ISTORIE, CULTURĂM.M.L.L. însoţite de generalul Prezan, Şeful StatuluiMajor General al armatei au asistat la trecerea trupelornoastre peste Tisa, atât la Kis-Köre, cât şi la Tisa-Bö, înălţând încă cu prezenţa lor, moralul destul de ridicatal ofiţerilor şi trupei. M.M.L.L. au trecut şi pesteTisa până la linia trupelor celor mai înaintate, intersectându-sede aproape de mersul operaţiunilor şidând asfel cel mai înălţător exemplu de împlinire a datorieicătre Ţară.” 26Aflat la comanda Brigăzii 4 Roşiori, generalul GheorgheRusescu înfăţişează peste ani trecerea Tisei înfelul următor: „În seara zilei de 29 iulie 1919, toţi şefiide unitate suntem chemaţi la Marele Cartier Generalpentru a primi directive ca urmare a Consiliului deRăzboi ce avusese loc în prezenţa Regelui (...). Înacea noapte, prima divizie de vânători a trecut pedreapta Tisei, pe la Tiszabö. În după amiaza zilei de 30iulie, Majestatea Sa Regele, însoţit de Majestatea SaRegina Maria şi de suită se afla pe malul Tisei, la Kisköre,în mijlocul trupelor de cavalerie, masate la capulpodului pentru trecere. Ajungând în faţa Brigăzii 4 Roşiorişi întinzându-mi mâna zise: La revedere, generalRusescu, la Budapesta. Răspund: Majestate în treizile vom fi acolo!” 27 Maiorul Bădescu surprinde trecereafluviului Tisa de către militarii Diviziei 2 Vânători înnoaptea de 28/29 iulie 1919 astfel: „După un violentbombardament şi după un atac la baionetă dat de ocompania din (Regimentul n.n.) 9 vânători, ce a fosttrecută în bărci a trecut toată divizia.” 28 Un alt martorocular înfăţişează evenimentele de la Tisa-Bö dupăcum urmează: „Trecerea armatei pe podul de la Tisa-Bö sub ochii Regelui şi Reginei sosiţi de curând pefront. Cu zece minute înaintea sosirii perechii regaletrei aeroplane inamice au aruncat bombe asupra podului(...). toată armata trecea aşa în sunetul muzicii,cu încurajări că trece hotarul ţării. Regele exclamă: ” 29Tânărul ofiţer Constantin C. Luca având gradul delocotenent şi funcţia de comandant de companie înRegimentul 15 infanterie Piatra Neamţ susţine înamintirile sale că: „În noaptea de 29/30 iulie 18 bateriiale Diviziilor de vînători bombardarează violent malulTisei în dreptul satului Tisa Bö. Nu-i răspund decât câtevamitraliere semn că paza e slabă. Generalul Holbandă ordin ca trecerea să înceapă. Pe la ora 3noaptea, o companie din regimentul 2 vânători a debarcat.Posturile inamice se retrag, o rachetă anunţăcă vânătorii sunt stăpâni pe mal. Celelalte bărci urmează,iar pontonierii în 2 ore şi jumătate construiescpodul. La 5 dimineaţa Brigada a IV-a Vânători (Reg. 9şi 10) a trecut urmată de Brigada a III-a (Reg. 2 şi 3).Departe de a se gândi la cea mai mică rezistenţă,ungurii au fugit părăsind mari depozite de muniţii şimateriale. În acelaşi timp 20 km mai jos, la Solnok sedezlănţuia o canonadă violentă între trupele grupuluiMoşoiu şi cele ungare convinse că pe aici vor încercaromânii trecerea Tisei. Pe podul de la Tisa Bö continuatrecerea Diviziei II Vânători, pe sub privurile Regelui,Reginei şi a primului ministru Brătianu, care apărăsit conferinţa de la Paris şi priveşte cu mândriecum soldaţii României înfăptuiesc ceea ce diplomaţiide la Paris îi refuzau. Spre seară a trecut şi Divizia a6 a din grupul Moşoiu, urmată de Divizia I. La nord însectorul Tokai, trupe din Divizia a 16 a au trecut Tisape la Tisa Dab, întărind pe cele trecute din ajun.” 30Un alt foarte tânăr ofiţer de rezervă, istoricul GheorgheI. Brătianu, fiul preşedintelui P.N.L. Ionel Brătianu îşiamintea peste ani între altele: „La capul podului de laTisa Bö au asistat la trecerea Diviziei 1 Vânători, RegeleFerdinand, Regina şi Ion I. C. Brătianu.” Semnatarulacestor rânduri făcea o legătură între momentul1919 şi cel de la 1877, când ostaşii români treceauDunărea „sub privirile lui Carol I şi primului ministru IonC. Brătianu, mica oştire a României independentemergea să se afirme sub zidurile Plevnei” 31 SublocotenentulNicolae C. Popescu viitorul ginere al generaluluitraian Moşoiu scria în 1924 sub pseudonimulNeculai Cibin o lucrare cu caracter memorialistic încare pretinde că „Trec sub ochii Regelui şi Reginei dorobanţiidiviziilor ce biruise la Kislei-Szalleis şi Fegyvernek,iar mai spre miazănoapte încă trec Roşiorii.Marşul se urmează grabnic înainte. În nisipurile dintreNagy-Koros şi Czeghed, întreaga armată bolşevică rămasă,peste patruzeci de mii de oameni, peste şasesute de tunuri, e prinsă de diviziile Grupului de Manevră.”32 Şi subofiţerul V. Gheorghe Vică din Regimentul10 infanterie Putna îşi amintea acest eveniment memorabilîn felul următor: „Regele, Regina, flori, bomboane,ţigări, voie bună. Aşteptăm să ne vină rândul latrecere până seară, deoarece pentru un moment suntemîn rezerva diviziei. Din cauza întunericului, operaţiadurează cam mult, însă pe la vreo 11 (23 n.n.)suntem gata adormiţi la adăpostul unei clăci de fân dinmarginea şoselei Kis-Kore-ului.” 33Constantin Kiriţescu înfăţişează şi el această scenăafirmând în monumentala sa sinteză dedicată participăriiRomâniei la primul război mondial că alături decei doi monarhi se afla şi Ion I.C. Brătianu „Pe podulde la Tisa- Bö continuă trecerea coloanelor de vânători,care calcă voios în sunetele muzicii militare şiaclamă cu entuziasm pe suverani. Alături de ei, primulministru al ţării Ionel Brătianu care a părăsit conferinţade la Paris.” 34Aflat în anturajul Familiei Regale române de maibine de două decenii ca şef al Serviciului P.T.T. (PoştăTelegraf Telefon), Eugeniu Arthur Buhman notează înînsemnările sale din 4 august 1919 că „În acest timp,Regele asistă la Tisza Bö, timp de 2 ore, la trecereatrupelor noastre noastre în Ungaria. Soldaţii l-au ovaţionat.În urmă, Suveranul s-a deplasat şi pe altepuncte ale frontierei. A doua zi au trecut Tisza la Szolnokşi Kiszkoe. La înapoiere au vizitat spitalele de la- 50 -
ISTORIE, CULTURĂCluj. La Copşa Mică au fost salutaţi de Iuliu Maniu.” 35Într-adevăr, la întoarcere, conform notiţelor SidonieiDocan, secretara preşedintelui Senatului NaţionalRomân din Cluj, dr. Amosticăncu, Regele Ferdinandşi Regina Maria au poposit în capitala Transilvaniei pe2 august 1919. Suveranii au vizitat cu acest prilej cantinaCrucii Roşii din gară fiind plăcut impresionaţi. 36Aflată în centrul evenimentelor, Regina Maria reiteraîn însemnările sale din 2 august 1919 că „Am avut o ziextrem de obositoare, de dimineaţă la Cluj, am mersdin spital în spital. A fost o zi splendidă, cu un soarestrălucitor, după atât de multă ploaie. Spitalele erau încondiţii bune şi sosirea noastră a fost întâmpinată cumultă bucurie.” 37După trecerea Tisei, trupele române au înaintat vertiginosîn teritoriul Ungariei. Aflat cu regimentul său deartilerie în contact direct cu inamicul, Ion Grosu subliniazăîn amintirile sale că „După câteva zile, reluânduseoperaţiunile ofensive am pătruns în adâncime,lupte mai importante având loc la trecerea Hornadului,unde inamicul a marcat o puternică rezistenţă.” 38 Totuşi,primele unităţi ale armatei României, care au pătrunsîn Budapesta au făcut parte din Brigada 4Roşiori a generalului Gh. Rusescu, ce intra în componenţaDiviziei 2 cavalerie. Aceste trupe constituiau defapt avangarda Grupului de Manevră al generalului T.Moşoiu. Regimul lui Bela Kun s-a prăbușit. Încă din 1august 1919 el a prezentat demisia cabinetului său.Imediat s-a constituit un guvern prezidat de Gyula,Peide. A doua zi, Bela Kun a părăsit Budapestaîndreptându-se spre Viena.România Mare se înfăptuia, astfel, cu imense sacrificiimateriale şi umane.Note1Ion Stanciu (editor), Un nou document privitor la acţiunea politicăşi militară a României în aprilie 1919, în „<strong>Revista</strong> istorică”, serienouă, tom. 1, nr. 2/1990, pp. 189-1902Ibidem, p. 190; vezi şi Viorica Zgutta, Constantin Prezan: Mareşalal României, Iaşi, Editura Dosoftei, 2005, p. 963I. Stanciu (editor), op.cit., p. 1604Apud Încorporarea Timişoarei la România Mare. Date istoriceadunate de dr. Pompiliu Ciobanu, Tmişoara, Tipografia Atheneu,1934, pp. 22-235Vasile Mircea Zaberca, Românii din Banatul iugoslav şi MareaUnire. Alba Iulia 1 Decembrie 1918, Timişoara, Editura Hastia, 1995,p. 136Viorel Ciubotă (editor), Documente inedite privind schimbul de ostatecide la Tişzafurea din 23 mai 1919, în „Satu Mare studii şi comunicări”,vol. XV-XVI/1998-1999, pp. 371-3727Ibidem; Marin Pop, Biografia protopopului Valentin Coposu semnatalal Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, în „Sargelie”, XVIII-XXIX/1999-2000, p. 4058Pr. Grigore N. Popescu, Preoţimea română şi întregirea neamului.Temninţe şi lagăre, vol. II, Bucureşti, Tipografia „Vremea”, 1990,p. 2369Arhivele Naţionale Braşov, fond Pompiliu Nistor, dosar 24/1919,f: 1-210Ibidem, f: 3; vezi şi C.I. Stan, Generalul Traian Moşoiu ostaşul şiomul politic (1868-1932), ed. a II.a, Buzău, Editura Alpha M.D.N.,2009, p. 16911General Traian Moşoiu, Ocuparea Budapestei în legătură cu operaţiiledin Ardeal 1918-1919, Simleul Silvaniei, Atelierele CarteaRomânească, 1919, p. 612Al. Marghiloman, Note publice, vol. III, ediţie de Stelian Neagoe,Bucureşti, Editura Machiavelli, 1995, pp. 284-28913Lucian Leuştean, O dilemă istoriografică. Cine a atacat în aprilie1919?, în vol. In Honorum Ioan Caprosa. Studii de istorie, Iaşi, EdituraPolirom, 2002, p. 49914Lt. colonel Constantin Drăgănescu, Campaniile din 1848, 1849şi 1919 în Transilvania şi Ungaria, Bucureşti, Tipografia „Izvorul”,1930, pp. 144-145; Mihai Drecin, Eliberarea oraşului Oradea în aprilie1919, în „Cetatea Biharei”, I, nr. 1/1992, p. 815Gheorghe Nicolescu, Gheorghe Dobrescu, Andrei Nicolescu(editori), Preoţi în lupta pentru Marea Unire 1916-1919. Documnete,Bucureşti, Editura Europa Nova, 2000, p. 455, doc. 25416„Românul”, Arad, nr. special, din 18 mai 1919; Banatul,Timişoara, I, nr. 18 din 25 mai 1919; Andrei Caciora, Mircea Timbuş(coord.), Oraşul şi judeţul Arad după 1 Decembrie 1918. Studii şidocumente, Arad, Editura Gutenberg-Univers, 2008, p. 15217Charles Upson Clark, România unită. Traducere de DoinaRovenţa, Bucureşti, Editura Malasi, 2001, p. 20118Dumitru Preda, Vasile Alexandrescu, Costică Prodan, În apărareaRomâniei Mari. Campania armatei române din 1918-1919,Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1994, p. 27519Ion Grosu, Memoriile unui ofiţer de informaţii, Bucureşti, EdituraMilitară, 2009, pp. 91-9220Petre Otu, Mareşalul Constantin Prezan. Vocaţia datoriei, Bucureşti,Editura Militară, 2008, p. 31021Ion Antonescu, Citiţi, judecaţi, cutremuraţi-vă!, ediţie de Ion Ardeleanuşi Vasile Arimia, Bucureşti, Editura Tinerama, 1997, p. 1522Lt. colonel C. Drăgănescu, op.cit., p. 230; vezi Charles UpsonClark, op.cit., pp. 203-20423Ion Ţepelea, 1919-1920. O campanie pentru liniştea Europei. Bilanţuriparadoxale, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1996, p. 10924Eftimie Ardeleanu, Adrian Pandea (editor), Din „dosarul” secret alMareşalului Prezan (3), în „<strong>Revista</strong> de istorie militară”, nr. 1/1997, p.2025Maria, Regina României, Însemnări zilnice (ianuarie 1918 - decembrie1919), vol. I, ediţie de Vasile Arimia, Bucureşti, Editura Historia,2006, pp. 253-25426General G.D. Mărdărescu, Campania pentru dezrobirea Ardealului şiocuparea Budapestei (1918-1920), Bucureşti, Editura Cartea Românească,1922, p. 14927Neculai Maghior, Ion Dănilă, Vasile Popa, Ferdinand văzut decontemporanii săi, Bucureşti, Editura Militară, 2006, p.21828Radu Cosmin, Românii la Budapesta, ed. a II-a, de MirceaDogaru, Arad, Editura Fundaţiei „Moise Nicoară”, 2007, p. 16629Ibidem, p. 10730Lt. colonel (retr.) Constantin C. Luca, Cărămizi de temelie nouă14 august 1916-14 noiembrie 1919, Bucureşti, Editura Axy, 2005, p. 36631Gheorghe I. Brătianu, Acţiunea politică şi militară a României în1919 în lumina corespondenţei diplomatice a lui Ion I.C. Brătianu,ediţie de Şerban Papacostea, Bucureşti, Editura Corint, 2001, p.10032Neculai Cibin, Războiul nostru, Bucureşti, f.e., 1914, p. 13233V. Gheorghiu Vică , „Câteva pagini” din trecutul glorios, Constanţa,Tipografia „Albina”, f.a., pp. 9-1034Const. Kiriţescu, Istoria Războiului pentru întregirea României1916-1919, ed. a II-a, vol. III, Bucureşti, Editura Casa Şcoalelor,1925, p. 47735Eugeniu Arthur Buhman, Patru decenii în serviciul Casei Regalea României. Memorii. 1898-1940, ediţie de Cristian Scarlat, Bucureşti,Editura Sigma, 2006, p. 22336Cornel Tucă (editor), Notiţe pe zile din toamna anului 1918. Consemnatede Sidonia Docan, secretara preşedintelui SenatuluiNaţional Român din Cluj, în vol. Marea Unire a tuturor românilor din1918, Focşani, Editura Pallas, 2008, p. 9337Maria, Regina României, op.cit., vol. I, p. 25538I. Grossu, op.cit., p. 93.- 51 -
- Page 1 and 2: Magazin al Fundaţiei „Mareşal A
- Page 4 and 5: AGENDA FUNDAŢIEIZiua Veteranilor d
- Page 6 and 7: AGENDA FUNDAŢIEICopiii au primit c
- Page 8 and 9: AGENDA FUNDAŢIEIEdiţia a doua a c
- Page 11 and 12: AGENDA FUNDAŢIEICâştigătorii co
- Page 13 and 14: EVENIMENT95 de ani de istorieDe la
- Page 15 and 16: EVENIMENTGeneralul Averescu în mij
- Page 17 and 18: TEATRELE DE OPERAŢIIIslamul, o lum
- Page 19 and 20: TEATRELE DE OPERAŢIIEtica musulman
- Page 21 and 22: TEATRELE DE OPERAŢIItine cât şi
- Page 23 and 24: TEATRELE DE OPERAŢIIal Islamului,
- Page 25 and 26: TEATRELE DE OPERAŢIIpunctelor şi
- Page 27 and 28: TEATRELE DE OPERAŢIIFUNDAMENTELE C
- Page 29 and 30: TEATRELE DE OPERAŢIIstele.” Un o
- Page 31 and 32: TEATRELE DE OPERAŢIImai grave, num
- Page 33 and 34: ISTORIE, CULTURĂMomente de glorie
- Page 35 and 36: ISTORIE, CULTURĂla orice jertfă;
- Page 37 and 38: ISTORIE, CULTURĂPiesă de artileri
- Page 39 and 40: ISTORIE, CULTURĂîntărirea poziţ
- Page 41 and 42: ISTORIE, CULTURĂ1821 în zona Buz
- Page 43 and 44: ISTORIE, CULTURĂ„să urmeze drum
- Page 45 and 46: ISTORIE, CULTURĂvremii; „depune
- Page 47 and 48: ISTORIE, CULTURĂtor document emoţ
- Page 50 and 51: ISTORIE, CULTURĂlumea crede că lu
- Page 54 and 55: ISTORIE, CULTURĂCezar Boliac, abol
- Page 56 and 57: ISTORIE, CULTURĂpotece bătute ne-
- Page 58 and 59: ISTORIE, CULTURĂDealtfel, către m
- Page 60 and 61: ISTORIE, CULTURĂGeneralul Aristide
- Page 62 and 63: ISTORIE, CULTURĂMăsuri de organiz
- Page 64 and 65: ISTORIE, CULTURĂcea mai mare parte
- Page 66 and 67: ISTORIE, CULTURĂbru 75 mm model en
- Page 68 and 69: ISTORIE, CULTURĂ21Ibidem, f.43.22I
- Page 70 and 71: ISTORIE, CULTURĂfără să ne fac
- Page 72 and 73: ISTORIE, CULTURĂform cu procentul
- Page 74 and 75: ISTORIE, CULTURĂRAFTUL CU CĂRŢIM
- Page 76 and 77: ISTORIE, CULTURĂRefuzul oricărei
- Page 78 and 79: TEORIE MILITARĂ- 76 -şi noile cap
- Page 80 and 81: TEORIE MILITARĂparteneriat cu stat
- Page 82 and 83: TEORIE MILITARĂunor crize locale
- Page 84 and 85: TEORIE MILITARĂtelor presupune mă
- Page 86 and 87: TEORIE MILITARĂAngajamentului Capa
- Page 88 and 89: TEORIE MILITARĂmai mult pentru ace
- Page 90 and 91: TEORIE MILITARĂservicii de agendă
- Page 92 and 93: AREAL BUZOIANSubcarpaţii Buzăului
- Page 94 and 95: MOZAIC BUZOIAN60 de ani de la înfi
- Page 96 and 97: MOZAIC BUZOIAN„Cultul Eroilor”C
- Page 98 and 99: MOZAIC BUZOIANÎn luna februarie, l
- Page 100 and 101: MOZAIC BUZOIANZilele BuzăuluiÎn a
- Page 102:
CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂU- 100 -