pierderilor;- aplicării mecanismului economic în gospodărirea apelor.Pentru anul 2010 raportul cerinţa/prelevare pentru resursele de apă seprezintă în Tabel 2.Tabel 2: Raportul cerinţa/prelevare pentru resursele de apăCerinţa de apă Prelevările de apă Gradul de utilizareActivitate Valoare Activitate Valoare%(mld.mc)(mld.mc)Populaţie 1.25 Populaţie 1.03 82.40Industrie 5.61 Industrie 4.45 79.32Agricultură 1.59 Agricultură 0.74 46.54Total 8.45 Total 6.22 73.615

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010III. 2 CALITATEA APELOR DE SUPRAFAŢĂÎn anul 2010, evaluarea calităţii apelor de suprafaţă a fost efectuată conformLegii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, folosind şi testând înacelaşi timp metodologiile privind sistemele de clasificare şi evaluare globală a stăriiapelor de suprafaţă elaborate conform cerintelor Directivei Cadru a Apei 2000/60/CEEpe baza elementelor biologice, chimice şi hidromorfologice elaborate de INCDPMBucureşti.Evaluarea s-a realizat pe corp de apă, acesta fiind unitatea de bază care seutilizează pentru stabilirea, raportarea şi verificarea modului de atingere al obiectivelorde mediu ţinta ale Directivei Cadru a Apei. Prin „corp de apa de suprafaţă” se întelegeun element discret şi semnificativ al apelor de suprafaţă ca: râu, lac, canal, sector derâu, sector de canal, ape tranzitorii, o parte din apele costiere.Starea ecologică este o expresie a calităţii structurii şi funcţionării ecosistemeloracvatice asociate apelor de suprafaţă, clasificate în concordanţă cu Anexa V aDirectivei Cadru Apă. Pentru categoriile de ape de suprafaţă, evaluarea stării ecologicese realizează pe 5 stări de calitate , respectiv: foarte bună, bună, moderată, slabă şiproastă cu codul de culori corespunzător (albastru, verde, galben, portocaliu şi roşu).Evaluarea stării ecologice/potenţialului ecologic a corpurilor de apă de suprafaţăse realizează prin integrarea elementelor de calitate (biologice, fizico chimice-suport,poluanţi specifici). Starea ecologică/potenţialul ecologic final ia în considerare principiul“one out – all out”, respectiv cea mai defavorabilă situaţie.Elemente de calitateElementele biologice:flora acvatică – fitoplancton şi fitobentos;macrozoobentos (compoziţia şi abundenţa faunei de nevertebrate bentice)fauna piscicolă (compoziţia, abundenţa şi structura pe vârste)pentru lacuri naturale şi de acumulare:Elementele fizico - chimice suport:- Elementele fizico-chimice generale:Condiţii termice: temperaturăCondiţii de oxigenare: oxigen dizolvatStarea acidifierii: pHCondiţiile nutrienţilor: N-NO3, N-NO2, N-NH4, P-PO4, Ptotal- Poluanţi specifici - Cu, Zn, As, Cr, Xileni, PCB-uri, toluen, acenaften şi fenol.6

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010În evaluarea elementelor de calitate biologice pentru râuri, au fost identificaţi şicalculaţi indici reprezentativi care să reflecte cât mai bine principalele presiuni; ulterior,s-au calculat rapoartele de calitate ecologică şi indicele multimetric care s-au consideratîn evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă.În evaluarea elementelor de calitate fizico-chimice generale pentru râuri s-auaplicat P90 pentru N-NO3, N-NO2, N-NH4, P-PO4, Ptotal şi pH, P10 pentru oxigendizolvat şi P98 pentru temperatură.În evaluarea elementelor de calitate biologice şi fizico-chimice generale pentrulacuri s-a considerat media anuală din sezonul de creştere (mai-septembrie).În evaluarea poluanţilor specifici, pentru toate corpurile de suprafaţă (râuri şi lacuri)s-a considerat media anuală, care în cazul poluanţilor nesintetici are în vedere şiîncărcarea datorată fondului natural.În anul 2010, evaluarea stării ecologice / potenţialului ecologic s-a realizat pentruun număr total de 2161 de corpuri de apă, din care 841 (38,92%) corpuri de apă aufost evaluate pe baza datelor de monitorizare, iar 1320 (61,08%) au fost evaluate pebaza procedurii de grupare a corpurilor de apă (principiul similitudinii). Repartizarea lorpe categorii de resurse de apă se prezintă astfel:o 1643 corpuri de apă naturale din categoria râuri;o 287 corpuri de apă puternic modificate din categoria râuri;o 57 corpuri de apă – lacuri naturale;o 116 corpuri de apă - lacuri de acumulare;o 58 corpuri de apă artificiale.Obiectivul de mediu (calitate) pentru un corp de apă de suprafaţă se consideră afi atins atunci când corpul de apă se încadrează în starea ecologică foarte bună saubună, respectiv potenţialul ecologic maxim sau bun.Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu la nivel global pe corpuri de apă, pentruanul 2010 se prezintă în tabelul de mai jos:Tabel 3: Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu (starea ecologică Bună pentrucorpurile de apă naturale şi respectiv potenţialul ecologic Bun pentru corpurile deapă puternic modificate şi artificiale) la nivel global în anul 2010Caracter Sub-sistem Ating obiectivul de mediu Nu ating obiectivul de TotalmediuGlobal % Global % GlobalCorpuri de apa Râuri 1386 84,36 257 15,64 1643NaturaleLacuri 10 17,36 47 82,46 57Corpuri de apa Râuri 207 72,13 80 27,87 287puternic modificate Acumulări 66 56,9 50 43,1 116Corpuri de apa Râuri 50 86,21 8 13,79 58artificialeTOTAL 1719 79,55 442 20,45 2161Din tabelul 3 reiese faptul că 1719 de corpuri, respectiv 79,55% din totalulacestora îndeplinesc obiectivul de mediu (cel puţin starea ecologică bună / potenţialulecologic bun).7

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Obiectivul de mediu, la nivel global, pentru lungimile corpurilor de apă naturale/puternic modificate/ artificiale – Râuri, este atins de 38579.24 km, respectiv 72.17% dinlungimea totală evaluată de 53453.81 km.În tabelul 4 se prezintă situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu pentru lungimi decorpuri de apă - râuri, la nivel global, în anul 2010.Tabel 4: Situaţia îndeplinirii obiectivului de mediu (starea ecologică Bună pentrulungimile corpurilor de apă naturale şi respectiv potenţialul ecologic Bun pentrulungimile corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale) la nivel global în anul2010Caracter Ating obiectivul de mediu Nu ating obiectivul de TotalmediuGlobal (km) % Global % Global (km)(km)Râuri – corpuri de 30085.59 73.17 11030.01 26.83 41115.106apa NaturaleRâuri – corpuri de 8493.65 68.84 3844.56 31.16 12338.21apa puternicmodificate siartificialeTotal (km) 38579.24 72.17 14874.57 27.83 53453.81III. 3.1 STAREA ECOLOGICĂ / POTENŢIALUL ECOLOGIC AL CURSURILOR DEAPĂ PE BAZINE HIDROGRAFICEIII. 3.1.1 BAZINUL HIDROGRAFIC TISAStarea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în BazinulHidrografic TisaÎn cadrul bazinului hidrografic Tisa au fost evaluate pe baza monitorizării şi aprincipiului de agregare (procedura de grupare a corpurilor de apă), 32 de corpuri deapă naturale curgătoare (râuri) însumând un număr de 1170 km, din care: 987 kmrespectiv 16 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, iar 183km respectiv 16 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare(procedura de grupare) a corpurilor de apă.În urma evaluării au rezultat următoarele:- 25 (78,13%) corpuri de apă în stare ecologică bună;- 7 (21,87%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.8

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Figura 1: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri din b.h. TisaRepartiţia celor 1170 de km râuri pentru care s-a evaluat starea ecologică a fosturmătoarea:- 748 km (63,93%) în stare ecologică bună;- 422 km (36,07%) în stare ecologică moderată.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că, din totalul corpurilor de apă evaluatedin bazin, obiectivul de calitate privind starea ecologică bună nu a fost atins de 7(21,86%) corpuri de apă, reprezentând 422 km (36,06 %) lungime de râuri.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate –râuri în bazinul hidrografic TisaÎn cadrul bazinului hidrografic Tisa au fost evaluate 5 corpuri de apă puternicmodificate, însumând un număr de 154 km, din care 2 corpuri de apă au fost evaluatepe baza datelor de monitorizare (104 km), iar 3 de corpuri de apă (50 km) pe bazaprincipiului de agregare (procedura de grupare).În urma evaluării au rezultat următoarele:- 1 (20%) corp de apă în potenţial ecologic maxim- 4 (80%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun.Figura 2. Potenţialul ecologic al copurilor de apă puternic modificate – râuri înb.h. Tisa9

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Potenţialul ecologic evaluat pentru cei 154 de km râuri a fost următorul:- 13 km (8,4%) în potenţial ecologic maxim.- 141 km (91,6%) în potenţial ecologic bun.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că, toate corpurile de apă puternicmodificate evaluate din bh Tisa ating obiectivul de calitate privind potenţialulecologic bun, respectiv toţi cei 154 km evaluaţi ating obiectivul de calitate.Principalele surse de poluare din acest bazin sunt unităţile ce au ca activitatecaptarea şi prelucrarea apei pentru alimentarea populaţie (SC VITAL SA Baia Mare cudouă sucursale) şi exploatările miniere prin conţinutul deosebit de ridicat în ioni metaliciîn apele de mină cu activitate sistată din zona Borşa si Turţ ( EM BORSA- Maramureş -3 sucursale , EM TURŢ Satu Mare).III. 3.1.2 BAZINUL HIDROGRAFIC SOMEŞStarea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinulhidrografic SomeşÎn cadrul bazinului hidrografic Someş au fost evaluate 94 de corpuri de apă naturalecurgătoare (râuri), din care 42 corpuri de apa au fost evaluate pe baza datelor demonitorizare, iar 52 de corpuri de apa au fost evaluate pe baza principiului de agregare(procedura de grupare) a corpurilor de apă.În urma evaluării au rezultat următoarele:- 69 (73,40%) corpuri de apă în starea ecologică bună;- 21 (22,34%) corpuri de apă în starea ecologică moderată;- 4 (4,26%) corpuri de apă în starea ecologică slabă.-Figura 3: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. Someş10

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Din numărul total de 3188 kilometri evaluaţi pentru care s-a determinat stareaecologică, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică a fost următoarea:- 1609 km (50,47%) în starea ecologică bună;- 1419 km (44,51%) în starea ecologică moderată;- 160 km (5,02%) în starea ecologică slabă.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apănaturale-râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de stareaecologică bună nu a fost atins de 25 (26,56%) dintre corpurile de apăreprezentând respectiv 1579 km (49,53%) km de râu, pentru care s-a determinatstarea ecologică.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate –râuri în bazinul hidrografic SomeşÎn cadrul bazinului hidrografic Someş au fost evaluate 9 corpuri de apă puternicmodificate, din care 5 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare,iar 4 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura degrupare) a corpurilor de apă.În urma evaluării rezultatelor, 3 (33,33%) corpuri de apă s-au încadrat înpotenţialul ecologic maxim, 2 (22,22%) corpuri de apă în potenţialul ecologic bun,iar 4 (44,45%) în potenţialul ecologic moderat.Figura 4: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri înb.h. SomeşDin cei 511 km evaluaţi pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, 99 km(19,37%) s-au încadrat în potenţialul ecologic maxim; 148 km (28,96%) înpotentiaul ecologic bun; 264 km (51,66%) în potenţialul ecologic moderat.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apăputernic modificate-râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat depotenţialul ecologic bun nu a fost atins de 4 (44,45%) dintre corpurile de apă11

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010reprezentând respectiv 264 km (51,66%) km de râu, pentru care s-a determinatpotenţialul ecologic.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinulhidrografic SomeşÎn bazinul hidrografic Someş au fost evaluate 20 de corpuri de apă artificiale, înlungime totală de 137 km.Potenţialul ecologic obţinut în urma evaluării corpurilor de apă pe bazaprincipiului de agregare (procedura de grupare) se prezintă astfel:- 3 (15,00 %) corpuri de apă în potenţial ecologic maxim;- 17 (85,00 %) corpuri de apă în potenţial ecologic bun.Din lungimea totală de 137 km, 37 km (27,00%) s-au încadrat în potenţialulecologic maxim şi 100 km (73,00%) în potenţialul ecologic bun.Figura 5: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale în b.h. SomeşPrincipalele surse de poluare din acest bazin sunt apele uzate neepurate sauinsuficient epurate de la unităţile ce au ca activitate captare si prelucrare apă pentrualimentare populaţie (SC AQUABIS SA Bistriţa, SC COMPANIA de APĂ Someş SA, SCVITAL SA Maramureş - 5 sucursale, SC APASERV Satu Mare SA), exploatărileminiere prin conţinutul deosebit de ridicat în ioni metalici în apelor de mină (C.N.M.P.N.REMIN SA cu şapte sucursale), cât şi folosinţe cu domenii de activitate din industriaalimentară şi prelucrări chimice.III.3.1. 3 BAZINUL HIDROGRAFIC CRIŞURIStarea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinulhidrografic CrişuriÎn cadrul Bazinul Hidrografic Crişuri au fost evaluate 235 de corpuri de apă, dincare 55 de corpuri de apă pe baza datelor de monitorizare, iar 180 de corpuri de apăau fost evaluate pe baza principiului de agregare.12

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010În urma evaluării datelor obţinute, au rezultat următoarele:- 211(89,79%) starea ecologică bună;- 24 (10,21%) starea ecologică moderată.Figura 6: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. CrişuriStarea ecologică evaluată pe cei 3035,59 km a fost următoarea:- 2454,8 km (80,87%) în starea ecologică bună;- 580,79 km (19,13%) în starea ecologică moderată.Din analiza datelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentat destarea ecologică bună, nu a fost atins de 24 (10,21%) de corpuri de apă, respectiv580,79 km (19,13%) de râu pentru care s-a determinat starea ecologică.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate-râuriîn bazinul hidrografic CrişuriÎn cadrul Bazinului Hidrografic Crişuri au fost identificate şi evaluate 26 corpuride apă puternic modificate, din care 17 corpuri de apă monitorizate, iar 9 corpuri de apăau fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) înconformitate cu Directiva Cadru Apă.Din cele 26 corpuri de apă, 4 (15,38%) corpuri de apă s-au încadrat înpotenţialul ecologic maxim, 17 (65,38%) în potenţialul bun şi 5 (19,23%) corpuride apă s-au încadrat în potenţialul ecologic moderat.13

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Figura 7: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri înb.h. CrişuriCei 1227,8 km evaluaţi se încadrează astfel:- 89,7 km (7,31%) în potenţialul ecologic maxim;- 915,4 km (74,56%) în potenţialul ecologic bun;- 222,7 km (18,14%) în potenţialul ecologic moderat.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apăputernic modificate-râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat depotenţialul ecologic bun nu a fost atins de 5 (19,23%) dintre corpurile de apă,respectiv 222,7 (18,14%) km de râu, pentru care s-a determinat potenţialulecologic.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale - râuri în bazinulhidrografic CrişuriÎn bazinul hidrografic Crişuri au fost evaluate 6 de corpuri de apă artificiale, înlungime totală de 153,5 km. Din totalul de corpuri de apă artificiale 3 au fostmonitorizate pe lungimea de 121,8 km.Potenţialul ecologic obţinut în urma evaluării corpurilor de apă artificiale pe bazarezultatelor monitorizării si principiului de agregare (procedura de grupare) se prezintăastfel:- 2 (33,33%) corpuri de apă în potenţial ecologic maxim;- 3 (50,0 %) corpuri de apă în potenţial ecologic bun;- 1 (16,67%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat.Din lungimea totală de 153,5 km, 88,3 km (57,53%) s-au încadrat în potenţialulecologic maxim, 31,7 km (20,65%) în potenţialul ecologic bun şi 33,5 km (21,82%) înpotenţialul ecologic moderat.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apăartificiale-râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de potenţialulecologic bun nu a fost atins de 1 (16,67%) corp de apă, respectiv 33,5 (21,82%)km de râu, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.14

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010În bh Crişuri principalele unităţi poluatoare sunt staţiile de epurare orăşeneşti(S.C. COMPANIA DE APĂ Oradea S.A.), unităţile din industria extractivă (OMVPETROM SA ASSET NR. 1 CRIŞANA –Sector 1-4 SUPLACU DE BARCĂU ), prelucrărichimice, industria alimentară, energie electrică şi termică, comerţ şi servicii pentrupopulaţie.III.3.1.4 BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞStarea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinulhidrografic MureşÎn cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost evaluate 266 de corpuri de apă naturale(râuri), din care 40 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, iar226 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura degrupare).În urma evaluării a rezultat următoarea încadrare:- 253 (95,11%) corpuri de apă în stare ecologică bună;- 10 (3,76%) corpuri de apă în stare ecologică moderată;- 3 (1,13%) corpuri de apă în stare ecologică slabă.Figura 8: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale-râuri în b.h. Mureş – 2010Din punct de vedere al numărului de kilometri, din cei 4805,15 km pentru care s-aevaluat starea ecologică, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică esteurmătoarea:- 4239,19 km (88,22%) în stare ecologică bună;- 491,44 km (10,23%) în stare ecologică moderată;- 74,52 km (1,55%) în stare ecologică slabă.15

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apănaturale-râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de stareaecologică bună nu a fost atins de 13 (4,89%) corpuri de apă, respectiv 565,96(11,79%) km de râu, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM)– râuri în bazinul hidrografic MureşÎn cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost evaluate 56 corpuri de apă puternicmodificate, însumand un număr de 2433,45 km, din care 43 corpuri de apă au fostevaluate pe baza datelor de monitorizare (2058,12 km), iar 13 de corpuri de apă(375,33 km) au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) acorpurilor de apă.În urma evaluării, au rezultat următoarele:- 40 (71,43%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun (PEB);- 16 (28,57%) corp de apă în potenţial ecologic moderat (PEMo).Figura 9: Potenţialul ecologic al corpurilor de apa de suprafaţă puternicmodificate în b.h. Mures - 2010Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, din cei 2433,45 de km pentru cares-a evaluat potenţialul ecologic, repartiţia pe lungimi în raport cu potenţialul ecologiceste următoarea:- 1850,70 km (76,05%) în potenţial ecologic bun (PEB);- 582,75 km (23,95%) în potenţial ecologic moderat (PEMo).Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apăputernic modificate-râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat depotenţialul ecologic bun nu a fost atins de 16 (28,57%) corpuri de apă, respectiv582, 75 (23,95%) km de râu, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.16

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinulhidrografic MureşLa nivelul bazinului hidrografic Mureş au fost evaluate pe baza datelor demonitorizare 2 corpuri de apă artificiale (83,63 km). Rezultatele evaluării elementelor decalitate a dus la încadrarea tuturor celor 2 corpuri de apă artificiale în potenţialulecologic moderat (PEMo).Principala sursă de poluare în acest bazin o reprezintă industria extractivă (SCCUPRUMIN SA), urmată de surse din industria prelucrărilor chimice (SC AZOMUREŞSA, SC BICAPA Târnaveni) şi surse din activitatea economică privind servicii cătrepopulaţie - staţiile de epurare ale gospodăriilor orăşeneşti.III.3.1.5 BAZINUL HIDROGRAFIC ARANCALa nivelul bazinului hidrografic Aranca au fost evaluate 6 corpuri de apă dincategoria râuri – corpuri de apă puternic modificate (CAPM).Situaţia încadrării generale în clasele de potenţial ecologic este următoarea:- 5 (83,33%) corpuri de apă în potenţialul ecologic bun (PEB);- 1 (16,67%) corp de apă în potenţialul ecologic moderat (PEMo).Figura 10: Potenţialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate în b.h.Aranca - 2010Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă putenic modificate din b.h. Aranca,totalul de 254,7 km s-au încadrat astfel:- 127,9 km (50,22%)în clasa de potenţial ecologic bun (PEB);- 126,8 km (49,78%) în clasa de potenţial moderat (PEMo).Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apăputernic modificate-râuri evaluate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de17

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010potenţialul ecologic bun nu a fost atins de 1 (16,67%) corp de apă, respectiv 126,8(49,78%) km de râu, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.Principala sursă de poluare din bazin se datorează activităţii de captare şiprelucrare apă pentru alimentare populaţie: SC AQUATIM (Sânnicolau Mare).III.3.1.6 BAZINELE HIDROGRAFICE BEGA – TIMIŞ – CARAŞStarea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinelehidrografice Bega – Timiş - CaraşÎn cadrul bazinelor hidrografice Bega – Timiş - Caraş au fost evaluate 54 de corpuride apă naturale curgătoare (râuri), din care 23 corpuri de apă au fost evaluate pe bazadatelor de monitorizare, iar 31 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului deagregare (procedura de grupare).În urma evaluării a rezultat următoarea încadrare:- 45 (83,33%) corpuri de apă în stare ecologică bună;- 9 (16,67%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.Figura 11: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale în b.h. Bega-Timis -Caraş - 2010Din punct de vedere al numărului de kilometri, din cei 1976,6 km pentru care s-aevaluat starea ecologică, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică esteurmătoarea:- 1697,5 km (85,88%) în stare ecologică bună;- 279,1 km (14,12%) în stare ecologică moderată.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitatereprezentat de starea ecologică bună nu a fost atins de 9 corpuri de apă,reprezentând 16,67% din totalul corpurilor de apă naturale – râuri evaluate dinbazinele Bega-Timiş-Caraş, respectiv 279,1 km, reprezentând 14,12% km de râu –corpuri naturale pentru care s-a determinat starea ecologică.18

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM)– râuri în Bazinele Bega – Timiş - CaraşÎn cadrul bazinelor hidrografice Bega – Timiş - Caraş au fost identificate şi evaluate65 corpuri de apă puternic modificate, însumând un număr de 1363,1 km, din care 18corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare (666,2 km), iar 47 decorpuri de apă (696,9 km) au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedurade grupare) a corpurilor de apă.În urma evaluării, au rezultat următoarele:- 57 (87,69%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun (PEB);- 8 (12,31%) corp de apă în potenţial ecologic moderat (PEMo).Figura 12: Potenţial ecologic a corpurilor de apa puternic modificate în b.h. Bega-Timis-Caraş - 2010Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, din cei 1363,1 km pentru care s-aevaluat potenţialul ecologic, repartiţia pe lungimi în raport cu potenţialul ecologic esteurmătoarea:- 1071,4 km (78,6%) în potenţial ecologic bun (PEB);- 291,7 km (21,4%) în potenţial ecologic moderat (PEMo).Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate reprezentatde potenţialul ecologic bun nu a fost atins de 8 (12,31%) corpuri de apă, respectiv291,7 (21,4%) km de râu pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.Principalele surse de poluare din acest bazin sunt folosinţele din domeniul deactivitate captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie: SC AQUATIM SA –Timişoara şi Deta, SC AQUACARAŞ SA – Reşita şi Caransebeş şi MERIDIAN 22Lugoj, precum şi cele din domeniul industrial, SC TMK SA Reşita şi UCM Reşita (ind.metalurgică şi construcţii de maşini).19

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010III.3.1.7 BAZINELE HIDROGRAFICE NERA – CERNAStarea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinelehidrografice Nera – CernaÎn cadrul bazinelor hidrografice Nera - Cerna au fost evaluate 51 de corpuri de apănaturale curgătoare (râuri), din care 8 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelorde monitorizare, iar 43 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului deagregare (procedura de grupare).În urma evaluării a rezultat că toate cele 51 de corpuri de apă s-au încadrat înstarea ecologică bună.Din punct de vedere al numărului de kilometri, toţi cei 958,4 km s-au încadratîn starea ecologică bună.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentatde starea ecologică bună, a fost atins de toate cele 51 (100%) de corpuri de apănaturale evaluate, respectiv 958,4 (100%) km de râu.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM)– râuri în bazinele hidrografice Nera - CernaÎn cadrul bazinelor hidrografice Nera - Cerna au fost evaluate 9 corpuri de apăputernic modificate, însumând un număr de 115,42 km, din care 3 corpuri de apă aufost evaluate pe baza datelor de monitorizare (45,5 km), iar 6 de corpuri de apă (69,9km) au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) acorpurilor de apă.În urma evaluării, au rezultat următoarele:- 8 (88,9%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun (PEB);- 1 (11,1%) corp de apă în potenţial ecologic moderat (PEMo).Figura 13: Potenţialul ecologic a corpurilor de apa puternic modificate - râuri înb.h. Nera- Cerna20

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, din cei 115,4 km pentru care s-aevaluat potenţialul ecologic, repartiţia pe lungimi în raport cu potenţialul ecologic esteurmătoarea:- 109,5 km (94,88%) în potenţial ecologic bun (PEB);- 5,9 km (5,12%) în potenţial ecologic moderat (PEMo).Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentatde potenţialul ecologic bun, a fost atins de un 1 (11,1%) corp de apă, respectiv 5,9km (5,12%) de râu.Principala sursă de poluare o constituie activitatea de captare şi prelucrare apăpentru alimentare populaţie, respectiv SC AQUCARAŞ SA (Exploatare Băile Herculane)şi staţiile orăşeneşti Bozovici şi Mehadia.III.3.1.8 BAZINUL HIDROGRAFIC JIUStarea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinulhidrografic JiuÎn cadrul bazinului hidrografic Jiu au fost evaluate 68 de corpuri de apă naturalecurgătoare (râuri), din care 43 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor demonitorizare, iar 25 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare(procedura de grupare).În urma evaluării celor 68 corpuri de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică, aurezultat următoarele:- 28 (41,18%) corpuri de apă în stare ecologică foarte bună;- 26 (38,24%) corpuri de apă în stare ecologică bună;- 13 (19,11%) corpuri de apă în stare ecologică moderată;- 1 (1,47%) corpuri de apă în stare ecologică slabă.Figura 14: Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă naturale - râuri înb.h. Jiu21

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Din punct de vedere al numărului de kilometri, pentru cei 2617,2 km, repartiţia pelungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:- 688,6 km (26,31%) în stare ecologică foarte bună;- 1422,3 km (54,34%) în stare ecologică bună;- 436,9 km (16,70%) în stare ecologică moderată;- 69,4 km (2,65%) în stare ecologică slabă.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentatde starea ecologică bună, nu a fost atins de 14 de corpuri de apă, reprezentând20,59% din corpurile de apă din bazinul hidrografic Jiu pentru care s-a evaluatstarea ecologică, respectiv 506,3 km, reprezentând 19,35 % km de râu pentru cares-a determinat starea ecologică.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM)– râuri în bazinul hidrografic JiuÎn cadrul bazinului hidrografic Jiu au fost evaluate 2 corpuri de apă puternicmodificate (CAPM) din categoria însumând un număr de 20,5 km.În urma evaluării, a rezultat că cele 2 corpuri s-au încadrat în potenţialulecologic moderat (PEMo).Din punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, cei 20,5 km CAPM – râuri,reprezentând 100% din lungimea totală, s-au încadrat în clasa de potenţialecologic moderat (PEMo).Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinulhidrografic JiuLa nivelul bazinului hidrografic Jiu a fost evaluat 1 corp de apă artificial (CAA),încadrat în categoria tipologică RO10. Pe baza rezultatelor pentru elementele decalitate, a fost încadrat în clasa de potenţial ecologic bun (PEB).Principalii poluatori ai apelor de suprafată din bazin au ca activitate tratareaapelor uzate orăşeneşti (APA REGIO Tg Jiu, COMPANIA DE APĂ OLTENIA Craiova,gospodăria comunală Baia de Aramă), activităti din industria extractivă (EM Paroşeni,Petrila sau SC PETROM SA Grup Zăcăminte Ţicleni), industria energetică, cât şiprelucrări chimice şi alte activităţi (SC PETROM SA Combinatul DOLJCHIM Craiova,SC ARTEGO).III.3.1.9 BAZINUL HIDROGRAFIC OLTStarea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinulhidrografic OltÎn cadrul bazinului hidrografic Olt au fost evaluate 187 de corpuri de apă naturalecurgătoare (râuri), din care 82 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor demonitorizare, 105 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare(procedura de grupare).22

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010În urma evaluării celor 187 corpuri de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică,au rezultat următoarele:- 2 (1,07%) corpuri de apă în stare ecologică foarte bună;- 125 (66,84%) corpuri de apă în stare ecologică bună;- 50 (26,74%) corpuri de apă în stare ecologică moderată;- 7 (3,74%) corpuri de apă în stare ecologică slabă;- 3 (1,60%) corpuri de apă în stare ecologică proastă.Figura 15: Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă naturale în b.h. OltDin punct de vedere al numărului de kilometri, pentru cei 3927 km, repartiţia pelungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:- 19 km (0,48%) în stare ecologică foarte bună;- 1929 km (49,12%) în stare ecologică bună;- 1775 km (45,20%) în stare ecologică moderată;- 153 km (3,90%) în stare ecologică slabă;- 51 km (1,30%) în stare ecologică proastă.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentatde starea ecologică bună, nu a fost atins de 60 de corpuri de apă, reprezentând32,09% din totalul celor 187 de corpuri de apă din bazinul hidrografic Olt pentrucare s-a evaluat starea ecologică, respectiv 1979 km, reprezentând 50,4 % km derâu pentru care s-a determinat starea ecologică.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM)– râuri în Bazinul Hidrografic OltÎn cadrul bazinului hidrografic Olt au fost evaluate 12 corpuri de apă puternicmodificate (CAPM) din categoria râuri.În urma evaluării, a rezultat următoarea încadrare generală:- 6 (50%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun;- 6 (50%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat.23

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010III.3.1.10 BAZINUL HIDROGRAFIC ARGEŞStarea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în BazinulHidrografic ArgeşÎn cadrul Bazinul Hidrografic Argeş au fost evaluate 83 de corpuri de apă desuprafaţă – râuri, din care 48 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor demonitorizare, iar 35 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare(procedura de grupare) a corpurilor de apă.În urma evaluarii datelor obţinute, au rezultat următoarele:- 55 (66,27%) stare ecologică bună;- 28 (33,73%) stare ecologică moderată.Figura 17: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri din b.h. ArgeşDin punct de vedere al numărului de km, starea ecologică a fost evaluată pentruun număr total de 2158,54 km, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică esteurmătoarea:- 1155,70 km (53,54%) în stare ecologică bună;- 1002,84 km (46,46%) în stare ecologică moderată.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate reprezentatde starea ecologică bună nu a fost atins de 28 de corpuri de apă, reprezentând33,73% din totalul corpurilor de apă din bazin, respectiv 1002,84 km, reprezentând46,46 % km de râu pentru care s-a evaluat starea ecologică.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuriîn bazinul hidrografic ArgeşÎn cadrul bazinului hidrografic Argeş au fost evaluate 22 corpuri de apă puternicmodificate. Din cele 22 corpuri de apă, 12 (54,55%) corpuri de apă s-au încadrat în25

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010potenţial ecologic bun şi 10 (45,45%) corpuri de apă în potenţialul ecologicmoderat.Figura 18: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate în b.h.ArgeşDin punct de vedere al numărului de km, potenţialul ecologic a fost evaluatpentru un număr total de 640,32 km, din care 292 km (45,60%) s-au încadrat înpotenţialul ecologic bun, iar 348,32 km (54,40%) în potenţialul ecologic moderat.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentatde potenţial ecologic bun, nu a fost atins de 10 (45,45%) de corpuri de apă,respectiv 348,32 km (54,40%), s-a determinat potenţialul ecologic.Sursele principale de poluare sunt din domeniul de activitate captare şi prelucrareapă pentru alimentare populaţie: SC APA CANAL 2000 SA - Pitesti, CGC Topoloveni,Compania de Apă Târgovişte, staţii de epurare ale oraşelor Mioveni, Otopeni, Jilava,Bucureşti.III.3.1.11 BAZINUL HIDROGRAFIC VEDEAStarea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinulhidrografic VedeaÎn cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost evaluate 21 de corpuri de apă naturalecurgătoare (râuri), din care 14 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor demonitorizare, iar 7 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare(procedura de grupare) a corpurilor de apă.În urma evaluării au rezultat următoarele:- 9 (42,86%) corpuri de apă în stare ecologică bună;- 12 (57,14%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.26

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Figura 19: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. VedeaDin cei 1195,87 de km râuri pentru care s-a determinat starea ecologică, repartiţiape lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:- 464,03 km (38,80%) în stare ecologică bună;- 731,84 km (61,20%) în stare ecologică moderată.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că, din totalul corpurilor de apă dinbazin obiectivul de calitate privind starea ecologică bună nu a fost atins de 12(57,14%) corpuri de apă, reprezentând 731,84 km (61,20 %) km lungime de râuri.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuriîn bazinul hidrografic VedeaÎn cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost evaluate 2 corpuri de apă puternicmodificate pe baza datelor de monitorizare. În urma evaluării rezultatelor, cele 2 corpuride apă (100%) s-au încadrat în potenţialul ecologic moderat (element determinant:nutrienţii).Toţi cei 78,7 de km râuri pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, s-auîncadrat în potenţialul ecologic moderat.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinulhidrografic VedeaÎn bazinul hidrografic Vedea a fost evaluat 1 corp de apă artificial prinprocedura de grupare a corpurilor de apă.În urma evaluării corpul de apă s-a încadrat înpotenţialul ecologic bun.Sursele principale de poluare din bazin sunt din domeniul de activitate captare şiprelucrare apă pentru alimentare populaţie: SC APA CANAL 2000 SA - Costeşti, SCAPA SERV SA sucursalele din Rosiorii de Vede şi Alexandria.27

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010III.3.1.12 BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢAStarea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţa-râuri in bazinulhidrografic IalomiţaÎn cadrul Bazinului Hidrografic Ialomiţa starea ecologică a fost evaluată pentru cele 50corpuri de apă astfel: pentru 27 de corpuri de apă (54%) pe baza datelor demonitorizare, iar pentru 23 de corpuri de apă (46%) au fost evaluate pe baza principiuluide agregare.În urma evaluării datelor obţinute, au rezultat următoarele:- 33 (66,00%) corpuri de apă se încadrează în stare ecologică bună;- 15 (30,00%) corpuri de apă se încadrează în stare ecologică moderată.- 2 (4,00%) corpuri de apă se încadrează în stare ecologica slabă.Figura 20: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. IalomiţaDin totalul de 1354 km evaluaţi, 592 (43,72%) km s-au încadrat în stareaecologică bună, 595 (43,94%) km s-au încadrat în starea ecologică moderată şi 167(12,34) km s-au încadrat în starea ecologică slabă.Din analiza elementelor prezentate, rezultă ca obiectivul de calitatereprezentat de starea ecologică bună nu a fost atins de un număr de 17 corpuride apă (34,00%), reprezentând 762 km (56,28%).Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţa puternic modificate-râuriin bazinul hidrografic IalomiţaÎn cadrul bazinului hidrografic Ialomiţa au fost evaluate 7 corpuri de apă puternicmodificate, din care 3 corpuri de apă pe baza datelor de monitorizare, iar 4 corpuri deapă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) acorpurilor de apă, in conformitate cu Directiva Cadru Ape.28

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010În urma evaluării datelor obţinute, au rezultat următoarele:- 5 (71,43%) corpuri de apă se încadrează în potenţialul ecologic bun;- 2 (28,57%) corpuri de apă se încadrează în potenţialul ecologic moderat.Figura 21: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate râuri înb.h. IalomiţaDin cei 235,36 km, pentru care s-a evaluat potenţialul ecologic, 141,36 km (60,06%)s-au încadrat în potenţialul ecologic bun şi 94,00 km (39,94%) în potenţialul ecologicmoderat.Din analiza elementelor prezentate, rezultă ca obiectivul de calitatereprezentat de potenţialul ecologic bun nu a fost atins de un număr de 2(28,57%) corpuri de apă, reprezentând 94,00 km (39,94%).Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – artificiale în bazinulhidrografic IalomiţaÎn bazinul hidrografic Ialomiţa au fost identificate 6 corpuri de apă artificiale, dincare 1 corp de apă a fost evaluat pe baza datelor de monitorizare şi 5 corpuri de apă aufost evaluate prin procedura de grupare a corpurilor de apă.În urma evaluării au rezultat faptul că cele 6 (100%) corpuri de apă seîncadrează în potenţialul ecologic bun.Principalii poluatori din bazin au fost Compania de Apă Dâmboviţa, RASPPloieşti, URBAN SA Slobozia, ECOAQUA Călăraşi, Compania de Apă Buzău, precumşi surse din domeniul industrial: SC PETROTEL LUKOIL Ploieşti, SC ASTRA ROMANAPloieşti.29

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010III.3.1.13 BAZINUL HIDROGRAFIC SIRETBazinul hidrografic Siret cuprinde: bazinul hidrografic Siret propriu-zis, subbazinulhidrografic Bârlad şi afluenţii de stânga ai râului Siret şi sub-bazinul hidrograficBuzău.III.3.1.13.1 BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET (propriu-zis)Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinulhidrografic SiretÎn cadrul bazinului hidrografic Siret au fost identificate şi evaluate 318 de corpuri deapă naturale râuri, din care 49 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor demonitorizare, iar 269 corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare(procedura de grupare) a corpurilor de apă, în conformitate cu Directiva Cadru Apă.În urma evaluării, au rezultat următoarele:- 305 (95,91%) corpuri de apă în starea ecologică bună;- 13 (4,09%) corpuri de apă în starea ecologica moderată.Figura 22: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. SiretRepartiţia stării ecologice pe cei 9189 kilometri a fost următoarea:- 8600 km (93,59%) în starea ecologică bună;- 589 km (6,41%) în starea ecologică moderată.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apănaturale evaluate din bazin, obiectivul de calitateâ reprezentat de starea ecologicăbună nu a fost atins de 13 (4,09%) dintre corpurile de apă, respectiv 589 (6,41%)km de râu, pentru care s-a determinat starea ecologică.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuri înbazinul hidrografic SiretÎn cadrul Bazinului Hidrografic Siret au fost evaluate 13 corpuri de apă puternicmodificate, din care 4 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare,iar 9 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura degrupare) a corpurilor de apă.30

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010În urma evaluării rezultatelor:- 11 (84,62%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic bun;- 2 (15,38%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic moderat.Figura 23: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri înb.h. SiretDin cei 250 km pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, 180 km (72%) s-auîncadrat în potenţialul ecologic bun şi 70 km (28%) în potenţialul ecologic moderat.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apăputernic modificate din bazin, obiectivul de calitate reprezentat de potenţialulecologic bun nu a fost atins de 2 (15,4%) corpuri de apă, respectiv 70 (28%) km derâu, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale – râuri în BazinulHidrografic SiretÎn cadrul Bazinului Hidrografic Siret au fost evaluate 2 corpuri de apăartificiale: Canalul Piatra Neamţ - Buhuşi (67 km) şi Canalul Siret-Bărăgan (7 km), înlungime totală de 74 km. Cele 2 corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologicbun.Principalele surse poluatoare din acest bazin în anul 2010 sunt folosinţe dindomeniul captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie, prelucrarea lemnului,metalurgie şi alimentaţie publică.III.3.1.13.2 Subbazinul Hidrografic Bârlad şi afluenţii din partea stângă a SiretuluiStarea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în sub-bazinulhidrografic Bârlad şi afluenţii din partea stângă a SiretuluiLa nivelul sub - bazinului hidrografic Bârlad şi afluenţii din partea stângă aSiretului au fost identificate şi evaluate un număr total de 65 corpuri de apă naturale-31

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010râuri, din care 7 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare şi 58corpuri de apă pe baza principiului de agregare (procedură de grupare) a corpurilor deapă, în conformitate cu Directiva Cadru a Apă.În urma evaluării au rezultat următoarele:- 59 (90,77%) corpuri de apă în starea ecologică bună;- 4 (6,15%) corpuri de apă în starea ecologică moderată;- 2 ( 3,08%) corpuri de apă în starea ecologică proastă.Figura 24: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în sub-bazinulBârlad şi afluenţii de stânga ai SiretuluiRepartiţia stării ecologice pe cei 1749,5 kilometri a fost următoarea:- 1406,2 km (80,38%) în starea ecologică bună;- 216,0 km (12,34%) în starea ecologică moderată;- 127,3 km (7,28%) în starea ecologică proastă.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate reprezentatde starea ecologică bună nu a fost atins de 6 (9,23%) corpuri de apă pe 343,3(19,62%) km de râuri, pentru care s-a determinat starea ecologică.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuriîn sub-bazinul hidrografic Bârlad şi afluenţii de stânga ai SiretuluiÎn cadrul Sub - Bazinului Hidrografic Bârlad şi afluenţii de stânga ai Siretului aufost evaluate 8 corpuri de apă puternic modificate, din care 3 corpuri de apă au fostevaluate pe baza datelor de monitorizare, iar 5 de corpuri de apă au fost evaluate pebaza principiului de agregare (procedura de grupare) a corpurilor de apă.În urma evaluării au rezultat următoarele:- 6 (75,0%) corpuri de apă s-au încadrat în potenţialul ecologic bun;- 2 (25,0%) în potenţialul ecologic moderat.32

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Figura 25: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate în subbazinulBârlad şi afluenţii de stânga ai SiretuluiDin cei 90 km pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, 59 km (65,56%) s-au încadrat în potenţialul ecologic bun şi 31 km (34,44%) în potenţialul ecologicmoderat.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate reprezentatde potenţialul ecologic bun nu a fost atins de 2 (25,0%) corpuri de apă pe 31(34,44%) km de râuri, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.Principalele surse de poluare din bazin sunt staţiile de epurare orăşeneşti ale SCAQUAVIS SA (3 sucursale) şi SC APA CANAL SA Galaţi. Ca unităţi industrialesemnificative sunt sursele din industria metalurgică precum SC RULMENŢI SA - Barladşi SC ARCELORMITTAL GALATI SA.III.3.1.13.3 Sub-bazinul hidrografic BuzăuStarea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă-râuri in sub-bazinulhidrografic BuzăuÎn cadrul sub-bazinul hidrografic Buzău starea ecologică a fost evaluată pentrucele 35 corpuri de apă-râuri, din care 12 de corpuri de apă (34,29%) au fost evaluate pebaza datelor de monitorizare, iar 23 de corpuri de apă (65,71%) au fost evaluate pebaza principiului de agregare.În urma evaluării corpurilor de apă, au rezultat următoarele:- 34 (97,14%) corpuri de apă se încadrează în stare ecologică bună;- 1 (2,86%) corp de apă se încadrează în stare ecologică moderată.33

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Figura 26: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în b.h. BuzăuDin numărul total de 834.5 kilometri pentru care s-a determinat starea ecologică,repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică a fost următoarea:- 654,5 km (78,43 %) în starea ecologică bună;- 180 km (21,57%) în starea ecologică moderată.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate reprezentatde starea ecologică bună nu a fost atins de 1 (2,86%) corp de apă pe o lungime de180 (21,57%) pentru care s-a determinat starea ecologică.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţa puternic modificate-râuri însubbazinul hidrografic BuzăuÎn cadrul sub-bazinului hidrografic Buzău au fost evaluate 2 corpuri de apăputernic modificate, evaluare realizată prin monitorizare.Ambele corpuri de apă se încadrează în potenţialul ecologic moderat.III.3.1.14 BAZINUL HIDROGRAFIC PRUTStarea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinulhidrografic PrutÎn cadrul bazinul hidrografic Prut au fost evaluate 20 de corpuri de apănaturale-râuri, din care 8 de corpuri de apă (40,00%) pe baza datelor de monitorizare,iar 12 (60,00%) de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de grupare acorpurilor de apă, în conformitate cu Directiva Cadru Apă.În urma evaluării datelor obţinute, au rezultat următoarele:- 15 (75,00%) corpuri de apă în starea ecologică bună;- 5 (25,00%) corpuri de apă în starea ecologică moderată.34

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Figura 27: Starea ecologică a corpurilor de apă naturale în b.h. PrutRepartiţia stării ecologice pe cei 755,3 kilometri evaluaţi a fost următoarea:- 438,2 km (58,02%) în starea ecologică bună;- 317,1 km (41,98%) în starea ecologică moderată.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă dinbazin, obiectivul de calitate reprezentat de starea ecologică bună nu a fost atinsde 5 (25,00%) dintre corpurile de apă reprezentând 317,1 km (41,98%) km de râu,pentru care s-a determinat starea ecologică.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuriîn bazinul hidrografic PrutÎn cadrul Bazinului Hidrografic Prut au fost evaluate 25 corpuri de apă puternicmodificate, din care 10 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare,iar 15 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura degrupare) a corpurilor de apă.În urma evaluării rezultatelor, 17 (68%) corpuri de apă s-au încadrat înpotenţialul ecologic bun, iar 8 (32%) în potenţialul ecologic moderat.35

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Figura 28: Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate – râuri înb.h. PrutDin cei 1507 km pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, 985 km(65,36%) s-au încadrat în potenţialul ecologic bun, iar 522 km (34,64%) în potenţialulecologic moderat.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că din totalul corpurilor de apă dinbazin, obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a fost atinsde 8 (32%) dintre corpurile de apă reprezentând 522 km (34,64%) pentru care s-adeterminat potenţialul ecologic.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinulhidrografic PrutÎn bazinul hidrografic Prut au fost evaluate 2 corpuri de apă artificiale în lungimetotală de 114 km pe baza datelor de monitorizare.Potenţialul ecologic obţinut în urma evaluării corpurilor de apă se prezintă astfel:- 1 (50,00 %) corpuri de apă în potenţial ecologic bun;- 1 (50,00 %) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat.Din lungimea totală de 114 km, 5 km (4,39%) s-au încadrat în potenţialul ecologicbun, 109 km (95,61%) în potenţialul ecologic moderat.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate reprezentatde potenţialul ecologic bun nu a fost atins de 1 (50,00 %) corp de apăreprezentând 109 km (95,61%) pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.Majoritatea surselor de poluare din bazin sunt reprezentate de staţiile de epurareorăşeneşti: SC NOVA APASERV SA (fosta APA GRUP SA Botoşani), staţiile deepurare pentru oraşele Dorohoi, Săveni, Darabani, SC APA VITAL SA Iaşi cu 4sucursale, SC AQUAVIS SA (3 sucursale) şi SC GOSCOM SA Huşi.36

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010III.3.1.15 BAZINUL HIDROGRAFIC DUNĂREÎn cadrul bazinul hidrografic Dunăre au fost evaluate 96 de corpuri de apă desuprafaţă (în afara corpurilor de apă localizate pe cursul principal al fluviului Dunarea şipe cele 3 braţe principale), evaluarea acestora fiind realizată şi prezentată în continuarepentru fiecare bazin hidrografic care conţine corpuri ce intră în alcătuirea bazinuluihidrografic Dunăre.III.3.1.15.1 Bazinul hidrografic Dunăre (administrat de ABA Banat)Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinulhidrografic Dunăre / BanatÎn cadrul bazinui hidrografic Dunăre administrat de ABA Banat au fost evaluate 30de corpuri de apă naturale curgătoare (râuri), din care 2 corpuri de apă au fost evaluatepe baza datelor de monitorizare, iar 28 de corpuri de apă au fost evaluate pe bazaprincipiului de agregare (procedura de grupare).În urma evaluării a rezultat următoarea încadrare:- 29 (97%) corpuri de apă în stare ecologică bună;- 1 (3%) corp de apă în stare ecologică moderată.Figura 29: Starea ecologica a corpurilor de apa de suprafaţă naturale în b.h.Dunare/ BanatDin punct de vedere al numărului de kilometrii, din cei 430 km pentru care s-aevaluat starea ecologică, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică esteurmătoarea:- 421,8 km (98,1%) în stare ecologică bună;- 8,2 km (1,9%) în stare ecologică moderată.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentatde starea ecologică bună, nu a fost atins de 1 corp de apă (3,3%), respectiv 8,2km, reprezentând 1,9 % din lungimea pentru care s-a determinat starea ecologică.37

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM)– râuri în bazinul hidrografic Dunăre / BanatÎn cadrul bazinului hidrografic Dunăre administrat de ABA Banat a fost identificat şievaluat 1 corp de apă puternic modificat. În urma evaluării, corpul de apă Valea Mare(RW6.2.14_B1) din b.h Nera – Cerna s-a încadrat în potenţialul ecologic bun (PEB).Din punct de vedere al lungimii corpului de apă, cei 12,1 km (100%) CAPM s-auîncadrat în potenţial ecologic bun (PEB).Sursele de poluare importante din bazin sunt folosinţele din domeniul captare siprelucrare apă pentru alimentare populaţie (SC AQUACARAŞ Moldova Noua, SCFLORICOLA Orşova) şi din industria extractivă ( SC MOLDOMIN SA Moldova Nouă).III.3.1.15 .2 Bazinul hidrografic Dunăre (administrat de ABA Jiu)Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinulhidrografic Dunăre / JiuÎn cadrul bazinului hidrografic Dunăre administrat de ABA Jiu au fost evaluate 12 decorpuri de apă naturale curgătoare (râuri), din care 8 corpuri de apă au fost evaluate pebaza datelor de monitorizare. Restul de 4 de corpuri de apă au fost evaluate pe bazaprincipiului de agregare (procedura de grupare).În urma evaluării celor 12 corpuri de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică, aurezultat următoarele:- 5 (41,67%) corpuri de apă în stare ecologică bună;- 7 (58,33%) corpuri de apă în stare ecologică moderată.Figura 30: Starea ecologică a corpurilor de apa de suprafaţă naturale în b.h.Dunare/Jiu38

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Din punct de vedere al numărului de kilometrii, pentru cei 565,2 km, repartiţia pelungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:- 166,4 km (29,44%) în stare ecologică bună;- 398,2 km (71,56%) în stare ecologică moderată.Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentatde starea ecologică bună, nu a fost atins de 7 de corpuri de apă, reprezentând58,34%, respectiv 398,8 km reprezentând 71,56 % din lungimea pentru care s-adeterminat starea ecologică.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate (CAPM)– râuri în bazinul hidrografic Dunăre / JiuÎn cadrul bazinului hidrografic Dunăre administrat de ABA Jiu au fost evaluate 5corpuri de apă puternic modificate (CAPM) din categoria râuri, pe o lungime de 474,3km.În urma evaluării potenţialului ecologic, cele 5 corpuri s-au încadrat astfel:- 3 (60%) corpuri de apă în potenţial ecologic bun (PEB);- 2 (40%) corpuri de apă în potenţial ecologic moderat (PEMo).Figura 31: Potenţialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate în b.h.Dunare/JiuDin punct de vedere al lungimii corpurilor de apă, cei 474,3 km s-au încadrat astfel:- 367,9 km (77,7%) în potenţial ecologic bun (PEB);- 106,4 km (22,3%) în potenţial ecologic moderat (PEMo).Din analiza rezultatelor prezentate, rezultă că obiectivul de calitate, reprezentatde potenţialul ecologic bun, nu a fost atins de 2 (40%) corpuri de apă, respectiv106,4 (22,3%) km de râu pentru care s-a determinat potenţialul ecologic.Principalii poluatori din bazin au ca activitate tratarea apelor uzate orăşeneşti - SCSECOM SA Tr. Severin şi gospodăriile comunale Segarcea, Bechet.39

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010III.3.1.15.3 Bazinul hidrografic Dunăre (administrat de ABA Argeş-Vedea)Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinulhidrografic Dunăre / Argeş-VedeaÎn cadrul bazinului hidrografic Dunăre administrat de ABA Argeş-Vedea, a fostevaluat prin monitorizare 1 de corp de apă natural – râu. În urma evaluării, corpul deapă cu o lungime de 64,75 km se încadrează în stare ecologică moderată.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuriîn bazinul hidrografic Dunăre / Argeş-VedeaÎn cadrul bazinului hidrografic Dunăre administrat de ABA Argeş-Vedea a fostevaluat 1 corp de apă puternic modificat, ONCESTI (SALBA LACURI), corp de lungime15,6 km. Evaluarea s-a efectuat pe baza principiului de agregare (procedura degrupare) şi a încadrat corpul de apă în potenţialul moderat.Sursele principale de poluare sunt din domeniul de activitate captare şiprelucrare apă pentru alimentare poluaţie: SC APA SERV SA din orasele TurnuMagurele, Zimnicea.III.3.1.15.4 Bazinul hidrografic Dunăre (administrat de ABA Buzău-Ialomiţa)Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinulhidrografic Dunăre / Buzău-IalomiţaÎn cadrul bazinului hidrografic Dunăre administrat de ABA Buzău-Ialomiţa, au fostevaluate 5 de corpuri de apă naturale - râuri, din care 1 corp de apă a fost evaluat pebaza datelor de monitorizare, iar 4 corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiuluide agregare (procedura de grupare) a corpurilor de apă.În urma evaluării au rezultat toate cele 5 corpuri de apă, însumând 231 km seîncadrează în stare ecologică bună.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate – râuriîn bazinul hidrografic Dunăre/ Buzău-IalomiţaÎn cadrul bazinului hidrografic Dunăre administrat de ABA Buzău-Ialomiţa, au fostevaluate pe baza datelor de monitorizare 6 corpuri de apă puternic modificate. În urmaevaluării rezultatelor, toate corpurile de apă, în lungime totală de 147 km se încadreazăîn potenţialul ecologic moderat.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinulhidrografic Dunăre/ Buzău-IalomiţaÎn cadrul Bazinului Hidrografic Dunăre administrat de ABA Buzău-Ialomiţa aevaluat pe baza datelor de monitorizare 1 corp de apă artificial: Canalul de legaturăDunare_Iezer_Mostiştea_Dorobanţu. În urma evaluării rezultatelor corpul de apă s-aîncadrat în potenţialul ecologic bun (10,6 km).Principalii poluatori din bazin sunt sucursalele fara staţie de epurare aleCompaniei de Utilităţi Publice Brăila şi Complexul de Porci Brăila.40

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010III.3.1.15.5 Bazinul hidrografic Dunăre (administrat de ABA Dobrogea-Litoral)Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în BazinulHidrografic Dunăre / Dobrogea - LitoralÎn cadrul bazinului hidrografic Dunăre administrat de ABA Dobrogea-Litoral au fostevaluate pe baza datelor de monitorizare 2 corpuri de apă naturale - râuri.În urma evaluării celor 2 corpuri de apă pentru care s-a stabilit starea ecologică, arezultat că ambele corpuri (100%) au prezentat starea ecologică moderată.Din punct de vedere al numărului de kilometri, toţi cei 274 km (100%) s-au încadratîn starea ecologică moderată.Din analiza rezultatelor prezentate, reiese că obiectivul de calitate, reprezentatde starea ecologică bună, nu a fost atins de nici un corp de apă natural – râuri dinb.h. Dunăre / Dobrogea - Litoral.Principalii poluatori din bazin sunt din domeniul captării şi prelucrării apei pentrualimentare populatie, SC RAJA SA Constanţa (Harsova şi Cernavodă), unităţiindustriale cu activităţi de prelucrări chimice (SC ALUM SA Tulcea), industria alimentară(SC CARNIPROD SRL Tulcea) şi alte activităţi (SC STX OSV SA Tulcea şi CNAdministraţia Porturilor Maritime SA).III.3.1.16 BAZINUL HIDROGRAFIC LITORALStarea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinulhidrografic LitoralÎn cadrul bazinului hidrografic Litoral au fost evaluate 11 de corpuri de apă naturalecurgătoare (râuri). În urma evaluării celor 11 corpuri de apă pentru care s-a stabilitstarea ecologică, a rezultat că toate cele 11 corpuri (100%) au prezentat stareaecologică moderată.Din punct de vedere al numărului de kilometri, toţi cei 361 km (100%) s-au încadratîn starea ecologică moderată.Din analiza rezultatelor prezentate, reiese că obiectivul de calitate, reprezentatde starea ecologică bună, nu a fost atins de nici un corp de apă natural – râuri dinb.h. Litoral.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale în bazinulhidrografic LitoralLa nivelul bazinului hidrografic Litoral au fost evaluate 2 corpuri de apă artificiale(CAA), CDMN1 (RORW 15.1.10b_B1) şi CDMN2-CPAMN (RORW 15.1.10b_B2). Pebaza rezultatelor obţinute, ambele corpuri de apă artificiale s-au încadrat înpotenţial ecologic bun (PEB).Principalii poluatori din bazin sunt din domeniul captării şi prelucrării apei pentrualimentare populatie, SC RAJA SA Constanţa( Constanţa Sud, Constanţa Nord, EforieSud, Mangalia şi Medgidia), unităţi industriale cu activităţi de prelucrări chimice (SC41

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010ROMPETROL RAFINĂRIE SA Năvodari), industria energiei electrice şi termice (SCUzina Termoelectrica Midia) şi alte activităţi (SC LAFARGE-ROMCIM SA Medgidia).III.3.2 CALITATEA FLUVIULUI DUNĂREAPe cursul principal al fluviului Dunărea, cu o lungime a tronsonului de 1073 kmadministrat de ABA Jiu şi ABA Dobrogea – Litoral au fost identificate şi evaluate unnumăr total de 7 corpuri de apă, dintre care:2 corpuri de apă naturale (pentru care s-a evaluat starea ecologică), încadrate întipologia caracteristică RO15 şi anume:o Chilia (RORW 14.1_B6) şio Sf. Gheorghe (RORW 14.1_B7).5 corpuri de apă puternic modificate – CAPM (pentru care s-a evaluat potenţialulecologic), încadrate în tipologiile caracteristice RO12, RO13, RO14 şi RO15 şianume:o Baziaş - Porţile de Fier I (RORW14.1_B1) – categoria tipologică RO12;o Porţile de Fier I – Porţile de Fier II (RORW14.1_B2) – categoria tipologicăRO13;o Porţile de Fier II – Chiciu (RORW14.1_B3) – categoria tipologică RO13;o Chiciu – Isaccea (RORW 14.1_B4) - categoria tipologică RO14;o Isaccea – Sulina (RORW 14.1_B5) - categoria tipologică RO15.Starea ecologică a corpurilor de apă naturale de pe cursul principal al fluviuluiDunăreaPe cursul principal al fluviului Dunărea au fost evaluate 2 de corpuri de apănaturale. În urma evaluării, a rezultat că cele 2 corpuri (100%) au prezentat stareaecologică bună.Din punct de vedere al numărului de kilometri, cei 190 km (100%) s-au încadratîn starea ecologică bună.Din analiza rezultatelor prezentate, reiese că obiectivul de calitate, reprezentatde starea ecologică bună, a fost atins de ambele corpuri de apă de pe cursulprincipal al fluviului Dunărea.Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate (CAPM) – de pecursul principal al fluviului DunăreaPe cursul principal al fluviului Dunărea au fost identificate 5 corpuri de apă puternicmodificate.În urma evaluării celor 5 corpuri de apă pentru care s-a stabilit potenţialul ecologic,au rezultat că toate cele 5 corpuri sunt în potenţial ecologic bun (PEB).Din punct de vedere al numărului de kilometri, cei 1073 km s-au încadrat în potenţialecologic bun (PEB).42

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Din analiza rezultatelor prezentate, reiese că obiectivul de calitate, reprezentatde potenţialul ecologic bun, a fost atins de toate cele 5 corpuri de apă CAPM –râuri de pe cursul principal al fluviului Dunărea.III.3.3 CALITATEA LACURILOR DIN ROMANIADatele centralizate în tabeluL 5 prezintă evaluarea principalelor corpuri de apănaturale – lacuri din România pentru anul 2010 realizată pe stări ecologice şi pe bazinehidrografice.Tabel 5: Evaluarea corpurilor de apă lacuri naturale pe stări ecologice şi bazinehidrografice în anul 201AdministraţieBazinală deApăABASTBazinhidrograficFoarteBuna Buna Moderata Slaba ProastaTotalcorpuride apaTisa 1 0 0 0 0 1Somes 0 0 2 0 0 2ABAM Mures 0 0 1 0 0 1ABAJ Jiu 0 0 1 0 0 1ABAO Olt 0 0 2 0 0 2ABAAV Arges 0 0 1 0 0 1ABABIBuzau 0 0 4 0 0 4Ialomita 0 0 5 2 0 7ABAS Siret 0 2 0 0 0 2ABAPB Prut 0 0 2 0 0 2ABADLLitoral 0 1 8 0 0 90 6 11 0 0 17ABAJ Dunare 0 0 3 0 0 3ABABI 0 0 4 1 0 5TOTAL corpuri de apa1 9 44 3 0 57Datele centralizate în tabelul 6 prezintă evaluarea principalelor corpuri de apăputernic modificate – lacuri de acumulare din România pentru anul 2010 realizată peclase de potenţial ecologic şi pe bazine hidrografice.Tabel 6: Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate– lacuri de acumulare pe bazine hidrografice şi la nivel global în anul 201043AdministraţieBazinală deApăBazinHidrografic PEM PEB PEMoTotalcorpuride apăABASTTisa 0 1 0 1Somes 0 4 5 9ABAC Crisuri 0 4 2 6

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010ABAM Mures 0 5 6 11ABABBega-Timis-Caras0 246Nera-Cerna0 0 22ABAJ0Jiu 0 77ABAO Olt 0 8 1 9ABAAVArges 1 7 6 14Vedea 0 0 1 1Buzau 0 2 0 2ABABIIalomita 0 4 2 6ABAS Siret 4 8 1 13ABAPBPrut 0 5 8 13Barlad 0 3 6 9ABADL0 0 2 2ABAJ 0 1 1 2DunareABAAV 0 0 2 2ABABI 0 0 1 1TOTAL corpuri de apă 5 61 50 11644III.4 CALITATEA APELOR FREATICE LA NIVEL NAŢIONALActivitatea de cunoaştere a calităţii apelor subterane se desfăşoara la nivelulmarilor bazine hidrografice, pe unităţi morfologice, iar in cadrul acestora, pe corpuri deape subterane, prin intermediul staţiilor hidrogeologice, prin intermediul forajelor deobservaţie, iyvoare şi drenuri.Prin ,,corp de apă subterană” se înţelege un volum distinct de ape subteranedintr-un acvifer sau mai multe acvifere.Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterană s-a realizat conformLegii Apelor 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, HG 53/2009 privindprotecţia apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării şi a Ordinului 137/2009 carestabileşte valorile de prag pentru corpurile de apă subterană. Pentru apele subterane,conform metodologiei preliminare de evaluare a stării chimice a corpurilor de apăsubterane elaborată de INHGA Bucureşti, sunt stabilite următoarele stări de calitate:stare chimică bună, stare chimică local slabă şi stare slabă.În anul 2010 au fost evaluate 125 de corpuri de apă subterană prin 1631puncte de monitorizare (foraje, izvoare, drenuri, fântâni), grupate astfel: 1397 foraje aparţin reţelei naţionale de hidrogeologie· 1307 de foraje· 86 izvoare· 4 drenuri 141 foraje de exploatare app potabilă apartin tertilor 93 sunt foraje de urmărire a poluării amplasate in jurul marilor platformeindustriale.

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Prin aplicarea metodologiei preliminare şi a criteriilor de evaluare a corpurilor deapă subterană la nivelul anului 2010 rezultă că: 102 corpuri se află in stare chimică bună (81,60%) 21 de corpuri de apă subterană se află in stare chimică slabă (16,80%) 2 corpuri de apă subterană se află in stare chimică local slabă (1,60%)Din analiza datelor obţinute în urma monitorizării parametrilor fizico-chimici laforajele situate în stratul freatic se observă că cele mai multe depăşiri ale valorilor deprag s-au înregistrat la indicatorii: azotaţi, azotiţi, amoniu, cloruri şi mai puţin lafosfaţi si plumb.În ceea ce priveşte contaminarea apelor freatice cu azotaţi, depăşiri aleconcentraţiei admise la acest indicator s-au înregistrat in 172 foraje ceea ce reprezintă10.55% din totalul forajelor monitorizate (Tabelul 7).Deasemenea majoritatea fântânilor monitorizate de regulă de Direcţiile deSănătate Publică Judeţene prezintă depăşiri la aproape toata grupa de nutrienţi.Poluarea se resimte insa diferentiat, existând zone in care in acvifer sunt concentraţii cese situează cu mult peste valoarea de prag în special in forajele de control a poluării depe platformele industriale, distribuite in majoritatea bazinelor hidrografice.Cauzele contaminării acviferului freatic cu azotaţi sunt multiple si au un caractercumulativ. Cele două surse majore, cu pondere importantă in contaminarea cu azotaţisunt:spălarea permanentă a solului impregnat cu compuşi cu azot proveniţi dinaplicarea îngrăşămintelor chimice pe terenuri arabile, de catre precipitaţiileatmosferice şi apa de la irigaţii,evacuarea de ape uzate incărcate cu azotaţi în apele de suprafaţă (râuri, lacuri).În zonele în care solul este afectat de aplicarea îngrăşămintelor chimiceconcentraţiile azotaţilor se situează frecvent in jurul valorii de 100 mg/l, putând atingevalori şi de peste 1000 mg/l. Deasemenea se înregistrează depăşiri foarte mari alelimitei admisibile ale azotaţilor în forajele de control a poluării de pe platformele marilorcombinate chimice şi ale societatilor farmaceutice (cât şi ale fostelor combinate), daraceste depăşiri sunt in general locale, întâlnite preponderent in incinta sau in zonelelimitrofe acestora, care constituie totuşi un pericol destul de serios de contaminareaacviferelor din zonă, având in vedere caracterul hidrodinamic şi conductivitatea apei.In anul 2010 cele mai mari concentraţii de azotaţi s-au înregistrat in:bazinul hidrografic Mures in forajele de control al poluari amplasate pecorpul de apă ROMU03,bazinul hidrografic Crisuri in 16 foraje ce aparţin de corpul ROCR01,bazinul hidrografic Jiu in forajele ce aparţin corpului ROJI06, şi anumecele de pe platforma industrială Isalniţa,bazinul hidrografic Olt în corpul de apă ROOT08 s-au înregistrat depăşiriîn 13 foraje,bazinul hidrografic Siret, corpul de apă ROSI03 in 28 de forajemonitorizate.Acviferele puternic contaminate cu azotaţi sunt concentrate, în special, în jurulprincipalelor platforme industriale: S.C. AZOMURES Tg. Mures, S.C. FIBREX si SCGAPROCO Savinesti, SC CAROM si RAFO Onesti, SC VRANCART Adjud, S.C.AZOCHIM Roznov, S.C. ANTIBIOTICE Iasi, S.C. DOLJCHIM Craiova, OLTCHIMRamnicu Valcea.45

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010În ceea ce priveşte contaminarea apelor subterane freatice cu fosfaţi, numărulforajelor care înregistrează depăşiri ale valorii de prag este foarte redus, sub 2% dintotalul forajelor monitorizate. Poluarea cu fosfaţi a apelor subterană freatice are ingeneral cauze si surse similare cu cele ale poluării cu azotaţi. Exista insa si numeroaseacvifere, situate in bazinele hidrografice Arges -Vedea, Olt, Ialomita, Somes-Tisa,Dobrogea-Litoral, in care prezenţa acestui indicator nu a fost semnalata sau au fostsemnalate foarte putine cazuri.O alta cauza a calităţii slabe a apelor subterană o constituie contaminareaintensă a acviferelor cu cloruri, sulfati, amoniu si rareori plumb.S-au înregistrat depăşiri ale valorilor de prag la cloruri si sulfati preponderentin bazinele hidrografice: Siret, Prut, Ialomita-Buzau, Mures, Somes-Tisa-sulfati, depăşiridatorate fondului natural mare al acestora, fond generat de prezenţa cutelor diapire saua apelor de tip clorofosfatice, a litologiei stratelor, etc.Dintre factorii poluatori majori care afectează calitatea apei subterană putemaminti: produse petroliere, produse rezultate din procesele industriale, produsechimice (ingrăşăminte, pesticide) utilizate in agricultura ce provoacă o poluaredifuză greu de depistat şi prevenit, produse menajere şi produse rezultate dinzootehnie, metale grele, necorelarea creşterii capacităţilor de producţie si adezvoltării urbane cu modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilorde epurare, exploatarea necorespunzătoare a staţiilor de epurare existente, lipsaunui sistem organizat de colectare, depozitare şi gestionarea deşeurilor si anămolurilor de epurarea apelor industriale uzate.Astfel de cazuri au fost identificate şi în exemplele următoare: poluarea acviferului freatic din conul aluvionar Prahova-Teleajen cu produsepetroliere şi compuşi fenolici se datorează rafinăriilor Petro-Brazi, Astra Romana,Petrotel Ploiesti, Vega şi altor zone industriale ale oraşului Ploieşti (DERO, TIMKEN,IUC); poluarea acviferului din depresiunea Baia Mare se datorează atât staţiilor şidepozitelor de carburanţi din judeţul Maramureş cât şi unităţilor Petrom Baia Mare şiPetrom Zalau; influenţa calităţii apelor subterane datorită câmpurilor de aspersie a apelorfenolice de la S.C. Solventul Marginea, din spaţiul hidrografic Bega-Timis; poluarea cu produse petroliere a apelor subterană din zona rafinăriei RAFOONESTI din b.h. Siret, precum si conductelor de transport produse petroliere dintoata ţara (degradari, spargeri, etc.), a depozitelor de hidrocarburi de la diferiteobiective industriale; poluarea cu produse utilizate pentru fertilizare si combatere a bolilor sidăunătorilor in agricultură (azotaţi şi compuşi azotici, fosfaţi, etc.) - se regăseşte fiein zona marilor producatori de astfel de substanţe (AZOMURES, DOLJCHIM - Craiova,OLTCHIM - Rm. Vâlcea, AZOCHIM Roznov, Isalnita, AMURCO Bacău, fostelecombinate chimice etc.) fie in zonele agricole, unde se produce şi fenomenul deconcentrare (poluare suplimentară) din cauza administrării incorecte a acestorfertilizatori. Poluarea difuză a acviferelor freatice produsă in acest fel a afectat in specialfântânile individuale din zonele rurale dar si alte captări de ape subterană. La nivelulanului 2010 se constată totusi o diminuare a ionilor respectivi. poluarea cu produse rezultate din procesele industriale - apare in zonele dinjurul marilor platforme industriale (Victoria, Făgăras, Codlea, Galaţi, Isalniţa, Craiova,Rm. Vâlcea, Tg. Mures, Craiova, Bucureşti, Constanţa, Oneşti, Ploiesti etc); poluarea cu produse menajere si produse rezultate din activitatea46

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010zootehnică (substanţe organice, compusi cu azot, bacterii, etc.) - apare in apelesubterane din zona marilor aglomerări urbane (Piteşti, Oradea, Timisoara, Bucuresti,Cluj, Suceava, Bacău, Constanta, etc) şi in zona marilor complexe zootehnice (Moftin,Palota, Naidas, Cefa, Halciu, Bontida, Periam, Poiana Mărului, Băbeni, Bilciureşti,Călăraşi, Slobozia, Crevedia etc). poluarea cu metale grele datorată impactului antropic - zone cu concentraţiimari in metale grele (plumb, cupru, zinc, cadmiu, cianuri, mercur, etc) situate înapropierea exploatărilor miniere, a uzinelor de preparare minereuri sau a haldelor desteril (Baia Borsa, SC Cuprom şi Romplumb Baia Mare, Depozitul de zgura Panic,Copşa Mică, Mediaş, Târnăveni, Işalniţa, Craiova,Valcea, Pitesti, ValeaCalugareasca, etc.);Poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil si areconsecinţe grave asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apă potabilă,depoluarea surselor de apă din panza freatica fiind un proces anevoios.Tabel 7: Tabel centralizator cu forajele din reţeaua de monitorizare a calităţiiapelor subterană freatice cu depăşiri ale valorii de prag / concentraţiei admise incazul indicatorului AZOTAŢI in anul 2010Nr.crt. Denumire corp de apăsubteranăDenumire forajNO3 (>50mg/l)HG 53/20090 1 2 31 ROSO01/Conul Somesului,Holocen si Pleistocen Seini F1 61.562Superior2 ROSO02/ Raurile Iza si Viseu Sighetu Marmatiei F1/II 75.4573 ROSO06/Câmpia Carei Lucaceni F1/II 96.5354 ROSO12/DepresiuneaMaramuresAriesu de Câmpie F4 71.3415 ROSO10/Somes Mic,luncă siteraseApahida FN* 294.4006 Bontida FN* 509.0507 ROCR01/Oradea (Câmpia Cig F1A 183.09deVest)8 Petresti F1 153.669 Santau F1 99.7910 Biharia F1 168.0111 Oradea F7 – P14 83.8612 Cheresig F3 489.8813 Oradea Aeroport F1 326.0414 Tulca F1 70.6715 St. Ctr. Pol. P1 69.4316 St. Ctr. Pol. P3 55.7317 St. Ctr. Pol. P5 109.2218 Ginta F5 1094.0919 Bocsig F5 645.520 Zarand F1 62.9321 Siria F3 67.1947

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 201022 Masca F1 68.4423 Santana Sat F1A 277.4624 Curtici F1 66.6725 ROMU03/Luncă si terasele Reghin F6 64.46Muresului. Superior26 Sâncraiu de Mureş F1 57.67527 Cristeşti F1 698.7528 Cristeşti F3 677.729 Cristeşti F4 4638.530 Zau de Câmpie F1 102.97531 Cuci F1 95.63532 Mihalţ F1 69.133 SC Azomures F13798.2(poluare)34 SC Azomures F447384.9(poluare)35 SC Azomures P1(poluare) 83.236 SC Azomures F5a7564.8(poluare)37 SC Azomures F66367.9(poluare)38 SC Azomures 172787.0(poluare)39 SC Azomures F233304.2(poluare)40 SC Azomures F259972.5(poluare41 SC Azomures F2618181.0(poluare)SC Azomures F2712322.5(poluare)42 ROMU05/Luncă si terasele Mediaş F5 93.07raului Tarnava Mare43 ROMU20/Conul aluvial Mures Arad Nou S F1 123.544 CICH F18 67.445 CICH F23 5806.546 Dorobanţi S F1 13647 Bodrogu Vechi F6 183.548 Horea NV F1 ord II 189.549 Macea NV F1 ord II 97.250 Rovine NV F1 ord II 60.551 Semlac F1 175.552 Semlac F1 ord II 79.453 Semlac F2 69.854 ROBA 01/Lovrin-Vinga Becicherecul Mic F4 62.2655 Dudeştii Noi F1 15056 Teremia Mare F1 176.857 ROBA02/Fibiş Bencecu de Sus F1 155.5548

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 201058 Fibiş F1 822.459 Maşloc F1 111.760 Remetea Mică F1 52.3261 ROBA03/Timişoara Becicherecu Mic F2 538.162 Foeni F1A 140.463 Moraviţa F2 191.2264 Ivanda-ape minerale F1A 182.9565 Moraviţa F4 94.6766 ROBA04/Lugoj Bazoşul Nou F1 368.2367 ROBA05/Gătaia Gătaia F3 111.9468 Tormac F1 426069 ROJI05/Luncă si terasele Zaval F4 196.18Jiului si afluentilor sai70 Zaval F5 98.9871 Isalnita P6 157072 ROJI06/Luncă şi terasele Vanatori Sud F1 114.05Dunării73 Goicea F5 226.374 Catane 227.975 Orasani F3 194.0476 Orasani F4 51.3277 Orasani F6 76.7378 Orasani F2 40379 Orasani F7 70.9880 Maglavit 169.5081 Bailesti 59.8182 Vanatori F1 7583 ROOT01/Depresiunea Miercurea Ciuc F4 99.580Ciucului84 Sansimion F5 73.38885 Sansimion F4 142.40086 ROOT02/Depresiunea Brasov Gospcom SA Sfantu71.94Gheorghe P687 Martineni F6 66.0988 Targu Seciuesc F2 56.11389 Herman Prejmer F13 60.10590 Codlea P1 85.991 Ilieni Ozun F4 86.03492 ROOT08/Luncă şi terasele Izbiceni Pleasov F6 214.375Oltului Inferior93 Coteana ord II 22594 Strejesti F3 137.595 Cezieni F6 432.596 Caracal N-E 52.08397 Izbiceni F6 181.2598 Izbiceni F7 58.599 Parscoveni F1 237.5100 Corabia F1 58.7549

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010101 Oboga F1 287.5102 Oboga F2 198.75103 Cezieni F4 54.583104 Cezieni F2 75105 ROOT13/Vestul depresiunii Ghercesti F2 428.125Valahe106 ROAG03/Colentina Băneasa F2 52.47107 Băneasa F3 53.86108 Cernica F1 51.03109 Cernica F2 87.5110 Dragomireşti-Rudeni F1 67.387111 ROAG09/Luncile râurilor Cioceşti F2 110.56Vedea, Teleorman, Călmăţui112 ROAG12/Estul Depresiunii Teleormanu 55.655Valahe ( Formaţiuni deCândeşti şi Frăteşti)113 ROIL05/Conul aluvial Buzău Sageata F5 103.85114 Maxenu F9 52.6 l115 Buzau Sud – Poluare F4 110.33116 ROIL06/Luncă râului Călmăţui Bradeanca F7 76.73117 ROIL12/Câmpia Gherghiţei Conduratu F1 50.4118 Ulmeni F1 493.4119 Fulga de Jos F1 82.135120 Baba Ana F1 474.88121 Gradistea F1 157.19122 Gageni F1 86.05123 Stilpu F1 141.65124Apa NOVA Ploiesti-CringuROIL15/Conul aluvial Prahovalui Bot F550.69125 APA NOVA Ploiesti -Front Nord Vest 1556.68126 APA NOVA Ploiesti -Front Nord est F561.19127 ROIL17/Fetesti Valea Bisericii F1 85.598128HIDRO Prahova - FrontROIL18/TeleajenBaltesti F375.27129 ROSI03/Lunca Siretului si Tarita F1 92.910afluentii sai130 Tarita F2 85.271131 Tirgu Ocna F1 59.290132 Tirgu- ocna F3 57.225133 Helegiu F1 92.700134 Negoesti F1 53.345135 Tupilati F1 76.750136 Tupilati F3 53.125137 TupilatiF5 86.875138 Costisa F1 60.813139 Gheraiesti F1 124.50050

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010140 Gheraiesti F2 93.750141 Gheraiesti F3 55.625142 Gheraiesti F5 54.542143 Vinatori F7 93.025144 Vinatori F8 104.750145 Pastraveni F2 79.200146 Bodesti F2 50.585147 BodestiF3 59.899148 Ruseni F4 52.728149 Viisoara F1 54.715150 Roman F7 263.000151 Roman F12 77.350152 Roman F13 152.500153 Bursuc F4 87.232154 Milisauti F1 58.407155 Milisauti F2 66.372156 Draganesti F8 79.469157 ROSI05/Câmpia Siretului Ceausu F2 149.5300inferior158 Ceausu F3 53.5750159 ROPR01/Lunca PrutuluisuperiorRadauti-Prut F3 65,95160 ROPR02/Luncile si teraselePrutului mediu-inferior si aleafluentilor saiSadoveni F1 448.4161 Cotnari F2 160.3162 Murgrni F2 920163 Spinoasa 81.29164 Stefanesti F3 221165 Targu Frumos F1 111.4166 ROPR03/Lunca râului BârladDragalina F2 510.33167 Dragalina F6 79.24168 Dragalina F8 298.41169 Radacinesti F2 207.93170 In afara corpurilor Dumesti ord II F1 55.39171 RODL09/ Dobrogea de Nord Ceamurlia de Jos F2- -55.355,3 mg/l172 Tulcea AQUASERV F1 60.8451

III.5 STAREA APEI BRUTE DESTINATE POTABILIZĂRIIÎn cadrul programului de acţiune al Uniunii Europene privind mediul înconjurator,unul din capitole se referă la calitatea resurselor de apă de suprafaţă captate în scoppotabil.Astfel, Directiva 75/44/EEC privind cerinţele calitative pentru apele dulci desuprafaţa utilizate în scop potabil şi Directiva 79/869/EEC privind metodele de măsurareşi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor în scopul monitorizării calităţii apelorfolosite pentru potabilizare, au fost transpuse în legislaţia româneasca prin HG100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplineascăapele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele demăsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţădestinate producerii de apă potabilă, cu modificările şi completările ulterioare (HG662/2005, HG 567/2006, HG 217/2007).În tabelul 8 se prezintă datele obţinute pentru cele 216 de secţiuni depotabilizare din anul 2010.Tabel 8: Date sintetice privind secţiunile de potabilizare monitorizateNr.crt.1Numesecţiune deprelevare/prizaPriza UzinaApăSursa de apăDebit mediuprelevat înanul 2010(mc/zi)Populaţiadeservită(nr. delocuitori)Bazinul hidrografic TISATipulcaptăriiBălăşina,Belivaca,Cislişoara 2723,28 1050 A2Tur 0(rezervă)A2Indicatoridepăşiţi23CaptareRecom Valea Rea 1609,63NegreştiA24 Valea Alba 0 11100(rezervă)A25 Captare Tâlna Mare 532,41 930 A2 ind.microbiologiciNoor WoodBazinul hidrografic SOMEŞ6 Priza Anieş Anieş 994,4 8577 A27 Priza Năsăud Rebra 3391,82 9535 A28 Priza Beclean Someş Mare 4205,09 12352 A29 Priza Bistriţa Bistriţa 1260,9 8427 A2Bârgăului10 Priza Bistrita Bistriţa 29747,95 88377 A211 Priza baraj Dej Someş Mare 7103 36452 A3 ind.microbiologici12 Priza ac. Gilău Someş Mic 78808A213 Priza Someş Mic 17097,9 A2Ac. Someş436463Cald14 Priza Someş Mic 117996 A2Ac. Tarniţa15 Priza Uzina deApăIzvorul Alb –Negru115,07 830 A2

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 20101653Priza Uzina deApăBerbincioara,V.Albă,V.Şuior407,67 2271 A2Bolduţ 345,6 750 A217 Priza Uzina deApă18 Priza Firiza 42071 135000 A2ac.Strâmtori19 Priza Crasna 16787,52 90250 A2ac.Vârşolţ20 Priza Cuşma Geamănu 1230,13 2051 A221 Priza Vitaspria Limpedea 691,2 9150 A2Bazinul hidrografic CRIŞURI22 Crişcior Crişul Alb 1610,7 13453 A2 ind.microbiologici23 Baia de Criş V. Znil 106,95 2510 A2 ind.microbiologici24 Sârbi p. Hălmăgel 344,03 525 A2 ind.microbiologici25 Prăjeşti v. Sebiş 1612,6 6340 A2 ind.microbiologici26 Ştei p.Aleu/v.MareCărpinoasa1187,11 10556 A2 ind.microbiologici27 Budureasa P. Cohu 396,14 1900 A1 ind.microbiologici28 am. Beiuş Crişul Negru 392,22 11400 A1 ind.microbiologici29 am Aleşd Crişul Repede Nu a captat 7500 A1 ind.microbiologiciapă in 201030 Crişul Repedeprin canalLugaşLugaş 478,8 1500 A1 ind.microbiologici31 Am. Oradea Crişul Repede 12738,8 183518 A2 ind.microbiologici32 Am. Pădurea Bistra 102,2 440 A1 ind.microbiologiciNeagră33 Am. Bistra 659,45 3935 A1 ind.microbiologiciloc. Budoi34 Tinca Crişul Negru 305 11030 A1 ind.microbiologici35 Capt. Dobreşti v. Holod 123,3 700 A1 ind.microbiologici36 Vadu Crişului Crişul Repede 180,5 2150 A2 ind.microbiologiciAv. Şuncuiuş37 Am. Nusfalău(Boghiş)Barcău 159,23 2667 A2 ind.microbiologiciBazinul hidrografic MUREŞ-ARANCA38ŞumuleulCiumani821 1324 A2Mare39 Gheorghieni Belcina 4132 18200 A240 Topliţa Topliţa 1327 8000 A241 Lunca Bradului Ilva 131,5 1200 A242 Bistra -MureşuluiBistra 833 10000 A243 Reghin Gurghiu 6465 32500 A244 Tg.Mureş Mureş 27874 141000 A2

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 20104546Iernuţ Mureş 1432 5500 A247 Luduş Mureş 2385 15500 A348 Câmpeni Arieş 812,5 6793 A149 Abrud Buninginea 283,1 1300 A150 Baia de Arieş Cioara 156,6 4153 A151Câmpia Turzii Hăşdate 3934 18506 A252 Zlatna Feneş 562.4 4300 A153 OdorheiuSecuiescTârnava Mare 7487 30600 A254 CristuruSecuiescTârnava Mare 980 8000 A255 Sighişoara Târnava Mare 3316 32542 A256 Mediaş Târnava Mare 12891 57000 A357 Praid Târnava Mica 661.5 2951 A258 Sovata –r.SovataSovata 1000 3000 A259 Sovata –r.SebeşSebeş 2832 6000 A160 Târnăveni Târnava Mică 2608 25000 A261 Alba Iulia – lacNedeiuSebeş 31522 125000 A262 Petreşti Sebeş 4435 20598 A163Râul MareCugirCugir2822 12230 A164 Priza Certej Lac Făierag 194 1320 A165 Ghelari V. Pestişele 478,6 1800 A266 Orăştie –r.SibişelSibişel 3063 21000 A267 Orăştie –r.RauşorRâuşor rezervă - A168 Hunedoara Bărbat 5614 59173 A169 Boşorod V. Luncanilor 134,9 800 A270 Haţeg Canal Cârlete 258 7667 A271Râul Mare –DevaAc. Haţeg39823 92630 A172 Priza Zeţea Băutor(Ivo) 363,5 11000 A2Bazinul hidrografic BEGA-TIMIŞ-CARAŞ, NERA-CERNA73 PrizaTomeşti Bega 210,18 846 A274 Priza Bega 52126,68 310400 A3Timişoara75 Priza ac.Zerveşti 3628,86 20800 A2Caransebeş76 Priza Nădrag Nădrag 167,18 2570 A277 Priza Lugoj Timiş 4194,50 40350 A254

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 201078 Priza Oţelu Bistra Mărului 1910,60 12250 A2Roşu79 Priza Reşiţa Bârzava 10645,5 82263ac. SecuA280 Priza Anina Lacul Buhui 479,48 6300 A181Priza Oraviţa Nera În conservare82Priza Bozovici ac. Tăria164,381050Priza Băile Cerna ac.83 Herculane Herculane 726,23 6071 A284 Priză Orşova Valea Mare 1034,23 10000 A2Sverdinul85 Priza Mehadia Mare 221,23 1700 A2Bazinul hidrografic JIU - DUNARE86 Ac. Valea dePeştiAc. Valea dePeşti 27358,94 74100 A287 Braia Pr. Braia 2372,6 7397 A188 Taia Pr. Taia 3865,75 12216 A289 Jieţ Pr. Jieţ 5808,21 15905 A290Pr. PolatiştePolatişteşi Izvoru4194,52 11951A291 Baraj Işalniţa Jiu 39085,28 100000 A292 Aninoasa Pr. Corhol 358,9 1069 A293 Işalniţa, baraj Jiu 47676,71 100000 A294 Am.captareDrobeta Tr.Fl. Dunărea20581.35 97712 A2SeverinBazinul hidrografic OLT95 Priza r. Olt 2030,40 7586 A2Mesteacăn96 Captare pr.Valea Mare 829,44 1340 A2 ind.microbiologiciSâncrăieni97 Ac. Dopca pr.Valea Mare 725,76 4228 A298 Ac. Frumoasa Turn priza 8553,6 50000 A2MZF99 Priza pr. Breaza 2522,88 861 A2 ind.microbiologiciVIROMET100 Am. priza pr. Ucea -A2 ind.microbiologiciVIROMET Ucişoara 4406,4 9046101 pr. Viştea 7240,32 A2 ind.microbiologici102 Ac. Târlung Târlung 117849,6 259673 A2103 Priza Feldioara Pr. Crizbav 1071,36 4800 A3 ind.microbiologici55

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010104 Priza Pr. Turcu 1546,56 5850 A2 ind.microbiologiciCOLOROM105 Priza Cârtişoara 3810,24 8772 A3Cârtişoara106 Captare Arpaş 319.68 3410 A2 ind.microbiologiciViromet107 Ac.Sadu II r. Sadu 11862,72 15810 A2108 Priza Avrig pr. Avrig 10445,76 14114 A2 ind.microbiologici109 Priza Tilişca Pr.Tilişca 3456,0 4528 A2110 Priza Bistriţa 570,24 6807 A2Bistricioara111 Priza Râmeşti Pr.Luncavăţ 362,88 1859 A3112 PrizaPr. 138,24 1140 A2Mănăileasa Mănăileasa113 Alunu Pr. Olteţ 708,48 1800 A3114 Priza Văideni Pr. Luncavăţ 380,16A2115 Izvorul Rece Cerna 95,04 1650 A2116 CaptareCozmeni56Cozmeni 82,94 1216 A2ind.microbiologici117 Captare Varghiş 1557,89 6760 A2Varghiş118 Olăneşti Olăneşti 4682.88 109598 A3pod Buda119 Priza Cheia Olăneşti 622.08 1240 A2119 Sebeş Sebeş 406.08 4610 A2(Strâmbu)120 Voinăşiţa cf. Voinăşiţa 380.16 1200 A2Jidoaia121 V. Căldarilor V. Căldarilor 319.68 1325 A2( V. Satului)122 Am. Priza Păuşa 112.32 8400 A2 ind.microbiologiciPăuşaBazinul hidrografic ARGEŞ123 Crivina Argeş 448346,19 1808190 A2 ind.microbiologici124 Arcuda Dâmboviţa 399710,42 A2 ind.microbiologici125 Voina Târgului 13855,62 31319 A2126 Clucereasa Târgului 9425,60 32098 A2 ind.microbiologici127 Brădet Vâlsan 108,26 450 A2128 Oieşti Argeş 4660,42 31078 A2129 L. Cerbureni Argeş 4660,42 A2130 L. Budeasa Argeş 71380,48 193209 A2131 Turnu Dunăre 7801,66 17400 A2MăgureleBazinul hidrografic IALOMIŢA – BUZĂU

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010132 Azuga Azuga 3140 4900 A2133 Predeal Azuga 750 2200 A2134 Schiuleşti Crasna 1600 6800 A2135 Sinaia Izvorul Dorului 3000 3500 A2136 Ştefeşti Vărbilău 900 3050 A2137 Voila Doftana 20170 112300 A2138 Văleni Teleajen 13232 38200 A2 ind.microbiologici139 Siriu Ac. Siriu 4110 7475 A2140 Comandău Bâsca Mare 3041 13055 A2141 Gura Diham V. Cerbului 1200 300 A1 ind.microbiologici142 Clăbucet V. Clăbucet 300 350 A1 ind.microbiologici143 V. Babei V. Babei 400 800 A1 ind.microbiologici144 Zamora V. Zamorei 380 900 A1 ind.microbiologici145 V. Coştilei V. Costilei Nu a captat apă in 2010 A1 ind.microbiologici146 Deneş V. Jepilor 1750 3500 A1147 Caraiman 1 V. Spumoasă 1700 3500 A1 ind.microbiologici148 Comarnic 1 V. lui Conci 600 2000 A1 ind.microbiologici149 Comarnic 2 V. Beliei 600 2500 A1 ind.microbiologici150 Nistoreşti Prahova 1600 8000 A2 ind.microbiologici160 Pucioasa Ialomiţa 2753 20700 A2161 Am. Olteniţa Dunărea 5871 18000 A2 ind.microbiologici162 Modelu Dunărea Rezervă ptr. 52317 A2(br. Borcea) Slobozia163 Brăila 1 Dunărea 60507 277988 A2 ind.microbiologici164 Brăila 2 Dunărea Rezervă ptr.A2165 Am. Brăila(Gropeni)57Brăila 1Dunărea 7366 20687 A2 ind.microbiologiciBazinul hidrografic SIRET166 Mihoveni Suceava 5427 17890 A2 ind.microbiologici167 Fd. Moldovei Moldova 33 289 A2 ind.microbiologici168 Ostra Băişeşti 263 1524 A2 ind.microbiologici169 BaiaMoldova 822 2710 A3ind.microbiologici170 Argestru Bistriţa 690 1680 A3 ind.microbiologici171 Dorna Cândreniind.microbiologiciDorna 6028 11981 A2(Ac. Rosu)172 Crucea Bărnărel 641 1308 A2173 Tulgheş Putna 30 404 A2 ind.microbiologici174 Durău Schitu 266 1270 A2 ind.microbiologici175 Ciobănuş Ciobănuş 1797 9470 A3 ind.microbiologici176 Am. SlănicSlănic 378 2585 A2Moldova177Timişeşti Moldova 53394 145000 A2ind.microbiologiciind.microbiologici

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010178 Am. CapulCorbului179 CaptareBucecea180 Priza PoianaUzului(am. Lac)181Izvorul Alb18218318458PlopGrozaCărăboaia185 Captare BâtcaDoamneiBistricioara În conservare 680 A2Ac. Bucecea 60280 156900 A2Ac. PoianaUzului86830 255370 A3Afl. pr.Uzin lac PoianaUzului900 2700 A2Afl. pr.Uzin lac Poiana 900 2700 A2UzuluiAfl. pr.Uzin lac Poiana 900 2700 A2UzuluiUz cu afl.Izvorul Alb, 59530 263470 A3Plop şi GrozaAc. BâtcaDoamnei11046 33240 A3Bazinul hidrografic PRUT - BÂRLAD186 Negreni, maldreptBaşeu 876,7 5143 A3187 Stânca, baraj Prut 2085,4 6960 A2188 Priza Victoria(Sculeni)Prut 210,81 1797 A3189 Priza Tutora PrutA262107 288449190 Baraj Ac. Chiriţa Ac. Chiriţa A2191 PrizaRaducăneni Prut 592,7 3225 A3(Gorban)ind.microbiologiciind.microbiologiciind.microbiologiciind.microbiologiciind.microbiologiciind.microbiologiciind.microbiologiciind.microbiologici192 Ac. baraj Ac. PârcovaciAc. Pârcovaci1562,4 6792 A2193 Baraj Ac.Tansa Bahlui 705,7 5707 A3194 Baraj Ac.HâlceniAc. Hâlceni 312,3 2517 >A3 ind.microbiologici195 Priza Huşi Prut 2397 27765 A2196 Baraj Ac. Poşta Ac. PoştaElan, Elan13,65 1691 A3 ind.microbiologici197 R. BârladAm.VasluiBârlad 147,57 472 A2 ind.microbiologici198 Baraj Ac.Soleşti Ac. Soleşti 5967,39 39867 A2199 BarajAc. Puşcaşi200 Baraj Ac. CuibulVulturilorRacova 637,03 4031 A2Ac. CuibulVulturilor7807 44959 A2

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010201 BarajAc. Tungujei202 BarajAc. Căzăneşti,Sacovăţ 370,74 2398 A3Ac.Căzăneşti302,4 5250 A2203 Priza Galaţi Dunărea 67201,2 268500 A2Bazinul hidrografic Dobrogea-LitoralCaptare C.D.M.N. 54173 120000 A2204 Galeşu205 Cernavodă Dunăre 5832 20624 A2 ind.microbiologiciHm 7733206 Dăeni Dunăre 252 2553 A2Km 225207 Măcin Dunăre 49,3 7702 A2hm 8340208 Smârdan Dunăre 84,9 1119 A2hm 8340209 Tulcea Dunăre 32479,5 77800 A2hm 9942210 Chilia Veche Dunăre 136,9 3122 A2hm 450211 Pardina Dunăre 60 830 A2hm 9920212 Maliuc Dunăre 136,9 130 A2hm 10300213 Crişan Dunăre 169,8 490 A2hm 10520214 Sulina Dunăre 1375,3 3395 A2Hm 10670215 Mahmudia Dunăre 501,4 2557 A2hm 900216 Sf. Gheorghehm 50Dunăre 200 978 A259

III.6. SITUAŢIA APELOR UZATEIII.6.1. Structura apelor uzate evacuate în 2010Analiza statistică a situaţiei principalelor surse de ape uzate, conform rezultatelorsupravegherii efectuate în anul 2010, a prezentat următoarele aspecte globale:Faţa de un volum total evacuat de 4868,55 milioane m 3 /an, 1933,93 milioanem 3 /an, respectiv 39,7 %, constituie ape uzate care trebuie epurate, diferenţa constituindape uzate care nu necesită epurare, considerarate convenţional curate.Din volumul total de ape uzate necesitând epurare şi anume 1933,93 mil.m 3 /an, 863,44 mil.m 3 /an (44,65%) au fost suficient (corespunzător) epurate, 642,4mil. m 3 /an (33,22 %) reprezintă ape uzate neepurate şi 428,10 milioane m 3 / an (22,14%) ape uzate insuficient epurate.Prin urmare, în anul 2010, un procent de 22 % din apele uzate provenite de laprincipalele surse de poluare au ajuns în receptorii naturali, in special râuri, neepuratesau insuficient epurate.În ceea ce priveşte aportul global de ape uzate evaluat pe activităţi dineconomia naţională, cu o contribuţie importantă la totalul volumului de apă evacuat,incluzând şi apele convenţional curate, sunt: Energie electrică şi termică: 3123,472mil. m 3 /an – aprox. 64 % din total; Captare şi prelucrare apă pentru alimentarepopulaţie: 1651,126 mil. m 3 /an - circa 28 %; Industrie metalurgică şi construcţii demaşini: 133,19 mil. m 3 /an, respectiv 3 % si Prelucrări chimice: 120,75 mil. m 3 - 2,5%.Din punct de vedere al apelor uzate necesitând epurare, cele mai mari volume aufost evacuate în cadrul activităţilor: Captare şi prelucrare apă pentru alimentarepopulaţie: 1299,052 mil. m 3 /an – aprox. 67 %; Energie electrică şi termică 259,171mil. m 3 /an – aprox. 13 %; Industrie metalurgică şi construcţii de maşini: 129,464 mil.m 3 /an, cca 7%; Prelucrări chimice: 111,62mil.m 3 -6%;

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Cele mai mari volume de ape uzate neepurate provin de la unităţi dindomeniul Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie: 536,84 mil. m 3 /an -peste 80 %; cu o contribuţie mai redusă, se înscriu unităţile din cadrul activităţilor din:Industria metalurgică si construcţii de maşini: 72.80 mil. m 3 /an, aprox 11%; şiPrelucrări chimice: 18,38 mil. m 3 cca 3 %.Referitor la apele uzate insuficient epurate, activităţile cu cea mai marepondere sunt: Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie: 304,88 mil.m 3 /an – aprox 71 %; Prelucrări chimice: 43,811 mil. m 3 /an – peste 10 % şi Industriaextractivă: 22,41 mil. m 3 /an –5,2%.Faţă de numărul total de 1510 de staţii de epurare investigate în anul 2010,547 de staţii, reprezentând 36,23 %, au funcţionat corespunzător, iar restul de 963staţii, adică 63,77 %, necorespunzătorIII.6.2 Substanţe poluante si indicatori de poluare in apele uzateSe evidenţiază următoarele domenii de activitate incluzând folosinţele cu cel maimare aport de poluare:Încărcare cu substanţe organice, exprimate prin CBO 5 şi CCO-Cr:Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie – 77%, respectiv 66 %;Energie electrică si termică – 6,3 %, respectiv 20 % ; valori apropiate ale cantităţii deCBO5 se înregistreaza şi în domeniul Prelucrări chimice – cca 6 %, iar la CCO-Crpeste 5 % , Zootehnie – 5,3 %, respectiv peste 2 %; Industrie metalurgică şiconstrucţii de maşini – în jur de 2 % pentru ambii indicatori.Încărcare cu materii in suspensie: Captare şi prelucrare apă pentrualimentare populaţie – peste 38 %; Industria extractivă – peste 24 %; Energieelectrică si termică - 21%;; Prelucrări chimice – 6,5 %. Industrie metalurgică şiconstrucţii de maşini –apox.6 %;Încărcarea cu substanţe minerale exprimată prin reziduu fix: Energieelectrică şi termică 40%; Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie –37,5%; Prelucrări chimice – cca 14%; Industrie extrtactivă şi Industrie metalurgicăşi construcţii de maşini –fiecare cu aport in jur de 3%. Încărcarea totala de 415159,14tone cloruri este dată de aportul evacuărilor de la Prelucrări Chimice, cca 61% ăivalorile apropiate de la Energie electrică şi termică – 18% respectiv 17% pentruCaptare ăi prelucrare apă pentru alimentare populaţie.Încărcarea cu nutrienţi, exprimata prin compuşi ai azotului (NO2, NO3,NH4), azot total şi fosfor total are un aport semnificativ pentru următoarele domenii:Captare şi prelucrare apă pentru alimentare populaţie: Ntotal – 76,4%, P tot –83,8%, NO3- 31%, NO2-65%, NH4- 80,4% şi Energie electrică şi termică: Ntotal –16,3%, P tot – 11,5%, NO3- 57%, NO2-22,3%, NH4- 2,2%.Încărcarea cu grăsimi exprimată prin indicatorul substanţe extractibile aavut ponderea cea mai mare in activitatile încadrate la Captare şi prelucrare apăpentru alimentare populaţie - 69 % si Energie electrică şi termică –aprox. 20 %.Încărcarea cu cianuri: reprezintă cantitatea evacuată din activităţile dePrelucrări chimice - cca. 42% şi Captare şi prelucrare apă pentru alimentarepopulaţie – cca. 38,5%;Încărcarea cu fenoli: Captare şi prelucrare apă pentru alimentarepopulaţie – cca. 81%;Încărcarea cu detergenţi sintetici: Captare şi prelucrare apă pentrualimentare populaţie – cca. 79%;61

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Încărcarea cu produse petroliere: Energie electrică şi termică – cca.95,6%;Încărcarea cu metale grele: Captare şi prelucrare apă pentru alimentarepopulaţie: Cd - 72%, Hg – cca 74%, Ni – 87,5%, Pb – 81,87%, Zn – cca 48%, Cr total– cca 85%; Energie electrică şi termică: As - cca 80%; Industria extractivă: Cu -76,4%; Zn - 39%.Situaţia prezentată arată că domeniile din activitatea economică care au ocontribuţie însemnată la constituirea potenţialului de poluare sunt Captare şiprelucrare apă pentru alimentare populaţie, Energie electrică şi termică,Prelucrări chimice şi Industria extractivă.62

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010III.7 POLUĂRI ACCIDENTALEÎn anul 2010 s-au înregistrat 60 de poluări accidentale, din care 34 cu produsepetroliere, 10 cu substanţe organice, în majoritatea cazurilor sursa fiind ape uzateneepurate, 12 cu produse de origine anorganică şi 4 poluari de altă natură.Producerea de poluări accidentale se explică atât prin neglijenţa manifestată deunii operatori economici în timpul desfăşurării proceselor tehnologice, furturi deproduse, cât şi prin lipsa retehnologizării proceselor tehnologice din unele unitătiindustriale.Din totalul poluărilor din anul 2010, 18% provin din surse neidentificate, 10% aucauzat mortalitate piscicolă, iar fenomenele naturale (ploi torenţiale, temperaturi ridicateşi debite scăzute) au contribuit în mică măsură la poluarea apelor râurilor (3 poluări).Poluările accidentale cu produse petroliere (56,6%) au avut drept cauzaspargeri de conducte de transport produse petroliere în scopul furturilor decombustibil sau uzura acestora.Repartiţia pe bazine hidrografice arată că în bazinele Someş, Tisa, Mures, Olt,Argeş, Vedea, Siret şi s.h. Dobrogea–Litoral s-au produs cele mai multe poluari (7-9poluari), iar în spaţiile hidrografice Crişuri, Banat nu s-a produs nici o poluare.În anul 2010 a avut loc accidentul industrial din Ungaria, poluare ce s-a incadrat întipul de poluare din sursa identificată pe fluviul Dunărea.Accidentul s-a produs în data 04.10.2010, ora 13.00, la un iaz de decantare cu unvolum de stocare de 600000 mc, materialul stocat fiind şlam rezultat din prelucrareaindustrială a aluminiului, produs secundar din prelucrarea bauxitei prin procesul Bayer.Şlamul a intrat pe valea Torna, afluent al râului Marcal. Pe râul Marcal, pH-ul ainregistrat valori de 12-13. S-a estimat că unda de poluant intră în Dunăre în acea dupăamiază,la km 1794-secţiune amonte Budapesta. Debitul înregistrat pe Dunăre era de2400 mc/s, astfel s-a estimat timpul de propagare a undei de poluare până la intrarea înţara noastră de 5-6 zile.63

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010La nivel central, Administraţia Naţională “Apele Române” a constituit un grup delucru şi a demarat următoarele acţiuni:1. Derularea unui program de monitoring investigativ în vederea urmăririicalităţii apei la intrarea în ţară (secţiunea de monitorizare Baziaş). Programul demonitorizare a început încă din ziua de 06.10.2010 şi s-a derulat pe o perioadă de douăluni, frecventele de prelevare variind de la 1 probă / zi (în primele 3 zile, până la intrareaundei de poluare în ţară), 1 probă / la 4 ore (în perioada în care era estimată data intrăriiundei de poluare şi perioada în care a traversat teritoriul ţării), după care s-a redus la o1 proba / săptămână. Au participat 4 laboratoare de calitatea apei (1 laborator local, 2laboratoare bazinale şi un laborator regional) şi au fost efectuate atât determinări in situ,cât şi în laborator, pentru o serie de indicatori: biologici (macronevertebrate bentice,fitoplancton, macrofite, fitobentos, ihtiofauna), cât şi indicatori fizico-chimici din grupele:indicatori generali, nutrienţi şi metale grele.64

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2010 2010Rezultatele obţinute au fost utilizate pentru ilustrarea variaţiilor temporale aindicatorilor analizaţi (reprezentări grafice), iar evaluarea calităţii apei in secţiuneaBaziaş s-a efectuat conform legislaţiei naţionale în vigoare.2. Alertarea tuturor folosinţelor din aval care utilizează apă pentru potabilizare învederea luării măsurilor necesare în caz de poluare.3. Menţinerea permanentă a legăturii cu partenerii ungari şi sârbi prin sistemulde alarmare/avertizare în caz de poluări accidentale pe Dunăre (PIAC-AEWS), învederea primirii informaţiilor privind caracteristicile poluantului.4. Solicitarea prin PIAC Romania de informaţii de la partea ungară, privindafluenţii Dunării care pot fi afectaţi de poluant, debitele Dunării şi ai afluenţiloracesteia, precum şi cantitătile de poluant deversate.5. Calcularea timpului de propagare a undei poluante până la intrarea în ţară.Autorităţile române au menţinut permanent legatura cu autorităţile ungare şisârbe, iar schimbul de date a facut posibilă prognozarea evoluţiei impactului poluării.Din schimbul de date s-a constatat că pe râul Marcal din Ungaria s-au înregistratdepăşiri la unele metale grele, formele dizolvate de fier, cât şi la aluminiu forma totală,posibil ca urmare a remobilizării din materialul din iazul de decantare. Cu toate acestea,debitul Dunării care era în jur de 7500 mc/s, a dus la diluarea poluării din amonte.Măsurătorile efectuate au arătat că valorile indicatorilor biologici şi fizicochimicila Baziaş s-au încadrat în valorile normale privind calitatea apei Dunării şinu a existat nici un pericol pentru folosinţele din aval ce utilizează apa în scoppotabil.65