ISTORIE, CULTURĂRAFTUL CU CĂRŢIMircea TănasePARAŞUTIŞTI PE FRONTUL INVIZIBIL,,Eroi ai nimănui: agenţi paraşutaţi în România întimpul şi după cel de-al Doilea Război Mondial” (EdituraMilitară, 2010, 344p.), este cea de a patra contribuţie,,în branşă” a autorului şi, cum suntemavertizaţi în introducere, un prim pas în decopertareaacestui subiect ,,fierbinte” al Războiului Rece, paraşutiştiilansaţi de serviciile speciale occidentale în ţară,pe măsură ce fondurile arhivistice vor deveni maitransparente şi se vor identifica şi fructifica alte lucrăridin literatura de specialitate străină.Poziţia noastră geopolitică, în intervalul de timp investigat,a făcut ca aceşti ,,orfani” ai unei istorii vitregesă aibă, totuşi, pe măsura desfăşurării războiului şi aevaluării consecinţelor acestuia în Europa de Est, omultiplă patenitate: URSS, inclusiv prin lideri comuniştiromâni convinşi de brand-ul sovietic, comandouri şiformaţii paramilitare ale Germaniei ce, iniţial, au încercatsă contracareze actul de la 23 august 1944, GuvernulNaţional Român de la Viena, patronat de HoriaSima, Armata Naţională de Eliberare şi Mişcarea Legionară,Grupul Etnic German, sau Oficiului pentruCoordonare Politică american, Anglia şi Franţa, ce aufolosit ca ,,mână de lucru” legionari, pentru garanţiaoferită de fervoarea lor anticomunistă (de remarcat că,din punct de vedere al etniei, Aliaţii, deveniţi post bellumadversari, au folosit ca agenţi şi evreii: din Tel-Aviv, americanii, din Chişinău, sovieticii).Sunt consemnate reacţiile generate de acesteprovocări serviciilor române: Siguranţa, Jandarmeria,Serviciului Secret de Informaţii şi, mai apoi, Securitatea,care au anihilat, în majoritate, imediat sau dupăun timp, grupurile de agenţi paraşutate; de exemplu,dintr-un grup de sovietici ,,coborâţi” la Târgul Mureş, în1941, au fost prinşi, doi dintre ei, la 19 august 1942, înzona Cislău, judeţul Buzău, unde urmau probabil săacţioneze asupra Depozitului de Muniţie de la Cislău,depozitului de carburanţi de la Mărunţişu sau fabriciide cherestea de la Nehoiu. Tot în acest areal, la 4 august1944, pe teritoriul comunei Gura Teghii, serviciileroşii au lansat o adevărată ,,internaţională”, în caresexul frumos era vizibil discriminat – un grup de 12agenţi din care 4 prizonieri germani, 4 prizonieriromâni, 3 ruşi şi o rusoaică.Un document ,,strict confinenţial”, din 1945, o listă aParticipanţilor activi ai complotului militar care facparte din organizaţia ,,Mişcarea de rezistenţă”,cuprindea şi pe buzoienii: generalul C. Constantinescu-Claps,generalul de divizie Ion Dumitrache şigeneralul Nicolae Ciupercă; în paginile cărţii va mai fiîntâlnit un personaj fabulos prin aura legendară (şi autogenerată– erou al propriei imaginaţii - în puşcăriilecomuniste),maiorul IoanTobă Hatmanu,intim al celebrului,,recuperator”şi comandant decomandouri cumisiuni secrete,Otto Skorzeny(vezi: TeodorDuţu, După 50de ani. Amintiridespre cei carenu mai sânt, 2vol., Buzău, Editura,,AlphaMDN”, 1999).Experienţa şisimţul de prozatoral lui MirceaTănase sunt probate şi de orchestrarea informaţiilorasupra marelui număr de ,,aventuri”, de cele mai multeori nefericite ale paraşutaţilor. În iunie 1944, InspectoratulGeneral al Jandarmeriei făcea cunoscută populaţieiurmătoarea ofertă: un premiu de 20000 de leipentru cel care va denunţa un paraşutist sau agent inamic,iar, în cazul tăinuirii acestora, deferirea vinovaţilorcătre Curtea Marţială. Pâinea neagră ateroristului este certificată de jurnalul sublocotenentuluiMitrofan Cerina (3-15 iulie); lipsa de instruire a făcutca, din cei 12 ,,tovarăşi”, Mitrofan, cosilierul politic alcomando-ului, să nu se mai poată ,,regrupa” decât cuunul, care s-a predat a doua zi; cu o sumă mult maimare decât recompensa care se pusese pe capul luireuşeşte să se aprovizioneze restul zilelor; pe 8 iulienotează: Mă apropii de o casă şi bat la uşă: La geamse arată un moşneag. () Îi cer să-mi dea ceva demâncare şi bătrânul îmi spune că n-are decâtmămăligă. I-am dat 500 lei. Bătrâna a aprins focul, afăcut mămăligă şi mi-a fiert 5 ouă. Am mâncat 3 iardouă le-am oprit pentru altădată. () Am mâncatzeamă cu mămăligă, i-am mai dat 500 lei şi i-am maicerut câteva ouă. Bătrâna mi-a mai dat încă 3 ouă. Ultimulrând din jurnal, înainte de capturare, este grotescde patetic: Îmi este foame. Blestemat este satulŢuţora. E drept că, în cazul ,,Schmidt-Stoicănescu”,sovieticii i-au plimbat pe complotişti prin lagărele de laVerhoiansk, Irkutsk, Krasnoiarsk, Vorkuta, dincolo deCercul Polar, pe unii timp de mai bine de zece ani,pentru ca, repatriaţi, să rămână în închisorile comunistenaţionale până în 1964. ,,Blindată” de informaţiişi documente, cartea sa poate fi citită, spre meritul luiMircea Tănase, şi în cheia unui roman picanteresc,tragic şi păgubos totdeodată, prin destinele ,,eroilor”.- 72 -
ISTORIE, CULTURĂC-dor (r.) Jenică NicolaescuMISIUNEA ,,SIRIUS”Binevenită, la chiar treizeci de ani de la începereamisiunii şi demararea jurnalului domnului Jenică Nicolaescu.,această reeditare (Misiunea ,,Sirius”, Buzău,Editura ,,Teocora”, 2011, 244 p., prima ediţie a apărutîn 2006)), este o mărturie de ,,la sol”, în sensul figuratal cuvântului, despre una din importantele misiuni alezburătorilor români, aceea de a crea prima Şcoală Militarăde Aviaţie din Angola (1981-1982).Autorul, pilot şi instructor de zbor, absolvent al ŞcoliiMilitare de Ofiţeri de Aviaţie ,,Aurel Vlaicu”, promoţia1965, rulând mii de ore de zbor pe nouă tipuri deavion, a aterizat, împreună, cu camarazii “de catedră”(150 de cadre), în fosta colonie portugheză, într-unmoment tensiv: la 1000 km se afla linia frontului întreangolezi (ajutaţi de trupe cubaneze şi consilieri sovietici)şi armata sud-africană. ,,Studenţii”, din care urmaca produsul finit să reprezinte 54 de piloţi, 18 ofiţeri destat major, 54 tehnicieni, 13 meteorologi şi 7 logisticieni,aveau un nivel de pregătire la altitudinea de 7-8clase elementare; totuşi, miracolul a fost posibil, prinambiţia şi dorinţa lor de a se instrui în tainele acestei,,meserii” dificile, aviaţia, şi eforturile, nu puţine, ale instructorilor.Jurnalul este un ,,altimetru” al ofiţerului, care, în lipsaunui confesor, în epocă nici nu putea fi vorba de oasemene funcţie, are ,,disciplina” şi sinceritatea de ase destăinui unui caiet; provocările nu sunt, de celemai multe ori, uluitoare: Aseară am mers la singurulcinematograf (din Nagage, n.m.), vizionând filmulfrancez (cu multe scene porno) NADA (NIMIC), alcărui conţinut s-a apropiat de titlu (desigur, incompatibilcu altepelicule adusedin ţară,,Telegrame”,după Caragiale,,,Rug şiflacără”, dupăromanullui Eugen Uricaru,,,Baladahusarilor”(URSS) ,,,Revanşa”sau chiar,,Expresul deBuftea”).Între obiceiurile,,tribale”,aduse dinţară, făceauparte atât lecţiile de pregătire politică (4 ore), aniversărilepartidului (tot într-o sală de cinema, împreunăcu autorităţi locale, sovietici, cubanazi şi bulgari, pentrua comemora (sic!) şase decenii de la creareaP.C.R.), dar şi cazanul de ţuică (ce prelucra banane,papae, mango şi ananaşi) – lucru nu fără consecinţe:sancţiuni cu vot de blam.Amalgamul existenţei cuprinde şi sărbătoareaPaştelui, cu cozonac şi ouă roşii (subversive!), audiereapostului de radio BBC (despre scumpirea alimentelorîn România) şi ,,prelucrări” referitor larespectarea legii vamale şi a traficului de valută, şicolecţia de fluturi a colonelului Iancu, şi repetiţia la cor(asta mai lipsea) în vederea programului artisticpregătit de români în cinstea zilei de 1 Mai, şi lecturadin ,,Pământul făgăduinţei” de Maurois, şi moarteacăpitanului Preda şi a ucenicului Ruy Nelson într-unaccident aviatic. Toate percepute nu din poziţia unorfavorizaţi de soartă, cât, mai ales a unor victime alesistemului, care nu-şi recunosc (public) condiţia (noi,umilii şi neputincioşii sacrificaţi pe altarul intereselorpatriei). A opta aniversare a Angolei prilejuieştelansarea unui brand – babicul de Buzău a întrecutaşteptările oaspeţilor – şi, din patria cafelei senotează: şansele de a trimite cafea în ţară s-au spulberat(max,. 2 kg); cum orice nenorocire are partea eibună, în compensaţie, poate, expedia un pachet de15 kg. cu Enciclopedia britanică şi câteva articole deîmbrăcăminte (de unde şi prezumţia că ,,rezistenţaprin cultură” nu a fost chiar un slogan). Achiziţionareaunei statuete de fildeş era, în condiţiile momentului (diurnelepe lunile august şi septembrie 1982 însumau188 dolari), aproape o extravaganţă. Până şi satisfacţiilede ordin profesional – aceea de a realiza, întrunlimbaj compozit, care a dat dialectul rom-angol, unmixaj de română şi portugheză – buni ofiţeri de aviaţie,din absolvenţi de şcoală generală, sunt grevatede indolenţa autorităţilor (festivitatea de absolvire a începutcu patru ore întârziere) şi precaritatea economieide război (doar absolvenţii au fost beneficiarii unei sticlede bere).Totul este narat cu naturaleţe, la zi, impresiile au oanume precizie de reporter, dar, pentru mulţi din lectoriitineri, un aer ,,arheologic”; spre pildă, în escala dela Roma, ofiţerul este surprins de diferenţa dintre noişi fraţii de gintă latină: ceea ce-i mai curios e faptul căn-am observat nici o coadă; televizorul hotelului aveaprograme prin cablu şi telecomandă. Rudenia noastrăantică derapa, pe atunci în defavoarea lor, când şicând; astfel, un ofiţer de la Bobocu a fost furat, lângăFontana di Trevi, de 1.088.000 lire, adică echivalentula 800 dolari.La sfârşitul misiunii, domnul Jenică Nicolaescuavea patruzeci de ani. Jurnalul, în primă ediţie, a văzut,cum se zice, lumina tiparului, după alţi douăzeci şi patru.- 73 -
- Page 1 and 2:
Magazin al Fundaţiei „Mareşal A
- Page 4 and 5:
AGENDA FUNDAŢIEIZiua Veteranilor d
- Page 6 and 7:
AGENDA FUNDAŢIEICopiii au primit c
- Page 8 and 9:
AGENDA FUNDAŢIEIEdiţia a doua a c
- Page 11 and 12:
AGENDA FUNDAŢIEICâştigătorii co
- Page 13 and 14:
EVENIMENT95 de ani de istorieDe la
- Page 15 and 16:
EVENIMENTGeneralul Averescu în mij
- Page 17 and 18:
TEATRELE DE OPERAŢIIIslamul, o lum
- Page 19 and 20:
TEATRELE DE OPERAŢIIEtica musulman
- Page 21 and 22:
TEATRELE DE OPERAŢIItine cât şi
- Page 23 and 24: TEATRELE DE OPERAŢIIal Islamului,
- Page 25 and 26: TEATRELE DE OPERAŢIIpunctelor şi
- Page 27 and 28: TEATRELE DE OPERAŢIIFUNDAMENTELE C
- Page 29 and 30: TEATRELE DE OPERAŢIIstele.” Un o
- Page 31 and 32: TEATRELE DE OPERAŢIImai grave, num
- Page 33 and 34: ISTORIE, CULTURĂMomente de glorie
- Page 35 and 36: ISTORIE, CULTURĂla orice jertfă;
- Page 37 and 38: ISTORIE, CULTURĂPiesă de artileri
- Page 39 and 40: ISTORIE, CULTURĂîntărirea poziţ
- Page 41 and 42: ISTORIE, CULTURĂ1821 în zona Buz
- Page 43 and 44: ISTORIE, CULTURĂ„să urmeze drum
- Page 45 and 46: ISTORIE, CULTURĂvremii; „depune
- Page 47 and 48: ISTORIE, CULTURĂtor document emoţ
- Page 50 and 51: ISTORIE, CULTURĂlumea crede că lu
- Page 52 and 53: ISTORIE, CULTURĂM.M.L.L. însoţit
- Page 54 and 55: ISTORIE, CULTURĂCezar Boliac, abol
- Page 56 and 57: ISTORIE, CULTURĂpotece bătute ne-
- Page 58 and 59: ISTORIE, CULTURĂDealtfel, către m
- Page 60 and 61: ISTORIE, CULTURĂGeneralul Aristide
- Page 62 and 63: ISTORIE, CULTURĂMăsuri de organiz
- Page 64 and 65: ISTORIE, CULTURĂcea mai mare parte
- Page 66 and 67: ISTORIE, CULTURĂbru 75 mm model en
- Page 68 and 69: ISTORIE, CULTURĂ21Ibidem, f.43.22I
- Page 70 and 71: ISTORIE, CULTURĂfără să ne fac
- Page 72 and 73: ISTORIE, CULTURĂform cu procentul
- Page 76 and 77: ISTORIE, CULTURĂRefuzul oricărei
- Page 78 and 79: TEORIE MILITARĂ- 76 -şi noile cap
- Page 80 and 81: TEORIE MILITARĂparteneriat cu stat
- Page 82 and 83: TEORIE MILITARĂunor crize locale
- Page 84 and 85: TEORIE MILITARĂtelor presupune mă
- Page 86 and 87: TEORIE MILITARĂAngajamentului Capa
- Page 88 and 89: TEORIE MILITARĂmai mult pentru ace
- Page 90 and 91: TEORIE MILITARĂservicii de agendă
- Page 92 and 93: AREAL BUZOIANSubcarpaţii Buzăului
- Page 94 and 95: MOZAIC BUZOIAN60 de ani de la înfi
- Page 96 and 97: MOZAIC BUZOIAN„Cultul Eroilor”C
- Page 98 and 99: MOZAIC BUZOIANÎn luna februarie, l
- Page 100 and 101: MOZAIC BUZOIANZilele BuzăuluiÎn a
- Page 102: CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂU- 100 -