ISTORIE, CULTURĂlumea crede că lucrul s-a reglat din Paris, între Brătianuşi Clemenceau. De altfel, o astfel de contradicţiecu hotărârea luată joia trecută, încât e evident cănumai în urma unui ordin al lui Brătianu s-a luataceastă măsură.” 12Operaţiunea militară cu caracter ofensiv declanşatăpe 16 aprilie 1919 s-a realizat cu acordul şi sprijinul directal Franţei, care avea forţe armate în zonă. Dinaceste motive este foarte puţin probabil că o asemeneaacţiune de anvergură, care implica numeroasetrupe s-ar fi desfăşurat fără acceptul lui I. C. Brătianu,respectiv premierul francez Georges Clemenceau.„Regia” pe care ei au pus-o la cale era destinată şefuluiexecutivului de la Casa Albă Woodrow Wilson şiconducătorului guvernului de la Londra David LloydGeorge. Din nefericire „spectatorii” n-au receptat mesajulcare le era destinat. 13Diviziile române înaintau vertiginos ocupând înscurtă vreme localităţile Hodoa şi Ciucea de pe dealulPietrosu. Divizia 16 infanterie comandată de generalulHangu, abia intrată în luptă a pus stăpânire pe zonaJirlău-Zalău. Cele mai grele lupte s-au dat în zilele de16-17 şi 18 aprilie 1919, când coloanele româneşti auzdrobit puternica rezistenţă a inamicului.Divizia 6 infanterie a acţionat în flancul drept purtândbătălii crâncene în sectorul Crasna. La 17 aprilie 1919,trupele române au eliberat oraşul Şimleul Silvaniei, iarîn noaptea de 19/20 iulie acelaşi an inamicul era alungatdin Salonta. Pe 20 aprilie, militarii acestei mari unităţiau intrat triumfători în Oradea. 14În ciuda presiunilor tot mai intense ale Antantei, regimenteleromâne au trecut pentru prima dată Tisa pe22 aprilie/5 mai 1919 şi au ocupat relativ uşor malulstâng al fluviului. Preoţii ataşaţi pe lângă unităţilenoastre au făcut slujbe religioase de pomenire a celorcăzuţi la datorie pentru întregirea neamului şi au ţinutpredici în care au evocat eroi şi ale lor fapte de armepe câmpurile de război. Confesorul Regimentului 2Vânători, spre exemplu, pretinde într-un raport redactatla Solnok şi înaintat pe 21 aprilie/14 mai 1919 MareluiCartier General Român, Serviciul Religios că „Amfăcut sfinţirea apei pe ţărmul Tisei în prezenţa ofiţerilorşi trupei. Am înălţat inimile spre rugăciune pentrubravii ofiţeri şi oşteni căzuţi pe câmpul de luptă, am binecuvântatţarina ce acoperea trupurile lor.” 15Unităţile militare române au pătruns, de asemeneala 4/17 mai 1919 în oraşul Arad, mare centru al românismuluidin Banat. Subunităţile Regimentului 6 Roşiori,primele intrate în bătrâna cetate au fostîntâmpinate cu flori şi multă bucurie mai ales de populaţiaromânească din localitate care îi considera peostaşii din Regat ca adevăraţi eroi. 16Înaintarea regimentelor române, impetuoasă pânăatunci, a fost însă oprită ca urmare a puternicei contraofensivemaghiare declanşată în noaptea de 19/20iulie 1919. Istoricul american Charles Upson Clark,bun cunoscător al realităţilor româneşti consemna întrocarte dedicată României, publicată la New York înanul 1932, dar tradusă şi la noi acum un deceniu următoarele:„Bela Kun a atacat cu şase divizii şi trei brigăzila ora 3 dimineaţa, pe 20 iulie 1919. El a lansattrei din aceste divizii asupra liniei de apărare subţire aromânilor la Szolnok, după un bombardament susţinutal tunurilor lui Mackensen. Alte atacuri au pornit înacelaşi timp în sectoarele Tokai şi Proszha în nord şiîn regiunea Csongrad din sud.În nord maghiarii au trecut Tisa la ora 8:30 lângăSzabolcs-Sighet şi Tisa-Döb. Având forţe superioare,ei au ocupat satele Timar, Rakmoz şi Tisa Eszanâr.Trupele care au traversat la Tisa Dob şi Tisa Dada aufost totuşi întâmpinate de forţele de rezervă ale românilorşi împinse înapoi peste Tisa până în seara zilei de20. la sud, inamicul a traversat în apropiere de Szolnok,Szentes şi Mindszent, împingându-i pe români şi ocupândTörök-St-Miklós, Szentes şi Hozmedö-Vasáhely.” 17Aflat în zona confruntărilor militare, generalul C.Prezan a luat o serie de măsuri imediate. El a dispusaccelerarea deplasării unităţilor Diviziei 7 infanterie şiconcentrarea Diviziei 2 infanterie aflată în Olteniacătre Banat. Această unitate trebuia, potrivit ordinuluişefului Marelui Stat Major al Armatei române să afluiascăspre Arad. Pentru această operaţiune militară seimpunea folosirea căi ferate Vârciorova-Timişoara,care se găsea sub controlul trupelor sârbe de ocupaţie.Generalul C. Prezan a solicitat autorităţilor de laBelgrad aprobarea pentru utilizarea amintitei linii ferate,dar acestea nu i-au dat-o. 18Armata română s-a văzut nevoită iniţial să se retragăşi să organizeze apoi o contraofensivă. Aflat în cel dintâiregiment de artilerie ardelean aparţinând Diviziei16 infanterie, tânărul sublocotenent Ion Grosu mărturiseaîn memoriile sale că a preluat comanda Bateriei69 de tragere şi „Mai mult de 24 de ore, o zi şi onoapte întreagă am fost într-o situaţie destul de grea:pe punctul de a fi luat prizonier şi eram hotărât ca în niciuncaz să nu mă las prins.” 19Flancul stâng al Grupului de nord a fost perturbat defaptul că Regimentul 23 infanterie care traversa sectorulBrigăzii 3 vânători a intrat în panică şi s-a împrăştiatîn dezordine. Comandantul Grupului a intervenitenergic şi a restabilit situaţia. Totuşi, generalul C. Prezana sosit pe 22 iulie 1919 la Oradea fiind însoţit de lt. colonelulIon Antonescu, şeful Biroului Operaţii din MareleStat Major, care concepuse întreagacontraofensivă. 20 Rememorând aceste tumultoaseevenimente, viitorul Şef al statului român în anii 1941-1944 arăta în martie 1938 într-un memoriu înaintat ministruluide război de atunci că: „Dacă generalulPrezan şi cu mine n-ar fi alergat cu disperare (intrândodată la Oroshaza chiar în mijlocul inamicului) de laun capăt la altul al frontului, dacă nu am fi întors dinaceastă goană trupe şi comandanţi din drumul retra-- 48 -
ISTORIE, CULTURĂRegele Ferdinand I și Regina Maria asistă la momentul treceriiTisei de către trupele din Divizia 2 Infanterie, 13 august 1919.gerii, dacă nu am fi luat pe loc măsuri de ordine şi operative,am fi înregistrat cea mai ruşinoasă dintre înfrângeri.”21Contraofensiva a început prin acţiunea Grupului deManevră condus de generalul Traian Moşoiu, întemeiatchiar pe 20 iulie 1919. Acest grup era format din Divizia2 cavalerie, Diviziile 1 şi 6 infanterie. Prima mareunitate era concentrată în zona Madara-Raczog, ceade-a doua se găsea în sectorul Barovka-Bihor Udvacaba.22 Acţiunea trupelor comandate de generalul T.Moşoiu a fost încununată de succes, forţele maghiareau suferit înfrângeri grele. La 24 iulie 1919 ostaşii româniau cucerit localităţile Kukegyeg şi KonderesSzolnok, unităţile militare ungureşti se retrăgeau de oaşa manieră încât produceau o degringoladă generală.23În data de 20 iulie 1919, Regele Ferdinand şi ReginaMaria au asistat alături de Ion I. C. Brătianu la trecereaTisei de către diviziile Grupului de Manevră.Rememorând aceste clipe entuziaste de profundă vibraţiepatriotică, generalul C. Prezan scria peste aniurmătoarele: „Contraatacul nostru principal de la Szolnokreuşind am hotărât şi fixat ziua trecerii Tisei, cuînaintarea până la ocuparea Budapestei şi apoi amanunţat pe rege şi pe primul ministru care au asistat laaceastă operaţiune importantă.” 24 Profund impresionatăde înălţătorul eveniment, Regina Maria consemnaîn amintirle sale între altele: „Am întâlnitnesfârşite coloane de trupe, pe drum am fost ovaţionaţicu urale frenetice şi entuziaste dar, totodată, amfost acoperitţi de un praf maroniu. Am văzut, de asemeneanumeroase trupe trecând podul. M-am amuzataruncând nenumărate pachete de ţigări soldaţilor caretreceau. Aceasta i-a umplut de bucurie. Oriunde mergdau din plin ţigări, din care am întotdeauna destule(...). Ballif cu mine şi cu Mamulea aveam grijă ca mâinilesă-mi fie mereu pline, indiferent cât de departemerg, cu ce mijloace de transport. În final, am trecutTisa pe un pod de vase la Tisa Bo şi ne-am dus pe undrum de şes într-un sătuc Kokelec, unde am inspectato altă divizie şi am văzut cum arată o casă distrusă debolşevici. Şi aici am împărţit numeroase ţigări, apoi ammers într-un sat îndepărtat unde Moşoiu îşi are cartierulgeneral. El ne-a dat o masă excelentă pe o verandă(...). Imediat după masă am pornit din nou săinspectăm o altă divizie şi o altă trecere a Tisei, pe unalt pod de vase într-un loc numit Tisa-Bure. Am sositchiar în momentul în care podul era gata şi regimentulmeu urma să treacă primul (...)Ne-am înapoiat cu mare viteză şi cu un sentimentde satisfacţie, dar cu pielea foarte arsă de soare şiochii injectaţi. Ajunşi la gară, am descoperit că sosiseBrătianu. Am fost neplăcuţi impresionaţi de un grup detineri soldaţi bolşevici îmbrăcaţi la întâmplare, uniiaproape elevi. Ei au fost prinşi cu mâinile pline desânge şi mi s-a spus că vor fi împuşcaţi la apusul soarelui.Aproape că mi s-a oprit inima.” 25 La rândul său,comandantul trupelor române generalul Gheorghe D.Mărdărescu descria în amintirile sale publicate în anul1922 emoţionantul eveniment astfel: „La ora 17 începetrecerea Tise Divizia a II-a de cavalerie în prezenţaM.M.L.L. Regele şi Regina care şi acum ca totdeauna,au ţinut să vină în mijlocul trupelor pentru a le răsplătişi a le îmbărbăta. Timp de 3 zile (30, 31 iulie şi 1 August)- 49 -
- Page 1 and 2: Magazin al Fundaţiei „Mareşal A
- Page 4 and 5: AGENDA FUNDAŢIEIZiua Veteranilor d
- Page 6 and 7: AGENDA FUNDAŢIEICopiii au primit c
- Page 8 and 9: AGENDA FUNDAŢIEIEdiţia a doua a c
- Page 11 and 12: AGENDA FUNDAŢIEICâştigătorii co
- Page 13 and 14: EVENIMENT95 de ani de istorieDe la
- Page 15 and 16: EVENIMENTGeneralul Averescu în mij
- Page 17 and 18: TEATRELE DE OPERAŢIIIslamul, o lum
- Page 19 and 20: TEATRELE DE OPERAŢIIEtica musulman
- Page 21 and 22: TEATRELE DE OPERAŢIItine cât şi
- Page 23 and 24: TEATRELE DE OPERAŢIIal Islamului,
- Page 25 and 26: TEATRELE DE OPERAŢIIpunctelor şi
- Page 27 and 28: TEATRELE DE OPERAŢIIFUNDAMENTELE C
- Page 29 and 30: TEATRELE DE OPERAŢIIstele.” Un o
- Page 31 and 32: TEATRELE DE OPERAŢIImai grave, num
- Page 33 and 34: ISTORIE, CULTURĂMomente de glorie
- Page 35 and 36: ISTORIE, CULTURĂla orice jertfă;
- Page 37 and 38: ISTORIE, CULTURĂPiesă de artileri
- Page 39 and 40: ISTORIE, CULTURĂîntărirea poziţ
- Page 41 and 42: ISTORIE, CULTURĂ1821 în zona Buz
- Page 43 and 44: ISTORIE, CULTURĂ„să urmeze drum
- Page 45 and 46: ISTORIE, CULTURĂvremii; „depune
- Page 47 and 48: ISTORIE, CULTURĂtor document emoţ
- Page 52 and 53: ISTORIE, CULTURĂM.M.L.L. însoţit
- Page 54 and 55: ISTORIE, CULTURĂCezar Boliac, abol
- Page 56 and 57: ISTORIE, CULTURĂpotece bătute ne-
- Page 58 and 59: ISTORIE, CULTURĂDealtfel, către m
- Page 60 and 61: ISTORIE, CULTURĂGeneralul Aristide
- Page 62 and 63: ISTORIE, CULTURĂMăsuri de organiz
- Page 64 and 65: ISTORIE, CULTURĂcea mai mare parte
- Page 66 and 67: ISTORIE, CULTURĂbru 75 mm model en
- Page 68 and 69: ISTORIE, CULTURĂ21Ibidem, f.43.22I
- Page 70 and 71: ISTORIE, CULTURĂfără să ne fac
- Page 72 and 73: ISTORIE, CULTURĂform cu procentul
- Page 74 and 75: ISTORIE, CULTURĂRAFTUL CU CĂRŢIM
- Page 76 and 77: ISTORIE, CULTURĂRefuzul oricărei
- Page 78 and 79: TEORIE MILITARĂ- 76 -şi noile cap
- Page 80 and 81: TEORIE MILITARĂparteneriat cu stat
- Page 82 and 83: TEORIE MILITARĂunor crize locale
- Page 84 and 85: TEORIE MILITARĂtelor presupune mă
- Page 86 and 87: TEORIE MILITARĂAngajamentului Capa
- Page 88 and 89: TEORIE MILITARĂmai mult pentru ace
- Page 90 and 91: TEORIE MILITARĂservicii de agendă
- Page 92 and 93: AREAL BUZOIANSubcarpaţii Buzăului
- Page 94 and 95: MOZAIC BUZOIAN60 de ani de la înfi
- Page 96 and 97: MOZAIC BUZOIAN„Cultul Eroilor”C
- Page 98 and 99: MOZAIC BUZOIANÎn luna februarie, l
- Page 100 and 101:
MOZAIC BUZOIANZilele BuzăuluiÎn a
- Page 102:
CONSILIUL JUDEŢEAN BUZĂU- 100 -